Cap 003
Cap 003
ATOMI Ș I MOLECULE
3.1 INTRODUCERE
Studiul materiei care a fost considerat în capitolul anterior este, fără îndoială, transcendent.
din punct de vedere macroscopic, adică din percep ț ia noastră vizuală. Un studiu mai
profunditatea materiei cu scopul de a înț elege structura sa intimă, ne conduce să realizăm câteva
speculaț ii cu privire la materie dacă este continuă sau nu este continuă.
Pe de o parte, continuitatea materiei ar implica împărț irea indefinită fără a ajunge vreodată să găsim
o unitate minimă sau particulă indivizibilă. Pe de altă parte, discontinuitatea materiei implică
considerând-o formată din particule fundamentale, astfel încât nu poate fi divizată
indefinit, ci că, în cele din urmă, există o particulă unitară, care îș i conservă proprietăț ile
fizică ș i chimie. În prezent, experimentele demonstrează că materia este constituită din
particule indivizibile denumite atomi.
Deș i este adevărat că conceptul de atom este foarte vechi, a fost sugerat prima dată de filozoful grec
Democrit, în jurul anului 400 î.Hr. Filozofii ș i oamenii de ș tiinț ă în general, doar au venit
a crede în atomi la începutul secolului XIX
Punctele principale ale teoriei atomice a lui Dalton sunt date de următoarele postulate:
Toată materia este compusă din atomi indivizibili. Un atom este o particulă de materie.
extrem de mică care îș i păstrează identitatea în timpul reacț iilor chimice.
Un element este un tip de materie compus dintr-o singură clasă de atomi, iar fiecare atom al unei.
clase dată are aceleaș i proprietăț i.
3. Un compus este un tip de materie compus din atomi de două sau mai multe elemente combinate
chimic în proporț ii fixe.
Un proton este o particulă nucleară descoperită de Goldstein în 1886, protonul are o sarcină
relativă pozitivă de +1 ș i o masă de peste 1800 de ori mai mare decât cea a electronului. Protonii oferă o
încărcătura pozitivă a nucleului.
Neutronul este o particulă nucleară care are o masă aproape identică cu cea a protonului, dar nu are sarcină.
electronic, neutronul a fost descoperit de James Chadwick în anul 1932.
Electronul a fost descoperit de Thomson în 1897, este o particulă care are o sarcină relativă negativă
De –1, se poate considera că masa sa este neglijabilă în comparaț ie cu masa protonului.
Caracterizăm un nucleu prin numărul său atomic (Z) ș i numărul său de masă (A). Numărul atomic
(Z) este numărul de protoni din nucleul unui atom. Numărul de masă (A) este numărul total de
protoni ș i neutroni într-un nucleu.
A = p+ + no
Un nuclid este un nucleu în particular, caracterizat printr-un număr atomic ș i un număr de masă
defini ț i. Nota ț ia abreviată pentru orice nucleid constă în simbolul elementului cu
număr atomic scris ca subscript în stânga ș i numărul de masă ca superscript în dreapta
stânga.
A
ZE
23
11 Na
Un atom este electric neutru, astfel că are atâtea electroni în jurul nucleului câte are nucleul.
are protoni, numărul de electroni dintr-un atom neutru este egal cu numărul de protoni ș i în
consecinț ă egală cu numărul său atomic. Un atom de sodiu are un nucleu cu sarcină + 11 ș i în jurul
De acest nucleu sunt 11 electroni, cu o sarcină de – 11, ceea ce dă atomului o sarcină de 0.
De exemplu, carbonul are două izotopi naturali carbonul 12 ș i carbonul 13, al căror
reprezentare este:
12 13
6C 6C
3.4.2 Izobari.- Izobarile sunt atomi care au un număr atomic diferit, dar acelaș i număr de
masă, de exemplu:
60 60
27 Co 28 Ni
39 40
19 K 20 Ca
Exemplul 3.1.- a) În grupul de atomi din următorul tabel, determinaț i numărul de electroni,
numărul atomic ș i numărul de masă
Atomi A B C D E
Nu. p+ 27 28 29 30 29
Nu.o 14 16 15 14 13
Soluț ie.- Dragă cititor, pentru soluț ionarea acestei probleme este necesar să se tatuleze datele în conformitate
definiț iile citate anterior, aceasta este:
numărul de electroni este egal cu numărul de protoni, deoarece este vorba despre atomi neutri.
Atomi A B C D E
Nu. p+ 27 28 29 30 29
Nu. no 14 16 15 14 13
Nu. e- 27 28 29 30 29
Z 27 28 29 30 29
A 41 44 44 44 42
. Izotopii sunt acei atomi care au acelaș i număr atomic, dar un număr de masă diferit.
Prin urmare, atomii C ș i E sunt izotopi.
. Izobari sunt acei atomi care au acela ș i număr de masă, dar un număr diferit
atomic, adică, B, C ș i D sunt izobare.
. Izotonii sunt acei atomi care au un număr atomic diferit ș i un număr de masă diferit
dar un număr identic de neutroni, adică, A ș i D sunt izotoni.
Scala greutăț ii atomice a lui Dalton, bazată pe hidrogen, a fost înlocuită în cele din urmă de
o scară bazată pe oxigen ș i mai târziu, în 1961, pe scala actuală a carbonului-12. Această scară
depinde de măsurători ale masei atomice printr-un instrument numit spectrometru de masă, Se
pot face măsurători exacte ale masei în acest instrument comparând masa unui atom cu
masa unui atom particular ales ca standard. În scala actuală a greutăț ilor atomice, izotopul
de carbon-12 se alege ca standard ș i i se atribuie în mod arbitrar o masă de exact 12
unităț i de masă atomică. O unitate de masă atomică (uma) este, prin urmare, o unitate de
masa este exact egală cu a douăsprezecea parte din masa unui atom de carbon−12.
O caracteristică a teoriei lui Dalton a fost ideea că un atom al unui element are o masă
specifice. Acum ș tim că un element care se întâlneș te în natură poate fi un amestec de
izotopi, iar fiecare izotop are propria masă caracteristică. Cu toate acestea, procentele de
izotopi diferiț i în cea mai mare parte a elementelor care se găsesc în natură au rămas
practic constante în timp ș i în cea mai mare parte a cazurilor sunt independente de origine
del elementului. Aș a că ceea ce a calculat Dalton au fost de fapt masele atomice medii.
Greutatea atomică a unui element este masa atomică medie pentru elementul natural, exprimată în
unităț i de masă atomică. Spectrul de masă ne oferă toate informaț iile necesare pentru a calcula
Masele izotopilor ș i numerele lor relative, sau abundan ț a relativă a acestora
fracț ii. Abundenț a fracț ională a unui izotop este fracț ia din numărul total de atomi de care este
compus un izotop în particular.
Solu ț ie.- O expresie matematică pentru a determina greutatea atomică în func ț ie de abunden ț ă
fracț ionată este
Ș i dacă abundanț a isotopică este exprimată în procente, atunci greutatea atomică poate fi calculată la
de la:
Cantitatea de materie care poate fi măsurată în mod fiabil conț ine un număr considerabil de
atomi, prin urmare în orice situaț ie reală trebuie să gestionăm cantităț i foarte mari de atomi, ș i se
solicită o unitate care să descrie în mod adecvat aceste cantităț i.
Greutatea atomului-gram este greutatea atomică a unui element exprimată în grame. Ca aproape
toate elementele se găsesc sub formă de amestecuri de izotopi, greutăț ile atomice-gram sunt de obicei
numere întregi.
De exemplu, greutatea atomului-gram de calciu este 40 g, greutatea atomului-gram de clor este 35,5 g, greutatea
un atom-gram de un element contine acelasi numar de
atomi decât atomul-gram de orice alt element.
