P.G.I.M.E.

R - DEPARTAMENTULDE PSIHIATRIE
Examinarea stării mentale

Examinarea stării mentale în psihiatrie este echivalentă cu cea fizică

examinarea medicinei. MSE oferă o idee despre secț iunea transversală /curentă
starea de spirit sau starea mentală a unei persoane. Este acoperită sub următoarele
titluri

1. Apariț ie generală ș i comportament

2. Discurs

3. Dispoziț ie ș i Afecț iune

4. Gândire

5. Percepț ie

6. Cognitia (Funcț ii Mentale Superioare)

7. Perspectivă

8. Judecată
Aspectul general ș i comportamentul-

Oferă o idee despre fizic, constituț ia corpului [Asthenic- slab ș i subț ire, Pyknic-
gras ș i atletic - corp bine dezvoltat, oase, muș chi
Aparenț ă fizică
cura părului, hainelor, corpului, preocupare pentru aspect], îngrijire [excesivă
îngrijit/neîngrijit], îmbrăcăminte (adecvată, potrivită, orice particularităț i)
facies (expresie non-verbală a stării de spirit vizibilă pe faț ă), dacă pacientul este
comod
Atitudinea faț ă de examinator
Cooperare/vigilentă/evazivitate/ostilitate/combativitate/aroganț ă,
atenț ie
Pare interesat/nenteresat/apatic
Perplexitate-[ / ]-faț ă confuză / indiferentă
Comprehension -Intact/impaired (partially/fully)
Pas / ș i postură-Normal sau anormal (mod de ș ezut,
în picioare, mergând, cât de răbdător stă întins pe pat
Activitate motorie - Crescută/scăzută, orice excitaț ie excesivă/stupor [akinezie (nu
capabil să se miș te) ș i mutism (incapabil să vorbească)], miș cări involuntare anormale
(AIM-uri) cum ar fi ticurile, tremorul, akatisia, neliniș tea
Semne catatonice (maniérisme, stereotipii, adoptarea unei poziț ii [menț inerea voluntară a
postură anormală, în special împotriva gravitaț iei, pentru o perioadă prelungită de timp], ceros
flexibilitate
exemplu de activitate/comportament - împinge mâna pentru a da mâna cu examinerul în acelaș i timp
recuperare]), semne de conversie ș i disociere (crize pseudo, posesie
stare), retragere socială, autism, acte compulsive, ritualuri sau obiceiuri (de exemplu,
roderea unghiilor, numărarea cu degetele etc.

Maniera socială ș i comportamentul non-verbal - Crescut, scăzut sau

comportament inadecvat, contact vizual (evitarea privirii, contemplarea în gol)
priveș te examinatorul, contact vizual ezitant (timid) sau contact vizual normal.

Rapport-It este un sentiment conș tient de acord / ], simpatia, încrederea ș i

reactivitatea reciprocă între pacient ș i terapeut, aș a că poate fi stabilită
cu pacientul uș or, cu dificultate, cu eforturi sau neestabilit
menț ionat.

Comportament halucinator: zâmbind sau plângând fără [Link]ț ând

- ] sau vorbind cu sine[ ](discurs non-social),
ogesticulând în răspuns la halucinaț ii auditive sau vizuale

Discurs
Discursul poate fi examinat sub următoarele titluri:

Rata ș i cantitatea vorbirii - Dacă vorbirea este prezentă sau absentă (mutism), dacă
prezent, fie că este spontan, non-spontan, fie că este productiv
[ ] este crescut[ ]sau a scăzut[ ]
Rviteza este rapidă sau lentă (împreună cu adecvarea sa la situaț ie)
exemplu de a vorbi încet/politicos cu ș eful de departament/îmbătrânicii este normal), presiunea de
discurs [discurs foarte rapid, greu de interpretat] sau sărăcia discursului [vorbeș te foarte
cuvinte limitate

Volum ș i ton al vocii - Crescut/Scăzut (adecvarea acestuia)

exemplu - a vorbi cu un junior la un volum ridicat despre greș eala lui/ei nu este
anormal), ton joasă/înaltă/normă

