0% au considerat acest document util (0 voturi)
10 vizualizări34 pagini

Cap 003

Acest document prezintă o introducere în atomi și molecule. Explică faptul că materia este compusă din particule indivizibile numite atomi, așa cum demonstrează experimentele moderne. Descrie teoria atomică a lui Dalton și postulatele sale fundamentale. Explică structura atomului, incluzând particule subatomice precum protoni, neutroni și electroni. Definește concepte precum numărul atomic, numărul de masă, izotopi, izobari și izotoni.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
10 vizualizări34 pagini

Cap 003

Acest document prezintă o introducere în atomi și molecule. Explică faptul că materia este compusă din particule indivizibile numite atomi, așa cum demonstrează experimentele moderne. Descrie teoria atomică a lui Dalton și postulatele sale fundamentale. Explică structura atomului, incluzând particule subatomice precum protoni, neutroni și electroni. Definește concepte precum numărul atomic, numărul de masă, izotopi, izobari și izotoni.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

UNITATEA 3

ATOMI Ș I MOLECULE

3.1 INTRODUCERE

Studiul materiei care a fost considerat în capitolul anterior este, fără îndoială, transcendent.
din punct de vedere macroscopic, adică din percep ț ia noastră vizuală. Un studiu mai
profunditatea materiei cu scopul de a înț elege structura sa intimă, ne conduce să realizăm câteva
speculaț ii cu privire la materie dacă este continuă sau nu este continuă.

Pe de o parte, continuitatea materiei ar implica împărț irea indefinită fără a ajunge vreodată să găsim
o unitate minimă sau particulă indivizibilă. Pe de altă parte, discontinuitatea materiei implică
considerând-o formată din particule fundamentale, astfel încât nu poate fi divizată
indefinit, ci că, în cele din urmă, există o particulă unitară, care îș i conservă proprietăț ile
fizică ș i chimie. În prezent, experimentele demonstrează că materia este constituită din
particule indivizibile denumite atomi.

Deș i este adevărat că conceptul de atom este foarte vechi, a fost sugerat prima dată de filozoful grec
Democrit, în jurul anului 400 î.Hr. Filozofii ș i oamenii de ș tiinț ă în general, doar au venit
a crede în atomi la începutul secolului XIX

3.2 TEORIA ATOMICĂ A LUI DALTON

Punctele principale ale teoriei atomice a lui Dalton sunt date de următoarele postulate:

Toată materia este compusă din atomi indivizibili. Un atom este o particulă de materie.
extrem de mică care îș i păstrează identitatea în timpul reacț iilor chimice.

Un element este un tip de materie compus dintr-o singură clasă de atomi, iar fiecare atom al unei.
clase dată are aceleaș i proprietăț i.

3. Un compus este un tip de materie compus din atomi de două sau mai multe elemente combinate
chimic în proporț ii fixe.

O reacț ie chimică constă în rearanjarea atomilor prezenț i în substanț e


reactanț i pentru a da o nouă combinaț ie chimică în substanț ele formate prin reacț ie

Acum se ș tie că atomii nu sunt cu adevărat indivizibili; ei în ș iș i sunt forma ț i din


particule, cu toate acestea, postulatele lui Dalton au fost o contribuț ie semnificativă în studiul
materia. Cu toate acestea, unele dintre aceste postulate nu mai sunt valabile astăzi. Conform lui Dalton, atomul este
unitatea cea mai mică a materiei ș i sunt indivizibile; astăzi se ș tie că atomul este o unitate
compleja de materie ș i energie care este divizibilă. De asemenea, se acceptă că nu toate atomii unui acelaș i
elementele sunt identice în masă ș i proprietăț i, aș a cum a gândit Dalton; în prezent, se cunoaș te că
existen ț a izotopilor, atomi ai aceluia ș i element care diferă prin masa lor ș i alte câteva
proprietăț i.

3.3 STRUCTURA ATOMULUI

Deș i Dalton a postulat că atomii erau particule indivizibile, experimentele conduse


în acest sens, la începutul secolului actual, s-a demonstrat că atomii înș iș i consistă în particule.

Aceste experimente au demonstrat că un atom constă din aproximativ 30 de particule subatomice.


cele mai importante sunt electronii, neutronii ș i protonii. S-a descoperit că
atomul este împăr ț it în două păr ț i: un nucleu, inima centrală a atomului, care este încărcat
pozitiv ș i conț ine cea mai mare parte a masei atomului ș i este acolo unde se află unu sau mai multe
protone ș i neutroni.
68 ATOMI Ș I MOLECULE
Cealaltă parte a atomului este înveliș ul în care se află unul sau mai mulț i electroni, ș i se miș că în
regiuni definite ale spaț iului, separate de nucleu, prin urmare cea mai mare parte a atomului este spaț iu
gol

Un proton este o particulă nucleară descoperită de Goldstein în 1886, protonul are o sarcină
relativă pozitivă de +1 ș i o masă de peste 1800 de ori mai mare decât cea a electronului. Protonii oferă o
încărcătura pozitivă a nucleului.

Neutronul este o particulă nucleară care are o masă aproape identică cu cea a protonului, dar nu are sarcină.
electronic, neutronul a fost descoperit de James Chadwick în anul 1932.

Electronul a fost descoperit de Thomson în 1897, este o particulă care are o sarcină relativă negativă
De –1, se poate considera că masa sa este neglijabilă în comparaț ie cu masa protonului.

TABLA 3.1.- Proprietăț i ale electronului, protonului ș i electronului

Particulă Încărcare Încărcare


absolută relativă
Electron 9.1094∗10−31−1.602∗10−19 −1
Proton 1.6726∗10−27+1.602∗10−19 +1
Neutron 1.67493∗10−27 0 0

3.4 NUMĂR ATOMIC Ș I NUMĂR DE MASĂ

Caracterizăm un nucleu prin numărul său atomic (Z) ș i numărul său de masă (A). Numărul atomic
(Z) este numărul de protoni din nucleul unui atom. Numărul de masă (A) este numărul total de
protoni ș i neutroni într-un nucleu.

A = p+ + no

Un nuclid este un nucleu în particular, caracterizat printr-un număr atomic ș i un număr de masă
defini ț i. Nota ț ia abreviată pentru orice nucleid constă în simbolul elementului cu
număr atomic scris ca subscript în stânga ș i numărul de masă ca superscript în dreapta
stânga.

A
ZE

De exemplu, pentru atomul de sodiu natural, simbolul nucleidului se scrie astfel:

23
11 Na

Un atom este electric neutru, astfel că are atâtea electroni în jurul nucleului câte are nucleul.
are protoni, numărul de electroni dintr-un atom neutru este egal cu numărul de protoni ș i în
consecinț ă egală cu numărul său atomic. Un atom de sodiu are un nucleu cu sarcină + 11 ș i în jurul
De acest nucleu sunt 11 electroni, cu o sarcină de – 11, ceea ce dă atomului o sarcină de 0.

3.4.1 Izotopi.-Toate nucleele atomilor unui element în particular au acela ș i


număr atomic, dar nucleele pot avea numere de masă diferite. Izotopii sunt atomi
cuyos nucleele au acelaș i număratomic, dar un număr de masă diferit; asta este nucleele
au acelaș i număr de protoni, dar un număr diferit de neutroni.

De exemplu, carbonul are două izotopi naturali carbonul 12 ș i carbonul 13, al căror
reprezentare este:

12 13
6C 6C

3.4.2 Izobari.- Izobarile sunt atomi care au un număr atomic diferit, dar acelaș i număr de
masă, de exemplu:

60 60
27 Co 28 Ni

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC – Ș TIINȚIFIC


ATOME Ș I MOLÉCULE 69
3.4.3 Isotopii.- Sunt atomi care au număr atomic diferit ș i număr de masă diferit dar
număr egal de neutroni, de exemplu:

39 40
19 K 20 Ca

Exemplul 3.1.- a) În grupul de atomi din următorul tabel, determinaț i numărul de electroni,
numărul atomic ș i numărul de masă

Atomi A B C D E
Nu. p+ 27 28 29 30 29
Nu.o 14 16 15 14 13

Soluț ie.- Dragă cititor, pentru soluț ionarea acestei probleme este necesar să se tatuleze datele în conformitate
definiț iile citate anterior, aceasta este:

numărul de electroni este egal cu numărul de protoni, deoarece este vorba despre atomi neutri.

numărul atomic este egal cu numărul de protoni.

Numărul de masă este suma algebraică a protonilor sau a neutronilor.

Tabulând pe baza consideraț iilor anterioare, se are:

Atomi A B C D E
Nu. p+ 27 28 29 30 29
Nu. no 14 16 15 14 13
Nu. e- 27 28 29 30 29
Z 27 28 29 30 29
A 41 44 44 44 42

Din această tabelă se poate concluziona că:

. Izotopii sunt acei atomi care au acelaș i număr atomic, dar un număr de masă diferit.
Prin urmare, atomii C ș i E sunt izotopi.
. Izobari sunt acei atomi care au acela ș i număr de masă, dar un număr diferit
atomic, adică, B, C ș i D sunt izobare.
. Izotonii sunt acei atomi care au un număr atomic diferit ș i un număr de masă diferit
dar un număr identic de neutroni, adică, A ș i D sunt izotoni.

3.5 UNITATEA DE MASĂ ATOMICĂ

Scala greutăț ii atomice a lui Dalton, bazată pe hidrogen, a fost înlocuită în cele din urmă de
o scară bazată pe oxigen ș i mai târziu, în 1961, pe scala actuală a carbonului-12. Această scară
depinde de măsurători ale masei atomice printr-un instrument numit spectrometru de masă, Se
pot face măsurători exacte ale masei în acest instrument comparând masa unui atom cu
masa unui atom particular ales ca standard. În scala actuală a greutăț ilor atomice, izotopul
de carbon-12 se alege ca standard ș i i se atribuie în mod arbitrar o masă de exact 12
unităț i de masă atomică. O unitate de masă atomică (uma) este, prin urmare, o unitate de
masa este exact egală cu a douăsprezecea parte din masa unui atom de carbon−12.

3.6 PESO ATOMIC

O caracteristică a teoriei lui Dalton a fost ideea că un atom al unui element are o masă
specifice. Acum ș tim că un element care se întâlneș te în natură poate fi un amestec de
izotopi, iar fiecare izotop are propria masă caracteristică. Cu toate acestea, procentele de
izotopi diferiț i în cea mai mare parte a elementelor care se găsesc în natură au rămas
practic constante în timp ș i în cea mai mare parte a cazurilor sunt independente de origine
del elementului. Aș a că ceea ce a calculat Dalton au fost de fapt masele atomice medii.

Greutatea atomică a unui element este masa atomică medie pentru elementul natural, exprimată în
unităț i de masă atomică. Spectrul de masă ne oferă toate informaț iile necesare pentru a calcula
Masele izotopilor ș i numerele lor relative, sau abundan ț a relativă a acestora
fracț ii. Abundenț a fracț ională a unui izotop este fracț ia din numărul total de atomi de care este
compus un izotop în particular.

CUM SĂ RESOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC – Ș TIINȚIFIC


70 ATOME Ș I MOLECULE

Exemplul 3.2.-Clorul constă în izotopii următori:

Izotop Masa atomică Abundenț a


(una) fraccional
Cloro-35 34.96885 0.75771
Cloro-37 3696590 0.24229

Care este greutatea atomică a clorului?

Solu ț ie.- O expresie matematică pentru a determina greutatea atomică în func ț ie de abunden ț ă
fracț ionată este

Greutate atomică= m1f1+ m2f2+ m3f3+ ......mnfn


n
Greutatea atomică= ∑ mifi
e u =1

Greutatea atomică a clorului este:

Greutatea atomică = 34.96885∗0.75771 uma + 36.96590∗0.24229 uma = 35.45 uma

Ș i dacă abundanț a isotopică este exprimată în procente, atunci greutatea atomică poate fi calculată la
de la:

f1m+1 f2m2+ f3m3+ .....fnmn 1 n


Greutate atomică=
100%
= ∑ fimi
100 i =1

Exemplul 3.3.-Magneziul are izotopi naturali cu masele ș i abundenț ele următoare:

Izotop Masa atomică


(%)
Mg-24 23.985 78.70
Mg-25 24.986 10.13
Mg-26 25.983 11.17

Care este greutatea atomică a magneziului?

Soluț ie: Folosind expresia anterioară în funcț ie de abundenț ă în procente:

Pat= 1 [23.985∗78.70+ 24.986∗10.13+ 25.983∗11.17]= 24.31 uma


100

3.7 PESO ATOM - GRAM

Cantitatea de materie care poate fi măsurată în mod fiabil conț ine un număr considerabil de
atomi, prin urmare în orice situaț ie reală trebuie să gestionăm cantităț i foarte mari de atomi, ș i se
solicită o unitate care să descrie în mod adecvat aceste cantităț i.

Greutatea atomului-gram este greutatea atomică a unui element exprimată în grame. Ca aproape
toate elementele se găsesc sub formă de amestecuri de izotopi, greutăț ile atomice-gram sunt de obicei
numere întregi.