Numărul de atomi pe care îl conț ine un atom-gram a fost determinat de mulț i cercetători prin
diverse experimente. Este un număr astronomic de mare ș i se numeș te numărul lui Avogadro
NA, în omagiu adus marelui fizician italian din secolul al XIX-lea, Amadeo Avogadro. Valoarea observată în
actualitatea este 6.022045∗1023particule, cu un criteriu didactic se folose ș te numărul 6.023∗1023. En
consecinț a greutăț ii atomului gram este, de asemenea, definită ca ansamblul de 6.023∗1023atomi
de un element.
Exemplu 3.4 Câte atomi de sodiu sunt în 65 g de sodiu? (greutatea atomică a sodiului: Na = 23)
Soluț ie.-
3.8 MOLECULĂ
Molecula este particula minimă a unui compus, este un ansamblu de atomi uniț i între ei într-o
structură relativ fixă printr-o forț ă numită legătură chimică. De exemplu, o moleculă de acid
fosforic3PO4este format din 3 atomi de hidrogen, 1 atom de fosfor ș i 4 atomi de oxigen.
Greutatea moleculară este suma maselor tuturor atomilor din moleculă, reprezentată în
formula moleculară.
Na = 1∗ 23 uma = 23 uma
H= 1∗ 1 una = 1 o
C= 1∗ 12 una = 12 uma
O= 3∗ 16 uma = 48 uma
Greutate moleculară=84 uma
3.10 MOL
Când un compus este preparat industrial ș i de asemenea în timpul studiului unei reacț ii în laborator, se
se ocupă cu un număr enorm de molecule ș i ioni, de exemplu, dacă se dore ș te
prepararea acidului acetic, din 10 g de etanol. Această mică mostră conț ine 1.31∗1023molecule
un număr impresionant. Imaginează-ț i un dispozitiv care numără moleculele cu viteza de un milion pe
al doilea. Acest dispozitiv ar necesita mai mult de 4 milioane de ani, aproape vârsta Pământului, pentru a număra
atâtea molecule! Chimiș tii au adoptat conceptul de mol ca o formă convenabilă pentru
a trata cu numerele enorme de molecule sau ioni din probele cu care lucrează.
Un mol se define ca cantitatea unei substanț e date care conț ine atât de multe molecule sau unităț i.
formulare precum numărul de atomi în exact 12 g de carbon-12.
De asemenea, definim molul ca greutatea moleculară a unei substanț e exprimată în grame. De exemplu, un
mol de bicarbonat de sodiu (vezi exemplul anterior) este egal cu 84 g de bicarbonat de sodiu.
O altă definiț ie importantă ș i de uz curent este quemol, care este ansamblul de 6.023.∗ 1023molecule de un
compus.
Exemplul 3.6.-Câte molecule de H2Câț i moli sunt în 25 g de apă? (greutăț i atomice: H = 1; O = 16)
Soluț ie.
1 mol H2O 6.023∗ 1023molec H2O
25 g H2O ∗ ∗ = 8,37∗ 1023molécula H2O
18 g H2O 1 mol H2O
Exemplul 3.7.- Determinaț i numărul de ioni Cl- în 1 liră de clorură de sodiu. (greutăț i atomice: Na =
23; Cl = 35.5
− −
1 mol NaCl 1 mol Cl 6.023∗ 1023ioni Cl −
453,6 g NaCl∗ ∗ ∗ − = 4.67∗ 1024ioni Cl
58.5 g NaCl 1 mol NaCl 1 mol Cl
Conceptul de mol este valabil pentru toate tipurile de entităț i, cum ar fi molecule, ioni, inclusiv atomi.
vom vedea în capitolul 5.
În problema anterioară, 1 mol de clorură de sodiu este echivalent cu 1 mol de ioni Na.+.
Un alt exemplu pentru a clarifica aplicarea sa la ioni este următorul:
În 1 mol de sulfat feric Fe2(SO4)3, se au 2 moli de ioni Fe++ 3 moli de ioni SO4-2.
Atom-Gram atomi
gramos Molecule
MOL Iones
atomi
Exemplul 3.8.-Câte livre este echivalent cu 5.09 ∗1025molecule de acid sulfuric? (greută ț i
atomi: H = 1; S = 32 ș i O = 16
Este clar că pentru a ajunge la lire trebuie să mergem spre stânga podului, modul de a folosi
podul este următorul:
Amintiț i-vă că un mol este greutatea moleculară a unui compus, prin urmare 1 mol de H2AȘ A CĂ4este egal cu
98 g (cititorul poate efectua acest calcul)
Cititorul trebuie să recurgă ș i la resursa didactică descrisă mai jos, astfel încât să poată
realizaț i factorii săi de conversie fără a face erori în utilizarea acestor unităț i.
1at− gN
10molHNO3∗ = 10at− gN
1molHNO3
Soluț ie.- Formula oxidului de azot este: NO, iar greutăț ile atomice: N = 14, O = 16, prin urmare:
Exemplul 3.11.-Câte mole de clorură mercurică sunt într-o jumătate de liră de clorură mercurică?
Solu ț ie.- Formula moleculară a clorurii mercuroase1Hg2Cl2, greută ț ile lor atomice sunt: Hg =
200.59 y Cl = 35.5, 1 libră = 453.6 g
Soluț ie.- Formula acidului fosforos este H3PO3, aminti ț i-vă că:
Exemplu 3.13.-o sferă de sticlă cu un diametru de 6 inci con ț ine până la jumătate din
capacitatea unei soluț ii de acid nitros la 10 % p/p de HNO2, ș i o densitate relativă de 1.15, se va găsi
numărul de moli de apă din amestec.
2.54 cm
6pulg∗ = 15.24 cm
1 inch
π π
V= d 3= (15.24 cm)3= 1853,33cm3
6 6
V 1853.33
V'= = = 926,66 cm3
2 2
În probleme de acest tip, cea mai bună strategie pentru a rezolva problema este să determinăm masele de
substanț e pure care constituie amestecul sau soluț ia, adică:
10gHNO2
1065.66gsol.∗ = 106.57gHNO2
100gsol.
1
Amintiț i-vă că formula moleculară a clorurii mercuroase este Hg2Cl2
1molH2O
959.1gH2O∗ = 53.28molH2O
18gH2O
Exemplu 3.14.-Un tub capilar din sticlă de 20 de microni 2de diametru ș i 20∗109amstrongs de înălț ime
conț ine până la ¾ părț i din capacitatea sa, o soluț ie de alcool etilic la 30% p/p ș i o densitate
relativă de 0.93 g/cm3Calculează numărul de molecule de apă din soluț ie.
Soluț ie.- Vom determina volumul tubului capilar folosind formula unui cilindru, adică:
10−6 m100cm
d= 20μm ∗ ∗ = 0.002cm
1μm 1m
1cm
h= 60∗ 107 amstrongs∗ = 6cm
108 amstrongs
Volumul este:
π π
V= d 2h= (0.002cm2)∗ 6cm= 1.88∗ 10−5 cm3
4 4
Volumul lichidului este:
3
Valcool = ∗ 1.88∗ 10−5 cm3= 1.41∗ 10−5 cm3
4
30gC2H5OH
1.31∗ 10−5 gsol.∗ = 3.93∗ 10−6gC2H5OH
100gsol.
Iar masa de apă este:
70gH2O
1.31∗ 10−5 gsol.∗ = 9.17∗ 10−6gH2O
100gsol.
Anhidridul hipofosforos este: P2O, reacț ionând cu 3 molecule de apă (amintiț i-vă că fosforul formează
acizi polihidraț i):
2
1μm=10−410−6m, 1 cm = 108amstrong
104gCa(H2PO2 )2
1molCa(H2PO2 )2∗ = 170gCaHPO2
1molCa(H2 PO2 )2
Exemplu 3.16.-Un recipient cilindric de 1.85 ∗109angstri de diametru ș i 1,5 picioare înălț ime, se
umpleț i cu o soluț ie de acid boric cu densitate relativă 1,12. Analiza chimică arată că
soluț ie conț ine 18% masă de bor. Calculaț i: a) numărul de molecule de acid boric, b)
numărul de atom - gram de oxigen, c) numărul de moli de apă ș i d) numărul de electroni de
11
Ben la solu ț ia. (H = 1, B = 11; O = 16)
5
Soluț ie.- Se determină masele substanț elor purificate care constituie soluț ia, anterior
vom calcula volumul cilindrului ș i apoi, pe baza densităț ii ș i purităț ii borului, masele respective.
