ÎNTREBĂRI CU ALEGERI MULTE LA ECONOMIE

1. Care dintre acestea este un sector secundar?

a. Sectorul de produc ț ie
b. Transport
c. Silvicultură
d. Cre ș terea animalelor

2. Care dintre următoarele nu este o activitate economică

a. Pictură pentru uz personal
b. Între ț inerea Parcului Public de către administra ț ia locală
c. Pictură pentru uz comercial
d. Administrarea unei ș coli academice

3.……………. Declară că cre ș terea rapidă a veniturilor pe cap de locuitor va fi asociată cu o

reducerea sărăciei.
Teoria picăturii de sus în jos
b. Teoria multiplicatorului
Teoria popula ț iei a lui Malthus
d. Niciunul

4. Oua stricate sunt:

bun gratuit
[Link] economic
[Link]
[Link]ă ț ie
5. Dorin ț ele umane sunt:
o mie
câ ț iva
innumărate
d. Numărabil

6. Un consumator este în echilibru când utilită ț ile marginale sunt:

a. Minim
b. Cel mai înalt

c. Egal
d. Cre ș tere

7. În economie, una sau mai multe persoane care împărtă ș esc un buget comun pentru consum se numesc:
firma de afaceri
b. Adunare
[Link] ț ie

iloveeconomics470@[Link]
 d. Gospodărie

8. Când marginalul este negativ, trebuie să fie adevărat că:

Media este negativă
b. Media este în scădere
Totalul este negativ
d. Totalul este în scădere

9. Termenul 'marginal' în economie înseamnă:

Unimportant
b. Suplimentar
c. Unitatea minimă
d. Abia promovează

10. Utilitatea este cel mai strâns legată de termenul:

a. Util
b. Inutil
[Link]
d. Satisfac ț ie

11. Curba cererii se înclină în jos din cauza legii:

a. Echilibrul consumatorului
b. Maximizarea utilită ț ii
c. Minimizarea utilită ț ii
d. Utilitatea marginală în scădere

12. Cheltuielile unui consumator sunt restricț ionate din cauza:

[Link] marginală
b. Constrângerea bugetară
c. Curba cererii
d. Maximizarea utilită ț ii

Legea substituț iei este un alt nume pentru legea de:

a. Legea diminuării utilită ț ii marginale

[Link] Equi-MU
c. Legea cererii
d. Satisfac ț ie

14. Legea utilităț ii marginale echivalente este o lege a:

a. Produc ț ia de bogă ț ie
iloveeconomics470@[Link]
 b. Consumul de bogă ț ie
c. Distribu ț ia bogă ț iei
d. Schimbul de avere

15. Utilitatea ș i folosirea sunt:

a. Egal
b. Diferit
c. Similar
d. Nepotrivit

16. Când MU este pozitiv, TU:

[Link] ș te
b. Scade
c. Rămâne constant
d. Este cel mai înalt

17. Utilitatea marginală în scădere este baza:

[Link] ofertei
[Link] cererii
c. Legea randamentelor
d. Niciuna dintre cele de mai sus

18. Când MU = 0, TU este:

[Link]
b. Maximum
c. Legile întoarcerii
d. Niciunul dintre cele de mai sus

Calitatea unei mărfuri care satisface o nevoie sau un dorinț ă umană se numeș te:
a. Serviciu
b. Cerere
[Link]
d. Eficien ț ă

Curbele de indiferenț ă sunt convexe faț ă de origine deoarece:

[Link]ă bunuri sunt substituente perfecte

iloveeconomics470@[Link]
 b. Două bunuri sunt substituente imperfecte
c. Două bunuri sunt bunuri complementare perfecte
d. Niciuna dintre cele de mai sus

SALARII ÎNCHIRIERE DOBÂNZI Ș I PROFIT

[Link] sindicatelor sunt într-o poziț ie mai bună pentru a negocia salarii mai mari dacă cererea de muncă este:
[Link]
b. Inelastic
c. Foarte mare
d. Permanent

102. Uneori, curba ofertei de muncă se încheie:

Verso
b. În sus
[Link]
d. În primul rând în sus ș i apoi în jos

103. În ce formă este obț inut cel mai mare procent din venitul naț ional:
a. Venit din dobânzi
b. Venitul proprietarului
[Link] angaja ț ilor
d. Venit din chirii

104. Salariul minim este un exemplu de:

a. Pre ț minim
b. Plafon de pre ț
c. Salariul de echilibru
d. Eficien ț a muncii

105.O firmă îș i maximizează profitul dacă:

[Link] = Rata salariului
b. MRP = ARP
c. MRP este în cre ș tere
d. Niciunul dintre acestea

[Link] este ș omer:

a. Casnică
b. Student la facultate

iloveeconomics470@[Link]
 c. O colegă care trăie ș te din darurile mureed-ilor
d. Un inginer proaspăt diplomat care caută un loc de muncă

107. Standardul de trai al muncitorilor depinde de:

a. Salarii nominali
b. Salarii reale
c. Produs mediu
d. Guvern. Politică

[Link] primesc salarii mai mari decât funcț ionarii pentru că:
[Link] sunt în număr limitat
b. Doctorii au mai mult respect în societate
c. Medicii sunt organiza ț i în sindicate
d. Oamenii se tem de nemul ț umirea doctorului

109. Conform teoriei productivităț ii marginale, recompensa pentru muncă este determinată de:
a. Proprietar
b. Guvern
Muncă
d. Produs marginal

[Link] Ricardo a susț inut că preț urile erau _____ deoarece chiria pentru terenuri era _______
Înalt, Înalt
b. Low, High
c. Înalt, Scăzut
d. Jos, Jos

[Link] despre costul de producț ie al unui agricultor individual, chiria plătită de acesta:
a. Intră în pre ț ul produsului său
b. Nu intră în pre ț ul produsului său
c. Este nejustificat
d. Niciunul dintre acestea

112. El a prezentat o teorie a chiriei:

a. Malthus
b. Allama Iqbal
[Link]
d. Marshall

113. Următoarele afectează chiria, CU EXCEPȚ IA:

iloveeconomics470@[Link]
 o. Locatie mai bună
b. Fertilitatea solului
c.Îndemânarea proprietarilor
d. Raritatea terenului

[Link] sunt tipuri de chirie, CU EXCEPȚ IA:

a. Rentă diferen ț ială
b. Renta de raritate
[Link] închirieri
d. Închiriere loca ț ie

[Link] este capitalul:

bani
b. Păduri
[Link]
d. Mărci comerciale

[Link] lui Keynes, dobânda este o plată pentru:

Preferin ț a consumatorului
b. Preferin ț a producătorului
[Link] ț a pentru lichiditate
Preferin ț a Băncii de Stat

[Link] sunt plătite deoarece:

a. Capitalul este rar
b. Capitalul este productiv
c. Capitalul este atractiv
d. Capitalul este surplus

118. Odată cu scăderea preț ului obligaț iunilor, rata dobânzii:

a. Scade
b. Cre ș teri
c. Nu se schimbă
d. Niciuna dintre cele de mai sus

119. Fiecare factor de producț ie primeș te o recompensă egală cu:

Cost
b. Produs marginal
c. Pre ț
d. Randament crescător
iloveeconomics470@[Link]
[Link] lui Keynes, dobânda este o plată pentru:
a. Utilizarea bunurilor durabile
b. Utilizarea capitalului
c. Utilizarea banilor
d. Utilizarea terenului

121. În economie, capitalul se referă la:

bani
b. Bunuri de înaltă calitate
c. Marcă comercială
d. Ma ș ini ș i fabrici

122. Dacă rata dobânzii este de 10%, valoarea actuală (PV) a 100 Rs. primite în 1 an este:
a.90
b. 90.9
c. 95
d. 110

123. Profesorul Knight este faimos pentru teoria sa de:

[Link]
b. Profit
c. Popula ț ie
d. Salarii

124. Profituri:
a. Are plată reziduală
b. Sunt pre-determinate
c. Sunt contracte fixe
d. Sunt întotdeauna mai mari decât salariile

125. Profits:
sunt mai mici pe termen lung decât pe termen scurt
b. Poate fi negativ
c. Este mai mic în competi ț ia perfectă decât în monopol?
d. Toate cele de mai sus

126. Profituri:
[Link] necesare
b. Sunt inutile
iloveeconomics470@[Link]
 c. Nu poate fi niciodată negativ
d. Sunt ilegale

127. Profiturile apar deoarece un antreprenor:

a. Pregăte ș te planul
b. Inovează
[Link]ă împrumuturi
[Link] (a) ș i (b)

128. Profituri:
a. Sunt mai pu ț ine pe termen lung decât pe termen scurt
b. Dobândă la capitalul de ț inut de firmă
[Link]ă mai pu ț ini în concuren ț a perfectă decât în monopol
d. Toate cele de mai sus sunt adevărate

129. Profitul brut NU include:

a. Chiria terenului de ț inut de firmă
b. Dobânzi pentru capitalul de ț inut de firmă
[Link] pur
d. Impozite

[Link] economiș ti spun că un generator de profit este un fel de:

a. Încasator de chirie
b. Beneficiar de dobândă
[Link] angajată
d. Guvern. Ofiț er

[Link] în afaceri apar din cauza:

a. Introducerea noilor produse
b. Politica incertă a firmelor rivale
c. Schimbări în gusturi
[Link] ce este mai sus

132. Potrivit profesorului Knight, riscurile sunt de _____ tipuri:

a.2
b. 3
c. 4
d. Mul ț i

133. Aceasta nu este o funcț ie a antreprenorului:

iloveeconomics470@[Link]
 a. Supervizează
b. Inovează
[Link] bani cu împrumut

d. Pregăti ț i planul

COMUNICARE ÎN TRANSPORTURI Ș I RESURSE UMANE

134. Potrivit lui Malthus, populaț ia creș te printr-o progresie de tip:
sistematic
b. Aritmetică
[Link]
d. Automată

135. Productivitatea muncii poate fi crescută prin:

a. Cre ș terea salariului minim
b. Cre ș terea salariilor medii
c. Cre ș terea abilită ț ilor lucrătorilor
d. Toate cele de mai sus

[Link]ă munca este:

a. Omogen
b. Heterogen
c. Lenes
d. Inteligent

[Link] muncii:
a. Cre ș te eficien ț a muncii
b. Răsplăte ș te munca
c. Cre ș te diviziunea muncii
d. ș i (c) de mai sus

138. Ș omajul cauzat de mecanizarea agriculturii este:

a. Sezonier
b. Structural
c. Industrial
d. Personal

139. Munca include:

a. Inventatorul
b. Inovatorul
c. Muncitorul necalificat
d. Toate cele de mai sus

140. Un lucrător calificat este un exemplu de:

a. Raritate

iloveeconomics470@[Link]
 b. Un antreprenor
c. Inputul de muncă
141. ș i (c) de mai sus

[Link] de participare a forț ei de muncă este:

a. Propor ț ia popula ț iei active
b. Propor ț ia popula ț iei care lucrează sau caută de muncă
c. Propor ț ia lucrătorilor califica ț i în popula ț ie
d. Popula ț ia feminină activă

[Link] sindicali sunt într-o poziț ie mai bună de a negocia salarii mai mari dacă cererea pentru muncă este:
a. Elastic
b. Inelastic
c. Foarte mare
[Link]

144. În ce formă se câș tigă cel mai mare procentaj din venitul naț ional:
a. Venituri din dobânzi
Venitul proprietarului
[Link] angaja ț ilor
d. Venit din închiriere

[Link] este şomer:

d. gospodină
b. Student la colegiu
c. Un coleg care trăie ș te din daruri de la mureed-uri
d. Un inginer proaspăt absolvent care caută un loc de muncă

146. Standardul de trai al muncitorilor depinde de:

a. Salarii nominale
b. Salarii reale
c. Produs mediu
d. Guvern. Politică

147. Ș omajul are loc din cauza:

d. Cerere mare de for ț ă de muncă
b. Mai multe exporturi
r. Rata mare de cre ș tere a popula ț iei
d. Învă ț ământ superior

[Link] ș omajului în Pakistan este:

Mai pu ț in de 5%
b. Între 5% ș i 20%
c. Între 20% ș i 30%
d. Mai mult de 30%

iloveeconomics470@[Link]
[Link]ț ia activă din Pakistan este în raport cu populaț ia totală:
a. 1/2
b. 1/3
c. 1/4
d. 1/5

[Link] este un motiv al ș omajului:

împrumuturi externe
b. Cre ș terea rapidă a popula ț iei
c. Cheltuieli uria ș e ale guvernului
d. Rata ridicată a alfabetizării

