Tema 6 –

EDUCAȚ IA MUZICALĂ PRIN INTERMEDIUL RITMULUI. RITM LIBER, RITMIC Ș I

METRICĂ. RITM Ș I LIMBAJ. RITM Ș I MIȘ CARE. RITM Ș I EXECUȚ IE
INSTRUMENTAL. POLIRRITMIA. FORMELOR RITMICE MICI: ANALIZĂ Ș I
IMPROVIZAȚ IE. INTERVENȚ IE EDUCAȚ IONALĂ.

INTRODUCERE
Edgar Willems în lucrarea sa "Bazele psihologice ale educaț iei muzicale" vorbeș te despre
ritm, stabilind analogii cu aspectele vieț ii omului, îl compară cu
viaț ă sau conș tiinț ă senzorială. Afirma că nu există viaț ă afectivă fără fizică, deoarece este
elementar, prin urmare, ritmul este elementar sau prioritar, deoarece nu există melodie fără ritm ș i
armonie fără melodie.
Ritmul apare în viaț a noastră sub forme diverse ș i, bineînț eles, în propriul corp. În
în manifestările noastre vitale putem observa ritmul în respiraț ie, mers, alergare,
a vorbi... Este necesar să lucrăm la ritm de la primele momente ale educaț iei muzicale.
Copilul observă, imită, repetă percepț ia sa ritmică a oricărei realităț i care i se prezintă;
şi la acest fapt adăugăm componenta afectivită ț ii, copilul sau copila va arăta
satisfacț ie ș i va fi, ca urmare, predispus la un învăț ământ mai eficace de
educaț ie muzicală.
Aș adar, vom face o călătorie atât teoretică, cât ș i de aplicare didactică în ceea ce priveș te
învăț area ritmului pe parcursul temei.

1. ÎN ÎNVĂ ȚĂMÂNTUL MUZICAL PRIN RITM

Începem tema studiind Educa ț ia Muzicală prin intermediul ritmului ș i, din acest motiv
vom începe prin a evidenț ia elementele muzicii ș i calităț ile sunetului.
Când vorbim despre ritm, este inevitabil să ne gândim la elementele muzicii ș i la
calităț ile sunetului.
Elementele muzicii ne întâlnim cu patru aspecte de lucrat: ritm, melodie,
armonie ș i structură. Ritmul este prezent în fiecare dintre aceste elemente, deoarece nu
putem vorbi despre melodie, armonie sau structură fără a men ț iona ritmul, de ș i da, este
adevărul că are entitate prin sine însuș i.
Para J. Defontaine: “Miș care măsurată, reglementată, alternanț a unor anumite evenimente.
Fiecare individ are propriul său ritm (timp) care depinde de temperamentul său ș i
de educaț ia sa.
John Redfield: „ o rela ț ie între tensiunea notelor succesive astfel încât rezultatul se
recunoaș te ca fiind frumos
Berlioz: „Pulsatia ritmică este adevărata sânge vital al muzicii”
Copland: „elementul cel mai primitiv al muzicii”
Ritmul este legat de durată, iar melodia de înălț ime. În prezent, aceste două
conceptul de durată ș i cel de înălț ime s-au unit, dând naș tere unei noi concepț ii a
ritm ca melodie.
Melodii ritmice Începând cu ultimele decade ale secolului XX, s-a ajuns să se vorbească despre
melodii ritmice. Adică, în orice melodie putem încerca să însoț im cântul cu
percuț ie corporală.
1
Ritmul la ș coală. Prin urmare, acest concept pe care îl înț elegeam s-a schimbat complet.
ritmul ca o percuț ie executată cu precizie în ceea ce priveș te durata
sonete ș i în Educaț ia Muzicală din Învăț ământul Primar, este Orff cel care are cel mai mult de spus în ceea ce priveș te
un ese concept melodic al ritmului.
Ritmull este o manifestare ș i se află în toate manifestările fiin ț ei umane. Poate fi
lucrat în clasă ș i trebuie să se facă. Atât de natural ca respiraț ia.

În educaț ia muzicală:
Cu ritmul putem ajunge la o organizare spaț ială ș i temporală ș i ne va permite
a lucra psihomotricitatea, întotdeauna în jurul tuturor blocurilor de conț inut care apar
în propria zonă.
Ne putem stabili ca obiectiv:
– Observaț i ș i reproduceț i ritmuri diferite, fenomene sonore naturale ș i artificiale
– Perceperea pulsului diferitelor tempo-uri adaptându-l la miș cările corporale
– Distinguiț i auditiv valorile de bază ale notei albe, negre ș i corș i pentru a apoi
a experimenta cu ele.
– Percepeț i accentul muzical binar ș i ternar.
– Crearea ritmurilor pentru a realiza mici coregrafii.
Ritmul pentru a introduce elevii în limbajul muzical.