1 cm
d= 1.85∗ 109A° ∗ = 18.5cm
1 ∗ 108A°
30.48 cm
0.75picioare∗ = 22.86cm
1plăcintă
π π
V= d 2 h = ( 2∗ 22.86cm=
∗ 18.5cm ) 6144.83cm3
4 4
La masa de la soluț ie este:
m= ρ ∗ V= 1.12g/cm3∗ 6144,83 cm3= 6882,20g
(
mapă= 6882.20− )
3103,25g= 3778.95g
a)
1molH3BO36.023∗ 1023 moleculă3BO3
3103.25gH3BO3∗ ∗ = 3.01∗ 1025 molec.H3BO3
62gH3BO3 1molH3BO3
b) Numărul de át – g de oxigen.
Del H3BO3:
1molH3BO3 1at− mănâncă
3103.25gH3BO3∗ ∗ = 50.05at− du-te
62gH3BO31molH3BO3
Del H2O:
1molH2O1at− mergi
3778.95gH2O∗ ∗ = 209.94at− du-te
18gH2O1molH2O
1at.B 5electrone
3.01∗ 1025 moleculă3BO3∗ ∗ = 1.505∗ 1026 electrozi
1molécH3BO3 1atB
Soluț ie.- Formula sulfatului de sodiu decahidratat este Na2Aș a că4∗10H2O, de aceea:
14 atomi de O
20moleculeNa2AȘ A CĂ4∗ 10H2O∗ = 280 de atomi de oxigen
1moleculaNa2 AȘ A CĂ4∗ 10H2O
1at− gN 1molNO30gNO
6.45∗ 1024 atomi ∗ ∗ = 321.27gN
6,023∗ 1023 atomiN1at− gN1molNO
Soluț ie.- Vom converti 300 mm3un cm3, apoi cu densitatea masa soluț iei.
(1cm )3
300mm3∗ = 0,3 cm3 soluț ie
(10mm)3
30gK2CrO4
0.321gsol.∗ = 0.0963gK2CrO4
100gsol.
m 0.0963gK2CrO4
n= = = 4.96∗ 10−4 molK2CrO4
M 194g/mol
m
n=
M
Exemplul 3.21.-Câte moli de nitrat de amoniu sunt în 550 g din acest compus? (N = 14, O =
16, H = 1)
Soluț ie.- Formula moleculară a nitraț ilor de amoniu este NH4NU3si masa moleculara 80 g/mol.
m 550gNH4NU3
n= = = 6.875molNH4NU3
M 80g/mol
Exemplul 3.22.- O rondelă din fier are un grosime de 20 de microne, un diametru intern de 0,25
pulg ș i un diametru exterior de 0.45 pulg. Dacă densitatea fierului este de 7.86 g/cm3. Care este numărul de
atomi în această inelă? (Fe = 56)
Convertim în cm:
1cm
e= 20μ ∗ = 0.002cm
e = 20μ 104μ
de =0.45 in 2.54cm
de= 0.45in∗ = 1.143cm
1 pulg
di = 0,25 in
π
V=
4
( )
∗ 0.002cm∗ 1.1432− 0.6352= 1.419∗ 10−3 cm3
La masa este:
m= ρ ∗ V= 7.86g/cm3∗ 1.419∗ 10−3 cm3= 0.0111gFe
Exemplu 3.23.-Câte lb – mol de sulfat de calciu dihidratat sunt conț inute în 100 g din acesta
compus? (Ca = 40, S = 32, O = 16, H = 1)
Soluț ie.- Să ne amintim că 1 lb – mol = 453,6 mol ș i formula compusului este: CaSO4∗2H2O.
Exemplul 3.24.- Câte g de fosfat de calciu sunt în 0.125 k-mol din acest compus? (Ca = 40, P =
31, O = 16)
Exemplu 3.25.-Câte lb - mol de acid dicro-ric există în 0.76 k - mol din acest compus? (Cr =
52, H = 1, O = 16)
Soluț ie.- Amintiț i-vă că 1 k – mol = 1000 mol ș i 1 lb – mol = 453,6 mol, formula moleculară a acidului
dicrómico este: H2Cr2O7.
1000molH2Cr2O71lb− molH2Cr2O7
0,76k− molH2Cr2O7∗ ∗ = 1,675lb− molH2Cr2O7
1k− molH2Cr2O7453,6 mol H2Cr2O7
Exemplu 3.26.- Calculaț i numărul de lb - mol de peroxid de azot conț inut în 100 lb din acesta
compus.
Soluț ie.3 Formula ș i greutatea moleculară a compusului este N2O4, M = 92g/mol sau de asemenea 92 lb/lb-mol.
1lb− molN2O4
100lbN2O4∗ = 1.087lb− molN2O4
92lbN2O4
O, de asemenea:
453,6gN2O41molN2O41lb− molN2O4
100lbN2O4∗ ∗ ∗ = 1.087lb− molN2O4
1lbN2O4 92gN2O4453,6 mol N2O4
Exemplul 3.27.- În câte lb de clorură mercuroasă sunt conț inute 125 at – g de clor? (Hg =
200.59, Cl = 35.5
Soluț ie.- Formula moleculară a clorurii mercuroase este Hg2Cl2, masa sa moleculară este: 472.18 g/mol.
Prin urmare:
1molHg2Cl2472.18gHg2Cl2 1 lbHg2Cl2
125at− gCl∗ ∗ ∗ = 65,06 lbHg2Cl2
2at− gCl 1molHg2Cl2 453,6gHg2Cl2
3
Greutatea moleculară se simbolizează cu litera mare M
Exemplu 3.28.-Calcula ț i numărul de molecule de apă din 0,34 lb – mol de sulfat de cupru
pentahidratat
Soluț ie.- Formula compusului este CuSO4∗5H2O greutatea moleculară este: 249.5 g/mol.
Aș adar, în 249.5 g CuSO4∗5H2O hai 90 g de apă, aș a:
Exemplul 3.29.- Câte protoni de hidrogen sunt în 50 de molecule de acid silicic?11H, Si = 28, H
= 1, O = 16)
4atomiH 1p+
50moleculeH4SiO4∗ ∗ = 200protone
1moleculăH4SiO41atomoH
Exemplul 3.31.- Care dintre urmatoarele compuș i are mai mult oxigen în grame pe atom?: 2 moli de
bicarbonat de sodiu sau 447 g de hipoclorit de sodiu. (Na = 23, H = 1, O = 16, Cl = 35.5)
3at− merge
2molNaHCO3∗ = 6at− mergi
1molNaHCO3
1molNaClO1at− mergi
447gNaClO∗ ∗ = 6at− du-te
74,5gNaClO1molNaClO
Exemplul 3.32.-Care dintre următoarele compuș i are masa cea mai mare? 0.21 k - mol de permanganat
de potasiu sau 0.36 lb – mol de manganat de potasiu. (Mn = 55, K = 39, O = 16).
1000molKMnO4158gKMnO4
0,21k− molKMnO4∗ ∗ = 33180gKMnO4
1k− molKMnO41molKMnO4
Soluț ie.- Se determină moleculele de substanț e pure atât ale H3PO3cum de H2O.