151. Productivitatea muncii este măsurată prin:

a. Măsurarea PIB
b. Produc ț ie pe oră
c. Produc ț ie pe zi
d. Ore totale de muncă

152. Diferite tipuri de ș omaj sunt:

A. Sezonier ș i Circular
b. Sezonier ș i Structural
c. Structural ș i Social
d. Privat ș i Public

[Link] măsuri vor creș te productivitatea forț ei de muncă:

a. Salarii mari, ore de lucru mai lungi
b. Salarii mari, ore de muncă mai scurte
c. Salarii mari, specializare
154. ș i (c) de mai sus

Natura ș omajului cauzat de mecanizarea agriculturii este:

a. Sezonier
b. Structural
c. Industrial
d. Permanent

156. Mobilitatea forț ei de muncă:

Cre ș te eficien ț a muncii
b. Scade eficien ț a muncii
c. Nu afectează eficien ț a muncii
d. Niciuna dintre cele de mai sus

Rata de creș tere a populaț iei în Pakistan este:

a. Cre ș tere

iloveeconomics470@[Link]
 b. Scăzând
c. Constant
d. Impredictibil

Mobilitatea forț ei de muncă depinde de:

vârsta lucrătorului
b. Atitudinea lucrătorului
c. Educa ț ia muncitorului
[Link] cele de mai sus
[Link] DE PRODUCȚIE Ș I LEGILE RANDAMENTULUI

[Link] negative pe termen scurt implică faptul că:

a. Produsul mediu este negativ
b. Produsul total este negativ
c. Marginal este negativ
d. Costul total este în scădere

[Link] de scară:
a. Apar atunci când o cre ș tere a intrării cauzează o cre ș tere mai pu ț in propor ț ională în
ieș ire
b. Sugera ț i că curba costului marginal al firmei se află deasupra curbei costului mediu.
[Link] ț i că curba costului marginal al firmei se află deasupra curbei costului mediu
d. Niciunul dintre acestea

162. În legea randamentelor în scădere, cel puț in un factor:

a. Trebuie să fie constant
b. Trebuie să fie de ț inute de firmă
c. Trebuie să fie achizi ț ionabil
d. Trebuie să fie eficient

[Link] de scară sunt de două tipuri:

a. Temporar ș i permanent
b. Intern ș i extern
c. Managerial ș i industrial
d. Natural ș i artificial

164. Legile revenirii se aplică firmelor care lucrează în:

a. Concuren ț ă perfectă
Monopol
[Link]ă mică
D. Toate tipurile de situa ț ii de pia ț ă

165.Într-o perioadă scurtă, randamentele descrescătoare pot urma deoarece:

a. Cantitatea de muncă este fixă

iloveeconomics470@[Link]
 b. Cantitatea este fixă
Cantitatea de capital este fixă
d. Cantitatea unui singur factor este fixă

166.Când o firmă care foloseș te o cantitate fixă de teren ș i capital angajează mai mulț i muncitori, aceasta constată
că produsul marginal (PM) al muncii scade, dar produsul mediu (PM) al muncii creș te.
Aceasta poate fi explicată prin factorii că:
a. MP-ul muncii este mai mare decât AP-ul muncii
b. Lucrătorii suplimentari sunt mai eficien ț i
c. MP ș i AP se mi ș că întotdeauna în direc ț ii opuse
d. Nici unul dintre acestea

167. Care dintre următoarele este un exemplu de economii externe de scară?

Discount la achizi ț ia de materii prime
b. Progresul tehnic duce la dezvoltarea de ma ș ini la pre ț uri mici
c. Angajarea de personal specializat din cauza cre ș terii volumului de produc ț ie
o firmă începe să producă produse secundare

168. Punctul maxim pe curba TP este la cantitatea de muncă unde:

Produsul fizic mediu al muncii este egal cu 1
b. MPP-ul muncii este la maximul său
c. Curbele APP ș i MPP ale muncii se intersectează
d. MPP-ul muncii este zero

169.Când o firmă care foloseș te o cantitate fixă de teren ș i capital angajează mai mulț i lucrători, constată
produsul marginal (PM) al muncii scade, dar produsul mediu (PMed) al muncii creș te.
Acest lucru poate fi explicat prin factorii că:
MP-ul muncii este mai mare decât AP-ul muncii.
b. Lucrătorii suplimentari sunt mai eficien ț i
c. MP ș i AP se mi ș că întotdeauna în direc ț ii opuse
170. ș i (c)

171. Într-o economie, guvernul a construit un nou rezervor de apă în scopul

irigare; aceasta ar putea fi considerată ca:
[Link] ofertei de capital
b. Cre ș terea ofertei de teren
c. Cre ș terea ofertei de teren ș i a ofertei de capital
d. Niciuna dintre acestea

AFACERI Ș I FINANȚE

[Link] poate fi definită ca:

vânzarea de bunuri
b. Achizi ț ionarea de bunuri

o pia ț ă

iloveeconomics470@[Link]
 d. Comer ț , comer ț ș i industrie

[Link] poate fi numărul maxim de parteneri într-o firmă de parteneriat?

a. 10
b. 15
c. 20
d. 25

174. Ce formă de organizare a afacerii ar fi cea mai potrivită pentru un capital intensiv
afacere?
a. Întreprindere individuală
b. Parteneriat
c. Societate cooperativă
d. societate pe ac ț iuni

[Link] abordării sistemice, un sistem este:

a. Suma totală a tuturor componentelor sale
[Link] ordonată a componentelor sale într-un mod coordonat
c. O combina ț ie a unor componente
d. O viziune sistemică a organiza ț iei

176.O organizaț ie de afaceri are o interacț iune constantă ș i invizibilă cu a sa:

a. Angaja ț i
b. Furnizori ș i clien ț i
c. Mediu extern
d. Guvern

177. Limita activelor peste care o companie sau un grup ar fi acoperit sub MRTP în
India pentru concentrarea puterii economice este:
50 de lakh Rs
1 crore Rs
c. 20 crore Rs
100 de croe Rs
178. Care dintre următoarele se referă la 'servicii de factoring'?
a. Garantarea realizării de la debitor
b. Finan ț area capitalului de lucru
c. Oferirea de consultan ț ă pentru proiecte
d. Niciuna dintre cele de mai sus

179. O taxă indirectă este aceea unde:

a. Impozitul este impus pe avere
b. Taxa se aplică întotdeauna produselor
c. Punctele de impact ș i inciden ț ă sunt acelea ș i
d. Punctele de impact ș i inciden ț ă sunt diferite
[Link] dintre următoarele este un exemplu de impozit indirect?

iloveeconomics470@[Link]
 taxa pe profit
b. Taxa pe avere
c. Impozitul pe venit
d. Taxa pe vânzări
Incidenț a impozitului se referă la:
a. Efectul produs de impozit
b. Rata impozitului
c. Cine suportă în cele din urmă povara financiară a impozitului?
d. Cine este responsabil direct pentru a plăti impozitul?

Cine este considerat în general ca fiind părintele managementului modern?

[Link]
b. Henry Fayol
c. James D. Mooney
d. Alan C. Reiley

[Link] Revoluț ia Managerială se referă la prezicerea că, odată cu expansiunea în dimensiune

unităț ilor de afaceri, afacerile mondiale vor fi în cele din urmă în mâinile câtorva puternici
manageri. Cine a făcut uz de acest termen?
[Link]
b. [Link]
c. Alfred Marshall
d. J.K. Galbraith

[Link] managementului ș tiinț ific implică:

a. Înlocuirea regulilor empirice cu principii ș tiinț ifice de management
b. Gestionarea afacerilor într-un mod ș tiinț ific
c. Utilizarea ș tiinț ei în afaceri
d. Abordarea umană în management

185. Obiectivele în contextul managementului pot fi definite ca:

[Link] obiectivelor de atins pe o perioadă de timp
b. Rezultatul final, pe care o organiza ț ie încearcă să-l atingă
c. Scopul supravie ț uirii organiza ț iei
d. Parametrii pentru planificarea unificată

[Link] două factori esenț iali în 'managementul prin obiective' sunt:

Evaluarea performan ț ei ș i obiectivele
b. Stabilirea obiectivelor democratice ș i obiective verificabile
c. Abordare sistemică ș i planificare pe termen lung
d. Bunuri pe termen scurt ș i flexibilitate

iloveeconomics470@[Link]
187. O organizaț ie informală este una în care:
a. Nu există nicio împăr ț ire a muncii
b. Locurile de muncă ale indivizilor nu sunt definite precis
Structura nu este prescrisă de o autoritate formală
d. Nu există ore fixe de lucru

188. Primul nivel de nevoi în ierarhia nevoilor lui Maslow este:

a. Nevoi sociale
b. Nevoi de securitate
[Link] fiziologice
d. Nevoile de stimă

[Link] ș i controlul sunt legate în aș a fel încât:

a. Planificarea precede controlul
b. Controlul precede planificarea
[Link] sunt concurente
[Link] se completează reciproc într-un mod ciclic

[Link] este completă atunci când:

a. Mesajul este trimis de expeditor
b. Mesajul este primit de către destinatar
[Link] este primit ș i în ț eles de către recep ț ioner
d. Mesajul este transmis în continuare de către receptor

191.O companie privată trebuie să aibă cel puț in:

a.2 membri
b. 5 membri
c. 7 membri
d. 10 membru

192. Cu excepț ia cazului în care actele constitutive prevede altceva, cvorumul pentru o adunare generală
al unei companii publice este:
Unu treime din totalul membrilor
b. Cinci membri prezen ț i personal
c. Ș apte membri prezen ț i personal
d. Douăzeci de membri prezen ț i personal

193. O rezoluț ie specială este una care este adoptată într-o întâlnire generală de:
o majoritate simplă de voturi
o majoritate de două treimi a voturilor
Majoritate de trei sferturi a voturilor

iloveeconomics470@[Link]
 d. Majoritate de trei cincimi a voturilor

194. Un certificat de acț iune poate fi emis de:

a. Companii private doar
b. Companii publice doar
c. Atât companiile publice, cât ș i cele private
d. Companii guvernamentale doar

195. Care este numărul minim de acț ionari necesar pentru o companie publică?
a.5
b. 7
c. 11
d. 20

Capitalul social al unei companii se referă la:

a. Capital social propriu
b. Capitalul ac ț ional preferen ț ial
c. Capitalul de ac ț iuni ordinare ș i preferen ț iale
d. Capitalul social ș i ac ț iunile preferen ț iale ș i obliga ț iunile

În ce an a fost adoptat Legea Contractelor Indiene?

a.1850
b. 1872
c. 1926
d. 1939

198. Orice acord al unui minor care este benefic pentru el este un:
un acord nul
b. Acord ilegal
[Link] valabil
d. Nul contract

Responsabilitatea partenerilor într-o firmă de parteneriat este:

a. Solidari ș i severi
b. Comun ș i alternativ
c. Alternativă
d. Articulat

[Link] este numărul maxim de parteneri necesari într-o firmă de parteneriate care operează
afacerea bancară?
a.5
b. 10
c. 15
d. 20

iloveeconomics470@[Link]
Acț iunea pentru executarea silită în cazul încălcării contractului poate fi intentată doar unde
subiectul se referă la:
[Link] mobile
b. Proprietate imobiliară
c. Bunuri perisabile
Competen ț e ș i calificări personale

202. Care dintre următoarele este un acord nul?

a. Acord de restric ț ie a comer ț ului
b. Acord al cărui obiect este ilegal
c. Acord privind vânzarea bunului de voin ț ă
d. Acorduri de servicii care con ț in stipula ț ii negative în timpul duratei serviciului

[Link]-ul Crosat 'Nu Negociabil' oferă securitate împotriva:

[Link] cecului
b. Forma cecului
c. Plată către un bancher sau un cont gre ș it
d. Niciuna dintre cele de mai sus

[Link] unei asocieri nu afectează:

a. Ac ț iune a unui partener împotriva firmei sau a altor co-parteneri
b. Proces intentat de firmă împotriva ter ț ilor
c. Ac ț iune a ter ț ilor împotriva firmei
d. Cererea de compensare sau alte proceduri pe un contract de către firmă

Teoria organizaț iei se ocupă cu:

a. Dezvoltarea unei organiza ț ii ca unitate economică
b. Studiu pentru a explica natura ș i compozi ț ia organiza ț iilor ca o entitate socială sau
grup uman
c. Reguli care guvernează o organiza ț ie
d. Comportamentul uman la locul de muncă