De exemplu, greutatea atomului-gram de calciu este 40 g, greutatea atomului-gram de clor este 35,5 g, greutatea
un atom-gram de un element contine acelasi numar de
atomi decât atomul-gram de orice alt element.

Numărul de atomi pe care îl conț ine un atom-gram a fost determinat de mulț i cercetători prin
diverse experimente. Este un număr astronomic de mare ș i se numeș te numărul lui Avogadro
NA, în omagiu adus marelui fizician italian din secolul al XIX-lea, Amadeo Avogadro. Valoarea observată în
actualitatea este 6.022045∗1023particule, cu un criteriu didactic se folose ș te numărul 6.023∗1023. En
consecinț a greutăț ii atomului gram este, de asemenea, definită ca ansamblul de 6.023∗1023atomi
de un element.

Exemplu 3.4 Câte atomi de sodiu sunt în 65 g de sodiu? (greutatea atomică a sodiului: Na = 23)

Soluț ie.-

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIEA GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC - Ș TIINȚIFIC


ATOMI Ș I MOLÉCULE 71

1 la− g Na 6.023∗ 1023la Na


65 g Na∗ ∗ = 1.70∗ 1024la Na
23 g Na 1at− g Na

3.8 MOLECULĂ

Molecula este particula minimă a unui compus, este un ansamblu de atomi uniț i între ei într-o
structură relativ fixă printr-o forț ă numită legătură chimică. De exemplu, o moleculă de acid
fosforic3PO4este format din 3 atomi de hidrogen, 1 atom de fosfor ș i 4 atomi de oxigen.

2.9 GREUTATE MOLECULARĂ

Greutatea moleculară este suma maselor tuturor atomilor din moleculă, reprezentată în
formula moleculară.

Exemplul 3.5.-Greutatea moleculară a bicarbonatului de sodiu NaHCO3se calcula:

Na = 1∗ 23 uma = 23 uma
H= 1∗ 1 una = 1 o
C= 1∗ 12 una = 12 uma
O= 3∗ 16 uma = 48 uma
Greutate moleculară=84 uma

3.10 MOL

Când un compus este preparat industrial ș i de asemenea în timpul studiului unei reacț ii în laborator, se
se ocupă cu un număr enorm de molecule ș i ioni, de exemplu, dacă se dore ș te
prepararea acidului acetic, din 10 g de etanol. Această mică mostră conț ine 1.31∗1023molecule
un număr impresionant. Imaginează-ț i un dispozitiv care numără moleculele cu viteza de un milion pe
al doilea. Acest dispozitiv ar necesita mai mult de 4 milioane de ani, aproape vârsta Pământului, pentru a număra
atâtea molecule! Chimiș tii au adoptat conceptul de mol ca o formă convenabilă pentru
a trata cu numerele enorme de molecule sau ioni din probele cu care lucrează.

Un mol se define ca cantitatea unei substanț e date care conț ine atât de multe molecule sau unităț i.
formulare precum numărul de atomi în exact 12 g de carbon-12.

De asemenea, definim molul ca greutatea moleculară a unei substanț e exprimată în grame. De exemplu, un
mol de bicarbonat de sodiu (vezi exemplul anterior) este egal cu 84 g de bicarbonat de sodiu.

O altă definiț ie importantă ș i de uz curent este quemol, care este ansamblul de 6.023.∗ 1023molecule de un
compus.

Exemplul 3.6.-Câte molecule de H2Câț i moli sunt în 25 g de apă? (greutăț i atomice: H = 1; O = 16)

Soluț ie.
1 mol H2O 6.023∗ 1023molec H2O
25 g H2O ∗ ∗ = 8,37∗ 1023molécula H2O
18 g H2O 1 mol H2O

Exemplul 3.7.- Determinaț i numărul de ioni Cl- în 1 liră de clorură de sodiu. (greutăț i atomice: Na =
23; Cl = 35.5

Soluț ie.- 1 lb NaCl = 453,6 g

− −
1 mol NaCl 1 mol Cl 6.023∗ 1023ioni Cl −
453,6 g NaCl∗ ∗ ∗ − = 4.67∗ 1024ioni Cl
58.5 g NaCl 1 mol NaCl 1 mol Cl

Conceptul de mol este valabil pentru toate tipurile de entităț i, cum ar fi molecule, ioni, inclusiv atomi.
vom vedea în capitolul 5.

În problema anterioară, 1 mol de clorură de sodiu este echivalent cu 1 mol de ioni Na.+.
Un alt exemplu pentru a clarifica aplicarea sa la ioni este următorul:

În 1 mol de sulfat feric Fe2(SO4)3, se au 2 moli de ioni Fe++ 3 moli de ioni SO4-2.

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC - Ș TIINȚIFIC


72 ATOMI Ș I MOLECULE
O formă foarte ilustrativă de a înț elege atom-gramul ș i molul este să folosim următorul schemă:

Atom-Gram atomi

gramos Molecule
MOL Iones
atomi

Exemplul 3.8.-Câte livre este echivalent cu 5.09 ∗1025molecule de acid sulfuric? (greută ț i
atomi: H = 1; S = 32 ș i O = 16

Este clar că pentru a ajunge la lire trebuie să mergem spre stânga podului, modul de a folosi
podul este următorul:

Molecule – pod mol – g – lb

Amintiț i-vă că un mol este greutatea moleculară a unui compus, prin urmare 1 mol de H2AȘ A CĂ4este egal cu
98 g (cititorul poate efectua acest calcul)

În consecinț ă, masa de acid sulfuric în livre este:

1 mol H2AȘ A CĂ4 98 g H2AȘ A CĂ4 1 lb H2AȘ A CĂ4


5.09∗ 1023moleculă H2Aș adar4∗ ∗ ∗ = 0.183 lb H2Aș adar4
6.023∗ 1023moleculă H2AȘ A CĂ41 mol H2AȘ A CĂ4453,6 g H2Aș a4

Cititorul trebuie să recurgă ș i la resursa didactică descrisă mai jos, astfel încât să poată
realizaț i factorii săi de conversie fără a face erori în utilizarea acestor unităț i.

Miligramă MOL MOLICULĂ


Gram
Kilogram
Libra

ATOMO - GRAMO ATOM

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNICIAN – Ș TIINȚIFIC


ATOMI ŞI MOLECULE 73
PROBLEME REZOLVATE

Exemplul 3.9.- Câte at – g de azot sunt în 10 moli de acid nitric?

Soluț ie.- Amintiț i-vă că:


1 mol HNO3= 1 la - g H
1 mol HNO3= 1 la – g N
1 mol HNO3= 3 la – g O

1at− gN
10molHNO3∗ = 10at− gN
1molHNO3

Exemplul 3.10.-Câte atomi de oxigen sunt în 30 g de oxid nitric?

Soluț ie.- Formula oxidului de azot este: NO, iar greutăț ile atomice: N = 14, O = 16, prin urmare:

1molNO1at− gO6.023∗ 1023atomosO


30gNO∗ ∗ ∗ = 6.023∗ 1023 atomosO
30gNO1molNO 1at− gO

Exemplul 3.11.-Câte mole de clorură mercurică sunt într-o jumătate de liră de clorură mercurică?

Solu ț ie.- Formula moleculară a clorurii mercuroase1Hg2Cl2, greută ț ile lor atomice sunt: Hg =
200.59 y Cl = 35.5, 1 libră = 453.6 g

453,6 gHg2Cl2 1molHg2Cl2


0.5lbHg2Cl2∗ ∗ = 0,480molHg22
1lbHg2Cl2 472.18gHg2Cl2

Exemplul 3.12.-Câte atomi de fosfor sunt în 100 de molecule de acid fosforic?

Soluț ie.- Formula acidului fosforos este H3PO3, aminti ț i-vă că:

1 moleculă H3PO3= 3 atomi de H


1 moleculă H3PO3= 1 atom de P
1 moleculă H3PO3= 3 atomi de O
Prin urmare:
1atomP
100moleculeH3PO3∗ = 100 atomi de P
1moléculaH3PO3

Exemplu 3.13.-o sferă de sticlă cu un diametru de 6 inci con ț ine până la jumătate din
capacitatea unei soluț ii de acid nitros la 10 % p/p de HNO2, ș i o densitate relativă de 1.15, se va găsi
numărul de moli de apă din amestec.

Soluț ie.- Capacitatea sferei de sticlă este de:

2.54 cm
6pulg∗ = 15.24 cm
1 inch
π π
V= d 3= (15.24 cm)3= 1853,33cm3
6 6

Volumul soluț iei de acid nitros este:

V 1853.33
V'= = = 926,66 cm3
2 2

În probleme de acest tip, cea mai bună strategie pentru a rezolva problema este să determinăm masele de
substanț e pure care constituie amestecul sau soluț ia, adică:

m= ρ ∗ V= 1,15g/cm3∗ 926,66cm3= 1065.66 g de soluț ie

10gHNO2
1065.66gsol.∗ = 106.57gHNO2
100gsol.

1
Amintiț i-vă că formula moleculară a clorurii mercuroase este Hg2Cl2

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALA QMC – 101 TEHNIC - Ș TIINȚIFIC


74 ATOMI Ș I MOLECULI

Ș i masa de apă din soluț ie este:


90gH2O
1065.66gsol.∗ = 959.1gH2O
100gsol.

Verificând că suma celor două substanț e pure este:

msolu ț ie= 106.57g+ 959,1g= 1065.67

Prin urmare, numărul de moli de apă din amestec este:

1molH2O
959.1gH2O∗ = 53.28molH2O
18gH2O

Exemplu 3.14.-Un tub capilar din sticlă de 20 de microni 2de diametru ș i 20∗109amstrongs de înălț ime
conț ine până la ¾ părț i din capacitatea sa, o soluț ie de alcool etilic la 30% p/p ș i o densitate
relativă de 0.93 g/cm3Calculează numărul de molecule de apă din soluț ie.

Soluț ie.- Vom determina volumul tubului capilar folosind formula unui cilindru, adică:

10−6 m100cm
d= 20μm ∗ ∗ = 0.002cm
1μm 1m

1cm
h= 60∗ 107 amstrongs∗ = 6cm
108 amstrongs
Volumul este:
π π
V= d 2h= (0.002cm2)∗ 6cm= 1.88∗ 10−5 cm3
4 4
Volumul lichidului este:
3
Valcool = ∗ 1.88∗ 10−5 cm3= 1.41∗ 10−5 cm3
4

La masa de las substante pure este:

m = ρ ∗ V= 0.93g/cm3∗ 1.41∗ 10−5 cm3= 1.31∗ 10−5 g

30gC2H5OH
1.31∗ 10−5 gsol.∗ = 3.93∗ 10−6gC2H5OH
100gsol.
Iar masa de apă este:
70gH2O
1.31∗ 10−5 gsol.∗ = 9.17∗ 10−6gH2O
100gsol.

1molH2O6.023∗ 1023 molec.H2O


9.17∗ 10−6gH2O∗ ∗ = 3.068∗ 1017 molec.H2O
18gH2O 1molH2O

Exemplu 3.15.-Câte grame este echivalentul a 1 mol de hipofosfit de calciu?

Cazul fosforului prezintă anumite anomalii în structura sa moleculară, în contrast cu majoritatea


de compuș ii anorganici. Prefixul hipo înseamnă valenț ă minimă, în acest caz +1, prin urmare:

Anhidridul hipofosforos este: P2O, reacț ionând cu 3 molecule de apă (amintiț i-vă că fosforul formează
acizi polihidraț i):

P2O + 3 H2O⇒ H6P2O4

Formula acidului hipofosforos este: H3PO2

Conform regulii pentru a scrie vânzări:


Radical + cation = sal

Radicalul hipofosfito este: H2PO2, prin urmare:

2
1μm=10−410−6m, 1 cm = 108amstrong

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC – Ș TIINȚIFIC


ATOMI Ș I MOLECULE 75

H2PO2− + Ca+2 ⇒ Ca(H2PO2)2

104gCa(H2PO2 )2
1molCa(H2PO2 )2∗ = 170gCaHPO2
1molCa(H2 PO2 )2

Exemplu 3.16.-Un recipient cilindric de 1.85 ∗109angstri de diametru ș i 1,5 picioare înălț ime, se
umpleț i cu o soluț ie de acid boric cu densitate relativă 1,12. Analiza chimică arată că
soluț ie conț ine 18% masă de bor. Calculaț i: a) numărul de molecule de acid boric, b)
numărul de atom - gram de oxigen, c) numărul de moli de apă ș i d) numărul de electroni de
11
Ben la solu ț ia. (H = 1, B = 11; O = 16)
5

Soluț ie.- Se determină masele substanț elor purificate care constituie soluț ia, anterior
vom calcula volumul cilindrului ș i apoi, pe baza densităț ii ș i purităț ii borului, masele respective.