De-a lungul timpului:

În Grecia, ritmul este strâns legat de text, cu alternanț a silabelor lungi ș i scurte.
În Evul Mediu, ritmul liber gregorian se va baza pe Grecia prin păș ii metrici.
ș i în combina ț iile lor diferite dau na ș tere la 6 moduri ecleziastice. Se începe să
diferentiaza figurile: semibreve, brevis, minima si lunga.
În Renaș tere, ritmul este mai simplu, încearcă să se audă verticalitatea, prin ceea ce
simplifică ritmul în slujba profană.
În Baroc se introduc barele de compas ș i se va caracteriza prin faptul că este un ritm
foarte mecanic.
În Clasicism, simetria frazei va impune regulile sale asupra ritmului, astfel încât va fi foarte
reglat ș i stabil. În Romantism va apărea o cantitate mare de terminologie relativă
timpul ș i importanț a ritmului vor decădea în favoarea melodiei, armoniei ș i timbrului.
În secolul XX se întâmplă exact contrariul, există o revitalizare a timpului, vor apărea tot felul de
de ritmuri asimetrice, poliritmii ș i se înlocuieș te măsura cu tempo-ul individual al fiecăruia
interpret

2
2. RITM LIBER, RITMIC Ș I METRIC
Potrivit lui Zamacois, ritmul este relaț ia pe care o au între ele notele în ceea ce priveș te valoarea.
se execută succesiv. Elementele ritmului:
• Puls
Pulsările regulare pe care se desfăș oară muzica.
– Echivalează cu bătăile muzicii.
Orice copil poate bate cu destulă exactitate pulsul unei melodii pentru copii.
– Cu pulsul, marcăm fiecare dintre timpii sau părț ile măsurii.
Acent
Pulsatie care evidentiaza periodic oferind senzatia de sustinere, de o mai mare intensitate.
Prima parte a măsurii este cea mai puternică.
• Compas:
Este este divizarea timpului în părț i egale.
– Accentele determină compasul care poate fi: binar, ternar, cvaternar. Conform
tengan 2, 3, 4 părț i egale.
– Pentru a lucra cu compasul, mai întâi le vom cere copiilor să bată primul
timpul în timp ce cântăm.
– Îi învăț ăm pe elevi cum să îi marcheze, dar într-un mod distractiv nu de
forma profesională.
• Tempo
este frecvenț a medie a pulsului muzical (viteză)
• Valores
-ritmice ș i tăceri- sunt duratele relative ale sunetului

RITM LIBER
Nu este măsurat metric, nici exprimat în structuri definite. Nu foloseș te scriere.
mensual, nici măcar nu are indicaț ia de măsură. Sunt primele ritmuri de lucrat cu
vârste timpurii, introducere în lumea ordonată ș i ritmică.
Este ritmul naturii, al mării, frunzele copacilor jucându-se cu vântul…
Simț ul ritmic al oamenilor este imprimat în muș chii lor ș i îl exteriorizăm cu
miș care. Din uter suntem imersaț i în ritmul vieț ii, leagănarea bebeluș ului îi produce
securitate, în timpul primelor etape ale copilăriei, nevoia de a se miș ca este cea mai evidentă expresie
dezvoltarea ritmului liber.
Ritmul liber îl putem găsi ș i în literatura muzicală, cum ar fi, de exemplu, în
cânturile gregoriene unde ritmul se structurează în funcț ie de accentuarea textelor lor.
De asemenea, putem găsi exemple de ritm liber în multe cântece tradiț ionale astfel
cum în muzica scrisă de compozitorii avangardiș ti.
La ș coală putem vedea continuu exemple de ritmuri libere, inconș tiente în
alumni. Trebuie să profităm de el pentru a crea un pod în procesul de muzicalizare care
vom dezvolta prin educa ț ia muzicală care într-o etapă ulterioară va ordona,
va organiza, va codifica.
Fiecare copil are un simț particular al ritmului ș i acest lucru îl putem apreciat prin intermediul
observaț ie în acele ritmuri libere pe care le realizează. Nu există copil aritmic, dacă nu repetă
ritmul va fi pentru că nu a înț eles instrucț iunile noastre, că nu ne-a ascultat,
că sistemul său nervos nu este suficient de matur pentru a realiza acel set de
3
acț iuni organizate pe care le cerem.... de aceea este important să lăsăm liber
expresia evoluează în fiecare individ în propriul său ritm, fără a face din partea noastră
judecăț i care posibil să condiț ioneze de la acel moment participarea sa, diminuând
posibilităț ile tale de dezvoltare ș i, posibil, inhibându-se ș i nefavorizând crearea
de un bun „autoconceput”.