206. Cu ce se leagă Ș tiinț a Comportamentală în management?

a. Răspunsul organiza ț ional la mediu
b. Studiul ș tiinț ific al comportamentului uman
c. Comportamentul superior-subordonat într-o organiza ț ie
d. Niciuna dintre cele de mai sus

iloveeconomics470@[Link]
207. Îmbogăț irea locului de muncă înseamnă:
a. Mai multe sarcini de aceea ș i natură generală
b. Mai multe sarcini oferind o provocare mai mare
c. Schimbare sau varia ț ie a locului de muncă după o perioadă de timp
d. unul dintre cele de mai sus

208. O structură organizaț ională se referă la:

a. Natura rela ț iei dintre superior ș i subordonat
b. Rela ț iile ș i dependen ț ele din cadrul unei organiza ț ii
c. Extinderea delegării autorită ț ii în organiza ț ie
[Link] autorită ț ii ș i responsabilită ț ii

[Link] se ocupă cu:

a. Aranjamentul fondurilor
b. Identificarea surselor de fonduri
c. Înregistrarea utilizării fondurilor
d. Toate cele de mai sus

Rata curentă este raportul dintre:

Activele curente în raport cu pasivele curente
b. Datoriile curente fa ț ă de activele curente
c. Active fixe la totalul datoriilor
d. Active circulante la totalul datoriilor

Rata datorii-capital propriu se referă la raportul dintre:

Debitorii pentru capitalul social
b. Datoria pe termen lung în raport cu capitalul propriu al ac ț ionarilor
c. Datoria totală în raport cu capitalul social
d. Datorii pe termen lung în raport cu capitalul social

212. Tranzacț ionarea pe capitaluri proprii înseamnă:

a. Utilizarea capitalului social pentru finan ț area comer ț ului
b. Utilizarea fondurilor împrumutate cu dobândă fixă pentru ob ț inerea unui randament mai mare asupra capitalului propriu
c. Fără fonduri împrumutate
d. Tranzac ț ionarea capitalului social de ac ț iuni

iloveeconomics470@[Link]
[Link] bunurilor vândute se referă la:
v. Vânzări minus profituri brute
b. Vânzări minus profituri
c. Costul materialelor, muncii ș i cheltuielilor indirecte
d. Niciuna dintre cele de mai sus

214. În metoda perioadei de recuperare a investiț iei în bugetarea de capital, investiț ia este împărț ită la:
a. Profituri anuale
b. Rentabilitatea investi ț iei
[Link] de numerar anual constant
d. Flux de numerar cumulat

[Link] dintre EBIT si EPS ofera:

a. Levier opera ț ional
b. Levier financiar
c. Leverage normal
d. Levyajul compus

[Link] de breakeven este o situaț ie în care

Profiturile sunt negative
b. Nu există profit, nu există pierdere
c. Profituri-Costuri
d. Afacerea este la punctul de dizolvare

[Link] se referă la o situaț ie în care:

a. Baza de capital este mai mare pentru veniturile ob ț inute
b. Baza de capital nu justifică suma veniturilor ob ț inute ș i trebuie să
a fi îmbunătăț it
c. Baza de capital justifică câ ș tigurile realizate
d. Raportul câ ș tigurilor companiei este egal cu raportul câ ș tigurilor din industrie

218. O balanț ă de solduri extrasă din registru se numeș te:

a. O balan ț ă de verificare
b. O bilan ț
c. Un cont de profit ș i pierdere
d. O declara ț ie de cont

iloveeconomics470@[Link]
Bunăvoinț a unei firme reprezintă
a. Active fixe
b. Active tangibile
[Link] intangibile
d. Active fictive

220. Un cont bancar este un:

a. Cont personal
b. Cont real
c. Cont de responsabilitate
d. Cont nominal

221. Cheltuielile plătite în avans care apar în un bilanț de probă vor figura în:
Bilan ț
b. Cont de profit ș i pierdere
c. Contul de profit ș i pierdere ș i bilan ț ul
d. Contul cheltuielilor plătite în avans

222.Vânzarea de mobilier vechi pe credit va apărea în:

a. Carte de vânzări
b. Carte de numerar
[Link]
d. Registrul debitorilor

Excesul activelor curente faț ă de datoriile curente se numeș te:

valoare netă
b. Capital de lucru
c. Valoare netă tangibilă
d. Cifra de afaceri

224. Amortizarea este procesul de:

[Link] loca ț ia costurilor
b. Evaluarea activelor
c. Utilizarea activelor
d. Niciuna dintre cele de mai sus

Care este obiectivul contabilităț ii de costuri?

a. Determinarea costului
b. Analiza costurilor
[Link] costurilor

iloveeconomics470@[Link]
 d. Toate cele de mai sus

226. Ce este costul de conversie?

[Link] materialelor ș i al muncii
b. Costul transformării materiilor prime în produse finite
c. Costul muncii
d. Costul total de exploatare a afacerii

227. Într-un sistem integrat de calculare a costurilor, cea mai mare parte a datelor relevante pentru contabilitatea costurilor provine din

the
a. Sistem de contabilitate a costurilor
b. Sistem de contabilitate financiară
c. Sistemul de contabilitate al magazinelor

d. Sistem de vânzări ș i distribu ț ie V H-

[Link] metodă de calculare a costurilor este utilizată de morile de zahăr?

a. Costul unitar sau costul de produc ț ie

b. Costul muncii
c. Costul procesului
d. Costul pe lot

[Link] la răscumpărarea debenturilor este contabilizat în:

a. Cont personal
b. Cont real
c. Cont nominal
d. Contul activelor

[Link]ă ce obligaț iunile sunt răscumpărate, soldul din contul fondului de amortizare este transferat către:
[Link] de capital
b. Rezerva generală
c. Contul de profit ș i pierdere
d. Rezervă secretă

231. În măsura în care răscumpărarea acț iunilor preferenț iale se face din profituri, o sumă egală
trebuie să fie transferat la:
[Link] de rabat pentru dezvoltare
b. Rezerva de răscumpărare a capitalului
c. Rezerva generală

iloveeconomics470@[Link]
 d. Contul de prime pentru ac ț iuni

232.Când acț iunile sunt confiscate, contul de capital social este debitat cu:
apeluri restante
suma chemată
c. Suma plătită
d. Valoarea nominală a ac ț iunilor

233. Profitul obț inut din revânzarea acț iunilor pierdute este transferat către:
[Link] de capital
b. Rezerva de redemp ț iune a capitalului
c. Rezerva generală
d. Rezerva de reevaluare

234. Contul de aplicare pentru acț iuni este un:

Cont real
b. Cont personal
c. Cont nominal
d. Cont de active

235. Excesul preț ului de cumpărare faț ă de activele nete este:

Goodwill
b. Rezerva de capital
c. Cheltuieli preliminare
d. Rezerva de venituri

236. În bilanț ul unei companii, elementele fond comercial, brevetele ș i mărcile sunt
afiș at sub titlul:
a. Active curente
b. Împrumuturi ș i avansuri
c. Active fixe
d. Investi ț ii

237.O cheltuială preliminară este o:

[Link] curente
b. Activ fictiv
c. Obliga ț ie curentă

iloveeconomics470@[Link]
 d. Datorie pe termen lung

238. Profiturile impozabile nu includ:

Fond de rezervă
b. Profit din reevaluarea activelor
c. Profituri post-incorporare
d. Niciuna dintre cele de mai sus

239. Plăț ile anticipate de impozit ar trebui să fie prezentate pe:

a. Partea activelor a unui bilan ț
b. Partea de datorii a unui bilan ț
c. Partea debitorie a unui cont de profit ș i pierdere
d. Partea de credit a unui cont de profit ș i pierdere

240. Dividendile sunt de obicei plătite pe:

[Link] apelat
Capital vărsat
c. Capital subscris
d. Capital nominal

[Link] dintre următoarele nu este legată de evaluarea fondului comercial?

[Link] capacită ț ii de câ ș tig
b. Metoda super profitului
c. Metoda profitului mediu
d. Metoda net ca seturi

242.Când două sau mai multe companii se dizolvă pentru a forma o nouă companie, procesul este cunoscut sub numele de:
Amalgamare
b. Absorb ț ie
c. Reconstruc ț ie
d. Combina ț ie

243. Se spune că are loc absorbț ia atunci când:

o. O companie este înfiin ț ată pentru a prelua o altă companie
b. Două sau mai multe companii sunt desfiin ț ate pentru a forma o companie.
Două sau mai multe companii se dizolvă pentru a fi preluate de o companie existentă
d. Două companii decid să integreze virtual opera ț iunile lor

iloveeconomics470@[Link]
[Link] a calcula valoarea de piaț ă folosind raporturile P/E, este necesar să cunoș ti:
a. Rata dividendului
b. Profituri medii
[Link] de piata al actiunii
[Link] pe actiune si pretul de piata al actiunii

[Link]ț ia dintre rata normală de rentabilitate ș i raportul P/E este:

a. Invers
b. Direct
c. Neregulat
[Link] dintre cele de mai sus

246. Pentru ca o companie să efectueze o reducere de capital, este necesar permisiunea de la:
a. Controlor al Emisiunilor de Capital
b. Curtea Competentă
c. Consiliul de Drept Corporativ
d. Consiliul de Administra ț ie

[Link] sold în contul de reducere a capitalului după ș tergerea capitalului pierdut este transferat către:
[Link] de capital
b. Rezerva generală
c. Rezerva de răscumpărare a obliga ț iunilor
d. Rezerva de răscumpărare a capitalului

248. Într-un plan de reorganizare, numărul de acț iuni cedate de acț ionari este
transferat la:
Contul ac ț iunilor cedate
b. Cont de reducere a capitalului
c. Cont de reorganizare a capitalului
d. Contul capitalului sacrificat

Sumele sacrificate de acț ionari sunt creditate la:

a. Cont de rezervă de capital
b. Cont de rezervă generală
c. Cont de reducere a capitalului
d. Contul rezervelor pentru răscumpărarea capitalului

iloveeconomics470@[Link]
 250. La începutul lichidării, un contribuabil este un:
a. Creditor
b. Debitor
Ac ț ionar
d. De ț inător de obliga ț iuni

251. Acț iunile guvernului într-o companie de stat trebuie să fie de cel puț in:
33%
b. 50%
c.51%
d. 100%

ECONOMIE ŞI GEOGRAFIE COMERCIALĂ

[Link] este cel mai mic continent?

Europa
Antarctica
America de Sud
Australia

Asia este cel mai mare continent din lume. Aproximativ ce procent din aria Pământului este
acoperit de acesta?
33.4
29,5
27.6
25.8

254. Care este ț ara din Europa cu cea mai mare suprafaț ă?
Spania
Franț a
Suedia
Finlanda

255. Identificaț i cea mai mare insulă din lume:

Groenlanda
Noua Guinee
Borneo
Marea Britanie

iloveeconomics470@[Link]
256. Care este cea mai înaltă cascadă din lume?
Tugela
Utigord
Înger
Yosemite

257. Care este cea mai mare râu din lume?

Nil
Amazon
Hudson
Mississippi-Missouri

258. Care este cel mai mare ocean din lume?

Oceanul Arctic
Oceanul Indian
Oceanul Pacific
Oceanul Atlantic

259. Care sunt cele două continente complementare unul cu celălalt?

Africa ș i America de Sud
Asia ș i Australia
America de Nord ș i America de Sud
Asia ș i Europa

260. Care dintre următoarele este un munte bloc?

Anzi
Rockies
Alpii
Vosges

Care este cea mai mică ț ară independentă din lume?

Monaco
oraș ul Vatican
Naura
Tauralu

[Link] loc este cunoscut sub numele de Ț ara celor O mie de Lacuri?
Norvegia
Suedia
Finlanda
iloveeconomics470@[Link]
 Srinagar

263. Care ț ară este principalul producător de pulpe de lemn din lume?
Canada B. URSS
S.U.A. D. Japonia

[Link] dintre următoarele resurse este inepuizabilă?