1 cm
d= 1.85∗ 109A° ∗ = 18.5cm
1 ∗ 108A°

30.48 cm
0.75picioare∗ = 22.86cm
1plăcintă
π π
V= d 2 h = ( 2∗ 22.86cm=
∗ 18.5cm ) 6144.83cm3
4 4
La masa de la soluț ie este:
m= ρ ∗ V= 1.12g/cm3∗ 6144,83 cm3= 6882,20g

La masa de ácido boric este:


8gB 62gH3BO3
6882.20gsolu.∗ ∗ = 3103.25gH3BO3
100gsoluc. 11gB
La masa de apă este:

(
mapă= 6882.20− )
3103,25g= 3778.95g
a)
1molH3BO36.023∗ 1023 moleculă3BO3
3103.25gH3BO3∗ ∗ = 3.01∗ 1025 molec.H3BO3
62gH3BO3 1molH3BO3

b) Numărul de át – g de oxigen.

Del H3BO3:
1molH3BO3 1at− mănâncă
3103.25gH3BO3∗ ∗ = 50.05at− du-te
62gH3BO31molH3BO3
Del H2O:
1molH2O1at− mergi
3778.95gH2O∗ ∗ = 209.94at− du-te
18gH2O1molH2O

la− mergi= 50.05+ 209,94= 256at− mego


c)Numărul de moli de apă:
1molH2O
3778.95gH2O∗ = 209.94molH2O
18gH2O

d) numărul de electroni din soluț115 ie.

1at.B 5electrone
3.01∗ 1025 moleculă3BO3∗ ∗ = 1.505∗ 1026 electrozi
1molécH3BO3 1atB

Exemplu 3.17.-Calculează numărul de atomi de oxigen din 20 de molecule de sulfat de sodiu


decahidratat

Soluț ie.- Formula sulfatului de sodiu decahidratat este Na2Aș a că4∗10H2O, de aceea:

14 atomi de O
20moleculeNa2AȘ A CĂ4∗ 10H2O∗ = 280 de atomi de oxigen
1moleculaNa2 AȘ A CĂ4∗ 10H2O

CUM SĂ REZOLVĂM PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC – ŞTIINŢIFIC


76 ATOMI Ș I MOLÉCULE

Exemplul 3.18.- Câț i g de oxid nitros conț in 6.45∗1024atomii de azot? (N =


14, O = 16)

Soluț ie.- Formula moleculară a oxidului de azot este NO.

1at− gN 1molNO30gNO
6.45∗ 1024 atomi ∗ ∗ = 321.27gN
6,023∗ 1023 atomiN1at− gN1molNO

Exemplu 3.19.-Câte at – g de oxigen sunt în 100 mg de fosfit de calciu? (Ca = 40, H = 1, P =


31, O = 16)

Soluț ie.- Formula moleculară a fosfitei de calciu este CaHPO3, de aceea:

1gCaHPO3 1molCaHPO3 3at− gO


100mgCaHPO3∗ ∗ ∗ = 2.5∗ 10−3 la− Mergi
1000mgCaHPO3120gCaHPO31molCaHPO3

Exemplul 3.20.-Determinaț i numărul de moli de cromat de potasiu în 300 mm3de o soluț ie a


30% p/p ș i o densitate relativă de 1.07. (Cr = 52, K = 39, O = 16).

Soluț ie.- Vom converti 300 mm3un cm3, apoi cu densitatea masa soluț iei.

(1cm )3
300mm3∗ = 0,3 cm3 soluț ie
(10mm)3

m= ρ ∗ V= 1.07g/cm3∗ 0.3cm3= 0.321 g soluț ie

Formula molecular a cromatului de potasiu este K2CrO4, aș adar:

30gK2CrO4
0.321gsol.∗ = 0.0963gK2CrO4
100gsol.

Ș i numărul de moli de cromat de potasiu este:

m 0.0963gK2CrO4
n= = = 4.96∗ 10−4 molK2CrO4
M 194g/mol

Numărul de moli poate fi determinat din expresia:

m
n=
M

Exemplul 3.21.-Câte moli de nitrat de amoniu sunt în 550 g din acest compus? (N = 14, O =
16, H = 1)

Soluț ie.- Formula moleculară a nitraț ilor de amoniu este NH4NU3si masa moleculara 80 g/mol.

m 550gNH4NU3
n= = = 6.875molNH4NU3
M 80g/mol

Exemplul 3.22.- O rondelă din fier are un grosime de 20 de microne, un diametru intern de 0,25
pulg ș i un diametru exterior de 0.45 pulg. Dacă densitatea fierului este de 7.86 g/cm3. Care este numărul de
atomi în această inelă? (Fe = 56)

Soluț ie.- Se determină volumul inelului ș i cu aceasta masa, adică;

Convertim în cm:
1cm
e= 20μ ∗ = 0.002cm
e = 20μ 104μ

de =0.45 in 2.54cm
de= 0.45in∗ = 1.143cm
1 pulg
di = 0,25 in

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC – Ș TIINȚIFIC


ATOME Ș I MOLECULE 77
2,54 cm
di= 0.25pulg∗ = 0.635cm
1 inch
Volumul este:
V= Ve− Vi
Considerând e = h
π π π
V= de2h− di2h= h de2− di2
4 4 4
( )

π
V=
4
( )
∗ 0.002cm∗ 1.1432− 0.6352= 1.419∗ 10−3 cm3

La masa este:
m= ρ ∗ V= 7.86g/cm3∗ 1.419∗ 10−3 cm3= 0.0111gFe

1at− gFe6.023∗ 1023atomi de Fe


0.0111gFe∗ ∗ = 1.19∗ 1020 atomi de Fe
56gFe 1at− gFe

Exemplu 3.23.-Câte lb – mol de sulfat de calciu dihidratat sunt conț inute în 100 g din acesta
compus? (Ca = 40, S = 32, O = 16, H = 1)

Soluț ie.- Să ne amintim că 1 lb – mol = 453,6 mol ș i formula compusului este: CaSO4∗2H2O.

1molCaSO4∗ 2H2O1lb− molCaSO4∗ 2H2O


100gCaSO4∗ 2H2O∗ ∗ = 1.28∗ 10−3 lb− molCaSO4∗ 2H2O
172gCaSO4∗ 2H2O453.6molCaSO4∗ 2H2O

Exemplul 3.24.- Câte g de fosfat de calciu sunt în 0.125 k-mol din acest compus? (Ca = 40, P =
31, O = 16)

Soluț ie.- 1 k – mol = 1000 mol ș i formula moleculară este Ca3(PO4)2

1000molCa3 (PO4 )2310gCa3 (PO4 )2


0.125k− molCa3 (PO4 )2∗ ∗ = 38750gCa3 (PO4 )2
1k− molCa3 (PO4 )21molCa3 (PO4 )2

Exemplu 3.25.-Câte lb - mol de acid dicro-ric există în 0.76 k - mol din acest compus? (Cr =
52, H = 1, O = 16)

Soluț ie.- Amintiț i-vă că 1 k – mol = 1000 mol ș i 1 lb – mol = 453,6 mol, formula moleculară a acidului
dicrómico este: H2Cr2O7.

1000molH2Cr2O71lb− molH2Cr2O7
0,76k− molH2Cr2O7∗ ∗ = 1,675lb− molH2Cr2O7
1k− molH2Cr2O7453,6 mol H2Cr2O7

Exemplu 3.26.- Calculaț i numărul de lb - mol de peroxid de azot conț inut în 100 lb din acesta
compus.

Soluț ie.3 Formula ș i greutatea moleculară a compusului este N2O4, M = 92g/mol sau de asemenea 92 lb/lb-mol.

1lb− molN2O4
100lbN2O4∗ = 1.087lb− molN2O4
92lbN2O4
O, de asemenea:
453,6gN2O41molN2O41lb− molN2O4
100lbN2O4∗ ∗ ∗ = 1.087lb− molN2O4
1lbN2O4 92gN2O4453,6 mol N2O4

Exemplul 3.27.- În câte lb de clorură mercuroasă sunt conț inute 125 at – g de clor? (Hg =
200.59, Cl = 35.5

Soluț ie.- Formula moleculară a clorurii mercuroase este Hg2Cl2, masa sa moleculară este: 472.18 g/mol.
Prin urmare:
1molHg2Cl2472.18gHg2Cl2 1 lbHg2Cl2
125at− gCl∗ ∗ ∗ = 65,06 lbHg2Cl2
2at− gCl 1molHg2Cl2 453,6gHg2Cl2

3
Greutatea moleculară se simbolizează cu litera mare M

CUM SĂ RESOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC - Ș TIINȚIFIC


78 ATOME Ș I MOLECULE

Exemplu 3.28.-Calcula ț i numărul de molecule de apă din 0,34 lb – mol de sulfat de cupru
pentahidratat

Soluț ie.- Formula compusului este CuSO4∗5H2O greutatea moleculară este: 249.5 g/mol.
Aș adar, în 249.5 g CuSO4∗5H2O hai 90 g de apă, aș a:

453.6molCuSO4∗ 5H2O 5molH2O 6.023∗ 1023 molecH2O


0.34lb− molCuSO4∗ 5H2O∗ ∗ ∗ = 4.64∗ 1025 molecH2O
1 lb− molCuSO4∗ 5H2O1molCuSO4∗ 5H2O 1molH2O

Exemplul 3.29.- Câte protoni de hidrogen sunt în 50 de molecule de acid silicic?11H, Si = 28, H
= 1, O = 16)

Soluț ie.- Formula moleculară a acidului silicic este H4SiO4,

4atomiH 1p+
50moleculeH4SiO4∗ ∗ = 200protone
1moleculăH4SiO41atomoH

Exemplu 3.30.-Câte neutroni de argint 108


47 Cât este 1 mg de argint? (Ag = 108).

Soluț ie.- Numărul de neutroni într-un atom de argint este: 100 - 47 = 61 no

1gAg 1at− gAg6.023∗ 1023 atAg61neutrones


1mgAg∗ ∗ ∗ ∗ = 3.4∗ 1020 neutrone
1000mgAg108gAg 1at− gAg 1atAg

Exemplul 3.31.- Care dintre urmatoarele compuș i are mai mult oxigen în grame pe atom?: 2 moli de
bicarbonat de sodiu sau 447 g de hipoclorit de sodiu. (Na = 23, H = 1, O = 16, Cl = 35.5)

Soluț ie.- formulele moleculare sunt: NaHCO3y NaClO

3at− merge
2molNaHCO3∗ = 6at− mergi
1molNaHCO3

1molNaClO1at− mergi
447gNaClO∗ ∗ = 6at− du-te
74,5gNaClO1molNaClO

Ambele compuș i au acelaș i număr de atomi gram de oxigen.

Exemplul 3.32.-Care dintre următoarele compuș i are masa cea mai mare? 0.21 k - mol de permanganat
de potasiu sau 0.36 lb – mol de manganat de potasiu. (Mn = 55, K = 39, O = 16).

Soluț ia.- Formula moleculară este KMnO4y K2MnO4, prin urmare:

1000molKMnO4158gKMnO4
0,21k− molKMnO4∗ ∗ = 33180gKMnO4
1k− molKMnO41molKMnO4

453.6molK2 MnO4197gK2 MnO4


0.37lb− molK2MnO4∗ ∗ = 33062.9gK2MnO4
1 lb− molK2 MnO41molK2MnO4

Permanganatul de potasiu are o masă mai mare decât manganatul de potasiu.

Exemplul 3.33.-Care este raportul de atomi de hidrogen în raport cu atomii de oxigen în


100 ml de o soluț ie de acid fosforic de 50,11 % în greutate ș i densitate 1,11 g/ml?

Soluț ie.- Se determină moleculele de substanț e pure atât ale H3PO3cum de H2O.

m=ρ∗ V=1.11g/ml∗ 100ml=111 g soluț ie

50.11gH3PO31molH3PO36.023∗ 1023 molecH3PO3


111gsol.∗ ∗ ∗ = 4.086∗ 1023 molecH3PO3
100gsol. 82gH3PO3 1molH3PO3

CUM SĂ RESOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC - Ș TIINȚIFIC


ATOME Ș I MOLECULE 79

49.89gH2O1molH2O6.023∗ 1023 molecH2O


111gsol.∗ ∗ ∗ = 1.85∗ 1024 molecH2O
100gsol. 18gH2O 1molH2O

Numărul de atomi de hidrogen din soluț ie este:

3atomosH
4.086∗ 1023 molecH3PO3∗ = 1.22∗ 1024atomosH
1molecH3PO3

2atomosH
1.85∗ 1024 molecH2O∗ = 3.70∗ 1024atomosH
1molecH2O

Numărul de atomi de hidrogen = 4.92∗1024

Numărul de atomi de oxigen din soluț ie este:

3atomiO
4.086∗ 1023 molecH3PO3∗ = 1.22∗ 1024atomosO
1molecH3PO3

1atomosO
1.85∗ 1024 molecH2O∗ = 1.85∗ 1024atomosO
1molecH2O

Numărul de atomi de hidrogen = 3.07∗1024

atomoH4.92∗ 1024
= = 1.60
atomoO3.07∗ 1024

Exemplul 3.34.-Determina ț i rela ț ia de moli de acid sulfuric ș i apă în 600 cm 3decimetri


cubicii unei soluț ii de acid sulfuric de 44.39% în greutate ș i densitate 1.28 kg/A. (S = 32, O = 16, H
= 1)

Soluț ie.- Se calculează masele de H2AȘ A CĂ4y H2O. La densitate în sistem4cgs este 1.28 g/cm3.

m= ρ ∗ V= 1.28g/cm3∗ 600cm3= 768g de soluț ie

44.39gH2AȘ A CĂ4
768gsol.∗ = 340,92gH2DECI4
100gsol.

mapă= 768− 340,92= 427,08gH2O

1molH AȘ A CĂ4
340,92gH2 AȘ ADAR4∗ 2 = 3.48molH2 AȘ A CĂ4
98gH2 AȘ A CĂ4

1molH2O
427.08gH2O∗ = 23.73molH2O
18gH2O
Relaț ia este:
n H2AȘ A4 3.48
= = 0.147
nH O 23.73
2

Exemplul 3.35.-Care este raportul atomilor de oxigen faț ă de atomii de clor, în 200
ml de o soluț ie de acid clorhidric de 27,66% în greutate de HCl ș i densitate relativă 1,14?