RITMO RITMIC
Nu este supus accentului, dar este supus pulsului, nu există compas, dar există figuri. Ar fi următorul
pasul la ritmul liber.
Scopul ritmicii constă în a plasa adepț ii săi, la finalizarea studiilor, în
situaț ia de a putea spune: „eu simt” în loc de „eu ș tiu”; ș i, în special, a trezi în
ei dorin ț a imperioasă de a se exprima, după ce ș i-au dezvoltat capacită ț ile
emotive ș i imaginaț ia lor creatoare.” Jaques Dalcroze. (Ritmul)
[….] În dans, ritmul este atât spatial, cât ș i temporal, ș i poate fi acolo unde ritmul
se află concretizat în esenț a sa cea mai caracteristică. Se vorbeș te evident mai mult despre
ritmul în muzică care în dans, pentru că se opune melodiei ș i armoniei. În
dansul este singur, dansul este ritm”Willems. (Ritmul Muzical)
Când facem referire la termenul ritmic în educaț ia muzicală, ne referim la
aspecte legate de dezvoltarea capacită ț ii de integrare a structurilor
ritmice într-un mod experienț ial. Spus cu alte cuvinte: în ș coala primară, prin intermediul
educaț ia muzicală ne propunem muzicalizarea; atingerea acestui obiectiv implică
diferite tipuri de acț iune. Un aspect al muzicalizării este ritmul, iar în cadrul
ritm, printre alte aspecte, ritmul ritmic, prin care copiii ș i fetele vor merge
aprehindere, (prin experimentare ș i realizarea de exerci ț ii, dansuri,
instrumenta ț ii, cânturi… ) ș i exteriorizând prin ac ț iuni senzomotorii
caracteristicile ritmice ale culturii noastre, (valori ritmice, cuadraturi de măsuri,
tempos...).
Sim ț ul ritmic al persoanelor depinde în mod direct de capacitatea lor de a
a reacț iona fizic la muzică. Inversând termenii, ajungem la premisa
baza care va impulsiona pe Jaques Dalcroze (1865-1950) să creeze Rítmica muzicală: La
executarea ritmurilor corporale contribuie la dezvoltarea muzicalităț ii. Este important
cultivarea acestui simț ritmic în timpul copilăriei, deoarece lipsa acestuia determină în
o pierdere considerabilă a spontaneităț ii, a flexibilităț ii ș i a capacităț ii de
relaxează-te…. (Hemsy de Gainza)

RITM MÉTRIC
Aici avem compas prin care există accent, puls ș i forme muzicale, ritmul vine
reprezentat printr-o serie de figuri grafice. Ritmul metric ț ine cont de început
acéfalo, tetic ș i anacruș ic; iar finalul care poate fi masculin ș i feminin.
Metric: (Din metru) 1. Se spune despre sistemul universal de greutăț i ș i măsuri ale cărui diviziuni se
basan în unitatea urmată de zerouri. 2. Apartenent sau referitor la metru.
Metrica este la ritm cât ceasul este la timp ș i termometrul la temperatură. Ceasul
măsoară timpul, dar nu este timp; termometrul măsoară temperatura, dar nu este
temperatura"Zamacois.
Ritmul metric se referă la partea intelectuală a acestuia. Partea tehnică
4
muzical care abordează lectura ș i scrierea ritmului în diferite combinaț ii, luând
ca unitate de măsură busola.
Elementele ritmului sunt:

1/ Puls. Fiecare dintre timpii sau pulsaț iile regulate ale compaselor simple de 2, 3 ș i
4 (tic-tac al ceasului). Pulsul muzical îș i are reprezentarea în figura muzicală neagră︎ ce
este valoarea unui timp sau puls.
2/ Accentul.
Este cea mai mare forț ă cu care se execută unul dintre impulsuri ș i are o anumită periodicitate. În
majoritatea cântecelor, accentul bătăii coincide cu accentul cuvintelor. El
compasul este măsura timpului care corespunde fiecărei părț i a unei expresii
sonora, se împarte în părț i egale.
3/Valori ritmice ș i tăceri ———— Formule ritmice
Silabe ritmice
Celule ritmice
4/ Subdiviziune

Alte clase de ritmuri:

Melodic, armonic, dinamic, de propor ț ie, după început (tetic, acefal,
anacrúsico) ș i în funcț ie de final (masculin, feminin)