3atomosH
4.086∗ 1023 molecH3PO3∗ = 1.22∗ 1024atomosH
1molecH3PO3
2atomosH
1.85∗ 1024 molecH2O∗ = 3.70∗ 1024atomosH
1molecH2O
3atomiO
4.086∗ 1023 molecH3PO3∗ = 1.22∗ 1024atomosO
1molecH3PO3
1atomosO
1.85∗ 1024 molecH2O∗ = 1.85∗ 1024atomosO
1molecH2O
atomoH4.92∗ 1024
= = 1.60
atomoO3.07∗ 1024
Soluț ie.- Se calculează masele de H2AȘ A CĂ4y H2O. La densitate în sistem4cgs este 1.28 g/cm3.
44.39gH2AȘ A CĂ4
768gsol.∗ = 340,92gH2DECI4
100gsol.
1molH AȘ A CĂ4
340,92gH2 AȘ ADAR4∗ 2 = 3.48molH2 AȘ A CĂ4
98gH2 AȘ A CĂ4
1molH2O
427.08gH2O∗ = 23.73molH2O
18gH2O
Relaț ia este:
n H2AȘ A4 3.48
= = 0.147
nH O 23.73
2
Exemplul 3.35.-Care este raportul atomilor de oxigen faț ă de atomii de clor, în 200
ml de o soluț ie de acid clorhidric de 27,66% în greutate de HCl ș i densitate relativă 1,14?
27.66gHCl
228gsol.∗ = 63.06gHCl
100gsol.
4
1kg/A= 1g/cm3
Exemplu 3.36.-Ce cântăreș te mai mult 1 t – mol de alcool metilic (CH 3OH) o 7.87∗1029molecule de acid
formic (HCOOH). (C = 12, O = 16, H = 1)
Soluț ie.- Pentru a le relaț iona, vom transforma unităț ile în moli de fiecare substanț ă:
32gCH3OH
1 ∗ 106 molCH3OH∗ = 3.2∗ 107gCH3OH
1molCH3OH
1molHCOOH 46gHCOOH
7,87∗ 1029 molécHCOOH∗ ∗ = 6.01∗ 107 gHCOOH
6.023∗ 1023 molécHCOOH1molHCOOH
Exemplu 3.37.-O tânără din cursul prefacalativ al facultăț ii de Inginerie primeș te ca cadou de
unul dintre admiratorii săi un inel din aur de 14 carate. Dacă inelul este format din aur ș i cupru ș i
are o masă de 5 g. a) Găsiț i densitatea inelului, dacă densitatea relativă a aurului este 19,3 ș i a cuprului
8.9. b) Determina relaț ia dintre atomii Au : Cu în inel.
100%
14carate∗ = 58.33%Au
24carate
58.33gAu
Adică, masa de aur din inel este: 5g inel∗ = 2.917gAu
100ganillo
m 2.917g m 2.083g
Volumul de Au ș i Cu: V= = = 0.151cm3yV= = = 0.234cm3
ρ 19.3g/cm3 ρ 8.9g/cm3
átomosAu8.92∗ 1021
= = 1.40
átomosCu6.38∗ 1021
Exemplul 3.38.- Care este relaț ia între mol ș i atom - gram; moleculă ș i atom?
Pentru a găsi cum sunt legate, vom considera următoarea compus: carbonat feric
Fe2(CO3)3
2 atomi de fier
3 atomi de carbon
9 atomi de oxigen
Soluț ie.-
9 atomi de O
10 molecule Fe2 (CO3 )3 * = 90 molecule de Oxigen
1 moleculă Fe2 (CO3 )3
Soluț ie.
3 át - g C 6.023∗ 1023atomi de C
20 mol de Fe2 (CO3 )3 * ∗ = 3.61∗ 1025atomi de C
1 mol Fe2 (CO3 )3 1 át - g C
Exemplul 3.41.-În câte livre de sulfat feros sunt conț inute 20∗1026atomi de oxigen?
Soluț ie.- Calculul îl vom realiza urmând următorii factori de conversie: atom - moleculă -
mol – gram – liră.
Exemplu 3.42.-Care dintre următoarele substan ț e cântăre ș te mai mult? 1 mol de sulfat feric, 1.25 ∗1024
molecule de fosfat de calciu sau 3.45∗1025atomi de heliu.
Soluț ie.- Pentru efecte de comparaț ie, masa celor trei substanț e o vom exprima în grame:
1 la - g El 4 g He
3.45∗ 1025á El∗ * 229.12 g He
6.023∗ 1023át He 1 at - g He
Exemplu 3.43.-Care dintre următoarele substan ț e cântăre ș te mai mult? 12.23 moli de permanganat de
potasiu∗1024molecule de cromat de potasiu sau 4,26 livre de oxid de azot.
Soluț ie.
158 g KMnO4
12.23 moli KMnO4∗ = 1932.34 g KMnO4
1 mol KMnO4
453.6 g NO
4.26 lb NU∗ = 1932.34 g NO
1 lb NU
Exemplu 3.44.- Care dintre urmatoarele substante are cei mai multi atomi de oxigen? 1.25 livre de
peroxid de hidrogen, 1000 molecule de dicromat de potasiu, sau 1.5∗106mg de acid oxalic
Soluț ie.
453,6 g H2O21 mol H2O26.023∗ 1023moleculă H2O2 2 atomi O
1.25 lb H2O2∗ ∗ ∗ ∗ = 2.0∗ 1025atomi O
1 lb H2O2 34 g H2O2 1mol H2O2 1 moléc H2O2
7 atomi O
1000 moléc K2Cr2O7∗ = 7000 atomi de oxigen
1 moléc K2Cr2O7
Exemplul 3.45.-În atomul unui element, numărul de electroni ș i numărul de neutroni sunt
în relaț ia de 4 la 8. Calculaț i numărul atomic, dacă numărul său de masă este 132.
e− 4
Solu ț ie.- Date: = A = 132
no 8
În plus, ne amintim că într-un atom neutru numărul de electroni este egal cu numărul de protoni ș i
acesta este numărul atomic Z, la fel cum numărul de masă este suma neutronilor ș i a
număr atomic, adică:
e− Z 4
= = (1)
nono 8
A = Z + no (2)
înlocuind în (2)
A=Z+2Z=3Z
A 132
Z= = = 44
3 3
Exemplul 3.46.- Din câte atomi de Fe, S ș i O sunt compuse 10 molecule de sulfat feric?
5
În mod tradiț ional, termenul greutate a însemnat masă în calculele legate de problemele de chimie.
Aș adar, o moleculă de sulfat feric este compusă din 2 atomi de fier, 3 atomi de sulf ș i
12 atomi de oxigen. 10 molecule de sulfat feros sunt compuse din:
2 atomi de Fe
2 (
10 molecule de Fe SO ) * = 20 atomi de Fe
4 3
(
1 moleculă de Fe 2SO )
4 3
3 atomi de S
2 (
10 molecule de Fe SO ) * = 30 atomi de S
4 3
(
1 moleculă de Fe 2SO 4 3 )
12 atomi de O
2 (
10 molecule de Fe SO ) * = 120 atomi de O
4 3
(
1 moleculă de Fe 2SO )
4 3
a)
(
1 mol Ca 3PO ) 6.023∗ 1023molec. de Ca PO
3 ( )
(
100 g Ca 3PO ) ∗ 4 2
∗ 4 2
= 1.943∗ 1023moleculă de Ca3 (PO )
4 2
(
310 g Ca 3PO 4 )2 ( 4 )2
1 mol Ca 3PO 4 2
b)
(
1 mol Ca 3PO ) 2 át - g P
(
100 g Ca 3PO ) *
4 2
* = 0.645 át - g P
4 2
(
310 g Ca 3PO 4 )2 ( 4 )2
1 mol Ca 3PO
c)
3 atomi de Ca
1.943∗ 1023moleculă de Ca3 (PO 4 )2 ∗ = 5.829∗ 1023a de Ca
( 4PO
1 molec. 3Ca )2
Soluț ie.