Soluț ie.- Se calculează masele substanț elor pure de HCl ș i H2O.

m= ρ ∗ V= 1.14g/cm3∗ 200cm3= 228g

27.66gHCl
228gsol.∗ = 63.06gHCl
100gsol.

4
1kg/A= 1g/cm3

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC - Ș TIINȚIFIC


80 ATOMI Ș I MOLÉCULE

mapă= 228g− 63.06g= 164.94gH2O

1molHCl1at− gCl6.023∗ 1023 atCl


63.06gHCl∗ ∗ ∗ = 1.04∗ 1024
36.5gHCl1molHCl 1at− gCl

1molH2O 1at− gO6.023∗ 1023 atO


164.94gH2O∗ ∗ ∗ = 5.52∗ 1024la
18gH2O1molH2O 1at− merge

Relaț ia de atomi este:


atomosO 5.52∗ 1024 atO
= = 5.31
atomosCl1.04∗ 1024 atCl

Exemplu 3.36.-Ce cântăreș te mai mult 1 t – mol de alcool metilic (CH 3OH) o 7.87∗1029molecule de acid
formic (HCOOH). (C = 12, O = 16, H = 1)

Soluț ie.- Pentru a le relaț iona, vom transforma unităț ile în moli de fiecare substanț ă:

1t− molCH3OH= 1 ∗ 106 molCH3OH

32gCH3OH
1 ∗ 106 molCH3OH∗ = 3.2∗ 107gCH3OH
1molCH3OH

1molHCOOH 46gHCOOH
7,87∗ 1029 molécHCOOH∗ ∗ = 6.01∗ 107 gHCOOH
6.023∗ 1023 molécHCOOH1molHCOOH

Acidul formic are o masă mai mare decât alcoolul metilic.

Exemplu 3.37.-O tânără din cursul prefacalativ al facultăț ii de Inginerie primeș te ca cadou de
unul dintre admiratorii săi un inel din aur de 14 carate. Dacă inelul este format din aur ș i cupru ș i
are o masă de 5 g. a) Găsiț i densitatea inelului, dacă densitatea relativă a aurului este 19,3 ș i a cuprului
8.9. b) Determina relaț ia dintre atomii Au : Cu în inel.

Soluț ie.- În principiu, vom transforma cei 14 carate în procentaj în masă.

100%
14carate∗ = 58.33%Au
24carate

58.33gAu
Adică, masa de aur din inel este: 5g inel∗ = 2.917gAu
100ganillo

Iar masa cuprului este: mCu= 5.000g− 2.917g= 2.083gCu

m 2.917g m 2.083g
Volumul de Au ș i Cu: V= = = 0.151cm3yV= = = 0.234cm3
ρ 19.3g/cm3 ρ 8.9g/cm3

a) Densitatea inelului este:


5g
ρ= = 12,99 g/cm3
(0,151+ 0.234cm
) 3

1at− gAu 6.023∗ 1023 atAu


b) 2.917gAu∗ ∗ = 8.92∗ 1021 atAu
196,97gAu 1at− gAu

1at− gCu 6.023∗ 1023 laCu


2.083gCu∗ ∗ = 6.38∗ 1021 atCu
196.97gCu 1at− gCu

átomosAu8.92∗ 1021
= = 1.40
átomosCu6.38∗ 1021

Exemplul 3.38.- Care este relaț ia între mol ș i atom - gram; moleculă ș i atom?

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIA GENERALĂ QMC – 101 TEHNICO – Ș TIINȚIFIC


ATOMI Ș I MOLECULE 81

Pentru a găsi cum sunt legate, vom considera următoarea compus: carbonat feric
Fe2(CO3)3

Relaț ie mol - atom - gram

1mol de carbonat feros Fe2(CO3)3are

2 atomi - gram de fier


3 atomi - gram de carbon
9 atomii - gram de oxigen

Se descrie conform formulei chimice a compusului.

Relaț ia moleculă - atom.-1 moleculă de carbonat feric are:

2 atomi de fier
3 atomi de carbon
9 atomi de oxigen

Exemplul 3.39.-În 10 molecule de carbonat feros, câte atomi de oxigen sunt?

Soluț ie.-

9 atomi de O
10 molecule Fe2 (CO3 )3 * = 90 molecule de Oxigen
1 moleculă Fe2 (CO3 )3

Exemplul 3.40.-În 20 de moli de carbonat feros, câț i atomi de carbon sunt?

Soluț ie.
3 át - g C 6.023∗ 1023atomi de C
20 mol de Fe2 (CO3 )3 * ∗ = 3.61∗ 1025atomi de C
1 mol Fe2 (CO3 )3 1 át - g C

Cititorul poate apela de asemenea la acest calcul:

6.023∗ 1023moleculă Fe2 (CO3 )3 9 atomi de C


20 mol de Fe2 (CO3 )3∗ * = 3.61∗ 1025atomi de carbon
1 mol Fe2 (CO3 )3 1 moléc Fe2 (CO3 )3

Exemplul 3.41.-În câte livre de sulfat feros sunt conț inute 20∗1026atomi de oxigen?

Soluț ie.- Calculul îl vom realiza urmând următorii factori de conversie: atom - moleculă -
mol – gram – liră.

1 moléc Fe2 (SO4 )3 400 g Fe2 (SO4 )3


douăzeci∗ 1024atO∗ ∗ 1 mol 23* *
1 lb
= 2.44 lb Fe2 (SO4 )3
12 át O 6.023∗10 1 mol Fe2 (SO4 )3 453,6 g

Exemplu 3.42.-Care dintre următoarele substan ț e cântăre ș te mai mult? 1 mol de sulfat feric, 1.25 ∗1024
molecule de fosfat de calciu sau 3.45∗1025atomi de heliu.

Soluț ie.- Pentru efecte de comparaț ie, masa celor trei substanț e o vom exprima în grame:

400 g Fe2 (SO4 )3


0,90 mol Fe2 (SO4 )3∗ = 360 g Fe2 (SO4 )3
1 mol Fe2 (AO4 )3

1 mol Ca3 (PO4 )2310 g Ca3 (PO4 )2


1,25∗ 1024moleculă Ca3 (PO4 )2∗ ∗ = 643.37 g Ca3 (PO4 )2
6.023∗ 1023moleculă 1 mol Ca3 (PO4 )2

1 la - g El 4 g He
3.45∗ 1025á El∗ * 229.12 g He
6.023∗ 1023át He 1 at - g He

CUM SĂ REZOLVĂM PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC – ŞTIINŢIFIC


82 ATOMI Ș I MOLECULE
Prin urmare, fosfatul de calciu cântăreș te5mai mult decât celelalte substanț e.

Exemplu 3.43.-Care dintre următoarele substan ț e cântăre ș te mai mult? 12.23 moli de permanganat de
potasiu∗1024molecule de cromat de potasiu sau 4,26 livre de oxid de azot.

Soluț ie.
158 g KMnO4
12.23 moli KMnO4∗ = 1932.34 g KMnO4
1 mol KMnO4

1 mol K2CrO4 194 g K2CrO4


6.0∗ 1024moleculă K2CrO4∗ ∗ = 1932.59 g K2CrO4
6.023∗ 1023moleculă 1 mol K2CrO4

453.6 g NO
4.26 lb NU∗ = 1932.34 g NO
1 lb NU

Substanț a care este cea mai grea este cromatul de potasiu.

Exemplu 3.44.- Care dintre urmatoarele substante are cei mai multi atomi de oxigen? 1.25 livre de
peroxid de hidrogen, 1000 molecule de dicromat de potasiu, sau 1.5∗106mg de acid oxalic

Soluț ie.
453,6 g H2O21 mol H2O26.023∗ 1023moleculă H2O2 2 atomi O
1.25 lb H2O2∗ ∗ ∗ ∗ = 2.0∗ 1025atomi O
1 lb H2O2 34 g H2O2 1mol H2O2 1 moléc H2O2

7 atomi O
1000 moléc K2Cr2O7∗ = 7000 atomi de oxigen
1 moléc K2Cr2O7

1g 1 mol 6.023∗ 1023moleculă H2C2O4 4 atomi O


1.5∗ 106mg∗ ∗ ∗ ∗ = 1.0∗ 1025át O
1000 mg 90 g H2C2O4 1 mol H2C2O4 1 moléc H2C2O4

Peroxidul de hidrogen are mai mulț i atomi de oxigen.

Exemplul 3.45.-În atomul unui element, numărul de electroni ș i numărul de neutroni sunt
în relaț ia de 4 la 8. Calculaț i numărul atomic, dacă numărul său de masă este 132.

e− 4
Solu ț ie.- Date: = A = 132
no 8

În plus, ne amintim că într-un atom neutru numărul de electroni este egal cu numărul de protoni ș i
acesta este numărul atomic Z, la fel cum numărul de masă este suma neutronilor ș i a
număr atomic, adică:

e− Z 4
= = (1)
nono 8

A = Z + no (2)

Rezolvarea sistemului de ecuaț ii:

De la ecuaț ia (1) no= 2 Z

înlocuind în (2)
A=Z+2Z=3Z

A 132
Z= = = 44
3 3

Exemplul 3.46.- Din câte atomi de Fe, S ș i O sunt compuse 10 molecule de sulfat feric?

Soluț ie.- Formula sulfatului feric este: Fe SO 2 ( )


4 3

5
În mod tradiț ional, termenul greutate a însemnat masă în calculele legate de problemele de chimie.

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIA GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC – Ș TIINȚIFIC


ATOMI ŞI MOLECULE 83

Aș adar, o moleculă de sulfat feric este compusă din 2 atomi de fier, 3 atomi de sulf ș i
12 atomi de oxigen. 10 molecule de sulfat feros sunt compuse din:

2 atomi de Fe
2 (
10 molecule de Fe SO ) * = 20 atomi de Fe
4 3
(
1 moleculă de Fe 2SO )
4 3

3 atomi de S
2 (
10 molecule de Fe SO ) * = 30 atomi de S
4 3
(
1 moleculă de Fe 2SO 4 3 )

12 atomi de O
2 (
10 molecule de Fe SO ) * = 120 atomi de O
4 3
(
1 moleculă de Fe 2SO )
4 3

Exemplul 3.47.-În 100 g de fosfat de calciu, determinaț i: a) numărul de molecule de fosfat de


calciu, b) numărul de atomi – gram de fosfor, c) numărul de atomi de calciu.

Soluț ie.- Formula fosfatului de calciu este:Ca 3PO, prin


( 4 )urmare:
2

a)
(
1 mol Ca 3PO ) 6.023∗ 1023molec. de Ca PO
3 ( )
(
100 g Ca 3PO ) ∗ 4 2
∗ 4 2
= 1.943∗ 1023moleculă de Ca3 (PO )
4 2
(
310 g Ca 3PO 4 )2 ( 4 )2
1 mol Ca 3PO 4 2

b)
(
1 mol Ca 3PO ) 2 át - g P
(
100 g Ca 3PO ) *
4 2
* = 0.645 át - g P
4 2
(
310 g Ca 3PO 4 )2 ( 4 )2
1 mol Ca 3PO
c)
3 atomi de Ca
1.943∗ 1023moleculă de Ca3 (PO 4 )2 ∗ = 5.829∗ 1023a de Ca
( 4PO
1 molec. 3Ca )2

Exemplul 3.48.-Găsiț i numărul de atomi din 2 lb de aluminiu. (Al = 27 u.m.a.)

Soluț ie.
453,6 g Al 1 at-g Al 6.023∗ 1023atomi de Al
2 lb Al∗ ∗ ∗ = 2.023∗ 1025atomi de Al
1 lb Al 27 g Al 1 at-g Al

Exemplu 3.49.-1 litru de o soluț ie de acid nitric de 63% în masă are o densitate de 1.19
g/ml, determinar: a) el número de moles de agua, b) el número de moles de ácido nítrico, c) el número
de át-g de azot, d) numărul de atomi de hidrogen din amestec.

Soluț ie.- Vom determina masele de acid nitric ș i apă din soluț ie:

1.19 g Sol
1000 ml sol.∗ = 1190 g sol
1 ml sol.