Fluxul ș i ritmul vorbirii - Lin, ezitant, blocare (pauză bruscă în timp ce

vorbire), disprosodie, stuttering/ bâlbuială/ îngreunarea vorbirii.
Circumstanț ialitate [în răspuns la o întrebare, pacientul oferă detalii foarte inutile ș i triviale]
detalii înainte de a răspunde efectiv la întrebare
Tangentialitate [în răspuns la o întrebare pacientul dă un răspuns care este relevant
la subiectul general fără a răspunde efectiv la întrebări ex- Întrebare Cum a fost
somnul tău de aseară? A- Înainte obiș nuiam să dorm în pat, acum dorm pe podea
(subiect general este somnul], verbigerare, stereotipii (verbale), zbor de idei
pacientul trece rapid de la un subiect la altul, uneori există o conexiune
între subiecte], asociaț ii clang [vorbirea este asociată cu sunetul de
cuvinte/rimă mai degrabă decât prin înț elesul său - Ex- Sunt în ÎNCHISOARE, pentru că am EȘ UAT,
Nu este uș or să obț ii GARANȚ IE--aș a că închisoare, eș ec, garanț ie etc.], neologism

Stare ș i Afecț iune

Stare[ ]este tonul emoț ional constant/sustenabil care este
experimentat intern (durează o perioadă de timp) ș i afectează persoana
comportament ș i percepț ie din lumea exterioară.
Afecta ]- este expresia obiectivă exterioară a sentimentului
tonul/emotiile interne pe fata in timpul interviului care sunt evaluate de
psihiatru.

Starea de spirit ș i afectul sunt descrise în mod similar sub calitate, gamă (de
schimbări emoț ionale afiș ate de-a lungul timpului), profunzimea sau intensitatea afectului (normal,
crescut sau diminuat) ș i adecvarea afectului (în raport cu gândirea ș i
mediu înconjurător).
Starea de spirit ș i afectul sunt evaluate subiectiv ('cum te simț i toată ziua')
) precum ș i obiectiv prin privirea feț ei ș i descris
ca căldură generală, euforie, exaltare, entuziasm ș i/sau extaz (observat în cazuri severe
mania) în manie; anxios ș i neliniș tit în anxietate ș i depresie; trist, iritat,
furios ș i/sau disperat în depresie; ș i superficial, amorț it, indiferent,
restricț ionat [îngust ca gamă], inadecvat/adecvat situaț iilor ș i/sau
labile în bipolar / schizofrenie. Anhedonia poate apărea atât în schizofrenie
ș i depresie.
Gând

Gândirea normală este un flux de idei, simboluri ș i orientat spre un scop.

asociaț ii iniț iate de o problemă sau o sarcină, caracterizate prin raț ional
conexiuni între idei sau gânduri succesive, ducând spre o
concluzie orientată către realitate. Prin urmare, procesul de gândire care nu este orientat spre scop

direcț ionat, sau nu logic, sau nu conduce la o soluț ie realistă la

problema în cauză nu este considerată normală. Gândul este evaluat (de către
conț inutul discursului) sub cele patru titluri de flux, formă, conț inut ș i
posesia gândului.

Fluxul de gândire - Este împărț it în două părț i gândite TEMPO

(viteza) ș i CONTINUITATEA gândirii -

Tulburările gândirii sunt - zborul ideilor, prolixitatea, sărăcia de

conț inutul discursului, circumstanț ialitate

Defect în 'continuitatea' gândirii - Perseveraț ie [persistentă ș i

repetiț ie inadecvată a aceleaș i gânduri sau răspunsuri verbale - Ex- Întrebare. Ce
este numele tău - xyz, Q unde locuieș ti - xyz, Q. Ce faci? - xyz
ș i gândul s-a blocat [întrerupere bruscă/frână în tren/continuitate a
gândit

Forma de gândire [înseamnă - cum se formează gândurile/gândul]

Aisconoformarea este evaluată prin verificarea dacă -
slăbirea asociaț iilor/deranjarea asociaț iilor/deraierea
Formă normală - M-am înscris la Psihiatrie pentru a studia doctoratul în medicină, Tulburare în
Formular - Studiez medicina pentru doctor în psihiatrie. B C D
devine C A D B)], tangentialitate, circumstanț ialitate, neologism
 Conț inutul gândirii - Deluzii (credinț e false, inalterabile) ar putea fi
idei primare sau secundare) sau idei supraevaluate
iluzie
infidelitate
simptome
ideare.