453,6 g Al 1 at-g Al 6.023∗ 1023atomi de Al
2 lb Al∗ ∗ ∗ = 2.023∗ 1025atomi de Al
1 lb Al 27 g Al 1 at-g Al
Exemplu 3.49.-1 litru de o soluț ie de acid nitric de 63% în masă are o densitate de 1.19
g/ml, determinar: a) el número de moles de agua, b) el número de moles de ácido nítrico, c) el número
de át-g de azot, d) numărul de atomi de hidrogen din amestec.
Soluț ie.- Vom determina masele de acid nitric ș i apă din soluț ie:
1.19 g Sol
1000 ml sol.∗ = 1190 g sol
1 ml sol.
63 g HNO3
1190 g Sol.∗ = 749,7 g HNO3
100 g Sare
La masa de apă va fi:
1190 g – 749.7 = 440.3 g H2O
1 mol H2O
a) 440.3 g H2O∗ = 24.46 mol H2O
18 g H2O
1 mol HNO3
b) 749,7 g HNO3∗ = 11.9 mol HNO3
63 g HNO3
1 la - g N
c) 11.9 mol HNO3∗ = 11.9 la - g N
1 mol HNO3
d) atomii de hidrogen există, atât în apă cât ș i în acidul nitric, prin urmare:
Exemplu 3.50.- O anumită cantitate de tetraborat de sodiu con ț ine 100 g de oxigen, Determina ț i
cantitate de molecule de tetraborat de sodiu [Na2B4O7]
) Cei 100 g de oxigen îi vom transforma în atomi de oxigen ș i apoi în molecule de tetraborat de
sodiu.
Soluț ie: Conform definiț iei, o moleculă de carbonat de sodiu are: 2 ioni Na+ y 1 ion
CO3.= Prin urmare:
+
2 ioni Na
1 mol Na2CO3= 6.023∗ 1023moleculă Na2CO3∗ = 1.20∗1024ioni sodiu
1 moleculă
Exemplul 3.52.- O bară cilindrică din bronz are un diametru de 5 inci ș i o înălț ime de 20 de inci. Dacă
bronzul este constituit din masa de cupru ș i aluminiu, determinaț i atomii de cupru ș i aluminiu de la
bară. (Densitatea bronzului este de 6 g/ml, Cu = 8,9 g/ml ș i Al = 2,7 g/ml, greutăț ile lor atomice sunt: Cu =
63.54 uma, Al = 27 uma)
Soluț ie: Plecând de la datele problemei, în principiu vom calcula masele de cupru ș i aluminiu.
g
m= ρ ∗ V = 6 ∗ 25740.74ml= 1.54∗ 105 g
ml
Exemplu 3.53.- La 1 dm3Cubic de apă se adaugă 1 liră de acid nitric de 50,71% ș i densitate 1,32
g/ml, determinar: a) la densidad de la solución resultante, b) el número de moles de agua en la mezcla,
c) numărul de atomi de hidrogen din amestec.
Soluț ie: a) Pentru a găsi densitatea soluț iei rezultate, în primul rând, vom calcula masa de
soluț ie, cu criteriile pe care le aveț i, tânăr student:
mtotal= mH2O + m HNO3, în plus mH2O =ρ∗V ș i VH2O = 1 litru = 1000 cm3
g
m =1 ∗ 1000 cm3= 1000 g
H O
2 cm3
453.6 g
V = = 343,64 cm3, apoi:
HNO3
1.32 g/ml
1453.6 g
Prin urmare, densitatea este: ρ= = 1.085 g/cm3
1343,64 cm3
Procentajul de apă este: 100 - 50,71 = 49,29%, de aceea masa de apă din soluț ie este:
49.29 g H2O
453,6 g soluc.∗ = 223,58 g H2O
100 g Sol.
1molH2O
1223.58gH2O∗ = 67,98molH2O
18gH2O
c) Numărul de atomi de hidrogen:
Din apă
2at− gH6.023∗ 1023 atomii
67.98molH2O∗ ∗ = 8.19∗ 1025atomi H
1molH2O 1at− gH
Exemplul 3.54.- Se dispun de 0.5 kg de nitrat de amoniu. Calculaț i: a) numărul de moli de nitrat
a) numărul de molecule de amoniu, b) numărul de molecule de nitrat de amoniu, c) numărul de atomi de azot
prezente, d) numărul de atomi-grami de oxigen, e) numărul de ioni amoniu, f) numărul de
protoni de azot174Ng) numărul de electroni de hidrogen11 Hh) numărul de neutroni de
oxigen168 O(pesos atomici: N = 14; H = 1; O = 16)
Una dintre primele calcule pe care trebuie să le facem este transformarea kg în g, în acest caz 0.5 kg
= 500 g NH4NU3.
Pe de altă parte, folosind datele despre greutăț ile atomice, se poate calcula greutatea moleculară a nitratului.
de amoniu: M = 80
(M = masa moleculară)
2 atomi de N
3.76∗ 1024moleculă NH4NU3∗ = 7.52∗ 1024atomi de N
1 moléc NH4NU3
e) Numărul de ioni amoniu poate fi determinat amintind că 1 mol de NH4NU3, conț ine 1 mol de
+
ioni NH4Adică plecând de la alineatul (a) 6.25 moli de nitrat de amoniu sunt echivalenț i cu 6.25
moli de ioni de amoniu.
f) Pentru a determina numărul de protoni ai azotului, trebuie să luăm în considerare nucleonul N, în care ne
dan ca referinț ă numărul de masă egal cu 14 ș i numărul de protoni egal cu 7 pentru un atom de
nitrogen
7 protoni
7.52∗ 1024atomi deN∗ = 5.26∗ 1025p+
1 atom de N
g) Pentru a determina numărul de electroni de hidrogen, vom considera răspunsul de la punctul (b),
ș tiind că numărul de electroni este egal cu numărul de protoni, adică 1 atom neutru de
hidrogenul are 1 electron.
4 atomi de H 1 e−
3.76∗ 1024molecule NH4NU3∗ ∗ = 1.5∗ 1025e−
1 moleculă NH4NU31 atom de H
no= A – Z = 16 - 8 = 8 neutroni
Exemplul 3.55.- S-au descoperit trei izotopi ai unui element în natură, ale căror caracteristici sunt
29
următoarele:( 1248A ), ( B14) y(30C ) 14
ș i ale căror abundenț e sunt respectiv: 92,21%, 4,70% ș i
3.09%, Masa protonului este 1.0072765 [uma] iar masa neutronului este 1.00866 [uma]. Determinaț i
masa atomică a acestui element.
Soluț ie.- În principiu, formulăm expresia matematică pentru a determina greutatea atomică.
1 n
Greutatea atomică= ∑ fimi
100 e u =1
A = Z + no
În schimb, neutronii diferă în cele trei izotopuri, astfel încât, pentru izotopul A, se are:
no= A – Z = 28 – 14 = 14
Masa neutronului este:
no= A – Z = 29 – 14 = 15
La masa de neutrones es:
no= A – Z = 30 – 14 = 16
La masa de neutrones es:
16∗ 16.13856 [uma]
Cu aceste date găsite, suntem în măsură să găsim masele atomice ale fiecărui izotop.
IsótopoA A = Z + no
IsótopoB A = Z + no
IsótopoC A = Z + no
1
Pat= [28.223111∗ 92.21+ 29.231771∗ 4.70+ 30.240431∗ 3.01= 28.31 uma
100
Exemplu 3.56.- O anumită cantitate de carbonat de sodiu decahidratat conț ine 150 de grame de apă, a)
Determinaț i cantitatea de molecule de carbonat de sodiu [Na2CO3], b) numărul de atom – g de
sodiu.
Soluț ie.- a)
286gNa2CO3.10H2O 106gNa2CO3
150gH2O∗ ∗ = 88.33gNa2CO3
180gH2O 286gNa2CO3.10H2O
b)
1molNa2CO3 2at− gNa
88.33gNa2CO3∗ ∗ = 1.67at− gNa
106gNa2CO31molNa2CO3
Soluț ie: Conform definiț iei, o moleculă de carbonat de sodiu are: 2 ioni Na+ y 1 ion
CO3.= Prin urmare:
2 ioni Na+
1 mol Na2CO3= 6.023∗ 1023moleculă Na2CO3∗ = 1.20∗1024ioni sodiu
1 moleculă
80
35 Br, primul într-o propor ț ie de 49,46% ș i, al doilea, în 50,54%. Maselor lor atomice
valorile sunt 79.918 uma ș i 80.916 uma, respectiv. Calculaț i masa atomică a bromului.