63 g HNO3
1190 g Sol.∗ = 749,7 g HNO3
100 g Sare
La masa de apă va fi:
1190 g – 749.7 = 440.3 g H2O

1 mol H2O
a) 440.3 g H2O∗ = 24.46 mol H2O
18 g H2O

1 mol HNO3
b) 749,7 g HNO3∗ = 11.9 mol HNO3
63 g HNO3

1 la - g N
c) 11.9 mol HNO3∗ = 11.9 la - g N
1 mol HNO3

d) atomii de hidrogen există, atât în apă cât ș i în acidul nitric, prin urmare:

6.023∗ 1023mol. H2O 2 át de H


24.46 mol H2O ∗ ∗ = 2.946∗ 1025át de H
1 mol H2O 1 moleculă de H2O

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC - Ș TIINȚIFIC


84 ATOMI Ș I MOLECULE

6.023∗ 1023molec. HNO3 1 át H


11.9 mol HNO3∗ ∗ = 7.167∗ 1024at de H
1 mol HNO3 1 mol de HNO3

Atomi de hidrogen = 3.66∗1025atomi

Exemplu 3.50.- O anumită cantitate de tetraborat de sodiu con ț ine 100 g de oxigen, Determina ț i
cantitate de molecule de tetraborat de sodiu [Na2B4O7]

Soluț ie.- Vom considera 2 forme de calcul:

) Cei 100 g de oxigen vor fi transformaț i în tetraborat de sodiu ș i apoi în molecule.

1át-gO 1 mol Na2B4O76.023∗ 1023moleculă Na2B4O7


100 gO∗ ∗ ∗ = 5.38∗ 1023moleculă Na2B4O7
16 g O 7 át-g O 1 mol Na2B4O7

) Cei 100 g de oxigen îi vom transforma în atomi de oxigen ș i apoi în molecule de tetraborat de
sodiu.

1át− g O 6.023∗ 10231 moléc Na2B4O7


100 gO∗ ∗ ∗ = 5.38∗ 1023molecula de Na2B4O7
16 g O 1át− g O 7 át O

Exemplul 3.51.-Câte ione de sodiu compun un mol de carbonat de sodiu (Na2CO3)?

Soluț ie: Conform definiț iei, o moleculă de carbonat de sodiu are: 2 ioni Na+ y 1 ion
CO3.= Prin urmare:

+
2 ioni Na
1 mol Na2CO3= 6.023∗ 1023moleculă Na2CO3∗ = 1.20∗1024ioni sodiu
1 moleculă

Exemplul 3.52.- O bară cilindrică din bronz are un diametru de 5 inci ș i o înălț ime de 20 de inci. Dacă
bronzul este constituit din masa de cupru ș i aluminiu, determinaț i atomii de cupru ș i aluminiu de la
bară. (Densitatea bronzului este de 6 g/ml, Cu = 8,9 g/ml ș i Al = 2,7 g/ml, greutăț ile lor atomice sunt: Cu =
63.54 uma, Al = 27 uma)

Soluț ie: Plecând de la datele problemei, în principiu vom calcula masele de cupru ș i aluminiu.

2.54 cm = 12.7 cm yh = 20 inchi∗ 2.54 cm


r = 5 inchi∗ = 50.8 cm
1 inch 1 inch

Volumul bronzului este:

V =π∗r2∗h =π∗(12.7 cm)2∗50.8 cm = 25740.74 cm3

g
m= ρ ∗ V = 6 ∗ 25740.74ml= 1.54∗ 105 g
ml

În consecinț ă, masele sunt:

mAl= 7.7∗104g y mCu= 7.7∗104g

1 la− gAl 6.023∗ 1023atomi de Al


7.7∗ 104g Al∗ ∗ = 1.71∗ 1026atomi de aluminiu
27 g Al 1at− gAl

1 la− g Cu 6.023∗ 1023atomi Cu


7.7∗ 104g Cu∗ ∗ = 7.3∗ 1026atomi de cupru
63,54 g Cu 1at− g Cu

Exemplu 3.53.- La 1 dm3Cubic de apă se adaugă 1 liră de acid nitric de 50,71% ș i densitate 1,32
g/ml, determinar: a) la densidad de la solución resultante, b) el número de moles de agua en la mezcla,
c) numărul de atomi de hidrogen din amestec.

Soluț ie: a) Pentru a găsi densitatea soluț iei rezultate, în primul rând, vom calcula masa de
soluț ie, cu criteriile pe care le aveț i, tânăr student:

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNICO – Ș TIINȚIFIC


ATOME ŞI MOLECULE 85

mtotal= mH2O + m HNO3, în plus mH2O =ρ∗V ș i VH2O = 1 litru = 1000 cm3

g
m =1 ∗ 1000 cm3= 1000 g
H O
2 cm3

mtotal(1000 + 453,6) g = 1453,6 g


Volumul total este:

453.6 g
V = = 343,64 cm3, apoi:
HNO3
1.32 g/ml

Vtotal(1000 + 343,64) cm3= 1343.64

1453.6 g
Prin urmare, densitatea este: ρ= = 1.085 g/cm3
1343,64 cm3

b) Numărul de moli din amestec va fi: mH2O = 1000 g

mH2O(de la soluț ia de acid nitric):

Procentajul de apă este: 100 - 50,71 = 49,29%, de aceea masa de apă din soluț ie este:

49.29 g H2O
453,6 g soluc.∗ = 223,58 g H2O
100 g Sol.

Masa totală a apei în amestecul rezultat este:

mH2O = 1000 g + 223.58 g = 1223.58 g

Numărul de moli de apă este:

1molH2O
1223.58gH2O∗ = 67,98molH2O
18gH2O
c) Numărul de atomi de hidrogen:

Despre acidul nitric:

453.6gác 50.71gHNO3 1gH 1at− gH6.023∗ 1023 átH


1lbsol.ác∗ ∗ ∗ ∗ ∗ = 2.2∗ 1024 átH
[Link] 100gacid 63gHNO3 1gH 1at− gH

Din apă
2at− gH6.023∗ 1023 atomii
67.98molH2O∗ ∗ = 8.19∗ 1025atomi H
1molH2O 1at− gH

Atomi de hidrogen = 2.2∗1024+ 8.19∗1025= 8.41∗1025

Exemplul 3.54.- Se dispun de 0.5 kg de nitrat de amoniu. Calculaț i: a) numărul de moli de nitrat
a) numărul de molecule de amoniu, b) numărul de molecule de nitrat de amoniu, c) numărul de atomi de azot
prezente, d) numărul de atomi-grami de oxigen, e) numărul de ioni amoniu, f) numărul de
protoni de azot174Ng) numărul de electroni de hidrogen11 Hh) numărul de neutroni de
oxigen168 O(pesos atomici: N = 14; H = 1; O = 16)

Soluț ie.- Date: 0.5 kg NH4NU3

Una dintre primele calcule pe care trebuie să le facem este transformarea kg în g, în acest caz 0.5 kg
= 500 g NH4NU3.

Pe de altă parte, folosind datele despre greutăț ile atomice, se poate calcula greutatea moleculară a nitratului.
de amoniu: M = 80
(M = masa moleculară)

a) (foloseș te el puente mol)

CUM SĂ REZOLVĂM PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNICIAN – Ș TIINȚIFIC


86 ATOME Ș I MOLECULE
1 mol NH4NU3
500 g NH4NU3∗ = 6.25 mol NH4NU3
80 g NH4NU3

b) numărul de molecule poate fi determinat din 6,25 moli de nitrat de amoniu.

6.023∗ 1023moléc. NH4NU3


6,25 mol NH4NU3∗ = 3.76∗ 1024molecule NH4NU3
1 mol NH4NU3

c) Numărul de atomi de azot prezent poate fi determinat pe baza rezultatului anterior:

2 atomi de N
3.76∗ 1024moleculă NH4NU3∗ = 7.52∗ 1024atomi de N
1 moléc NH4NU3

d) În acelaș i mod, se poate începe calculul de la rezultatul incizii (b)

3 atomi de O 1 at− merge


3.76∗ 1024moléc NH4NU3∗ ∗ = 18.73 át− g O
1 moléc NH4NU36.023∗ 1023at de O

e) Numărul de ioni amoniu poate fi determinat amintind că 1 mol de NH4NU3, conț ine 1 mol de
+
ioni NH4Adică plecând de la alineatul (a) 6.25 moli de nitrat de amoniu sunt echivalenț i cu 6.25
moli de ioni de amoniu.

6.023∗ 1023ioni NH4 +


6,25 mol ioni NH4+ ∗ = 3.76 ioni NH4 +
1 mol NH4 +

f) Pentru a determina numărul de protoni ai azotului, trebuie să luăm în considerare nucleonul N, în care ne
dan ca referinț ă numărul de masă egal cu 14 ș i numărul de protoni egal cu 7 pentru un atom de
nitrogen

Se poate începe calculul de la alineatul (c), adică:

7 protoni
7.52∗ 1024atomi deN∗ = 5.26∗ 1025p+
1 atom de N

g) Pentru a determina numărul de electroni de hidrogen, vom considera răspunsul de la punctul (b),
ș tiind că numărul de electroni este egal cu numărul de protoni, adică 1 atom neutru de
hidrogenul are 1 electron.

4 atomi de H 1 e−
3.76∗ 1024molecule NH4NU3∗ ∗ = 1.5∗ 1025e−
1 moleculă NH4NU31 atom de H

h) numărul de neutroni al oxigenului se determină ș tiind că un atom de oxigen are 8


neutroni, acest rezultat se obț ine din ecuaț ia: A = Z + no

no= A – Z = 16 - 8 = 8 neutroni

Pentru aceasta, luăm în considerare rezultatul punctului (d)

6.023∗ 1023atomi de O 8no


18.73 át− du-te∗ ∗ = 9.02∗ 1025neutroane
1át− g O 1átomodeO

Exemplul 3.55.- S-au descoperit trei izotopi ai unui element în natură, ale căror caracteristici sunt
29
următoarele:( 1248A ), ( B14) y(30C ) 14
ș i ale căror abundenț e sunt respectiv: 92,21%, 4,70% ș i
3.09%, Masa protonului este 1.0072765 [uma] iar masa neutronului este 1.00866 [uma]. Determinaț i
masa atomică a acestui element.

Soluț ie.- În principiu, formulăm expresia matematică pentru a determina greutatea atomică.

1 n
Greutatea atomică= ∑ fimi
100 e u =1

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC - Ș TIINȚIFIC


ATOMI Ș I MOLÉCULE 87
În problemă se au abundanț ele izotopice în procente, însă nu ș i masele lor atomice,
pentru cât sarcina noastră de mai jos va fi să le determinăm.

A = Z + no

Pentru izotopul A, masa protonilor B ș i Cl se determină în felul următor:

14∗ 14.101871 [uma]

În schimb, neutronii diferă în cele trei izotopuri, astfel încât, pentru izotopul A, se are:

no= A – Z = 28 – 14 = 14
Masa neutronului este:

14∗ 14.12124 [uma]


Pentru izotopul B, se are

no= A – Z = 29 – 14 = 15
La masa de neutrones es:

15∗ 1.00866 [uma] = 15.1299 [uma]


Pentru izotopul C, se are

no= A – Z = 30 – 14 = 16
La masa de neutrones es:
16∗ 16.13856 [uma]

Cu aceste date găsite, suntem în măsură să găsim masele atomice ale fiecărui izotop.

IsótopoA A = Z + no

AA= 14.101871 [uma] + 14.12124 [uma] = 28.223111 [uma]

IsótopoB A = Z + no

AB= 14.101871 [uma] + 15.1299 [uma] = 29.231771 [uma]

IsótopoC A = Z + no

AC= 14.101871 [uma] + 16.13856 [uma] = 30.240431 [uma]

În consecinț ă, greutatea atomică este:

1
Pat= [28.223111∗ 92.21+ 29.231771∗ 4.70+ 30.240431∗ 3.01= 28.31 uma
100

Exemplu 3.56.- O anumită cantitate de carbonat de sodiu decahidratat conț ine 150 de grame de apă, a)
Determinaț i cantitatea de molecule de carbonat de sodiu [Na2CO3], b) numărul de atom – g de
sodiu.

Soluț ie.- a)
286gNa2CO3.10H2O 106gNa2CO3
150gH2O∗ ∗ = 88.33gNa2CO3
180gH2O 286gNa2CO3.10H2O

1molNa2CO36.023∗ 1023 moleculeNa2CO3


88.33gNa2CO3∗ ∗ = 5.02∗ 1023 moléc.Na2CO3
106gNa2CO3 1molNa2CO3

1molNa2CO36.023∗ 1023 moleculeNa2CO3


88.33gNa2CO3∗ ∗ = 5.02∗ 1023 moleculă.Na2CO3
106gNa2CO3 1molNa2CO3

b)
1molNa2CO3 2at− gNa
88.33gNa2CO3∗ ∗ = 1.67at− gNa
106gNa2CO31molNa2CO3

CUM SĂ REZOLVĂM PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC - Ș TIINȚIFIC


88 ATOME Ș I MOLÉCULE

Exemplu 3.57.-Câte ionuri de sodiu compun un mol de carbonat de sodiu (Na2CO3)?