Posesia gândului - Uneori, o persoană îș i pierde controlul asupra propriului.

gândire ș i a avea fie - posesie personală a gândului adică obsesiile
înseamnă - gândirea pacienț ilor este sub controlul propriilor gânduri (recurente,
iraț ional, intruziv, ego-dystonic) sau o altă agenț ie externă controlează
gândirea pacientului (inserț ia/retirarea/broadcasting-ul gândurilor) - gând -
alienare

Percepț ie/Disturbare perceptuală

Percepț ia înseamnă procesul prin care informaț iile pe care le primim prin intermediul nostru
5 organe senzoriale sunt aranjate semnificativ ș i decodificate/interpretează de către noi
creierul prin compararea acestuia cu experienț ele noastre anterioare. Percepț ia este evaluată
sub următoarele titluri:

Halucinaț ii - O halucinaț ie este o percepț ie experimentată în

absenț a oricărui stimul extern. Halucinaț iile pot fi în
domenii auditive, vizuale, olfactive, gustative sau tactile.

Ar trebui să se cerceteze în continuare ce s-a auzit, câte voci au fost

auzit, în ce parte a zilei, voci masculine sau feminine, cum sunt interpretate
ș i dacă acestea sunt halucinaț ii la persoana a doua sau la persoana a treia (de exemplu,
dacă vocile se adresau pacientului sau discutau despre el în
persoana a treia); de asemenea, întrebaț i despre halucinaț iile de comandă (imperativ)
(care dau comenzi persoanei). Întreabă dacă halucinaț iile
s-au întâmplat în timpul trezirii sau au fost hipnogogice (apărând în timp ce
a merge la somn) ș i/sau hipnopompe (care apare în timp ce te ridici din
halucinaț ii de somn.
Iluzie - interpretarea greș ită a stimulilor normali, cum ar fi a vedea o frânghie ca pe un ș arpe.
cameră întunecoasă
 Tulburare de depersonalizare/derealizare în percepț ia unei persoane
mediu ș i sinele propriu [pacientul simte că îș i vede corpurile din
în afară
Fenomenul pasivităț ii somatice - Pasivitatea somatică este prezenț a
senzaț ii ciudate descrise de pacient ca fiind impuse asupra corpului
de către 'o agenț ie externă', pacientul fiind un receptor pasiv.

Evaluarea Cogniț iei (Neuropsihiatrică)

Este evaluarea funcț iilor cognitive sau a funcț iilor mentale superioare. Orice perturbare
funcț iilor cognitive indică adesea prezenț a unui organic
tulburare psihiatrică.
Conș tiinț a - Intensitatea stimulării necesare pentru a trezi
pacientul va demonstra nivelul de atenț ie, de exemplu, prin apelarea pacientului
numele într-o voce normală
tremurul braț ului sau stimulul dureros.

Grade the level of consciousness: conscious/ confusion/

somnolenț ă/întunecare/delirium/stupor/comă. Orice perturbare a nivelului de
conș tiinț a ar trebui să fie evaluată ideal pe Scala de Comă Glasgow, unde un
valoarea numerică este dată răspunsului cel mai bun în fiecare dintre cele trei categorii (ochi
deschidere, verbal, motor).

Orientare - Dacă pacientul este bine orientat în timp (testat prin

întrebând despre ora, dată, zi, lună, an, sezon ș i timpul petrecut în spital)
locaț ie (test prin întrebarea locaț iei actuale, clădirii, oraș ului ș i ț ării) ș i
persoană (testează cerându-i numele său ș i dacă poate identifica persoanele din jur)
el ș i rolul lor în acel mediu). Dezorientarea în timp precede de obicei
dezorientare în ceea ce priveș te locul ș i persoana.
Atenț ie - Se verifică cerând pacientului să repete cifrele în ordine crescătoare ș i
inapoi (testul spanului de cifre; testul cifrelor înainte ș i înapoi), câte unul la rând (pentru
de exemplu, pacientul poate fi capabil să repete 5 cifre în faț ă ș i 3 cifre înapoi.
Începeț i cu numere de două cifre, crescând treptat până la numere de opt cifre sau
până la eș ec pe trei ocazii consecutive.