Gaz natural
Minereu de fier

Cărbune
Energie solară

265. Identifică ț ara care este cea mai mare dintre ț ările producătoare de cărbune din lume:
SUA
China
Regatul Unit
Franț a

266. Brazil conduce în producț ia de:

Ceai
Cafea
Bumbac
Tutun

[Link]ă ț ara, care este cunoscută ca fiind ligheanul de zahăr al lumii:

Cuba
Columbia
India
Peru

268. Care este ț ara cu cea mai înaltă baraj?

Canada
Egipt
China
URSS

[Link]ă ț ări produc aproximativ 40% din vinurile lumii. Franț a este una dintre ele. Care este
celălalt?
Spania
URSS
iloveeconomics470@[Link]
 Italia
Turcia

[Link] este cel mai mare producător ș i exportator de ulei de palmier din lume?
Indonezia
Mexic
Zair
Malaysia

271. Care este gradul de dependenț ă al Noii Zeelande de energia hidraulică ca sursă de electricitate?
45%
55%
65%
75%

272. Două ț ări conduc lumea în producț ia de bauxită. Guineea este una. Care este cealaltă?
Brazilia
Australia
Jamaica
URSS

Care este ț ara care produce cel mai mult argint în lume?
URSS
SUA
Africa de Sud
China

274. Care dintre următoarele minerale nu conț ine niciun metal?

Minereu de argint
Minereu de plumb
minereu de aluminiu
Mica ore

275. Identificaț i ț ara care este cel mai mare producător de minereu de fier din lume?
SUA
URSS
Franț a
Australia

276. Care dintre următoarele împiedică deș erturile să se extindă mai departe?

iloveeconomics470@[Link]
 Reîmpădurire
Construirea canalelor
Defriș are
Desalinizare

277. Unde se găsesc pajiș tile savane?

Africa
America de Nord
Canada
Australia

278. Identifică ț ara care conduce în producț ia mondială de peș te:

China
SUA
URSS
Japonia

279. Care este ț ara cel mai mare producător de energie nucleară din lume?
SUA
Franț a
URSS
Japonia

280. Care ț ară are cea mai mare pondere în producț ia de bumbac?
SUA
China
URSS
Pakistan

281. Care dintre următoarele oraș e este cunoscut ca 'oraș ul zgârie-norilor'?

New York
Ottawa
Tokyo
Washington

282. Care dintre următoarele îngrăș ăminte este utilizată după semănarea seminț elor?
Cenuș ă de potasiu
Fosfor
Nitraț i
Fertilizant verde

iloveeconomics470@[Link]
[Link] este cel mai mare producător ș i consumator de cauciuc sintetic din lume?
Malaysia
SUA
Indonezia
Thailanda

Care este ț ara lider în transportul prin conducte al petrolului brut?

URSS
Irak
Iran
SUA

[Link] Richter este utilizată pentru măsurarea:

Magnitudinea cutremurului
Intensitatea vântului
Adâncimea oceanului
Înălț imea muntelui

286. Identifică primul metal folosit de om:

Aur
Fier
Cupru
Aluminiu

287. Pasajul Duncan este între:

Sri Lanka ș i India
Insulele Andaman ș i Insulele Nicobar
Pakistan ș i Afganistan
China ș i India

Care este cel mai mare oraș din lume?

Tokyo
Seul
Shanghai
Moscova

[Link] a fost numele anterior al Zimbabwe?

Zanzibar
Rodezia
iloveeconomics470@[Link]
 Sud-Vest
Bechuanaland

[Link] dintre următoarele este una dintre ipotezele competiț iei perfecte:
Puț ini cumpărători ș i puț ini vânzători
Mulț i cumpărători ș i puț ini vânzători
Mulț i cumpărători ș i mulț i vânzători
Toț i vânzătorii ș i cumpărătorii sunt cinstiț i

291.O firmă în competiț ie perfectă este:

Creator de preț uri

Preț spargător
Cumpărător de preț

Shake de preț

292. Care dintre următoarele pieț e se apropie cel mai mult de piaț a perfectă?
Piaț a grâului
Piaț a ț igărilor
Piaț a băuturilor reci
Piaț a de capital

[Link] tip de piaț ă este nedorit:

Pieț e generale
Specializat
Piaț a locală
Piaț a naț ională

[Link] este o condiț ie pentru existenț a monopolului:

Mărime mare
Produs identic
Absenț a impozitelor guvernamentale
Fără substitut apropiat

295. În cazul monopolului:

Curba veniturilor marginale este întotdeauna ascendentă
Curba veniturilor totale înclină întotdeauna în sus
Venitul marginal este întotdeauna egal cu venitul mediu

iloveeconomics470@[Link]
 Venitul marginal este întotdeauna mai mic decât venitul mediu

296. În cazul competiț iei perfecte în piaț ă:

Curba venitului marginal este întotdeauna ascendentă
Curba veniturilor marginale are întotdeauna o pantă descendentă

Venitul marginal este întotdeauna egal cu venitul mediu

Venitul marginal este întotdeauna mai mic decât venitul mediu

297. În lumea afacerilor:

O firmă care lucrează sub competiț ie perfectă doreș te să devină un monopol
O firmă care lucrează sub monopol doreș te să devină o firmă competitivă
Preț ul monopolului este întotdeauna mai mare decât preț ul competitiv
Preț ul competitiv este întotdeauna mai mare decât preț ul monopolului

[Link] nu este adevărat:

Monopolul perfect nu există în lumea reală
Concurenț a perfectă nu există în lumea reală
Fiecare monopol este rău
Fiecare firmă vrea să reducă concurenț a

299. Diferenț a majoră între competiț ia perfectă ș i competiț ia monopolistică este:

Numărul firmelor
Produs diferenț iat
Rata profitului
Intrare ș i existenț ă gratuite

Venitul marginal este întotdeauna mai mic decât preț ul la toate nivelurile de producț ie în:
Concurenț ă perfectă
Monopol
Ambele (a) ș i (b)
Niciuna dintre cele de mai sus

301. Care dintre următoarele nu este o caracteristică a competiț iei perfecte?

Acces liber ș i ieș ire liberă a firmelor
curba de cerere a firmei este orizontală
Curba veniturilor marginale este orizontală
O firmă individuală poate influenț a preț ul

302.Când venitul marginal este zero, venitul total:

Maximum
iloveeconomics470@[Link]
 Minimum
Zero
Scădere

Venitul marginal este întotdeauna mai mic decât preț ul la toate nivelurile de producț ie în:
Competiț ie perfectă
Monopol
Ambele (a) ș i (b)
Nici unul dintre cele de mai sus

304. Care dintre următoarele nu este o caracteristică a competiț iei perfecte?

Intrare ș i ieș ire liberă a firmelor
Curba de cerere a unei firme este orizontală
Curba venitului marginal este orizontală
O firmă individuală poate influenț a preț ul

305. Cine este numit tatăl economiei?

Adam Smith
Robinson
Marshall
George Bernard

[Link] este ș tiinț a bogăț iei, cine a dat această definiț ie?
[Link]
Marshall
Adam Smith
Robbins

[Link] dintre următoarele este legată de controlul problemelor economice?

Ce să producem
Cum să produci
Pentru cine să producem
Tot ce este mai sus

308. Existenț a atât a întreprinderilor din sectorul public, cât ș i a celor din sectorul privat constituie
Economia capitalistă
Economia mixtă
Economia socialistă
Niciuna dintre cele de mai sus

309.12. Desele oamenilor sunt ----------------

Mai mult
Limitat

iloveeconomics470@[Link]
 Nelimitat
Puț ini

[Link] a dat definiț ia rarităț ii în economie?

Adam Smith
Marshall
Robbins
Robertson

Teoria microeconomică este cunoscută de asemenea sub numele de -----------------.

Teoria Afacerilor
Teoria preț urilor
Teoria individuală
Teoria costurilor

[Link] maximizării profitului este potrivit pentru ------------ ș i ------------ pieț e.

Monopolistic ș i Oligopol
Monopolist ș i Duopol
Monopsonie ș i Duopsonie
Concurenț a perfectă ș i monopolul

313. În economie, problema centrală este ----------------

Bani
Producț ie
Consum
scarcity

Utilitatea este măsurată de ______________.

Avuț ie
Preț
Valoare sau preț
Venit

Utilitatea suplimentară obț inută din consumarea unei unităț i suplimentare de mărfuri se numeș te ----------------
Utilitatea marginală
Utilitate suplimentară
Utilitate surplus
Utilitate bonus

[Link]ă utilitatea marginală este zero ----------------

Utilitatea totală este zero
O unitate suplimentară de consum va reduce utilitatea totală
O unitate suplimentară de consum va creș te utilitatea totală
Utilitatea totală este maximă

iloveeconomics470@[Link]
317.Când curba utilităț ii totale atinge nivelul său maxim, utilitatea marginală este------------------
-----
Zero
Pozitiv
Întâlnire
Negativ

În cazul teoriei utilităț ii, pe măsură ce venitul creș te, utilitatea marginală a banilor ---------
Scade
Creș te
Constant
niciunul dintre acestea

[Link] a dat conceptul de surplus de consum?

Marshall
Robbins
Pigou
Niciunul dintre acestea

[Link] înseamnă _______________.

Puterea de a satisface o dorinț ă
Utilitate
Dispoziț ia unei persoane
Dăunătorie

[Link] punctul de saț ietate, utilitatea marginală este _________________.

Zero.
Pozitiv.
Maxim.
Negativ

[Link] dintre următoarele este a doua lege a lui Gossen?

Legea utilităț ii marginale egale
Legea echiproducț iei.
Teoria curbei de indiferenț ă.
Legea utilităț ii marginale în scădere

Utilitatea totală a unei mărfuri este măsurată de care preț al acelei mărfuri?
Valoare în utilizare.
Valoare în schimb
Ambele de mai sus.
Valoarea banului

[Link] lui Marshall, baza surplusului consumatorului este ______________.

Legea utilităț ii marginale în scădere

iloveeconomics470@[Link]
 Legea utilităț ii marginale egale
Legea proporț iilor
Toate cele de mai sus

325. Care dintre următoarele este o activitate economică?

Învăț area unui profesor în ș coală.
A învăț a fiul acasă.
Pentru a-ș i servi copilul de către mamă.
A juca fotbal de către un student.

Maximizarea vânzărilor este potrivită pentru ------------ piaț ă

Oligopol
Duopol
Monopol
Monopson

[Link] este o funcț ie a -----------

Venit.
Publicitate
Consumatori
Preț .

[Link] va cauza o schimbare în cererea pentru mărfurile X?

O schimbare în gusturi.
O schimbare a veniturilor.
O schimbare în preț ul lui X
O schimbare în preț ul produsului complementar

O cerere de piaț ă poate fi derivată prin adunarea tuturor curbelor de cerere individuale.
_________.
Vertical
Orizontal
în paralel
prin oricare dintre cele de mai sus, atâta timp cât este consecvent.

330. Un program de cerere de piaț ă pentru un produs indică că ______________.

pe măsură ce preț ul produsului scade; consumatorii cumpără mai puț in din bunul
există o relaț ie directă între preț ș i cantitatea solicitată
pe măsură ce preț ul unui produs creș te; consumatorii cumpără mai puț in din alte bunuri.
există o relaț ie inversă între preț ș i cantitatea cerută.

331.Când se vorbeș te despre "cerere" într-o piaț ă particulară, aceasta se referă la __________.
cantitatea cerută la un preț dat
doar o singură combinaț ie preț -cantitate în programul de cerere
doar un singur punct pe întreaga curbă de cerere

iloveeconomics470@[Link]
 întreaga curbă a cererii

[Link] lucruri fiind egale, legea cererii implică că pe măsură ce ______________.

cererea pentru creș teri, preț ul va scădea
Pe măsură ce venitul creș te, cantitatea cerută va creș te.
preț ul creș te, cantitatea cerută va scădea
preț ul creș te, cantitatea cerută va creș te

333. Pentru bunurile inferioare, efectul de venit este ______________.

Zero.
Negativ
Infinit.
Pozitiv.

[Link] nu este un determinant al cererii?

Venit.
Costul inputurilor în producț ie
Preț urile bunurilor înrudite
Aș teptările privind preț ul viitor

Elasticitatea pretului cererii este ___________________.

schimbarea procentuală în cantitatea cerută împărț ită la schimbarea procentuală în preț .
schimbarea procentuală a preț ului împărț ită la schimbarea procentuală a cantităț ii cerute
schimbarea în dolari a cantităț ii cerute împărț ită la schimbarea în dolari a preț ului.
schimbarea procentuală a cantităț ii cerute împărț ită la schimbarea procentuală a cantităț ii
furnizat

[Link]ă două bunuri sunt substituente apropiate, ___________________.

o creș tere a preț ului unuia va reduce cererea pentru celălalt.
o creș tere a preț ului unuia va creș te cererea pentru celălalt.
o scădere a preț ului unuia va creș te cererea pentru celălalt.
o scădere a preț ului uneia nu va avea niciun efect asupra cererii pentru cealaltă.

[Link] cer mai mult din produsul X atunci când preț ul produsului Y scade. Aceasta înseamnă că X
ș i Y sunt__________.
complementări.
Substituț i
neafiliat.
ambele ieftine

[Link]ă derivată este determinată direct de ____________.