Soluț ie: Conform definiț iei, o moleculă de carbonat de sodiu are: 2 ioni Na+ y 1 ion
CO3.= Prin urmare:
2 ioni Na+
1 mol Na2CO3= 6.023∗ 1023moleculă Na2CO3∗ = 1.20∗1024ioni sodiu
1 moleculă

Exemplul 3.58.-Bromul, aș a cum se prezintă în natură, este un amestec de două izotopi:Bry 79


35

80
35 Br, primul într-o propor ț ie de 49,46% ș i, al doilea, în 50,54%. Maselor lor atomice
valorile sunt 79.918 uma ș i 80.916 uma, respectiv. Calculaț i masa atomică a bromului.

Soluț ie.- Pentru a determina greutatea atomică a bromului, folosim expresia:

1 n
Greutate atomică= ∑ fimi
100 eu=1

1
Pat= 79.918∗ 49,46+ 80.916∗ 50.54]= 80.42 uma
100

Exemplul 3.59.-Dacă un mol de acid fosforic este constituit din 3 at - g de hidrogen, 1 at - g de


fosfor ș i 4 at - g de oxigen. Determinaț i: a) numărul de atomi de hidrogen care există într-un mol
de acid fosforic, b) câ ț i atomi de hidrogen reprezintă 3.28∗1024molecule de acid
fosforic?

Solutie: Pentru a interpreta această întrebare, este suficient să ne amintim următoarele: Când scrie ț i
corect formula unui compus chimic, aceasta poate fi interpretată în diverse moduri, pentru
exemplu:

1 mol de H2O, este constituit din:

2 atomi – gram de hidrogen ș i 1 atom – gram de oxigen.

1 moleculă de H2O, este constituit din:

2 atomi de hidrogen ș i 1 atom de oxigen

În problemă, prin urmare, formula moleculară a compusului este: H3PO4

Prin urmare:
3 át− g de H 6.023∗ 1023atH
a) 1 mol H3PO4∗ ∗ = 1.81∗ 1024atomi de H
1 mol H3PO4 1 la− g H
3 atomi H
b) 3.28∗ 1024moleculă H3PO = 9.84∗ 1024atomi de H
4
1 mol H3PO4

Exemplu 3.60.-Sarea de Epson, un laxativ energic folosit în medicina veterinară, este un hidrat,
ceea ce înseamnă că un anumit număr de molecule de apă sunt incluse în structura solidă. La
formula pentru sarea Epsom, poate fi scrisă ca MgSO4∗XH2O, unde X indică numărul de moli
de apă pe mol de sulfat de magneziu. Când 5.061 g din acest hidrat se încălzeș te la 250 °C, toată el
apa de hidratare se pierde, lăsând 2.472 g de MgSO4Care este valoarea numerică a lui X? (Mg = 24.3,
S = 32 y O = 16

Solu ț ie.- Pentru a rezolva această problemă, să vedem alta, unde trebuie calculată masa de apă.

Să presupunem că este vorba despre 10 g de CuSO.4∗5H2O. Ud. Poate urma paș ii următori:

Cu = 63.54, S = 32 y O = 16, H = 1

90 g H2O
10 g CuSO4∗ H2O ∗ = 3.61 g H2O
249.54 g CuSO4∗ H2O

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNICIAN - Ș TIINȚIFIC


ATOMS Ș I MOLECULE 89
Pentru a ajunge la soluț ia anterioară, dvs. aț i adunat, de exemplu, greutăț ile atomice ale elementelor care
constitue sulfatul de cupru pentahidratat pentru a obț ine greutatea sa moleculară. Prin urmare, pentru
problema pe care ni-l ridică, se are:

18xg H2O
5.061 g MgSO4∗ xH2O ∗ = 2.589 g H2O
(120,3+ 18xg) MgSO∗ xH
4 O 2

Deoarece:
(5.061 – 2.472) g = 2.589 g de apă

Efectuând operaț ii se are:


91.068x
= 2.589
120.3+ 18x

x=7

Exemplu 3.61.-Într-o determinare chimică a greutăț ilor atomice, s-a constatat că staniul conț inut
în 3.7692 g de SnCl4Este 1.7153 g. Dacă se ia greutatea atomică a clorului ca 35.53 uma, care este
valoarea masei atomice a staniului determinată din acest experiment?

Soluț ie: Aproape într-o formă similară cu problema anterioară se are:

Y g Sn
3.7692 g SnCl4∗ = 1.7153 g Sn
142.12+ Y

Unde Y este masa atomică a staniului, rezolvând ecuaț ia:

Y = 118.60 uma

Exemplul 3.62.-S-a solicitat 42 t de guano fertilizant. La realizarea analizei s-a constatat că acesta conț inea
9,0% azot, 6,0% fosfor ș i 2,0% potasiu. Presupunând că tot fosforul este sub formă
de fosfat de calciu Ca3(PO4)2, ș i nu există alte surse de calciu. Calculează: a) procentajul de calciu în
guano, b) numărul de atomi de calciu, c) numărul de moli de fosfat de calciu. (Ca = 40, P = 31,
O = 16)

Soluț ie: a) În această problemă este vorba despre corelarea datelor furnizate în problemă cu calciul. El
calciul se află în fosfatul de calciu, ș i există un fapt referitor la fosfor care este de asemenea
constituent al formulei chimice. Prin urmare:

Compoziț ia guano-ului este:

9% N, 6% P ș i 2% K GUANO 42t

Se poate relaț iona masa guano-ului ș i fosforul:

6tP 310 t Ca3 (PO4 )2 120 t Ca


42 t Guano∗ ∗ ∗ = 4.877 t Ca
100 t guano 62 t P 310 t Ca3 (PO4 )2

Procentajul de calciu din guano este:


4.877 t Ca
%Ca= = 11.61% Ca
42 t
b) Numărul de atomi de calciu este:

106g Ca 1 la− g Ca 6.023∗ 1023la Ca


4.877 t Ca∗ ∗ ∗ = 7.34∗ 1028atomi Ca
1 t Ca 40 g Ca 1at− g Ca

Numărul de moli de fosfat de calciu este:

1at− g Ca 1 mol Ca3 (PO4 )2


7.35∗ 1028átCa∗ ∗ = 40677.40 moli de Ca3 (PO4 )2
6.023∗ 1023atCa 3 la− g Ca

Exemplul 3.63.-Dacă numărul de neutroni din nucleul unui atom este o treime din suma
numărul atomic cu numărul de masă. Calculaț i valoarea numărului atomic în funcț ie de numărul de
masa.

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC – Ș TIINȚIFIC


90 ATOME Ș I MOLÉCULE
Soluț ie: Când formulăm ecuaț iile, avem:

no= 1/3(z + A) (1)

no(A - z) (2)
Despejând z ș i egalând:
A – nu = 3no– A
Rezolvând:
no= ½ A

Exemplu 3.64.-În atomul „k” al unui element, numărul de electroni ș i numărul de neutroni
sunt într-o relaț ie de 4 la 8. Calculaț i numărul atomic, dacă numărul său de masă este 132.

Soluț ie:
Numărul de electroni = Numărul de protoni = z

z 4
=
o 8
n

z = ½ no (1)

Pe de altă parte, se ș tie că:


A = z + no (2)

Înlocuind (1) în (2) ș i rezolvând:

132 = 0.5no+ no

88

z = ½ no = 44

Exemplul 3.65.-Într-un atom "s", numărul său de masă este pătratul numărului său de electroni. Dacă...
numărul atomic este 4, care este diferenț a între numărul de neutroni ș i numărul de protoni în
nucleul său?

Soluț ie:
A = e2 (1)

z=4 (2)

si z = 4, atunci e = 4, prin urmare numărul de masă este:

A = 42= 16
Numărul de neutroni este:
n=A–z

n = 16 - 4 = 12

Diferenț a dintre numărul de neutroni ș i numărul de protoni va fi

12 - 4 = 8

Exemplul 3.66.- Dacă densitatea relativă a aurului este 19.3, câț i atomi va conț ine un inel de aur de
8 mm grosime, dacă are 2.2 cm diametru exterior ș i 2.0 cm diametru interior? (Au = 196.97
uma)

Soluț ie: Trebuie să se determine masa inelului conform cu:

m =ρ ∗ V (1)
Densitatea aurului este de 19,3 g/ml

Volumul se poate calcula folosind formula cilindrului:

Vneto = Vexterno – Vintern

CUM SĂ RESOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNICIAN – ŞTIINŢIFIC


ATOMI Ș I MOLICULE 91

1 1
Vneto= π de2e− π deu 2e (2)
4 4

e = 0.8 cm
di = 2.0 cm
2,2 cm

Înlocuind datele în (2):


π
Vneto= 0,8cm(2,22− 2.02 )cm2= 0.528cm3
4

La masa aurului este, prin urmare:

m = 19.3 g/cm3∗ 0.528 cm3= 10,19 g

Numărul de atomi din inelul de aur este:

1át− gAu6.023∗ 1023 atâta


10.19g∗ ∗ = 3.11∗ 1022
196,97g 1at− g

Exemplu 3.67.-O anumită aliaje de staniu, plumb ș i bismut sunt în proporț ia în masă de 2:3:2,
respectiv. a) Care este masa în grame a unei probe din această aliaje care conț ine un total
de 5,56∗1022atomi de staniu?, b) care este masa, dacă se ia ca referinț ă 1.00∗1024atomi de
plumb? (Sn = 118, Pb = 207, Bi = 209)

Soluț ie.- Relaț ia ne oferă următoarea informaț ie că pentru 7 g de aliaj avem 2 g de staniu, 3
g de plumb ș i 2 g de bismut.

1at− g Sn 118 g Sn 7 g aliaj


a)5,56∗ 1022la Sn∗ ∗ ∗ = 38.12 g alia
6.023∗ 1023la Sn 1at− g Sn 2 g Sn

1at−g Pb 207 g Pb 7 g aliaj


b)1.00∗ 1024la Pb∗ ∗ ∗ = 801.93 g aliaje
6.023∗1023la Pb 1at−g Pb 3 g Pb

Exemplul 3.68.-Câț i grame de fier se pot obț ine din 3 lire de Fe2O3? (Fe = 56, O =16)

453,6 g Fe2O3 112 g Fe


Soluț ie.- 3 lb Fe2O3∗ ∗ = 952.56 g Fe
1 lb Fe2O3 160 g Fe2O3

Exemplu 3.69.-Ce masă de sodiu este prezentă în 66 g de sulfat de sodiu (Na 2AȘ A CĂ4)? (Na = 23, S
= 32, O = 16)

46 g Na
Soluț ie. 66 g Na2AȘ A CĂ4∗ = 21.38 g Na
142 g Na2Aș adar4

Exemplul 3.70.- Dacă suma maselor de NaCl ș i KCl este de 40 g, iar diferenț a atomilor săi de clor
del NaCl – KCl este 2.34∗1023Determinaț i compoziț ia procentuală a amestecului.

Soluț ie: Vom formula două ecuaț ii cu două necunoscute:

Sean x la masa de NaCl,


masa de KCl

x + y = 40 (1)

Numărul de atomi de clor din NaCl este:

35.5 g Cl 1at− gCl 6.023∗ 1023la Cl


x g NaCl∗ ∗ ∗ = 1.029∗ 1022x la Cl
58.5 g NaCl 1at− g Cl

Numărul de atomi de clor din KCl este:

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC - Ș TIINȚIFIC


92 ATOME Ș I MOLÉCULE

35,5 g Cl 1at− g Cl 6.023∗ 1023la Cl


y g KCl∗ ∗ ∗ = 8.085∗ 1021y la Cl
74.5 g KCl 35.5 g Cl 1at− g Cl

Diferenț a dintre atomii de clor este: 1.029∗1022x – 8.085∗1021y = 2.34∗1023

Ecuaț ia se poate reduce la: x – 0.786y = 22.74 (2)

Scăzând ecuaț ia (2) din (1) sunt:

x+ y = 40
– x + 0.786y = – 22.74
1.786 y = 17.26

y = 9.66 g

9.66
% KCl ∗ 100%= 24,16%
40

100 – 24.16 = 75.84%

Exemplul 3.71.-Suma numerelor de masă ale atomilor A ș i B este 84 ș i suma numerelor lor
numărul de neutrons este 44, unde atomul B are 12 protoni mai mult decât atomul A. Determinaț i numerele
atomii celor două atomi.

Soluț ie.- Fie A = numărul de masă ș i N = numărul de neutroni, z = 12 = p+

AA+ AB= 84

NA+ NB= 44
Din moment ce A = z + N
ZUn A+ NA+ ZB+ NB= 84

ZA+ ZB+ 44 = 84

ZA+ ZB+ 44 = 84 (1)

În plus: ZB= ZA+ 12 Înlocuind în (1)

ZO+ 12 + ZA+ 44 = 84

ZA14

ZB= 26

Exemplu 3.72.-Un rezervor sferic conț ine complet o soluț ie de acid sulfuric.
90% masă de H2AȘ A CĂ4, densitatea solu ț iei este de 1,80 g/ml. Dacă rezervorul sferic con ț ine
6.023∗1024moléculas de agua, determinar: a) las moléculas de ácido sulfúrico, b) el diámetro interno
del tanque esférico.