3 RITM Ș I LIMBAJ
Muzica ș i limbajul au ca bază sunetul ș i ritmul.
Învăț area limbii materne este punctul de plecare pentru a dezvolta abilităț ile
intelectuale ale ființ ei umane; prin cuvinte se cunoaș te realitatea socio-culturală ș i
se înva ț ă să o denumească ș i să o codifice. În acest proces de învă ț are se dezvoltă
capabilităț i senzoriale de tot tipul, dar auzul are o funcț ie specifică, dezvoltarea
de la musicalidad fundamenta sus experiencias en el desarrollo al auzului, este motiv este
prin intermediul limbajului putem, în cel mai semnificativ mod, să dezvoltăm atât auzul cât ș i
sensul ritmic, întrucât silabele sunt ca "pulsuri" ritmice care formează
cuvinte, fraze... devin structuri de caracter muzical. (ordonanț ă 17 martie 2015)

Metodologia Orff:
Compozitorul ș i pedagogul Carl Orff ia din limbaj punctul de plecare pentru a dezvolta
su operă pentru copii.
Una dintre primele persoane care au apreciat acest paralelism între ritm ș i muzică ca
limbaj. Orff a creat, după cum spune el, o serie de orientări muzicale, nu o metodă. Introduce
instrumentele de percuț ie în ș coală ș i asociază limbajul cu ritmul muzical, astfel
cum ar fi prosodia sau recitări ritmice. Lucrează de la elementar, care este cuvântul ca
generatoare a ritmului muzical. Ritmul se naș te din limbaj ș i încetul cu încetul devine muzical
este apoiat transformat în corp. La fel se pot transmite instrumentelor de
percuț ie, astfel fiind completat ciclul ritmic.
Stabile ș te ca fiind necesar studiul folclorului, dansurilor, proverbelor, retahilelor, cântecelor
tipice pentru fiecare cultură, etc.
Ritmul ca limbaj a fost dezvoltat ș i de Kodaly; a creat o serie de cuvinte care
5
ar putea fi folosite cu o mai mare uș urinț ă pentru figurarea ritmic-muzicală (ta titi tiritiri).
Aplicarea ritmurilor limbajului în predarea ritmului muzical, silabele ș i
cuvinte ritmice. Fiecare ritm este reprezentat printr-un cuvânt sau un set de cuvinte care la
serile articulate produc în mod natural acel ritm.

Limbajul (verbal) constituie o resursă foarte adecvată pentru a dezvolta muzicalitatea ș i

simț ritmic.
În folclorul infantil din toate culturile putem găsi o mare varietate de: cântecele,
ghicitori, rime populare, limba strâmbă, enigma, zicale, jocuri de numărat, eliminare...
pe care le-am învăț at prin tradiț ie orală ș i care implică aproape în totalitate miș cări
corpuri organizate ritmic care de multe ori aceste transmisii culturale
implică schimbări de măsură, măsuri neregulate… care, prin învăț are într-un mod ludic
dezvoltă capacitatea de expresie ritmică a individului asigurând integrarea de
structuri susceptibile de intelectualizat ș i codificat în momentul oportun în cadrul
procesul de muzicalizare.

Irineu Segarra, María Cateura, Pilar Escudero….. printre altele, le-au difuzat prin intermediul
cărț ile sale de text. Dar trebuie să subliniem că în Algemesí, Diego Ramón în Schola
Cantorum, compromiş cu adevărata filozofie a lui Kodaly, a adaptat metoda, în
în loc să-l copieze, la folclorul nostru ș i, prin urmare, a justificat ș i fundamentat schimbarea de
nomenclatura în ceea ce priveș te silabele ritmice, precum ș i secvenț ierea intervalelor,
printre alte aspecte.

4 RITM Ș I MIȘ CARE

La începutul civiliza ț iilor, primele manifestări muzicale erau
acompaniate de mi ș cări expresive, erau dansuri tribale, spirituale… În la
civiliza ț ia occidentală, dansul ac ț ionează ca o func ț ie estetică sau integrare socială ș i nu
putem uita ritmul asociat cu miș carea ș i cu folclorul în dimensiunea sa dansantă.
Cu cât experienț a fizică a copilului este mai amplă ș i mai variată, cu atât va fi mai mare numărul de
facetas, ca să zic a ș a, în care se va reflecta imagina ț ia sa motrică. Iar rezultatul va fi
în plus faț ă de dezvoltarea fizică, o rafinare a inteligenț ei sale.
Noile curente pedagogice din secolul XX au preluat acest lucru pentru a oferi un nou impuls la
Educa ț ia Muzicală. Necesitatea de mi ș care pe care o are copilul trebuie să fie satisfăcută.
organizând-o în timp ș i spaț iu; de aici că punctul de plecare logic în
educaț ia să fie ritmul legat de miș care.
Metodologia Dalcroze:
Jacques Dalcroze (1860-1950) a realizat influen ț a pe care o avea ritmul ș i
miș care în încercarea de a realiza o adevărată educaț ie muzicală. Execuț ia de
ritmurile corporale vor contribui la dezvoltarea musicalităț ii. "Ritmului este un principiu vital,
iar metrica este un principiu intelectual
Coincizând cu Willems, ritmul este elementul primar al muzicii ș i, prin urmare,
afecte în primul rând sensibilitatea estetică ș colară. Rela ț ia ritm-miscare
culminează în dans.
Modul de a influenț a ritmul ș i miș carea:
- Coordona ț ie fără deplasare, cu deplasare ș i visiomanual
6
 Orientare spa ț ială ș i temporală