Utilitate
rentabilitatea utilizării inputurilor pentru a produce output
abilitatea de a satisface dorinț ele consumatorului
consum personal

iloveeconomics470@[Link]
339.Când cererea este elastică ________________.
o scădere a preț ului este compensată mai mult de o creș tere a cantităț ii cerute, astfel încât totalul
veniturile cresc.
buna este probabil o necesitate, aș a că preț ul are un efect mic asupra cantităț ii cerute.
o creș tere a preț ului va creș te venitul total, chiar dacă se vând mai puț ine
cumpărătorii nu sunt foarte influenț aț i de preț urile produselor concurente

Cererea pentru un bun este foarte inelastică dacă __________________.

elasticitatea pretului bunului este aproape de zero.
elasticitatea veniturilor a bunului este aproape de unu
dacă este o necesitate
ambele a ș i c

341. O curbă de cerere perfect inelastică __________________.

este o linie verticală paralelă cu axa Y.
este o linie verticală paralelă cu axa X
indicã un bun fara substituenț i apropiaț i.
aș ic

[Link] de cerere este o _____________.

curbă în cădere
curbă în creș tere
curbă înclinată descendente
curbă ascendentă

343. Care dintre următoarele nu este un pas în procesul de prognoză?

Determinaț i utilizarea prognozei.
Elimină orice presupuneri.
Determinaț i Orizontul Temporal.
Selectaț i un model de prognoză.

344. Miș carea graduală, pe termen lung în datele de serii temporale se numeș te _____________.
variaț ie sezonieră
cicluri
tendinț e
variatie exponenț ială

[Link] dintre următoarele nu este prezent într-o serie temporară?

Sezonalitate
Variante operaț ionale.
Trend.
Variaț ii aleatorii.

346. În metoda de sondaj pe eș antion -------- tehnica este adoptată.

iloveeconomics470@[Link]
 Deliberat
Convenienț ă
Cota
Aleator

347. În seria temporală, care dintre următoarele nu poate fi prezis?

Creș teri Mari în Cerere.
Tendinț e tehnologice.
Fluctuaț ii sezoniere
Fluctuaț ii aleatorii.

[Link] dintre următoarele nu este o caracteristică a mediei mobile simple?

Netedeș te variaț iile aleatorii din date.
Are cerinț e minime de stocare a datelor.
Ponderează fiecare valoare istorică în mod egal.
Netezeș te variaț iile reale din date.

349. Maș ina ș i benzina sunt bunuri ---------------.

Substituente
Complementar
Producători
Niciuna dintre cele de mai sus.

Ceaiul ș i cafeaua sunt bunuri de consum

Substitute
Complementar
Producători
Niciunul dintre cele de mai sus.

351. În elasticitatea încruciș ată a cererii, pentru bunuri fără legătură, curba cererii va fi ---------------
Hipertensia rectangulară
Linie verticală
Linie orizontală
Niciuna dintre cele de mai sus.

Metoda cheltuielilor totale explică relaț ia dintre Preț ș i---------------

Cerere
Furnizare
Cheltuieli
Venit

353. Care dintre următoarele este inclus în excepț iile de la legea cererii
Bunuri Giffen
Bunuri de prestigiu
Ambele de mai sus

iloveeconomics470@[Link]
 Niciunul dintre cele de mai sus

354.Când o mărfă cu multe utilizări este solicitată, atunci se numeș te

Cerere directă
Cerere comună
Cerere compusă
Niciunul dintre acestea

o scădere a preț ului unei mărfuri duce la _______________.

o schimbare în cerere
o scădere a cererii
o creș tere a venitului real al consumatorului
o scădere a venitului real al consumatorului

356.O creș tere a cererii poate rezulta din ____________.

o scădere a preț ului de piaț ă
o creș tere a veniturilor
o reducere a preț ului unui substitut
o creș tere a preț ului complemetelor

[Link] Giffen sunt bunuri ___________.

pentru care cererea creș te pe măsură ce preț ul creș te
care au o elasticitate a cererii faț ă de venit mare
care are o elasticitate scăzută a cererii încruciș ate.
care sunt într-o foarte mică cantitate

O scădere a cererii înseamnă ________________.

miș care ascendentă pe o curba de cerere
miș care descendentă pe curba cererii
deplasarea în jos a unei curbe de cerere
deplasare în sus a unei curbe de cerere

Elasticitatea cererii este _______________.

panta curbei cererii
de obicei unitate
de obicei zero
gradul de reacț ie a cantităț ii cerute la o schimbare a preț ului.

[Link] ai indica o cerere relativ inelastică folosind una dintre următoarele

măsuri________?
E = Zero.
E este mai mic decât 1.
E este mai mare decât 1
E = 1.

361. O curbă de cerere care este o linie dreaptă orizontală are o elasticitate care este ------------

iloveeconomics470@[Link]
 Zero
mai mare decât zero, dar mai mic decât unu
unu.
infinite

Prognoza cererii înseamnă _________________.

pur ș i simplu ghicind despre cererea viitoare
stabilirea relaț iilor între cerere ș i determinanț ii săi
previzionarea nivelului de cerere la o dată viitoare
tot ce este mai sus

cererea de muncă se înclină în jos ș i spre dreapta din cauza _______________.

legea cererii
legea de fier a salariilor
legea randamentelor marginale decrescânde
economiile de scară

Bunurile normale experimentează o creș tere a consumului atunci când _______________.

creș terea veniturilor reale
venitul real scade
creș teri de preț uri.
gusturile se schimbă.

Cererea pentru un bun este inelastică în raport cu preț ul dacă ___________________.

elasticitatea preț ului este unu.
elasticitatea preț ului este mai mică decât unu.
elasticitatea preț ului este mai mare decât unul.
zero

366. O curbă de cerere cu elasticitate unitară în toate punctele este __________________.

o linie dreaptă
o parabolă
o hiperbolă
convex faț ă de origine

[Link] este o funcț ie a -----------

Venit.
Publicitate
Consumatori
Preț .

[Link] de aprovizionare a unui produs nu depinde de _____________.

costuri cu forț a de muncă

numărul de vânzători de pe piaț ă

gusturile consumatorilor

iloveeconomics470@[Link]
 tehnologie existentă

369.-------- Viziuni economice asupra reducerii costurilor de producț ie

Intern
Inventar
Pecuniar
Extern

[Link] factor de producț ie este considerat input fix?

Muncă
Tehnologie
Capitala
Țară

371.----------- este remuneraț ia pentru organizaț ie

Chirie
Salarii
Interes
Profit

372.------------- factorul de intrare este împărț it în calificat, semi-calificat, necalificat

Ț ară
Capitală
Tehnologie
Muncă

373.---------- este remuneraț ia pentru muncă

Chirie
Salarii
Interes
Profit.

374.Când producț ia creș te în aceeaș i proporț ie cu creș terea inputului, este -------------
-Returnări.
Constant
Medie
Scăzând
Creș tere

Funcț ia de producț ie Cobb-Douglas studiază în principal --------------

Capital ș i muncă
Muncă ș i Antreprenor
Pământ ș i Muncă
Teren ș i capital

iloveeconomics470@[Link]
Costul marginal este definit ca
Schimbare în costul total din cauza schimbării în producț ie
Costul total împărț it la producț ie
schimbare în rezultat datorită unei modificări de o unitate în input
Produsul total împărț it la cantitatea de input

[Link] cu care conceptul de cost marginal este strâns legat -------------

Cost variabil
Cost fix
Costul oportunităț ii
Cost economic

[Link] de oportunitate este cunoscut ș i sub denumirea de ---------------

Cost de expunere
Cost Sunk
Cost alternativ
Cost Total

[Link] care depind de producț ie pe termen scurt sunt _____________.

costuri variabile totale doar
atât costurile variabile totale, cât ș i costurile totale.
costuri totale doar
cost total fix doar.

380. Pe termen scurt, aș a cum folosesc economiș tii expresia, este caracterizat prin ________________.
toate inputurile fiind variabile
o perioadă în care legea randamentelor decreasing nu se aplică
cel puț in un factor de producț ie fix ș i firmele să nu părăsească ș i nici să nu intre în
industria
fără variabile de intrare - adică, toate factorii de producț ie sunt fixaț i.

Formula pentru costurile fixe medii este __________________.

TFC/Q.
Dq/DFC.
Q/TFC.
TVC/Q.

Formula pentru costul variabil mediu (CVM) este __________________.

DQ/DTVC.
DTVC/DQ
TVC/Q
Q/TVC

383. Costurile implicite sunt ________________.

egal cu costurile fixe totale

iloveeconomics470@[Link]
 compus în întregime din costuri variabile
plăț i pentru resurse autoangajate
întotdeauna mai mare pe termen scurt decât pe termen lung

384. Care ar fi un cost implicit pentru o firmă? Costul _________________

de salarii ș i remuneraț ii ale lucrătorilor pentru firmă
a plătit pentru închirierea unui imobil pentru firmă
a plătit pentru materiale de producț ie pentru firmă
a salariilor pierdute de proprietarul firmei

385. Dacă veniturile unei firme acoperă doar toate costurile sale de oportunitate, atunci ________________.
profitul normal este zero
profitul economic este zero
veniturile totale sunt egale cu costurile explicite.
veniturile totale sunt egale cu costurile lor implicite

386.Când curba produsului total scade, ______________________.

produsul marginal al muncii este zero
produsul marginal al muncii este negativ
produsul mediu al muncii creș te
produsul mediu al muncii trebuie să fie negativ.

[Link] variabile sunt __________________.

costuri deja suportate

înmulț it cu costurile fixe

costuri care se schimbă odată cu nivelul producț iei.
definit ca fiind schimbarea costului total rezultând din producț ia unei unităț i suplimentare de
ieș ire.

[Link] de oportunitate al unui factor de producț ie cu utilizare specifică este ____________.

foarte înalt
infinit
zero
constant

[Link] plătiț i muncii necalificate se numesc ---------------

Salarii
Salariu
Regalitate
Nimic

[Link] dintre următoarele curbe nu este în formă de U?

AVC
AFC
AC

iloveeconomics470@[Link]
 MC

[Link] este o _________________.

Cadou
factor imobil
factor de negociere
factor pasiv

[Link] toț i factorii de producț ie enumeraț i mai jos, care este perisabil prin natura sa _______.
Muncă
Teren
Capitală
antreprenoriat

Economiile externe de scară apar atunci când ______________.

expansiunea producț iei unei firme îmbunătăț eș te eficienț a altora
o firmă mare dobândeș te un avantaj de monopol
personalul firmei face o descoperire care este brevetabilă.
preț urile sunt reduse pentru achiziț ia în vrac de materii prime

[Link] interne de scară pot să nu apară din cauza _______________.

divizarea muncii
integrare verticală
achiziț ii en-gros
cost ridicat.

[Link] de oportunitate este un termen care descrie ________________.

o preț de chilipir pentru un factor de producț ie
costuri legate de un nivel optim de producț ie.
costuri variabile
costul unui produs în termeni de producț ia altora la care s-a renunț at.

Costul total este ____________.

costul total asociat cu un nivel dat de producț ie.
egal cu costul marginal înmulț it cu cantitatea de producț ie.
determinată prin adăugarea costului marginal ș i costului mediu.
cost fix plus cost marginal.

Curba costului marginal taie curba costului mediu _____________.

la stânga celui mai coborât punct
la cel mai scăzut punct
la dreapta punctului său cel mai de jos
la cel mai înalt punct

Costul marginal înseamnă ______________.

iloveeconomics470@[Link]
 scădere din costul total.
adăugare la costul total.
multiplicare la costul total.
cost variabil

399. O curbă LAC nu este cunoscută ca _________________.

curba de învăluire
curba de planificare
curba de operare
curba plantei

400. În cazul oligopolului, numărul firmelor este -------------

Mare
Infinit
Unu
Câteva

401. Ce sunt produsele omogene?

Produse nediferenț iate
Produse diferenț iate
Ambele (a) ș i (b)
Niciuna dintre cele de mai sus

O caracteristică distinctivă a competiț iei monopoliste este ----------------

Un număr mare de firme
Barieră de intrare scăzută
Standardizarea produselor
Diferenț ierea produselor

403. în competiț ia perfectă, curba venitului marginal ----------------------

Ș i curbele de cerere cu care se confruntă firma sunt identice
Este întotdeauna deasupra curbei cererii cu care se confruntă firma
Este întotdeauna sub curba cererii care se confruntă cu firma
Se intersectează cu curba cererii atunci când venitul marginal este minimizat.

[Link]ă firmele nu pot nici să intre, nici să părăsească o industrie, perioada de timp relevantă este -------------
Curse scurtă
Cursă intermediară
Curse lungi
Executare imediată

405. Care dintre următoarele este o caracteristică a unei pieț e perfecte de concurenț ă
Firmele sunt stabilitoare de preț uri.

Există câț iva vânzători pe piaț ă.