1 n
Greutate atomică= ∑ fimi
100 eu=1
1
Pat= 79.918∗ 49,46+ 80.916∗ 50.54]= 80.42 uma
100
Solutie: Pentru a interpreta această întrebare, este suficient să ne amintim următoarele: Când scrie ț i
corect formula unui compus chimic, aceasta poate fi interpretată în diverse moduri, pentru
exemplu:
Prin urmare:
3 át− g de H 6.023∗ 1023atH
a) 1 mol H3PO4∗ ∗ = 1.81∗ 1024atomi de H
1 mol H3PO4 1 la− g H
3 atomi H
b) 3.28∗ 1024moleculă H3PO = 9.84∗ 1024atomi de H
4
1 mol H3PO4
Exemplu 3.60.-Sarea de Epson, un laxativ energic folosit în medicina veterinară, este un hidrat,
ceea ce înseamnă că un anumit număr de molecule de apă sunt incluse în structura solidă. La
formula pentru sarea Epsom, poate fi scrisă ca MgSO4∗XH2O, unde X indică numărul de moli
de apă pe mol de sulfat de magneziu. Când 5.061 g din acest hidrat se încălzeș te la 250 °C, toată el
apa de hidratare se pierde, lăsând 2.472 g de MgSO4Care este valoarea numerică a lui X? (Mg = 24.3,
S = 32 y O = 16
Solu ț ie.- Pentru a rezolva această problemă, să vedem alta, unde trebuie calculată masa de apă.
Să presupunem că este vorba despre 10 g de CuSO.4∗5H2O. Ud. Poate urma paș ii următori:
Cu = 63.54, S = 32 y O = 16, H = 1
90 g H2O
10 g CuSO4∗ H2O ∗ = 3.61 g H2O
249.54 g CuSO4∗ H2O
18xg H2O
5.061 g MgSO4∗ xH2O ∗ = 2.589 g H2O
(120,3+ 18xg) MgSO∗ xH
4 O 2
Deoarece:
(5.061 – 2.472) g = 2.589 g de apă
x=7
Exemplu 3.61.-Într-o determinare chimică a greutăț ilor atomice, s-a constatat că staniul conț inut
în 3.7692 g de SnCl4Este 1.7153 g. Dacă se ia greutatea atomică a clorului ca 35.53 uma, care este
valoarea masei atomice a staniului determinată din acest experiment?
Y g Sn
3.7692 g SnCl4∗ = 1.7153 g Sn
142.12+ Y
Y = 118.60 uma
Exemplul 3.62.-S-a solicitat 42 t de guano fertilizant. La realizarea analizei s-a constatat că acesta conț inea
9,0% azot, 6,0% fosfor ș i 2,0% potasiu. Presupunând că tot fosforul este sub formă
de fosfat de calciu Ca3(PO4)2, ș i nu există alte surse de calciu. Calculează: a) procentajul de calciu în
guano, b) numărul de atomi de calciu, c) numărul de moli de fosfat de calciu. (Ca = 40, P = 31,
O = 16)
Soluț ie: a) În această problemă este vorba despre corelarea datelor furnizate în problemă cu calciul. El
calciul se află în fosfatul de calciu, ș i există un fapt referitor la fosfor care este de asemenea
constituent al formulei chimice. Prin urmare:
9% N, 6% P ș i 2% K GUANO 42t
Exemplul 3.63.-Dacă numărul de neutroni din nucleul unui atom este o treime din suma
numărul atomic cu numărul de masă. Calculaț i valoarea numărului atomic în funcț ie de numărul de
masa.
no(A - z) (2)
Despejând z ș i egalând:
A – nu = 3no– A
Rezolvând:
no= ½ A
Exemplu 3.64.-În atomul „k” al unui element, numărul de electroni ș i numărul de neutroni
sunt într-o relaț ie de 4 la 8. Calculaț i numărul atomic, dacă numărul său de masă este 132.
Soluț ie:
Numărul de electroni = Numărul de protoni = z
z 4
=
o 8
n
z = ½ no (1)
132 = 0.5no+ no
88
z = ½ no = 44
Exemplul 3.65.-Într-un atom "s", numărul său de masă este pătratul numărului său de electroni. Dacă...
numărul atomic este 4, care este diferenț a între numărul de neutroni ș i numărul de protoni în
nucleul său?
Soluț ie:
A = e2 (1)
z=4 (2)
A = 42= 16
Numărul de neutroni este:
n=A–z
n = 16 - 4 = 12
12 - 4 = 8
Exemplul 3.66.- Dacă densitatea relativă a aurului este 19.3, câț i atomi va conț ine un inel de aur de
8 mm grosime, dacă are 2.2 cm diametru exterior ș i 2.0 cm diametru interior? (Au = 196.97
uma)
m =ρ ∗ V (1)
Densitatea aurului este de 19,3 g/ml
1 1
Vneto= π de2e− π deu 2e (2)
4 4
e = 0.8 cm
di = 2.0 cm
2,2 cm
Exemplu 3.67.-O anumită aliaje de staniu, plumb ș i bismut sunt în proporț ia în masă de 2:3:2,
respectiv. a) Care este masa în grame a unei probe din această aliaje care conț ine un total
de 5,56∗1022atomi de staniu?, b) care este masa, dacă se ia ca referinț ă 1.00∗1024atomi de
plumb? (Sn = 118, Pb = 207, Bi = 209)
Soluț ie.- Relaț ia ne oferă următoarea informaț ie că pentru 7 g de aliaj avem 2 g de staniu, 3
g de plumb ș i 2 g de bismut.
Exemplul 3.68.-Câț i grame de fier se pot obț ine din 3 lire de Fe2O3? (Fe = 56, O =16)
Exemplu 3.69.-Ce masă de sodiu este prezentă în 66 g de sulfat de sodiu (Na 2AȘ A CĂ4)? (Na = 23, S
= 32, O = 16)
46 g Na
Soluț ie. 66 g Na2AȘ A CĂ4∗ = 21.38 g Na
142 g Na2Aș adar4
Exemplul 3.70.- Dacă suma maselor de NaCl ș i KCl este de 40 g, iar diferenț a atomilor săi de clor
del NaCl – KCl este 2.34∗1023Determinaț i compoziț ia procentuală a amestecului.
x + y = 40 (1)
x+ y = 40
– x + 0.786y = – 22.74
1.786 y = 17.26
y = 9.66 g
9.66
% KCl ∗ 100%= 24,16%
40
Exemplul 3.71.-Suma numerelor de masă ale atomilor A ș i B este 84 ș i suma numerelor lor
numărul de neutrons este 44, unde atomul B are 12 protoni mai mult decât atomul A. Determinaț i numerele
atomii celor două atomi.
AA+ AB= 84
NA+ NB= 44
Din moment ce A = z + N
ZUn A+ NA+ ZB+ NB= 84
ZA+ ZB+ 44 = 84
ZO+ 12 + ZA+ 44 = 84
ZA14
ZB= 26
Exemplu 3.72.-Un rezervor sferic conț ine complet o soluț ie de acid sulfuric.
90% masă de H2AȘ A CĂ4, densitatea solu ț iei este de 1,80 g/ml. Dacă rezervorul sferic con ț ine
6.023∗1024moléculas de agua, determinar: a) las moléculas de ácido sulfúrico, b) el diámetro interno
del tanque esférico.
Soluț ie.