Concentrare [capacitatea pacientului de a se concentra/ a menț ine atenț ia susț inută]

Întrebaț i pacientul să scadă din sute câte ș apte (testul 100-7), sau în serie
de la cincizeci (testul 50-3), sau să numere înapoi de la 20 la 1, sau să enumere
the names of the months (or days of the week) in the reverse order. Note down
răspunsurile ș i timpul necesar pentru a efectua testele.
Memorie-a. Reț inerea ș i Recuperarea Imediată (IR ș i R) - Folosiț i testul de span de cifre
pentru a evalua memoria imediată; subtestele cifre în ordine directă ș i cifre în ordine inversă
(de asemenea, utilizat pentru testarea atenț iei; sunt descrise sub atenț ie).

b. Memorie recentă - Întrebaț i cum a ajuns pacientul la spital; ce a mâncat.

pentru cină cu o zi înainte sau pentru mic dejun în aceeaș i dimineaț ă. Oferiț i o adresă la
fii memorat ș i cere să fie recuperat după 15 minute sau la sfârș itul
interviu.

c. Memorie la distanț ă - Cere data ș i locul căsătoriei, numele ș i zilele de naș tere
de copii, orice alte întrebări relevante din trecutul persoanei. Verificaț i dacă există vreo
amnezie (anterogradă/retrogardă), sau confabulare, dacă este prezentă.

Inteligenț ă ș i fond de cunoș tinț e

Inteligenț a este definită ca abilitatea de a gândi logic, a acț iona raț ional ș i a face faț ă
eficient cu mediul. Întrebaț i despre informaț ii generale, având în vedere
fundalul educaț ional ș i social al pacienț ei, experienț ele ș i interesele sale,
de exemplu, întreabă despre prim-miniș trii actuali ș i cei din trecut, sarpanch al
satul ș i preș edinț ii Indiei, capitala Indiei ș i cum este zidul/ceaiul
realizat [procedură completă]
Test pentru citire ș i scriere; Folosiț i teste simple de calcul, cum ar fi 5 + 9=?
3x7=?

Gândire abstractă
Abstracț ia înseamnă conceptul care nu poate fi văzut ș i atins.
numai să fie înț eles/conceptualizat. Metodele folosite sunt:

Interpretarea proverbului: Semnificaț ia proverbilor simple (de obicei trei)

ar trebui să fie întrebat.

‘’ ” ?
“ ”
“ ”

b. Testarea asemănării (ș i de asemenea diferenț ele - de obicei 3) între familiari

obiectele ar trebui să fie cerute, cum ar fi: masă/ scaun; banană/ portocală; câine/ leu [ambele]
sunt animale- răspuns abstract]; autobuz/maș ină [răspuns abstract - ambele sunt mijloace de
transportul - acest mijloc de transport este un concept care poate fi doar
înț elege; Răspuns concret (focalizându-se pe caracteristicile externe) - amândouă au 4
roț i, privind, scaun pentru ș ezut]. Răspunsurile pot fi concrete sau abstracte.
 Insight

Perspicacitatea este gradul de conș tientizare ș i înț elegere pe care îl are pacientul
despre boala sa.
Insight este evaluat pe o scară de 6 puncte de la unu la ș ase.

1. Negarea completă a bolii.

2. O uș oară conș tientizare a faptului că eș ti bolnav ș i ai nevoie de ajutor, dar neagă acest lucru.
acelaș i timp.
3. Conș tientizarea că eș ti bolnav, dar este atribuită factorilor externi sau fizici
factori.
4. Conș tientizarea faptului că eș ti bolnav, din cauza a ceva necunoscut în sine.
5. Perspicacitate intelectuală: Conș tientizarea faptului că eș ti bolnav ș i că
simptomele/eș ecurile în adaptarea socială se datorează propriei particularităț i
sentimente/gânduri iraț ionale; totuș i nu aplică această cunoș tinț ă la
experienț e curente/viitoare.
6. Adevărata Intuiț ie Emoț ională: Este diferită de intuiț ia intelectuală prin faptul că
conș tientizarea duce la schimbări de bază semnificative în comportamentul viitor

Judecată

Judecata este capacitatea persoanei de a lua decizii solide/corecte ș i

acț ionează eficient asupra lor 'sau' capacitatea de a evalua corect o situaț ie ș i de a acț iona
în mod corespunzător în acea situaț ie. Are 2 părț i: socială ș i test
judecată.

i. Judecata socială este observată în timpul spitalizării ș i în timpul

ș edinț a de interviu. Include o evaluare a 'judecăț ii personale'.

ii. Judecata testului este evaluată întrebând pacientul ce ar face el/ea

în anumite situaț ii de test, cum ar fi-
ce va face ‘când vor vedea o casă în flăcări’
] sau
o plic închis, ș tampilat, adresat care zace pe o stradăsau
‘ ,
?’
Judecata este evaluată ca Bun/Intact/Normal sau Prost/Compromis/Anormal