Firmelor le este permis să iasă ș i să intre liber pe piaț ă.

iloveeconomics470@[Link]
 Toate cele de mai sus sunt corecte.

[Link] termen lung, o firmă care urmăreș te maximizarea profitului va alege să iasă de pe o piaț ă atunci când _________.
costurile fixe depăș esc costurile deja suportate
costul fix mediu este în creș tere
veniturile din producț ie sunt mai mici decât costurile totale
costul marginal depăș eș te venitul marginal la nivelul actual de producț ie

407.Când firmele au un stimulent să părăsească o piaț ă competitivă, ieș irea lor va ________.
scădea preț urile de piaț ă
reduce profiturile firmelor existente pe piaț ă
reduceț i cantitatea de bunuri furnizate pe piaț ă.
Toate cele de mai sus sunt corecte.

408. Într-o piaț ă perfect competitivă, procesul de intrare sau ieș ire se încheie când ____________.
firmelor le funcț ionează cu capacitate excesivă.
firmelor nu le aduce profit economic.
companiile experimentează o scădere a venitului marginal.
preț ul este egal cu costul marginal.

409. Concurenț a imperfectă a fost introdusă de -------------

Marshall
Chamberlin
Keynes
Niciunul dintre aceș tia

410. În cazul monopolului, o firmă pe termen lung poate avea ----------------

Pierderea
Profit
Profit super normal
Toate cele de mai sus

În concurenț a perfectă, echilibrul este atins când ---------

AR = AC
TR = TC
MR = MC
Q=P

412. Liderul de preț uri poate să nu apară din cauza _________________.

avantaj de cost.
cota de piaț ă substanț ială
iniț iativă în dezvoltarea unui produs
duce la o calitate slabă a produsului.

Concentrarea monopolului este implementată în baza ----------------

iloveeconomics470@[Link]
 FERA
MRTP
FEMA
Niciunul

414. Care metodă este mai bună pentru măsurarea venitul naț ional?
Metoda de recensământ al cheltuielilor
Metoda contabilităț ii sociale
Metoda oportunităț ii
Metoda incrementală

într-o stare perfect inelastică, curba cererii va fi -----------------

Linie orizontală dreaptă
Linie verticală
Hipervală rectangulară
Nimic

416. într-o curbă de cerere relativ inelastică, vor fi ----------------

Linie orizontală dreaptă
Linie verticală
Mai abrupt
Complimenta

417. Metoda deductivă explică lucrurile din------------------

General la particular
Particular la General
Ambele
Niciunul

418. Obiectivul principal al monopolistului discriminator este --------------

Minimizarea pierderilor
Maximizarea profitului
Pentru a acoperi costul de producț ie
Tot ce este mai sus

419.O firmă competitivă monopolistă vinde ----------------- produse

Diferenț iat
Homogen
Toate cele de mai sus
Niciunul

420. Sub concurenț a perfectă, firmele nu se angajează în război de preț uri deoarece ______________.
firmelor colaborează între ele sub aceeaș i
numărul firmelor sub aceeaș i este foarte mare.
cererea pentru produsul unei firme în cadrul aceluiaș i este perfect elastică

iloveeconomics470@[Link]
 toate condiț iile menț ionate mai sus sunt responsabile.

[Link] unei firme are loc atunci când _______________.

P = MC.
MC = MR.
P = MR.
AC = MC.

422. Într-o piaț ă perfect competitivă, firma va fi ________________.

un creator de preț uri
încercând să maximizăm profiturile
producerea unui produs care va fi diferit de concurenț ii săi
un luator de preț uri

Într-o piaț ă oligopolistă, există ________________.

un număr mare de vânzători ș i puț ini cumpărători
câț iva vânzători ș i câț iva cumpărători
câț iva vânzători ș i un număr mare de cumpărători
numai un vânzător

[Link] dintre acestea nu este un oligopol coluziv ___________________.

liderul de preț uri
cartel de partajare a pieț ei
discriminare a preț urilor
cartel de fixare a preț urilor

425. Echilibrul implică o stare de ________________.

Rest
inactivitate
absenț a miș cării
miș care

[Link] se referă la ______________.

riscuri asigurabile
riscuri neasigurabile
riscuri din cauza incendiilor ș i accidentelor
fără riscuri

[Link] de a plăti, _______________.

este evaluarea minimă a fiecărui cumpărător al unui bun.
este preț ul pe care fiecare cumpărător îl poate permite dată fiind venitul său actual.
este evaluarea maximă a fiecărui cumpărător pentru un bun.
trebuie să fie mai mare decât preț ul unui bun.

428. Un cumpărător marginal este cel _______________________.

iloveeconomics470@[Link]
 cine, dacă preț ul este crescut puț in, este primul care iese de pe piaț ă
cine, dacă preț ul este redus puț in, este primul care intră pe piaț ă
cine este indiferent faț ă de cumpărare ș i neîntreț inere
atât a cât ș i c

429. Se spune că o piaț ă este eficientă ___________________.

dacă cantitatea cerută ș i cantitatea oferită sunt aceleaș i.
dacă atât surplusul consumatorului, cât ș i surplusul producătorului sunt maximizate.
dacă suma surplusului producătorului ș i a surplusului consumatorului este maximizată
atât a cât ș i c

430. Sub competiț ia perfectă, rivalitatea este _____________________.

Impersonal
foarte personal ș i direct, publicitatea fiind importantă
inexistent de când firmele cooperează
control de ieș ire

431. Monopolurile apar ca o consecinț ă a ______________.

brevete
control asupra furnizării unei resurse de bază
franciză
captivează piaț a.

[Link] monopolist nu va produce niciodată într-un punct în care ____________________.

cererea este inelastică în raport cu preț ul.
cererea este elastică la preț .
costul marginal este pozitiv.
costul marginal creș te.

[Link] dintre următoarele defineș te cel mai bine discriminarea de preț ?

Perceperea unor preț uri diferite pe baza rasei
Stabilirea unor preț uri diferite pentru bunuri cu costuri diferite de producț ie
Stabilirea unor preț uri diferite bazate pe diferenț ele de costuri ale serviciului.
Vânzarea unui anumit produs de calitate ș i cost pe unitate la preț uri diferite
Către diferiț i cumpărători.

Teoria dinamică a profitului dată de ----------------

[Link]
Hawley
Schumpeter
[Link]

435. O recesiune este-----------------

O perioadă în care producț ia agregată scade
O perioadă de scădere a ș omajului
O perioadă de scădere foarte rapidă a preț urilor

iloveeconomics470@[Link]
 O perioadă de scădere a preț urilor

Faza 436.-------- durează de două ori într-un ciclu comercial

Depresie
Recesiune
Recuperare
Prosperitate

Ciclul economic, cunoscut ș i sub denumirea de ________________.

ciclul de comerț
contracț ie
expansiune
punctul de maxima

[Link] scop al politicii monetare este _________________________.

pentru a regla costul ș i creditul
pentru a controla inflaț ia
a controla schimbul valutar
toate cele de mai sus

Fazele ciclului de afaceri sunt --------------

Expansiune ș i Recesiune
Depresie ș i Recuperare
Amândouă
Niciunul

440. În faza ------------, cererea, producț ia, ocuparea forț ei de muncă ș i venitul sunt la un nivel ridicat.
Depresie
Recesiune
Bum
Recuperare

441. Politica fiscală ș i de cheltuieli publice este cunoscută sub numele de ------------
Politica monetară
Politica Fiscală
Politica comercială
Politici de tarifare

442.Când venitul naț ional al unei ț ări este calculat în termeni de preț uri constante, se numeș te
ca
PIB nominal
PIB la preț uri curente
PIB la preț uri constante
PIB la preț uri constante

iloveeconomics470@[Link]
Inflaț ia înseamnă -------------------
Mai mulț i bani, mai puț ină valoare
Mai puț ini bani, valoare mare
Mai mulț i bani, mai multă valoare
Mai puț ini bani, mai puț ină valoare

444.------------------ se referă la măsurile de control al creditului adoptate de banca centrală a unei

ț ară.
Politica monetară
Politica fiscală
Controale directe
Tot ce este mai sus

445. Instrumentele politicii monetare sunt --------------------

Calitativ
Cantitativ
Calitativ ș i Cantitativ
Niciunul

446.A-------------- este o expresie cantitativă a unui plan pentru o perioadă definită de timp.
Buget
Operaț iune de piaț ă deschisă
Ambele
Nici unul

447.--------------- este un buget în care veniturile sunt egale cu cheltuielile.

Buget de venituri
Buget de încasări
Buget echilibrat
Buget de Performanț ă

448.---------- este un buget variabil

Buget flexibil
Buget fix
Ambele
Nimic

449.----------- Venitul este venitul total primit de indivizii unei ț ări din toate
surse înainte de plata impozitelor directe într-un an.
Venituri interne
Venit privat
Venit Personal
Venit Real
450. Venitul mediu al populaț iei unei ț ări într-un anumit an se numeș te ----
Venit privat

iloveeconomics470@[Link]
 Venit Real
Venit disponibil
Venit pe cap de locuitor

Controlul este folosit pentru a reglementa băncile comerciale

Calitativ
Cantitativ
Datorie publică
Măsuri fiscale

452. Care nu este un instrument al politicii fiscale?

Datorii Publice
Impozitare Publică
Piaț a de bilete
Cheltuieli publice

O scădere a cererii determină preț ul de echilibru să:

Ridică-te
Toamnă
Rămâi constant
Indeterminat

Când preț ul este sub nivelul de echilibru, va exista:

Marfă surplus pe piaț ă
Lipsa de mărfuri pe piaț ă
Curba ofertei se va deplasa
Curba cererii se va deplasa

[Link]ă preț ul de echilibru creș te, dar cantitatea de echilibru rămâne neschimbată, cauza este:
Oferta ș i cererea cresc ambele în mod egal
Oferta ș i cererea scad ambele în mod egal
Scăderea ofertei ș i creș terea cererii
Creș terea ofertei ș i scăderea cererii

Preț ul unui produs este determinat într-o piaț ă liberă:

Din cauza cererii pentru produs
Prin furnizarea produsului
Atât prin cerere, cât ș i prin ofertă

De către guvern

457. În echilibrul pieț ei, oferta este o linie verticală. Curba de cerere înclinată în jos.
se deplasează spre dreapta. Apoi:

iloveeconomics470@[Link]
 Preț ul va scădea
Preț ul rămâne acelaș i
Preț ul va creș te
Creș terea cantităț ii

[Link]:
Este un stadiu care nu poate fi niciodată atins în economie?
Este o idee importantă pentru prezicerea schimbărilor economice?
Este o condiț ie stabilă
Este o condiț ie instabilă

459. Zece rupii este preț ul de echilibru pentru bunul X. Dacă guvernul fixează preț ul la 5 rupii, există
este:
O deficienț ă
Un surplus
Ofertă excesivă
Pierdere

460.O creș tere a ofertei ș i cererii în proporț ii egale va duce la:

Creș tere a preț ului de echilibru ș i scădere a cantităț ii de echilibru
Scădere a preț ului de echilibru ș i creș tere a cantităț ii de echilibru
Nicio schimbare în preț ul de echilibru ș i creș terea cantităț ii de echilibru
Creș terea preț ului de echilibru ș i fără schimbare în cantitatea de echilibru

461. Preț ul ș i vânzările de zahăr cresc ambele. Care ar putea fi cauza acestui lucru?
O scădere a veniturilor consumatorilor
O scădere a impozitului pe zahăr
O creș tere a salariilor muncitorilor din industria zahărului
O creș tere a preț ului substituenț ilor de zahăr

462.O firmă decide să părăsească industria când:

AC începe să crească
MC începe să crească
Preț ul este mai mic decât LAC
TC începe să crească

463. Profitul este maxim când:

Curbele TC ș i TR sunt paralele
Curbele MC ș i MR sunt paralele
Curbele TC ș i TR se intersectează
iloveeconomics470@[Link]
 Curbele AC ș i AR se intersectează

464. În monopol ș i competiț ie perfectă, curbele de cost sunt:

Acelaș i
Diferenț iat
Opus
Niciunul dintre acestea

465. Profitul normal este numit normal deoarece:

Nu este nici foarte înalt, nici foarte jos
Este minim acceptabil pentru producător
Este minimul pe care cumpărătorul doreș te să plătească

Este maximul permis de guvern.