În ceea ce priveș te dobândirea simț ului ritmic, miș carea corporală joacă un
rol primordial în percepț ie, în recunoaș tere ș i în reprezentarea modurilor
ritmici, în percepț ia tempo-ului ș i a alterărilor sale, în distincț ia valorilor de
figurile ritmice în conș tiinț a timpului ș i a contr timpului, în capacitatea de
disocierea schemelor ritmice suprapuse ș i în coordonarea poliritmului mai multor părț i
del corp.

Există o conexiune intimă între ritm, cu toate nuanț ele sale, ș i gest.
Datorită experienț ei miș cării corpului, odată ce conș tiinț a ritmică a fost formată, se
produce o influen ț ă reciprocă a actului ritmic asupra capacită ț ii de reprezentare
simbolică. Reprezentarea ritmului, imagine reflectată a actului ritmic „trăieș te” în toate
muș chi.
Dansul, în special cel tradiț ional, atât cel specific comunităț ii noastre, cât ș i cel al
alte ț ări, va permite să cunoș ti multe muzici diferite ș i prin intermediul acestora obiceiurile
ș i modurile de a simț i ale popoarelor. În selecț ia repertoriului, este important să avem în vedere
calitatea sa muzicală, adecvarea sa pentru băieț i ș i fete ș i interesul didactic atât al său
muzică ca paș ii miș cării ș i evoluț iilor.
Muzica se aude, se ascultă, nu doar prin ureche, ci prin întregul corp.

5 RITMUL Ș I EXECUȚIA INSTRUMENTALĂ

O altă modalitate de a lucra ritmul este prin intermediul instrumentelor. Pentru executarea ritmurilor
vom utiliza următoarele instrumente, aranjate într-o progresie de la cel mai mic la cel mai mare
dificultate. Când Orff îș i editează opera Schulwerk, a propus dezvoltarea ritmica prin intermediul
practica instrumental ș i improvisaț ia. Această practică instrumentală se putea desfăș ura la
prin intermediul percuț iei corpului ș i al instrumentelor mai convenț ionale, denumite din
atunci instrumentar Orff.
Instrumente de percu ț ie corporală, de construc ț ie proprie, de mică percu ț ie,
traditionale de percuț ie, din plăci.
Un alt mare pedagog al secolului XX, Edgar Willems, creează o metodă muzicală cu
care îș i propune să familiarizeze copilul cu limbajul muzical ș i să dezvolte atât simț ul său
auditiv, similar cu ritmul; foloseș te tot felul de instrumente muzicale, fie ș colăreș ti, fie de
construcț ie proprie sau folclorice. Ceea ce este cel mai important în munca ritmică este să poț i crea
structuri, munca ș i crearea acestora ne vor duce să creăm o muncă cu cele mici
forme ritmice ș i cu poliritmia.

Instrumentele. Funcț ia lor de mediator între studenti ș i muzică este corectă cu

atitudine exploratorie a mediului, rod al curiozităț ii prezente în toț i copiii, conform
a cunoaș te implică a manipula. Clasa devine un spaț iu pentru explorare
timbrele sunetului, experimentalismul ritmic ș i relaț iile de înălț ime ș i intensitate.
De aceea pot fi folosite obiectele din aceeaș i clasă, convertite ocazional în
instrumente de percu ț ie, se poate utiliza o gamă largă de instrumente nu
convenț ionale de construcț ie proprie; propriul corp este un instrument polivalent.

7
Utilizarea instrumentelor este foarte potrivită pentru educaț ia ritmică, prin exerciț iu.
ce implică capacităț ile de coordonare motrică spaț io-temporală. Instrumentele
De înălț ime determinată sunt un mijloc eficace pentru intonare, recunoaș terea intervalelor,
în domenii melodice din ce în ce mai ample, precum ș i pentru ini ț ierea practică în
armonie.