18gH2O
6.023∗ 1024 molecule2O∗ = 180gH2O
6.023∗ 1023 moleculă2O
a)
23
90 g H2AȘ A CĂ41 mol H2AȘ A4 6.023∗ 10 molecH2Aș adar4
18 0 g H2O ∗ ∗ ∗ = 9.96∗ 1024 molecH2AȘ A CĂ4
10 g H2O 98 g H2AȘ A CĂ4 1 mol
Exemplu 3.73.-Iată o veche chestiune teologică: Câț i îngeri pot fi plasaț i deasupra
punta de un alfiler de oro? Admitir că fiecare înger are nevoie de minim un atom pentru a se aș eza. El
diametrul vârfului unui ac este de aproximativ 0,001 cm. Aurul are o masă atomică de 197 u.m.a ș i a sa
densitatea este de 19.3 g/cm3
π π
V= d3= 6 (0,001 cm)3= 5.24∗ 10−10cm3
6
Se află 3.09∗1013îngeri
Exemplu 3.74.-La 0.025 de galoane 6la o liră de apă se adaugă o liră de acid sulfuric pur. Determinaț i: a)
numărul de moli de apă
în hidrogen, d) numărul de neutroni în sulf, e) numărul de electroni în oxigen
⎡⎣ 32 1
S, 1H8O.
16
16
⎤⎦
Soluț ie.- Cititorul poate deja observa că este vorba despre un amestec de două substanț e pure, prin urmare,
calculul este relativ simplu în colț urile a ș i b.
3.785AH2O1kgH2O1000gH2O1molH2O
a) 0.025galH2O∗ ∗ ∗ ∗ = 5,26molH2O
1galH2O 1AH2O 1kgH2O 18gH2O
b) 1 lb = 453.6 g
1molH AȘ A CĂ46.023∗ 1023 moleculeleH2AȘ A CĂ4
453,6gH2AȘ A CĂ4∗ 2 ∗ = 2.79∗ 1024 moleculă2AȘ A4
98gH2AȘ A CĂ4 1molH2DECI4
+
(6.34 + 5.58)∗1024p+ = 1.192∗1025p+
1átS 16n0
2.79∗ 1024 molécH2AȘ A4∗ ∗ = 4.46∗ 1025 n 0
1molécH2AȘ A CĂ41átS
4átO 8e−
2.79∗ 1024 moleculă2AȘ A CĂ4∗ ∗ = 8.93∗ 1025 e −
1molécH2Aș adar41átO
6
1gal = 3.785A
Exemplu 3.75.-Un asistent de predare decide să verifice densitatea unei soluț ii amestecând 50
mol de apă7cu 50 de moles de alcool etilic. Dacă densitatea alcoolului etilic este de 0,879 g/ml,
densitatea amestecului
gramo de oxigen în soluț ie.
m+1 m2
ρ M=
V+1
V2
Fiind m1= masă de apă ș i m2masa de alcool etilic ș i V1= volum de apă ș i V2= volum de
alcool etilic.
18gH2O
H2O∗ = 900gH2O
1molH2O
46gC2H5OH
50molC2 H5OH∗ = 2300gC2H5OH
1molC2H5OH
Volumul de H2O es: VH2O = 900 ml
(900+ 2300g)
ρM= = 0.91g/ml
(900+ 2616.61ml)
1 át - g O
50 mol H2O ∗ = 50 át - g O
1 mol H2O
1 át - g O
50 mol C2H5OH∗ = 50 át - g O
1 mol C2H5OH
Cantitatea de atomi - gram de oxigen din amestec este de: # de át - g de O = (50 + 50) át - g =
100 at – g de oxigen
Exemplul 3.76.- Un pahar de precipitare conț ine 0.75 dm3de o soluț ie de acid percloric, de
densitate relativă 1.17, la 47% în masă de HClO4. Determinarea numărului de moli de apă, b) el
numărul de atomi - gram de hidrogen, c) numărul de atomi de oxigen.
7
Amintiț i-vă că 1 g H2O = 1 ml H2O, densitatea apei este 1 g/ml, de asemenea 1 m3= 1000 de litri
Soluț ie.- În principiu, vom determina masele substanț elor pure în grame, amintindu-ne că 1
dm3= 1 litru = 1000 cm3adică, 0,75 dm3= 750 cm3.
47gHClO4
877,50 g de soluț ie∗ = 412.43gHClO4
100g de soluț ie
1gH
412.43gHClO4∗ = 4.104gH
100.5gHClO4
2gH
465.07gH2O∗ = 51.67gH
18gH2O
Masa total de hidrogen este:
1at− gH
55.78gH∗ = 55.78at− gH
1gH
c) Numărul de atomi de oxigen:
64gO
412,43gHClO4∗ = 262.64gO
100.5gHClO4
1gO
465.07gH2O∗ = 25.84gO
18gH2O
Cititorul, acum are capacitatea de a efectua calculi cu unită ț i chimice care vor fi folosite
practic în capitolele următoare.
453.6molH2C2O490gH2C2O4 1kgH2C2O4
1.45lb− molH2C2O4∗ ∗ ∗ = 59,19kgH2C2O4
1lb− molH2C2O41molH2C2O41000gH2C2O4
Solu ț ie.- Cititorul poate lua în considerare orice metodă de calcul, important este să ajungă la acela ș i rezultat.
rezultatul, ceea ce este important este optimizarea timpului ș i multă practică cu aceste unităț i chimice.
1000molCa3 (PO4 )2
b) 5.08k− molCa3 (PO4 )2∗ = 5080molCa3 (PO4 )2
1k− molCa3 (PO4 )2
Exemplul 3.79.- Un recipient sferic cu un diametru de 15 inci este umplut cu o soluț ie de acid
fosforos de greutate specifică 1.03 ș i conț ine 30% în greutate de acid fosforos, calculează: a) Numărul de
mol de acid fosforic
Litrii de soluț ie dacă se au 8 atom-grami de fosfor.
Soluț ie.- Determinăm volumul recipientului sferic, având în vedere unităț ile sistemului cgs,
fiind diametrul:
2.54cm
d= 15pulg∗ = 38.1cm
1 pulg
Ș i volumul:
π π
V= d 3= ( cm3= 28958.33cm
∗ 38.1 ) 3
6 6
La masa de la soluț ie este:
g
m= ρ ∗ V= 1.03 cm3 ∗ 28958.33cm = 29827.08gsol
3
30gH3PO3
29827.08gsol.∗ = 8948.12gH3PO3
100gsol.
70gH2O
29827.08gsol.∗ = 20878.96gH2O
100gsol.
a) Numărul de moli de H3PO3es:
1molH3PO3
8948.12gH3PO3∗ = 109.12molH3PO3
82gH3PO3
Atomi în apă:
1 atom de oxigen
6.986∗ 1026 moleculeH2O∗ = 6.986∗ 1026
1 moleculă H2O
1 atom de Oxigen
6.986∗ 1026 moleculăH2O∗ = 6.986∗ 1026
1 moleculă H2O
Exemplul 3.80.-Fluorarea este procesul de adăugare a compuș ilor de fluor în apa potabilă pentru a ajuta
a combate cariile dentare. O concentraț ie de 1 ppm (1 g de fluor la un milion de grame de apă)
de fluor este suficient pentru acest scop. Compusul de obicei selectat este NaF cu un 45 % de
fluor în masă. Considerând densitatea apei egală cu 1 g/ml, calculează: a) Calculează cantitatea de
NaF în Kg care se necesită anual pentru un oraș cu 50000 de locuitori dacă consumul zilnic de
apa pe persoană este de 100 de galoane. b) Cantitatea de NaF în kg care se pierde pe an dacă fiecare
o persoană foloseș te doar 9 litri de apă pe zi pentru a bea ș i a găti. c) Da, dacă NaF are un cost de 1.5
$us/lb Care este costul anual pe care îl suportă compania care furnizează apă populaț iei?