Soluț ie.
18gH2O
6.023∗ 1024 molecule2O∗ = 180gH2O
6.023∗ 1023 moleculă2O
a)
23
90 g H2AȘ A CĂ41 mol H2AȘ A4 6.023∗ 10 molecH2Aș adar4
18 0 g H2O ∗ ∗ ∗ = 9.96∗ 1024 molecH2AȘ A CĂ4
10 g H2O 98 g H2AȘ A CĂ4 1 mol

b) volumul rezervorului este:

100 g sol. 1 ml sol


180 g H2O∗ ∗ = 1000 ml
10 g H2O 1,80 g
Dar,
π
V= d3
6

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC – Ș TIINȚIFIC


ATOMI Ș I MOLÉCULE 93
Despejând diametrul ș i înlocuind datele:

6V36∗ 1000 cm3


d= 3 = = 12.407 cm
π π

Exemplu 3.73.-Iată o veche chestiune teologică: Câț i îngeri pot fi plasaț i deasupra
punta de un alfiler de oro? Admitir că fiecare înger are nevoie de minim un atom pentru a se aș eza. El
diametrul vârfului unui ac este de aproximativ 0,001 cm. Aurul are o masă atomică de 197 u.m.a ș i a sa
densitatea este de 19.3 g/cm3

Soluț ie.- Volumul vârfului acului este:

π π
V= d3= 6 (0,001 cm)3= 5.24∗ 10−10cm3
6

19,3 g Au 1at− g Au 6.023∗ 1023la Au


5.24∗ 10−10cm3∗ ∗ ∗ = 3.09∗ 1013la Au
1cm3 197 g Au 1at− g Au

Se află 3.09∗1013îngeri

Exemplu 3.74.-La 0.025 de galoane 6la o liră de apă se adaugă o liră de acid sulfuric pur. Determinaț i: a)
numărul de moli de apă
în hidrogen, d) numărul de neutroni în sulf, e) numărul de electroni în oxigen
⎡⎣ 32 1
S, 1H8O.
16
16
⎤⎦

Soluț ie.- Cititorul poate deja observa că este vorba despre un amestec de două substanț e pure, prin urmare,
calculul este relativ simplu în colț urile a ș i b.

3.785AH2O1kgH2O1000gH2O1molH2O
a) 0.025galH2O∗ ∗ ∗ ∗ = 5,26molH2O
1galH2O 1AH2O 1kgH2O 18gH2O
b) 1 lb = 453.6 g
1molH AȘ A CĂ46.023∗ 1023 moleculeleH2AȘ A CĂ4
453,6gH2AȘ A CĂ4∗ 2 ∗ = 2.79∗ 1024 moleculă2AȘ A4
98gH2AȘ A CĂ4 1molH2DECI4

c) Hidrogenul se află în cele două substanț e, prin urmare: 1 atom H = 1 proton+

6.023∗ 1023 moleculă2O 1p+


5.26molH2O∗ ∗ 2átH ∗ = 6.34∗ 1024p+
1molH2O 1molécH2O1átH
2átH 1p+
2.79∗ 1024 molécH2AȘ A CĂ4∗ ∗ = 5.58∗ 1024p+
1molécH2AȘ A CĂ41átH
Numărul de protoni din hidrogen este:

+
(6.34 + 5.58)∗1024p+ = 1.192∗1025p+

d) Sulful se află în acidul sulfuric, (1 atom S = 16 n0) prin urmare:

1átS 16n0
2.79∗ 1024 molécH2AȘ A4∗ ∗ = 4.46∗ 1025 n 0
1molécH2AȘ A CĂ41átS

e) Oxigenul se află în cele două substanț e H2O y H2DECI4, aș adar:

6.023∗ 1023 moleculă2O 8e−


5.26molH2O∗ ∗ 1átO ∗ = 2.53∗ 1025 e −
1molH2O 1molécH2O1átH

4átO 8e−
2.79∗ 1024 moleculă2AȘ A CĂ4∗ ∗ = 8.93∗ 1025 e −
1molécH2Aș adar41átO

6
1gal = 3.785A

CUM SĂ RESOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNICIAN – CERCETĂTOR


94 ATOMI Ș I MOLECULE

Numărul de electroni din oxigen este:

#e- = (2.53 + 8.93)∗1025p+ = 1.146∗1026e-

Exemplu 3.75.-Un asistent de predare decide să verifice densitatea unei soluț ii amestecând 50
mol de apă7cu 50 de moles de alcool etilic. Dacă densitatea alcoolului etilic este de 0,879 g/ml,
densitatea amestecului
gramo de oxigen în soluț ie.

Soluț ie. - a) densitatea amestecului se determină pe baza următoarei ecuaț ii:

m+1 m2
ρ M=
V+1
V2

Fiind m1= masă de apă ș i m2masa de alcool etilic ș i V1= volum de apă ș i V2= volum de
alcool etilic.

18gH2O
H2O∗ = 900gH2O
1molH2O

46gC2H5OH
50molC2 H5OH∗ = 2300gC2H5OH
1molC2H5OH
Volumul de H2O es: VH2O = 900 ml

Volumul de alcool etilic este:


1mlC2H5OH
2300gC2 H5OH∗ = 2616.61mlC2H5OH
0.879gC2 H5OH

(900+ 2300g)
ρM= = 0.91g/ml
(900+ 2616.61ml)

b) Atomii de hidrogen se determină având în vedere amestecul de 50 de moli de apă ș i 50 de moli de


alcool etilic.

6.023∗ 1023moleculă H2O 2 át H


50 mol H2O ∗ * = 6.023∗ 1025atomi de H
1 mol H2O 1 moleculă H2O

6.023∗ 1023moléc C2H5OH 6 la H


50 mol C2H5OH∗ * = 1.81∗ 1026atomii de H
1 mol C2H5OH 1 mol de C2H5OH

Cantitatea de atomi de hidrogen din amestec este de:

# de atomi de hidrogen = 6.023∗1025+ 1.81∗1026= 2.41∗1026

c) Atomii - gram de oxigen se determină luând în considerare amestecul a 50 de moli de apă ș i 50


moli de alcool etilic.

1 át - g O
50 mol H2O ∗ = 50 át - g O
1 mol H2O

1 át - g O
50 mol C2H5OH∗ = 50 át - g O
1 mol C2H5OH

Cantitatea de atomi - gram de oxigen din amestec este de: # de át - g de O = (50 + 50) át - g =
100 at – g de oxigen

Exemplul 3.76.- Un pahar de precipitare conț ine 0.75 dm3de o soluț ie de acid percloric, de
densitate relativă 1.17, la 47% în masă de HClO4. Determinarea numărului de moli de apă, b) el
numărul de atomi - gram de hidrogen, c) numărul de atomi de oxigen.

7
Amintiț i-vă că 1 g H2O = 1 ml H2O, densitatea apei este 1 g/ml, de asemenea 1 m3= 1000 de litri

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC – Ș TIINȚIFIC


ATOMI Ș I MOLECULE 95

Soluț ie.- În principiu, vom determina masele substanț elor pure în grame, amintindu-ne că 1
dm3= 1 litru = 1000 cm3adică, 0,75 dm3= 750 cm3.

La masa de la soluț ie este:


m= ρ ∗ V= 1,17g/cm3∗ 750cm3= 877,50 g de soluț ie

47gHClO4
877,50 g de soluț ie∗ = 412.43gHClO4
100g de soluț ie

mH2O = 877.50 – 412.43 = 465.07 g H2O

a) Numărul de moli de apă:


1molH2O
465.07gH2O∗ = 25.84molH2O
18gH2O
b) Numărul de atomi – gram de hidrogen

Cititorul poate, de asemenea, să calculeze folosind următoarea criteriu:

1gH
412.43gHClO4∗ = 4.104gH
100.5gHClO4

2gH
465.07gH2O∗ = 51.67gH
18gH2O
Masa total de hidrogen este:

4.104 g + 51.67 g = 55.78 g H

Ș i pe baza acestui rezultat, determinaț i numărul de át - g de hidrogen.

1at− gH
55.78gH∗ = 55.78at− gH
1gH
c) Numărul de atomi de oxigen:

Calculul îl vom realiza ca în punctul (b)

64gO
412,43gHClO4∗ = 262.64gO
100.5gHClO4

1gO
465.07gH2O∗ = 25.84gO
18gH2O

Masa totală de oxigen este: 262.64 g + 25.84 g = 288.48 g O

Ș i pe baza acestui rezultat, determină numărul de atomi de oxigen.

1at− gO6.023∗ 1023 átO


288,48gO∗ ∗ = 1.74∗ 1026atO
16gO 1at− du-te

Cititorul, acum are capacitatea de a efectua calculi cu unită ț i chimice care vor fi folosite
practic în capitolele următoare.

Alte unităț i care vor fi de folos sunt următoarele:

1 k – mol = 1000 moli, 1 lb – mol = 453.6 moli ș i 1 t – mol = 106moli

Aceste unităț i au o semnificaț ie similară cu molul,

1 k – mol de H2O = 18 kg H2O

1 lb – mol HNO3= 63 lb HNO3

1 t mol H2AȘ A4= 98 t H2DECI4

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNICIAN – Ș TIINȚIFIC


96 ATOME Ș I MOLECULE

Exemplu 3.77.-Convertiț i 1.45 lb – mol de acid oxalic în kg

453.6molH2C2O490gH2C2O4 1kgH2C2O4
1.45lb− molH2C2O4∗ ∗ ∗ = 59,19kgH2C2O4
1lb− molH2C2O41molH2C2O41000gH2C2O4

Exemplu 3.78.-Convertiț i 5.08 k – mol de fosfat de calciu în moli de această substanț ă

Solu ț ie.- Cititorul poate lua în considerare orice metodă de calcul, important este să ajungă la acela ș i rezultat.
rezultatul, ceea ce este important este optimizarea timpului ș i multă practică cu aceste unităț i chimice.

310kgCa3 (PO4 )2 1000gCa3 (PO4 )21molCa3 (PO4 )2


a) 5,08k− molCa3 (PO4 )2∗ ∗ ∗ = 5080molCa3 (PO4 )2
1k− molCa3 (PO4 )2 1kgCa3 (PO4 )2 310gCa3 (PO4 )2

1000molCa3 (PO4 )2
b) 5.08k− molCa3 (PO4 )2∗ = 5080molCa3 (PO4 )2
1k− molCa3 (PO4 )2

Exemplul 3.79.- Un recipient sferic cu un diametru de 15 inci este umplut cu o soluț ie de acid
fosforos de greutate specifică 1.03 ș i conț ine 30% în greutate de acid fosforos, calculează: a) Numărul de
mol de acid fosforic
Litrii de soluț ie dacă se au 8 atom-grami de fosfor.

Soluț ie.- Determinăm volumul recipientului sferic, având în vedere unităț ile sistemului cgs,
fiind diametrul:
2.54cm
d= 15pulg∗ = 38.1cm
1 pulg
Ș i volumul:
π π
V= d 3= ( cm3= 28958.33cm
∗ 38.1 ) 3
6 6
La masa de la soluț ie este:

g
m= ρ ∗ V= 1.03 cm3 ∗ 28958.33cm = 29827.08gsol
3

Iar masele substanț elor pure sunt:

30gH3PO3
29827.08gsol.∗ = 8948.12gH3PO3
100gsol.

70gH2O
29827.08gsol.∗ = 20878.96gH2O
100gsol.
a) Numărul de moli de H3PO3es:

1molH3PO3
8948.12gH3PO3∗ = 109.12molH3PO3
82gH3PO3

b) Numărul de molecule de apă este:

1 mol H2O6.023∗ 1023 moleculeH2O


20878.96gH2O∗ ∗ = 6.986∗ 1026 moleculeH2O
18gH2O 1 mol H2O

c) Numărul de atomi de oxigen îl calculăm pe baza molilor de acid fosforic ș i a numărului de


molecule de apă.

Atomi în acid fosforic:

6.023∗ 1023 moleculeH3PO3 3 atomi de oxigen


109,12molH3PO3∗ ∗ = 1.97∗ 1026Oxigen
1molH3PO3 1moleculăH3PO3

Atomi în apă:
1 atom de oxigen
6.986∗ 1026 moleculeH2O∗ = 6.986∗ 1026
1 moleculă H2O

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC – Ș TIINȚIFIC


ATOMI Ș I MOLÉCULE 97
Numărul de atomi din soluț ie este:

( ∗ 1026+ 6.986∗ 1026= 8.956∗


# de atomi de Oxigen = 1.97 ) 1026

d) Litrii de soluț ie dacă se au 8 atomi-grami de fosfor.

1 atom de Oxigen
6.986∗ 1026 moleculăH2O∗ = 6.986∗ 1026
1 moleculă H2O

1molH3PO382gH3PO3 100gsol. 1mlsol. 1Asol


8át− gP∗ ∗ ∗ ∗ ∗ = 2.12Asol
1át− gP 1molH3PO330gH3PO31.03gsol. 1000mlsol.