Practica instrumentală este atât de atrăgătoare prin ea însăș i încât, de obicei, copiii o asumă
condiț ia interpreterilor cu un mare simț al responsabilităț ii, ca ș i cum totul ar depinde
de fiecare dintre ei. În această experienț ă, sunt condensate toate consideraț iile de
motivaț ia în învăț are.
Corpul ca instrument
Percu ț ii corporale
A) Prezentarea elementelor ritmice ale corpului: palme, genunchi, picioare
- Percu ț ii cu instrumente de sunet indeterminat ș i determinat

6 POLIRRITMIA
Definim poliritmie ca un resurs muzical care ne permite utilizarea mai multor
ritmuri simultan.
Tipuri
– De ritmuri heterogene - Ritmuri cu caracter liber ș i independent, apar de obicei
contratemps Heterogene sau omogene. Heterogene sau contradictorii sunt
rezultate ale producț iei de diviziuni diverse în compas.
- De ritm uniform - sunt rezultatele unei aceleaș i diviziuni a măsurii în părț i
egale.
Metodologie
Dacă dorim să elaborăm poliritmii simple, trebuie să urmăm câț iva paș i:
1. A ne întreba câte linii ritmice dorim să apară. Aceasta va depinde de nivelul de
dominiul ș i practica.
2. Determinaț i numărul de secț iuni ritmice
Este convenabil ca grupurile să aibă o bună diferenț iere timbrică.
4. Se lucrează de la intuiț ie, trecând prin lectură, până ajungem la o formă ritmică
concretă (exemplu: se pot crea poliritmii foarte simple bătând în accent printr-un
lado ș i pulsul de altă parte).

7 MICI FORMĂRII RITMICE: ANALIZĂ Ș I IMPROVIZAȚIE

Dacă am face o călătorie istorică prin muzică, concentrându-ne pe diferitele forme
muzicale, am putea extrage o mulț ime de ele care pot fi adaptate la contextul de
educaț ie muzicală, alegând cele mai elementare forme, putem vorbi în învăț ământul primar despre
forme binare ș i combina ț iile lor, aceste forme apar din opozi ț ia între
repeti ț ie ș i/sau contrast de teme ș i fraze muzicale; apărând unele ca Lied,
Rondó ș i Canon.

Cântec–
O formă de tip ABA sau AA’A constă în repetarea unei idei după ce a fost trecută prin
o digresiune, care poate fi, de exemplu, o improvizaț ie.
8
Rondó ritmic–
Consistă în repetarea continuă a unei idei muzicale, dar prezentând o digresiune sau
parte distinctă între fiecare repetiț ie. Intercalează părț i diferite cu un tema principal care se
repetă cel puț in de trei ori. Structura sa tipică este ABACADA...
Canon ritmic
Consistă în reprezentarea aceluia ș i subiect la diferite intrări prin diferite
executanț i, ș i, în general, la un tempo diferit.
Atât rondoul, cât ș i liedul sunt forme muzicale cu care se poate lucra uș or.
cu improvizaț ia, deoarece este necesar doar să menț ii fixă tema principală ș i să acorzi atenț ie
disgresiuni pentru realizarea improvizaț iilor ș i variaț iilor.

7.1. ANALIZĂ
Trebuie să motivăm ș i să dedicăm timp pentru ca elevul care ascultă să ș tie să recunoască ș i
a lucra formele diferite. Înainte de a ajunge la improvizaț ie, copiii trebuie să exerseze
exerciț ii ritmice în eco ș i, apoi, de întrebare-răspuns, până la realizarea acestora cu
o siguranț ă ș i uș urinț ă. În improvizaț ia pe un ritm ritmic sau metric, se va lucra
treptat, în funcț ie de figurile ș i combinaț iile ritmice pe care le cunosc elevii,
improvizând scheme ritmice cu figurile date.

7.2 IMPROVIZAȚ IE
Toț i copiii sunt capabili să improvizeze ritmuri, pentru aceasta este necesar un climat favorabil.
ș i cunoș tinț e anterioare adecvate vârstei lor.
De exemplu: Dacă la început le cerem să improvizeze cuvinte care au ritmul de
două negre, logic, nu vor putea să o realizeze, cu toate acestea, urmând metodologia de
Carl Orff (unde improviza ț ia are o mare importan ț ă), lucrând cu neagră cu
cuvinte liante ș i urmând întregul proces men ț ionat anterior, vor ajunge să poată
improviza alte cuvinte a căror ritm este de două negre.
Activităț i
Unele activităț i pentru improvizaț ia ritmică:
Întrebări ș i răspunsuri ritmice:

– Context
Exemplu: Ce mai faci cu acestea
Improvizaț ie de ostinate ritmice pentru a însoț i cântece, ghicitori...
Improvisarea de poliritmuri.
–Improvizaț ie de ritmuri libere (jocul ș arpelui ritmic: un copil improvizează un ritm, cel de
lângă el repetă ș i improvizează altul ș i tot aș a…

8. INTERVENȚIE EDUCAȚIONALĂ
Intervenț ia educaț ională în acest domeniu trebuie să contribuie la construirea de către copii.
forma semnificativă a experien ț ei, a gândirii, a creativită ț ii ș i a capacită ț ii de
improvizaț ie.
Orientări
De aceea, activităț ile ș i metodologia pe care le planificăm trebuie să:
– A fi orientate spre dezvoltarea capacităț ilor de percepț ie ș i exprimare.
9
– Îndrumarea către utilizarea diverselor forme de limbaj ș i comunicaț ie (expresie corporală,
limbaj muzical, expresie motrică, instrumental…).
– Prezentarea unui climat ludic.
– A se baza pe participarea activă a elevului, promovându-i rolul principal, ideile sale,
interesele, opiniile, gusturile tale.
– A lua în considerare experienț ele anterioare ale elevilor (a porni de la ceea ce este semnificativ pentru
a ajunge la noul ș i relevant) ș i la mediul său socio-cultural. A se adapta la capacităț ile,
nevoile ș i interesele colective ș i individuale ale elevilor.
– Realizarea de jocuri care implică relaț ii de grup ș i muncă cooperativă, favorizând
empatie socială.
– A realiza activită ț i care să sprijine gândirea divergentă, creativitatea,
spontaneitate.

Metodologie
În ceea ce priveș te unde ș i cum să înceapă educaț ia ritmului, aceasta trebuie fundamentată
despre două piloni: miș carea sau dinamica ș i limbajul.
Pe parcursul ș colii primare, metodologia de lucru se va concentra în func ț ie de
caracteristicile psihologice ale copilului. Începem să lucrăm ritmul într-un mod intuitiv
începând cu neagra, alba ș i corchea cu tăcerea de neagră cu grafii nu
convencionale. Dacă ne bazăm pe pedagogi precum Orff ș i Kodály, putem începe să
a lucra figurile muzicale din limbaj, în orice caz, ceea ce realmente
trebuie să înț elegem că sprijinul ș i suportul educaț iei muzicale în ș coală sunt
limbajul muzical ș i ritmul ca punct de plecare. Munca la ritm va porni de la
percu ț ie corporală, cu aceasta se utilizează o ritmică simplă ș i intuitivă, bazată
fundamentalmente în achiziț ia pulsului ș i accentului, ș i în ordonarea figurilor
ritmice. Înso ț it de tambur, clave, triunghi etc. Lucrul cu plan ș e se
fundamenteaza în acompanierea melodiei, acest lucru ne creează necesitatea unei lucrări preliminare pentru
coordonaț i beț ele ș i îndepărtaț i fiecare mână.
Xilofonul ș i metalofonul joase sus ț in armonia; lemnele creează ritmuri mai
rapizi, metalofonii înalț i figuri de lungă durată ș i carilionele ornamente de două ș i
trei note sau melodia principală. Când ajungem la flautul de pico, copilul trebuie să
să ș tii să realizezi un lucru de lectură muzicală, munca acestui instrument se desfăș oară de la
coordonare ș i concentrare în miș carea degetelor.

(REVISIJA LOMCE)
8.1. Secvenț a de conț inuturi
Săvedemosecvenț iereaconț inuturilorpeciclu:
• Primul ciclu:
– Interiorizarea ritmurilor cu miș care.
– Compas 2/4 (diferenț ierea partea F ș i partea D).
– Cartoane ritmice.
– Ritmuri libere (cu sau fără cuvinte).
– Instrumente corporale fundamentale ș i iniț iere în percuț ia mică.
– Minciună
• Al doilea ciclu:
10
– Compas de 2/4 ș i 3/4.
– Ritmuri cu diferitele figuri.
– Instrumente corporale de percuț ie mică, plăci ș i flaut.
– Lied ș i Rondó
• Al treilea ciclu:
– Ritm.
– Compas 6/8
– Instrumente corporale de percuț ie mică, plăci ș i flaut.
– Lied, Rondó ș i canon.
Această secvenț iere nu este închisă, deoarece trebuie să o adaptăm la nivelul ș i caracteristicile
elevii.