Soluț ie.- Factorii de conversie sunt următorii: 45% p/p de F: 100 g NaF = 45 g F, Nr. hab. =
50000, 1 locuin ț ă = 100 gal/zi, 1 gal = 3.785 litri, 1 lb = 1.5 $us.
a)
100galH O3.785AH2O 1000cm3 1gH O 1gF 100gNaF 1kg NaF
50000 de locuitori.∗2 ∗ ∗ ∗ 32 ∗ ∗ ∗ = 42.056∗ kgNaF/zi
1hab.− zi 1galH2O 1AH2O 1cm H2O1∗ 106 H2O 45gF 1000gNaF
Anual se solicită:
kg365zile
42.056 ∗ = 15350.44kgNaF/an
zi 1an
b)
1lH2O 1000cm3 1gH2O 1gF 100gNaF 1kgNaF
50000hab.* * * * * * =1*kgNaF/zi
1hab.-zi 1lH2O 1cm3H2O 1*106H2O 45gF 1000gNaF
kg365de zile
1 ∗ = 365kgNaF/an
zi 1 an
c)
1000gNaF 1lbNaF 1.5$us
15350.44kgNaF∗ ∗ ∗ = 50762,04 $US
1kgNaF 453.6gNaF1lbNaF
55 88 +3 32 27
3.1.-Cu următoarele elemente:40Ca, 20Co, Sr27
+2
, S −2y38
Al completar:
16 13
Calciu
Nu. De
protoni
Nu. de
electroni
Nu. de
neutroni
Număr
atomic
Număr de
masa
e) Un mol de pirosilicat de aluminiu este egal cu ........... molecule: (Si=28, O=16, Al=27)
6.023∗10-23 ii) 6.023∗1023 iii) 5.98∗1025 iv) 1.0 nicioul
3.8.- Câte atomi-gram de azot sunt în 1 liră de nitrat de amoniu (NH 4NU3? (N = 14, H
= 1, O = 16) Rpta.- 1:1:1
3.10.-Câte livre-mol de oxid de crom (Cr 2O3) este echivalent cu 1.00∗1023moleculele acesteia
substanț ă?
3.11.-Ș i raportul atomilor de H:O este 2:1 într-o moleculă de apă, care va fi raportul lor
masă considerând un mol de apă? (H = 1, O = 16) Răspuns.- 1:8
3.12.-Ce masă de sodiu va avea un eș antion impur de 600 g de clorură de sodiu care conț ine 50%
de NaCl în această mostră?
3.13.-Câte atomi de hidrogen sunt în 20 g de acid nitric (HNO 3)? (N = 14, O = 16, H = 1)
Rpta. 1.91∗1023
3.14.-Argonul natural este format din trei izotopi, a căror procentaj în abunden ț ă este
0,337% de Ar360,063% Ar38y 99.6% A40Masele nucleide ale acestor izotopi sunt
35.968; 37.963 ș i 39.962 respectiv. Determina ț i greutatea atomică a argonului pe baza acestora.
date. Rpta.- 39.947
3.16.-Care dintre următoarele compuș i este bogat în mangan? MnO, Mn 2O3, Mn2O7y MnO2(Mn =
55; O = 16) Răspuns.- MnO
3.20.-Oxidul nitric se reprezintă ca NO, care este raportul de neutroni N:O, da 14N y16O?.7 8
Rpta.- 7:8
3.21.-Oț etul conț ine 5.0% în masă de acid acetic CH3COOH. a) Câte livre de acid acetic
con ț ine 24.0 g de o ț et?, b) câte kilomoli de acid acetic sunt prezen ț i în 24 g de
oț et?
3.22.- Care dintre următoarele compuș i are cea mai mare greutate moleculară? a) acid sulfuric (H2AȘ A CĂ4), b)
permanganat de potasiu (KMnO)4), c) yodură de potasiu (KI), d) nitrit cupric (Cu(NO2)) , e) acid
iodic (HIO3). (Pesi atomici: H = 1, S = 32, O = 16, K = 39, Mn = 55, Y = 127, N = 14, Cu =
63.54) Răspuns (e)
Mineralul gips con ț ine 70% CaSO.4.2H2O. Hallar câte atomi de oxigen se pot
obț ine din 12 lire de gips.
3.25.-Se dispune de 1 lb de carbonat de sodiu [Na 2CO3], exprimă această masă în: a) lb-mol, b) în g-
mol; c) în kg-mol; d) în t-mol
3.26.-Proteina din albumina serică umană conț ine în masă, 16.4% acid glutamic,
HOOC(CH2)2CH(NH2)COOH. Ce masă de azot există în acidul glutamic care conț ine 2,50 g de
proteină în albumina din serul uman?
3.28.- Ce masă de sodiu va avea un eș antion impur de 600 g de clorură de sodiu care conț ine 50%
de NaCl în această mostră?
3.29.-Câte atomi de hidrogen sunt în 20 g de acid azotic (HNO) 3)? (N = 14, O = 16, H = 1)
Rpta. 1.91∗1023
3.30.-Argonul natural este format din trei izotopi, ale căror procente de abunden ț ă sunt
0.337% de Ar360,063% Ar38y 99.6% A40. Maselor nucleide ale acestor izotopi sunt
35.968; 37.963 ș i 39.962 respectiv. Determina ț i greutatea atomică a argonului pe baza acestor valori.
date. Răsp. - 39.947
3.31.-Masele nucleidice ale Cl 35y Cl37sunt 34.9689 uma ș i 36.9659 uma respectiv.
singurele izotopuri naturale ale clorului. Care este abundanț a fiecărei izotop dacă greutatea atomică a
cloro este 35.4527? Rpta.- 75.77% ș i 24.23% respectiv
3.32.-Ce masă în grame de metan [CH 4] conț ine aceeaș i cantitate de molecule, ca cele care
există în 0.5 livre de nitrat de cupru? (greutăț i atomice: N = 14; O = 16; Cu = 63.5; C = 12; H = 1)
3.33.-O sferă solidă din cupru are 1.05 atomi de cupru, densitatea acestuia fiind de 8.9 g/ml. Determinaț i
raza sferei de cupru. (Greutatea atomică a cuprului este 63.53) Rpta. 6.67 mm
3.34.- În care dintre următoarele substanț e există un număr mai mare de moli? a) 5.1∗1023molecule de
peroxid de hidrogen (H2O2), b) 1.3∗1023molecule de sulfuros de cupru (CuS) c) a) 9.21∗1023molecule
de dicromat de potasiu (K2Cr2O7(Greutăț i atomice: H = 1, O = 16, S = 32, Cu = 63.54, K = 39, Cr =
52)
3.35.-Ș i la suma de masele de H 2O y H2O2este 20 g ș i diferenț a dintre atomii de hidrogen din apă
cu privire la atomii de peroxid de hidrogen este 1.57∗1023a determina masa de apă în
amestecul acestor două substanț e.
3.36.-Într-o analiză chimică a masei atomice a Sn, s-a observat că conț inutul de staniu din 3.7692 g de
SnCl4era 1.7170 g. Ș i se ia în considerare greutatea atomică a clorului ca 35.453. Care este valoarea rezultată în
Este experiment pentru greutatea atomică a staniu? Răspuns.-118.649
3.37.-45% din masa unei anumite probe de apă oxigenată corespunde lui H 2O2fiind 55% H2O.
Determinaț i: a) numărul total de atomi de hidrogen prezenț i în 1 liră de mostră. b) Dacă
densitatea este 1.22 g/ml masa probei care conț ine 15 moli de apă.
Rpta.- a) 2.4∗1024la H; 491 g de mostră.
3.38.- O picătură de alcool metilic este echivalentă cu 0.04 ml, dacă densitatea sa relativă este 0.792; a) câte
molecule de CH3OH, câte atome de oxigen sunt într-o picătură de alcool metilic?
picătura de alcool metilic?, c) câte protoni de carbon sunt într-o picătură de alcool metilic? 12 C, y 6
d) câț i neutroni de hidrogen sunt într-o picătură de alcool metilic?