Exemplul 3.80.-Fluorarea este procesul de adăugare a compuș ilor de fluor în apa potabilă pentru a ajuta
a combate cariile dentare. O concentraț ie de 1 ppm (1 g de fluor la un milion de grame de apă)
de fluor este suficient pentru acest scop. Compusul de obicei selectat este NaF cu un 45 % de
fluor în masă. Considerând densitatea apei egală cu 1 g/ml, calculează: a) Calculează cantitatea de
NaF în Kg care se necesită anual pentru un oraș cu 50000 de locuitori dacă consumul zilnic de
apa pe persoană este de 100 de galoane. b) Cantitatea de NaF în kg care se pierde pe an dacă fiecare
o persoană foloseș te doar 9 litri de apă pe zi pentru a bea ș i a găti. c) Da, dacă NaF are un cost de 1.5
$us/lb Care este costul anual pe care îl suportă compania care furnizează apă populaț iei?

Soluț ie.- Factorii de conversie sunt următorii: 45% p/p de F: 100 g NaF = 45 g F, Nr. hab. =
50000, 1 locuin ț ă = 100 gal/zi, 1 gal = 3.785 litri, 1 lb = 1.5 $us.

a)
100galH O3.785AH2O 1000cm3 1gH O 1gF 100gNaF 1kg NaF
50000 de locuitori.∗2 ∗ ∗ ∗ 32 ∗ ∗ ∗ = 42.056∗ kgNaF/zi
1hab.− zi 1galH2O 1AH2O 1cm H2O1∗ 106 H2O 45gF 1000gNaF

Anual se solicită:
kg365zile
42.056 ∗ = 15350.44kgNaF/an
zi 1an

b)
1lH2O 1000cm3 1gH2O 1gF 100gNaF 1kgNaF
50000hab.* * * * * * =1*kgNaF/zi
1hab.-zi 1lH2O 1cm3H2O 1*106H2O 45gF 1000gNaF

kg365de zile
1 ∗ = 365kgNaF/an
zi 1 an

Cantitatea de NaF care se pierde este:

mdesperdiciada= 15350.44 – 365 = 14 985.44 kg NaF

c)
1000gNaF 1lbNaF 1.5$us
15350.44kgNaF∗ ∗ ∗ = 50762,04 $US
1kgNaF 453.6gNaF1lbNaF

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC – Ș TIINȚIFIC


98 ATOMI Ș I MOLECULE
PROBLEME PROPUSE

55 88 +3 32 27
3.1.-Cu următoarele elemente:40Ca, 20Co, Sr27
+2
, S −2y38
Al completar:
16 13

Calciu
Nu. De
protoni
Nu. de
electroni
Nu. de
neutroni
Număr
atomic
Număr de
masa

3.2.-Încercuieș te în cercul corespunzător răspunsul corect:

a) Zero absolut este echivalent cu:


0ºC 0ºF -273ºK 273ºK nicioul

b) Numărul atomic într-un cation se referă la cantitatea de:


electroni neutrone iii) protoni iv) p+ y no nicioul

c) Un sistem omogen este


lapte ii) benzină bere portocalie v) niciunul

d) O substanț ă pură este:


sală de bucătărie ii) tiza apa potabilă îngheț ată

e) Un mol de pirosilicat de aluminiu este egal cu ........... molecule: (Si=28, O=16, Al=27)
6.023∗10-23 ii) 6.023∗1023 iii) 5.98∗1025 iv) 1.0 nicioul

f) Se consideră fenomen chimic a:


depunere ebulitie fuzionare iv) filtrare niciunul

g) Atmosfera care ne înconjoară corespunde unui sistem:


cerrado omogen heterogen iv) deschis v) niciunul

h) Greutatea moleculară a hiposulfitului de calciu este: (S=32, Ca=40, O=16)


i) 104 ii) 152 iii) 144 88 v) niciunul

i) Unitatea fundamentală a cantităț ii de substanț ă în sistemul internaț ional este:


gram kilogram candela mol nicioul

j) O amestecare heterogenă este:


apă ș i sare sare de bucătărie iii) H2O2 sticlă niciunul

3.3.-Câte grame de oxigen sunt în 1.64 g K2C2O7?


3.4.-Câte atomi de hidrogen sunt într-o moleculă de apă oxigenată (H 2O2) ? (H = 1, O = 16)
Rpta.- 2
3.5.-Câț i atomi de carbon sunt în 100 de molecule de acid carbonic (H2CO3) ? (H =1, C = 12, O
= 16) Rpta.- 100
3.6.-Care este raportul atomilor Na:Cl:O în 100 g de hipoclorit de sodiu (NaClO)? (Na = 23, Cl =
35.5, O = 16
3.7.-Ș i atomul unui element care formează o moleculă diatomică este 5.9 ∗10-23g, care este greutatea
molecular al acestei substanț e?

3.8.- Câte atomi-gram de azot sunt în 1 liră de nitrat de amoniu (NH 4NU3? (N = 14, H
= 1, O = 16) Rpta.- 1:1:1

CUM SĂ RESOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC – Ș TIINȚIFIC


ATOME Ș I MOLÉCULE 99
3.9.-Câte moles de apă sunt într-un decimetru cub de o soluț ie de acid sulfuric de 32,28%?
în pesos ș i al cărei densitate relativă este 1.24? (H = 1, S = 32, O = 16) Răsp. 46.65

3.10.-Câte livre-mol de oxid de crom (Cr 2O3) este echivalent cu 1.00∗1023moleculele acesteia
substanț ă?

3.11.-Ș i raportul atomilor de H:O este 2:1 într-o moleculă de apă, care va fi raportul lor
masă considerând un mol de apă? (H = 1, O = 16) Răspuns.- 1:8

3.12.-Ce masă de sodiu va avea un eș antion impur de 600 g de clorură de sodiu care conț ine 50%
de NaCl în această mostră?

3.13.-Câte atomi de hidrogen sunt în 20 g de acid nitric (HNO 3)? (N = 14, O = 16, H = 1)
Rpta. 1.91∗1023

3.14.-Argonul natural este format din trei izotopi, a căror procentaj în abunden ț ă este
0,337% de Ar360,063% Ar38y 99.6% A40Masele nucleide ale acestor izotopi sunt
35.968; 37.963 ș i 39.962 respectiv. Determina ț i greutatea atomică a argonului pe baza acestora.
date. Rpta.- 39.947

3.15.-Masele nucleidei de Cl 35y Cl37sunt 34.9689 uma ș i 36.9659 uma respectiv.


singurele izotopuri naturale ale clorului. Care este abundanț a fiecărui izotop dacă masa atomică a
cloro este 35.4527? Rpta.- 75.77% ș i 24.23% respectiv

3.16.-Care dintre următoarele compuș i este bogat în mangan? MnO, Mn 2O3, Mn2O7y MnO2(Mn =
55; O = 16) Răspuns.- MnO

3.17.-Într-un mol sau de asemenea denumit mol-gram de permanganat de potasiu KMnO4,


câte at-g de potasiu are?
echivalente?
cât mangan este? (greutăț i atomice: K = 39; Mn = 55; O = 16)

3.18.-Câte milimoli de apă conț ine 10 ml de apă? (H = 1; O = 16) Răspuns.- 555.5

3.19.-Clorhidratul de cloral (C 2H3Cl3O2) este o drogă care se utilizează ca sedativ ș i hipnotic. a)


Calculează greutatea moleculară a clorhidratului de cloral. b) Câte molecule sunt în 500 g din acesta?
compus?
clorhidrat de cloral care ar trebui să conț ină 1.0 g de clor? e) Care este masa de clorhidrat de cloral?
ce ar trebui să conț ină 2∗1022atomi de carbon?

3.20.-Oxidul nitric se reprezintă ca NO, care este raportul de neutroni N:O, da 14N y16O?.7 8
Rpta.- 7:8

3.21.-Oț etul conț ine 5.0% în masă de acid acetic CH3COOH. a) Câte livre de acid acetic
con ț ine 24.0 g de o ț et?, b) câte kilomoli de acid acetic sunt prezen ț i în 24 g de
oț et?

3.22.- Care dintre următoarele compuș i are cea mai mare greutate moleculară? a) acid sulfuric (H2AȘ A CĂ4), b)
permanganat de potasiu (KMnO)4), c) yodură de potasiu (KI), d) nitrit cupric (Cu(NO2)) , e) acid
iodic (HIO3). (Pesi atomici: H = 1, S = 32, O = 16, K = 39, Mn = 55, Y = 127, N = 14, Cu =
63.54) Răspuns (e)

Mineralul gips con ț ine 70% CaSO.4.2H2O. Hallar câte atomi de oxigen se pot
obț ine din 12 lire de gips.

3.24.-S-a constatat că 3.85∗1019moleculele unui compus necunoscut au o masă de 450


μg. Care este greutatea sa moleculară?

3.25.-Se dispune de 1 lb de carbonat de sodiu [Na 2CO3], exprimă această masă în: a) lb-mol, b) în g-
mol; c) în kg-mol; d) în t-mol

3.26.-Proteina din albumina serică umană conț ine în masă, 16.4% acid glutamic,
HOOC(CH2)2CH(NH2)COOH. Ce masă de azot există în acidul glutamic care conț ine 2,50 g de
proteină în albumina din serul uman?

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALĂ QMC – 101 TEHNIC - Ș TIINȚIFIC


100 ATOMI Ș I MOLÉCULE
3.27.-Oț etul conț ine 5.0% din masă de acid acetic CH3COOH. a) Câte livre de acid acetic
con ț ine 24,0 g de o ț et?, b) câ ț i kilomoli de acid acetic sunt prezen ț i în 24 g de
otet?

3.28.- Ce masă de sodiu va avea un eș antion impur de 600 g de clorură de sodiu care conț ine 50%
de NaCl în această mostră?

3.29.-Câte atomi de hidrogen sunt în 20 g de acid azotic (HNO) 3)? (N = 14, O = 16, H = 1)
Rpta. 1.91∗1023

3.30.-Argonul natural este format din trei izotopi, ale căror procente de abunden ț ă sunt
0.337% de Ar360,063% Ar38y 99.6% A40. Maselor nucleide ale acestor izotopi sunt
35.968; 37.963 ș i 39.962 respectiv. Determina ț i greutatea atomică a argonului pe baza acestor valori.
date. Răsp. - 39.947

3.31.-Masele nucleidice ale Cl 35y Cl37sunt 34.9689 uma ș i 36.9659 uma respectiv.
singurele izotopuri naturale ale clorului. Care este abundanț a fiecărei izotop dacă greutatea atomică a
cloro este 35.4527? Rpta.- 75.77% ș i 24.23% respectiv

3.32.-Ce masă în grame de metan [CH 4] conț ine aceeaș i cantitate de molecule, ca cele care
există în 0.5 livre de nitrat de cupru? (greutăț i atomice: N = 14; O = 16; Cu = 63.5; C = 12; H = 1)

3.33.-O sferă solidă din cupru are 1.05 atomi de cupru, densitatea acestuia fiind de 8.9 g/ml. Determinaț i
raza sferei de cupru. (Greutatea atomică a cuprului este 63.53) Rpta. 6.67 mm

3.34.- În care dintre următoarele substanț e există un număr mai mare de moli? a) 5.1∗1023molecule de
peroxid de hidrogen (H2O2), b) 1.3∗1023molecule de sulfuros de cupru (CuS) c) a) 9.21∗1023molecule
de dicromat de potasiu (K2Cr2O7(Greutăț i atomice: H = 1, O = 16, S = 32, Cu = 63.54, K = 39, Cr =
52)

3.35.-Ș i la suma de masele de H 2O y H2O2este 20 g ș i diferenț a dintre atomii de hidrogen din apă
cu privire la atomii de peroxid de hidrogen este 1.57∗1023a determina masa de apă în
amestecul acestor două substanț e.

3.36.-Într-o analiză chimică a masei atomice a Sn, s-a observat că conț inutul de staniu din 3.7692 g de
SnCl4era 1.7170 g. Ș i se ia în considerare greutatea atomică a clorului ca 35.453. Care este valoarea rezultată în
Este experiment pentru greutatea atomică a staniu? Răspuns.-118.649

3.37.-45% din masa unei anumite probe de apă oxigenată corespunde lui H 2O2fiind 55% H2O.
Determinaț i: a) numărul total de atomi de hidrogen prezenț i în 1 liră de mostră. b) Dacă
densitatea este 1.22 g/ml masa probei care conț ine 15 moli de apă.
Rpta.- a) 2.4∗1024la H; 491 g de mostră.

3.38.- O picătură de alcool metilic este echivalentă cu 0.04 ml, dacă densitatea sa relativă este 0.792; a) câte
molecule de CH3OH, câte atome de oxigen sunt într-o picătură de alcool metilic?
picătura de alcool metilic?, c) câte protoni de carbon sunt într-o picătură de alcool metilic? 12 C, y 6
d) câț i neutroni de hidrogen sunt într-o picătură de alcool metilic?

CUM SĂ REZOLVI PROBLEME ÎN CHIMIE GENERALE QMC – 101 TEHNIC – Ș TIINȚIFIC

S-ar putea să vă placă și