Metoda Willems
Miș care naturală pentru dobândirea simț ului timpului. A începe din miș carea cea mai
simplu, marș ul. Cursa. Cântecul pentru copii ș i folclorul copiilor.

Metoda Orff
Introducerea în lumea muzicii pe uș a ritmului. Instrumentele muzicale.
rime infantile ș i cântece
Piese instrumentale canon ș i rondo
- Studii în ritm ș i melodie: ritmuri vorbite, ostinato ritmice, ostinato melodice
- Studii sub formă de improviza ț ie; ecouri cu aplauze ș i execu ț ii, cânonuri
ritmice ș i melodice, construire de fraze ritmice ș i melodice, Rondou ritmic ș i
melodic

CONCLUZIE
Pe parcursul dezvoltării temei, am analizat ritmul, precum ș i rolul său valoros în
educa ț ie muzicală. De asemenea, am studiat diferitele tipuri de ritmuri ș i ale lor
diferenț e
liber, ritmic ș i metric făcând o scurtă analiză a elementelor ritmului.
Am explicat că ritmul este strâns legat de cuvânt, miș care ș i
Instrumentele, aș adar, sunt resurse utile în munca din clasă.
În cele din urmă, am realizat o analiză a formelor ritmice mici pe care le vom utiliza în
e. primaria: precum ș i importanț a de a lucra improvizaț ia ritmică ș i cum să aplici
aceste con ț inuturi la ac ț iunea noastră în clasă prin intermediul interven ț iei educa ț ionale.
Lucrul la ritm cu elevii no ș tri ne va necesita aplicarea de metodologii
adecvate pentru a putea lucra ordonat ș i a profita pe deplin de toate
posibilităț ile pe care ni le oferă acest element al muzicii care este ritmul.

La musicalitatea în oameni este ceva ce înfloreș te atunci când este fertilizată.

MontserratSanuy

BIBLIOGRAFIE
„Teoria muzicii” 1,2,3 Societatea Didactică Muzicală.
11
BIBLIOGRAFIE
ALSINA P(1997) . Zona de educaț ie muzicală. Graó . Barcelona.

ALVIN J. (1970) Muzică pentru copilul cu nevoi speciale Ed. Ricordi Americana

AUTORESVARIOS(1998) Muzică ș i dans la ș coala infantilă Guix nr. 249.

ANGUERA, M.T. (1982): Metodologia observaț iei în Ș tiinț ele Umane
BENENZON R. (1971). Muzicoterapia ș i educaț ie. Ed. Paidos nr. 128.

EISNER, E.W. (1987) Procese cognitive ș i curriculum. Martínez Roca

ECHIPĂ DE MUZICĂ A ŞCOLII (1990) Ghidul Programului. Consiliul de
cultură.Educatie si [Link].

GIMENO SACRISTAN, J. ș i PÉREZ GOMEZ, A.: Învăț ământul, teoria ș i practica sa, Ed
Akal Universitaria, Madrid.

HELENL. BONNY Ș I LOUIS M, SAVARY (1993) Muzică ș i Minte. Edaf.

JUNG, C. G. (1981) Psihologie ș i religie Ed. Paidós. Barcelona,

HEMSY DE GAINZA.V.(1964) Iniț ierea muzicală a copilului Ed. Ricordi Americana.

Buenos Aires

HEMSY DE GAINZA.V.(1977) Fundamente, materiale ș i tehnici de educa ț ie

muzical. Ricordi. Buenos Aires.

MARTINEZ BONAFE,J. (1998) A lucra în ș coală. Profesorat ș i reforme în

umbralul secolului XXI. Miño ș i Dávila Editori. Madrid.
Muzica din alte culturi, muzici tradiț ionale, muzică exotică… sunt editate de
Playasound, Arion, Folkways, Ocora sau Maison des Cultures du Monde Auvidis.

GORDERO, PASQUAL P. (1993). Proiectul curricular de educaț ie primară.

Cons. Cultura Educaț ie ș i Ș tiinț ă. Valenț ia.
Orff-Schulwerk. Ed. Unión musical Española. Madrid.

SAN MARTIN A. (1986) Resursele audiovizuale. Nau Llibres. València.

WILLEMS E. (1962) Pregătirea muzicală a celor mai mici. Ed. Universitară de

Buenos Aires.

WILLEMS E. (1979) Ed. Ritmul Muzical. Ed. Universitaria. Buenos Aires.

WILLEMS E.(1981 ed.) Valoarea umană a educaț iei muzicale. Paidos. Buenos Aires.
Wagner C. (1966). Cum să înveț i să cânț i Ed. ș i distr. Hogar del Libro. Barcelona

12
WUYTACK J. (1970). Muzică

13