[Link]ă o firmă se închide temporar, va suferi o pierdere egală cu:

AFC
AVC
TFC
TVC

467. Sub competiț ia perfectă:

AC = AVC
AR = AC
AR = MC
AR = MR

468. Condiț ia necesară pentru poziț ia de echilibru a unei firme este:

MR = MC
Preț
MC = MR
MC = AC

469.Când o firmă competitivă atinge echilibrul pe termen lung, atunci:

P = MC
MR = MC
P = ATC
Toate cele de mai sus

470. Cea mai eficientă scară de producț ie a unei firme este acolo unde:
LAC este minim
iloveeconomics470@[Link]
 SAC este minim
LMC este minim
SMC este minim

471. O firmă ar trebui să se închidă pe termen scurt dacă nu îș i acoperă:

Cost variabil
Cost fix
Cost total
Cost explicit (cheltuieli în bani)

MAXIMIZAREA PROFITULUI

472. Condiț ia necesară pentru poziț ia de echilibru a unei firme este:

MC > MR
MC > Preț
MC = MR
MC cade
AC

[Link] este maxim când:

Distanț a între TR ș i TC este maximă
Distanț a dintre AR ș i AC este maximă
Distanț a dintre MR ș i MC este maximă
Niciunul dintre acestea

474. Profitul este maxim atunci când:

Panta MC ș i MR este aceeaș i
Panta TC ș i TR este aceeaș i
Panta AC ș i AR este aceeaș i
Niciunul dintre acestea

[Link] este maxim când:

Curbele TC ș i TR sunt paralele
Curbele MC ș i MR sunt paralele
Curbele AC ș i AR sunt paralele
Niciunul dintre acestea

476. La punctul de echilibru al firmei (în condiț ii de concurenț ă perfectă):

Curba MC trebuie să fie în creș tere
Curba MC trebuie să fie descrescătoare

iloveeconomics470@[Link]
 Curba MR trebuie să fie ascendentă
Niciunul dintre acestea

[Link] normal este:

Partea din costul total
Partea din profitul economic
Venituri totale minus costuri totale
Venitul total minus costul implicit

478. Profitul economic este:

Parte din costul total
Venituri totale minus cost total
Venitul total minus costul explicit
Costul variabil total minus costul fix total

O firmă obț ine profit economic atunci când profitul total depăș eș te:
Profit normal
Costuri implicite
Costuri explicite
Costuri variabile

480. Scopul de bază al unei firme este să:

Maximizează veniturile
Maximizaț i bunăstarea angajaț ilor săi
Maximizează profitul
Maximizează producț ia

481. Când MR a unei firme depăș eș te MC, regula profitului maxim cere ca firma să:
Creș terea producț iei atât în competiț ia perfectă, cât ș i în cea imperfectă
Creș tere în competiț ia perfectă, dar nu neapărat în competiț ia imperfectă
Creș terea producț iei în competiț ia imperfectă, dar nu neapărat în competiț ia perfectă
Scădere a producț iei atât în c​ ircuitul perfect, cât ș i în cel imperfect de concurenț ă

Obiectivul de bază al unei firme este să:

Maximizează veniturile
Maximizarea bunăstării angajaț ilor săi
Maximizează profitul
Maximizează producț ia

FINANȚE PUBLICE:

iloveeconomics470@[Link]
483. Taxele sunt impuse pentru:
Pedepseș te oamenii
Oferiț i beneficii directe contribuabililor
Oferiț i beneficii generale pentru oameni
A acumula fonduri

484. Cine dintre următorii a propus principii de impozitare:

Keynes
Marshall
Adam Smith
Al Ghazali

485. Impozitele pe mărfuri sunt:

Impozite directe
Impozite indirecte
Impozite progresive
Impozite proporț ionale

[Link] îș i pregăteș te bugetul:

Săptămânal
Lunar
Trimestrial
Anual

487. Unul dintre următoarele NU este o caracteristică a finanț elor private:

Echilibrarea veniturilor ș i cheltuielilor
Secreț ie
Economisirea unei părț i din venit
Publicitate

488. Una dintre următoarele NU este o caracteristică a finanț elor private:

Publicitate
Secreț ie
Eforturi pentru a echilibra veniturile ș i cheltuielile
Facând paș i pentru a creș te venitul

[Link] un impozit direct:

Taxa pe produse accizabile
Taxa pe vânzări
Impozit pe venit

iloveeconomics470@[Link]
 Drept de vamă

[Link] sunt capetele de cheltuieli ale guvernului, CU EXCEPȚ IA?

Oferiț i servicii sociale
Apărare
Îmbunătăț iț i transportul ș i comunicaț iile
Furnizaț i produse cosmetice

[Link] mai importantă sursă de venit a unui guvern este:

Împrumuturi externe
Impozite
Tipărirea de bani noi
Vânzarea proprietăț ii guvernamentale

492. Impozite progressive:

Creș te veniturile guvernamentale
Adu egalitate în distribuț ia veniturilor
Acț ionează ca o penalizare pentru oameni bogaț i

Atât (a) cât ș i (b)

[Link] sunt principiile impozitării:

Principiul egalităț ii
Principiul certitudinii
Principiul secretoș eniei
Ambele (a) ș i (b)

494. În Pakistan, impozitele sunt impuse de:

Prim-ministrul Pakistanului
Preș edintele Pakistanului
Cabinetul federal de miniș tri
Adunarea Naț ională

495. Care dintre următoarele impozite este cel mai bun exemplu al principiului capacităț ii de plată a impozitelor:
Taxa pe accize pentru ț igări
Taxa pe autostrăzi
Taxa pe vânzări proporț ională
Impozitul pe venitul personal

[Link] de impozitare ș i cheltuieli ale guvernului se numesc:

Politica monetară
iloveeconomics470@[Link]
 Politica fiscală
Politica comercială
Politica financiară

Bugetul guvernului este echilibrat când:

Cheltuielile guvernamentale depăș esc încasările din impozite
Veniturile fiscale ale guvernului depăș esc cheltuielile
Cheltuielile guvernamentale sunt egale cu veniturile fiscale
Niciuna dintre cele de mai sus

Finanț ele guvernamentale se numesc:

Finanț e naț ionale
Finanț e publice
Finanț e private
(a) ș i (b) de mai sus

[Link] poate guvernul să îș i acopere cheltuielile:

Prin impozitarea oamenilor

Prin împrumuturi de la bănci ș i alte guverne

Prin tipărirea de bani noi
Prin toate cele trei metode

[Link] poate colecta fonduri din:

Impozite
Taxe
Preț urile bunurilor publice
Toate cele trei

501. O impozitare directă este aceea care:

Este o povară grea pentru contribuabili
Poate fi depus direct în bănci
Nu poate fi evitat
Este plătit de persoana asupra căreia este impus.

502. În Pakistan, bugetul guvernamental este pregătit de:

Adunarea Naț ională
Preș edintele Pakistanului
Ministerul Finanț elor
Banca de Stat a Pakistanului

iloveeconomics470@[Link]
503. În Pakistan, impozitul pe venit este:

Taxă progresivă
Proporț ional
Direct
(a) ș i (b) din cele de mai sus

[Link] impozit se conformează mai bine principiului egalităț ii în impozitare?

Taxă progresivă
Taxă regresivă
Taxă proporț ională
Impozit fix

[Link] dintre acestea nu este un principiu al impozitării:

Principiul egalităț ii
Principiul certitudinii
Principiul moralităț ii
Principiul diversităț ii

506. O ț ară are un sistem de impozitare proporț ional. O persoană plăteș te 500 de Rs impozit când venitul său ...
Venitul este de 5000, cât impozit va plăti dacă câș tigurile sale cresc la 8000:
200
400
600
800

507. Ce sursă nu poate folosi o companie privată?

Un împrumut bancar
O descoperire de cont
Vânzarea de acț iuni noi la bursă
Finanț are prin deficit (bani noi)

Impozitele pe [Link] sunt:

Impozitele interne minus impozitele externe
Impozitele pe afaceri minus impozitele personale
Impozitele totale minus plăț ile de transfer ale guvernului
Impozitele totale minus achiziț iile guvernamentale

[Link] nu este considerat cheltuială publică?

Subvenț ie acordată serviciului de autobuz local
Cheltuieli pentru apărare

iloveeconomics470@[Link]
 Cheltuielile de investiț ii ale companiilor publice
Plata dobânzii pe datoria naț ională

510. Dacă impozitul pe venit este evaluat la 100 Rs. pentru un venit de 1000 Rs. Comparativ cu aceasta, care...
una dintre următoarele indică faptul că impozitul pe venit este progresiv?
150 RON impozit pe un venit de 2000 RON
350 RON impozit pe un venit de 3000 RON
Rs. 400 impozit pe un venit de Rs. 4000
Rs. 450 impozit pe un venit de Rs. 5000

Cea mai importantă sursă de venit a unui guvern este:

Împrumuturi externe
Sprinting de bani noi
Vânzarea proprietăț ii guvernamentale
Impozite

512. Impozite progresive:

Creș te veniturile guvernamentale
Aduceț i egalitate în distribuț ia veniturilor
Obligaț i oamenii bogaț i să fie oneș ti
(a) ș i (b) de mai sus

[Link] NU este un principiu de impozitare:

Principiul egalităț ii
Principiul certitudinii
Principiul confidenț ialităț ii
Principiul economiei

514. Acesta este principiul impozitării

Principiul onestităț ii
Principiul moralităț ii
Principiul confidenț ialităț ii

Principiul economiei

515. În Pakistan, autoritatea de a impune impozite aparț ine:

Prim-ministrul Pakistanului
Preș edintele Pakistanului
Cabinetul federal de miniș tri
Adunarea Naț ională

iloveeconomics470@[Link]
[Link] impozit este un bun exemplu al principiului capacităț ii de plată al impozitelor:
Taxa vamală pe ț igări
Taxa de toll pentru autostrăzi

Taxă pe vânzări proporț ională

Impozitul pe venit personal

Politicile fiscale ș i de cheltuieli ale guvernului sunt numite:

Politica monetară
Politica fiscală
Politica comercială
Politica financiară

Bugetul guvernului este echilibrat când:

Cheltuielile guvernamentale sunt menț inute la minim
Venitul guvernamental constă atât din venituri fiscale, cât ș i din venituri non-fiscale.
Cheltuielile guvernamentale sunt egale cu veniturile fiscale
Niciuna dintre cele de mai sus

Finanț ele guvernamentale se numesc:

Finanț e naț ionale
Finanț ele publice
Finanț e oficiale
(a) & (b) de mai sus

520. Guvernul îș i poate acoperi cheltuielile:

Prin impozitarea oamenilor

Prin tipărirea de bani noi

Împrumutând de la bănci ș i ț ări străine
Prin toate cele trei metode

Este un impozit direct:

impozit pe proprietate
Impozit pe venit
Taxă de import
Toate sunt taxe indirecte

522. Mansoor Software Co a importat calculatoare ș i a plătit impozitul pe import. Povara impozitului va fi asupra:
Importator
Angrosist
Ultimul cumpărător

iloveeconomics470@[Link]
 Retailer

[Link]ă o persoană care este plătitor de taxe poate transfera povara impozitului asupra cuiva altcuiva, impozitul se numeș te:
Taxă mobilă
taxă indirectă
impozit pe transfer

Taxă nedorită

Bugetul federal al Pakistanului include:

Impozite directe ș i impozite indirecte
Impozite proporț ionale ș i progresive
Impozite simple ș i dificile
(a) & (b) de mai sus

525. Pentru a aduce o distribuț ie echitabilă a veniturilor în ț ară, impozitele ar trebui să fie
Direct
Indirect
Proporț ional
Progresiv

[Link] sunt principiile impozitării:

Egalitate ș i certitudine
Certitudine ș i moralitate
Flexibilitate ș i durabilitate
Durabilitate ș i rigiditate

527. Este o modalitate mai bună de a finanț a bugetul guvernului:

Prin impozitarea oamenilor

Prin tipărirea de bani noi

Prin împrumuturi de la bănci
Prin amendarea persoanelor care desfăș oară activităț i ilegale

[Link] pe venit în Pakistan este:

Direct ș i progresiv
Direct ș i proporț ional
Indirect ș i progresiv
Indirect ș i proporț ional

529. În Pakistan, impozitul pe venit este colectat de:

Guvern local
iloveeconomics470@[Link]
 guvern provincial
Guvernul federal
Toate guvernele

530. Taxa pe vânzări în Pakistan este:

Direct ș i progresiv
Direct ș i proporț ional
Indirect ș i progresiv
Indirect ș i proporț ional

Este uș or ș i convenabil să plăteș ti:

Impozit direct
Taxă indirectă
Taxă proporț ională
Taxă progresivă

Este greu să eviț i:

Impozit direct
Indirect
Proporț ional
Taxă progresivă

Zakatul nu se datorează pe aurul deț inut de o persoană care are mai puț in decât:
60 tolas
30 tolas
15 tolas
7.5 tolas

534. Zakat poate fi cheltuit pentru acest scop:

Plata taxei pentru un copil sărac
Executarea Hajj
Ajutaț i părinț ii săraci
Tot ce este mai sus

535. Este o sursă de venit pentru autorităț ile locale:

impozitul pe profit
Taxa pe valoarea adăugată

Taxă pe accize
impozitul pe proprietate

iloveeconomics470@[Link]
[Link] guvernului federal către provincii ca parte a colectării impozitelor:
Mai puț in de 40%
Mai mult de 40% dar mai puț in de 60%
Mai mult de 60%
Mai mult de 90%

537. Ce impozit nu este împărț it între guvernele centrale ș i provinciale?

Taxa pe consum
Taxa pe vânzări
Drept de customs
impozitul pe proprietate

[Link] este impozitul provincial în Pakistan:

Taxă pe accize
Taxa pe vânzări
Dutii de import
Impozitul pe tokenul Motors

539. Impozitul este o plată:

Obligatoriu
Voluntar
Inutil
Temporar

540. Principala sursă de venit a guvernului federal este:

Impozitele pe proprietate

Taxa pe token
Drepturi de vamă
Taxa pe vânzări

541. În Pakistan, bugetul guvernului este pregătit de:

Adunarea Naț ională
Preș edintele Pakistanului
Ministerul Finanț elor
Banca Statului din Pakistan

542. În Pakistan, impozitul pe venit este:

Taxă progresivă
Proporț ional
Direct
iloveeconomics470@[Link]
 (a) ș i (c) de mai sus

543. Estimarea bugetului pregătită de ministerul de finanț e este în cele din urmă aprobată de:
Banca Naț ională
Preș edinte
Senat
Adunarea Naț ională

Estimarea bugetului guvernului federal pentru 2010-11 este:

2800 milioane
2800 miliarde
2800 de trilioni
Mai mare de 2800 de trilioni

Guvernul Pakistanului poate creș te resursele sale prin:

Impunerea de taxe asupra oamenilor

Tipărirea de note noi

Împrumut
Toate cele trei

[Link]-Musulmanii plătesc Zakat:

La o rată mai mare decât musulmanii
La o rată mai mică decât musulmanii
În acelaș i ritm
Nu plăti Zakat

547. Pentru a controla inflaț ia, guvernul ar trebui să crească:

Deficit bugetar
Cheltuielile consumatorilor
Impozit pe venit

Pensii

În ultimele decenii, Pakistanul ș i-a crescut PIB-ul, dar standardul de trai al majorităț ii nu a crescut.
Cea mai importantă cauză a acestei situaț ii este:
Creș terea cheltuielilor guvernamentale
Importuri crescute
Educaț ie crescută
Populaț ie crescută

549. Care dintre următoarele nu ar trebui să fie scopul unui guvern:

iloveeconomics470@[Link]
 Creș terea economică
Plinătatea ocupării
Inegalitatea veniturilor
Stabilitatea preț urilor

[Link] dintre următoarele ar cauza ca veniturile să devină mai inegale:

Creș terea ocupării
Alocaț ie de ș omaj crescută
Impozite mai progresive
Mai multe taxe regresive

Care este beneficiul tarifelor:

Alegere crescută
Creș terea veniturilor guvernamentale
Mai multă competiț ie
Mai mult comerț

[Link] publică a Pakistanului este:

Mai mare decât PIB
Aproximativ egal cu PIB
Mai mic decât PIB
Mai mici decât exporturile noastre

Anul fiscal al Pakistanului începe de la:

1 Septembrie
1 ianuarie
1 aprilie
1 Iulie

[Link] federal este prezentat în parlament de:

Prim-ministru
Preș edinte
Ministrul de finanț e
Ministrul comerț ului

Bugetul Pakistanului are părț i:

Actual ș i dezvoltare
Venituri ș i cheltuieli
Dezvoltare ș i non-dezvoltare
Ambele (a) ș i (b)
iloveeconomics470@[Link]
556. Colectarea veniturilor fiscale ale guvernului federal include:
Impozite divizibile cu provincii
Impozite divizibile cu guvernul districtual.
Venituri non-fiscale ‗
Toate cele de mai sus

557. Care este adevărat:

Guvernul federal colectează impozite ș i le împarte cu provinciile
Guvernul provincial colectează taxe ș i le împarte cu guvernul federal.
Guvernul federal colectează taxe ș i le împărtăș eș te cu guvernul local
Guvernul local colectează, impozitează ș i împărtăș eș te cu guvernul federal

[Link] este adevărat?

Guvernul federal are dreptul de a colecta impozite
Guvernul provincial are dreptul să colecteze taxe
Guvernul local are dreptul de a colecta impozite
Toate cele de mai sus sunt adevărate

[Link] mai important organism pentru colectarea impozitelor în Pakistan este:

Guvernul districtual
Banca de Stat
Ministerul Finanț elor
FBR

[Link] sumei totale colectate, impozitele se împart în această ordine:

Accize, taxe pe vânzări
Vânzări
Vamă, vânzări, acciză
Accize, vânzări, vamă

[Link] sumei totale colectate, impozitele se clasifică în această ordine:

Vamă, impozit pe vânzări, impozit pe venit
Vamă, impozit pe venit, impozit pe vânzări
Impozit pe venitul, vamă, impozit pe vânzări

impozit pe vânzări

562. Ce este adevărat despre suma impozitelor colectate în Pakistan:

Impozitele directe sunt mai multe decât impozitele indirecte
Impozitele indirecte sunt mai mari decât impozitele directe

iloveeconomics470@[Link]
 Impozitele provinciale sunt mai mari decât cele federale
Guvernul provincial împarte impozitele cu guvernul federal.

Limita de scutire pentru impozitul pe venit în Pakistan este:

10 lakh
5 lakh
3 lakh
1 lakh

[Link] impozitului pe vânzări generale (GST) este:

Mai puț in de 10%
Mai mult de 10%, dar mai puț in de 20%
Mai mult de 20% dar mai puț in de 30%
Mai mult de 30%, dar mai puț in de 40%

565.40% din venitul guvernului federal provine din:

Impozit pe venit
Taxă pe consum
Taxă de import
Impozit pe proprietate

Cheltuielile Pakistanului pentru apărare sunt:

10% din bugetul federal
Mai mult de 10% dar mai puț in de 25%
Mai mult de 25% dar mai puț in de 35%
Mai mult de 35% dar mai puț in de 45%

567. Balanț a de plăț i a unei ț ări include:

Cont curent
Cont monetar
Contul de capital
Toate cele de mai sus

568. Balanț a de plăț i a unei ț ări include:

Balanț a comercială
Venituri ș i plăț i de capital
Cont de economii ș i investiț ii
Atât (a) cât ș i (b)

[Link] finală a plăț ii a unei ț ări este:

iloveeconomics470@[Link]
 Întotdeauna echilibrat
Întotdeauna deficit
Întotdeauna surplus
Fluctuează

570. Balanta de plăț i a unei ț ări are părț i:

2
3
4
5

[Link] de schimb pentru valute este determinată de oferta ș i cererea în sistemul de:
Curs de schimb fix
Flexibil
Constant
Reglementat de guvern

[Link]ă PIB-ul Pakist spansează, va încuraja:

Exporturi
Importuri
Amândouă
Nici unul dintre acestea

573.O ț ară care nu comerciază cu alte ț ări se numeș te o economie:

Deschide
Închis
Independent
Niciunul dintre acestea

[Link]ă japonezii importă mai multe bunuri din Pakistan (alte lucruri rămân neschimbate)
Soldul balanț ei noastre de plăț i se va îmbunătăț i
BOP-ul Japoniei se va deteriora
BOP-ul nostru se va deteriora
(a) ș i (b) de mai sus

575. Elemente invizibile în balanț a de plăț i includ:

Remitenț ele externe
Venituri din turism
Costuri de internet
Toate cele trei
iloveeconomics470@[Link]
[Link] urmează politica de:
Curs de schimb fix
Curs de schimb flexibil
Curs de schimb controlat
Creș terea ratei de schimb

[Link]ă ț ările să facă faț ă deficitului în balanț a de plăț i:

FMI
OMC
Banca Mondială
UNO

578. Soldul balanț ei de plăț i a unei ț ări înseamnă

Echilibrul între veniturile ș i cheltuielile guvernului.
Echilibrul între cererea ș i oferta de bani
Balance între veniturile din export ș i import
Contul anual al comerț ului exterior

Exporturile Pakistanului fac parte din PIB-ul nostru:

5%
15%
25%
35%

[Link] ar cauza scăderea ratei de schimb a unei ț ări:

O cerere crescută pentru exporturile sale
O cerere crescută pentru importurile sale
O creș tere a fluxului de capital
Niciuna dintre cele de mai sus

[Link] dintre următoarele trebuie să fie întotdeauna echilibrate:

Soldul comerț ului vizibil

Balanț a comerț ului invizibil
Soldul pe contul curent
Balanț a plăț ilor

[Link] va fi rezultatul aș teptat dacă valoarea rupee-ului scade faț ă de dolar?

Preț ul bunurilor pakistaneze în SUA va creș te
Preț ul bunurilor americane în SUA va scădea
iloveeconomics470@[Link]
 Preț ul bunurilor americane în SUA va scădea
Preț ul bunurilor americane în Pakistan va creș te

583. Dacă compania Toyota înființ ează o fabrică în Pakistan, aceasta va fi înregistrată în balanț a de
plăț i în secț iune:
Cont de capital
Sold vizibil
Echilibru invizibil
Finanț are oficială

[Link]ă CDA (Autoritatea de Dezvoltare a Capitalului, Islamabad) obț ine un împrumut de la Banca Mondială pentru
drumuri, va fi înregistrat în balanț a de plăț i în secț iunea:
Contul de capital
Sold vizibil
Echilibru invizibil
Finanț are oficială

[Link] dintre următoarele trebuie să fie întotdeauna echilibrate?

Balanț a comerț ului vizibil

Balanț a comerț ului invizibil
Sold pe soldul curent
Balanț a de plăț i

[Link] dintre următoarele compară preț ul mediu al exporturilor cu preț ul mediu al

importuri?
Balanț a de plăț i
Soldul comercial
Cursul de schimb
Termenii comerț ului

[Link] reprezintă
Fondul Monetar Internaț ional
Fluxul internaț ional de bani
Forum Internaț ional de Bani
Finanț e Monetare Internaț ionale

[Link] de schimb valutar flexibil are avantajul:

Ajustarea automată a balanț ei de plăț i
Uș or de împrumutat de la Banca Mondială
Încurajează exporturile

iloveeconomics470@[Link]
 Niciunul dintre cei de mai sus

589. Sistemul de curs de schimb fix are avantajul:

Ajustare automată a balanț ei de plăț i
Creș te controlul guvernului asupra comerț ului exterior
Descurajează speculaț iile inutile despre viitoarele acorduri comerciale
(b) ș i (c) de mai sus

[Link] de bunuri se numeș te comerț în:

Bunuri vizibile
Bunuri invizibile
B goods de bază
Bunuri reale

591. Exportul de bunuri se numeș te comerț în:

Bunuri vizibile
Bunuri invizibile
Bunuri de bază
Bunuri nerealiste

Bunurile vizibile sunt înregistrate în această parte a contului balanț ei de plăț i:

Cont curent
Contul de capital
Cont guvernamental
Cont oficial

[Link] vizibile includ:

Transfer de bani
Hardware de calculator
Software de calculatoare
Costul transportului

[Link] vizibile includ:

Transfer de bani
Mecanisme
Software de calculator
Costul transportului

[Link]ă balanț a de plăț i a unei ț ări este în deficit, atunci:

Contul curent va fi în deficit
iloveeconomics470@[Link]
 Ț ara poate creș te oferta de bani pentru a acoperi deficitul
Ț ara poate împrumuta din străinătate
(a) ș i (c) de mai sus

596. Contul balanț ei de plăț i al unei ț ări include:

Transfer oficial de valută
Operaț iuni de contrabandă
Împrumuturi ș i ajutoare

Atât a cât ș i c de mai sus

[Link] valutare cresc dacă:

Guvernul creș te impozitele
Exporturile cresc, importurile rămân aceleaș i
Importurile cresc, exporturile rămân aceleaşi
(a) ș i (b) de mai sus

Recepț iile ș i plăț ile pentru bunurile exportate ș i importate sunt incluse în:
Cont de comerț
Cont de capital
Cont curent
Cont monetar

[Link] a oferit un împrumut Pakistanului. Acesta va îmbunătăț i:

Cont curent
Cont de capital
Balanta generala a plăț ilor
(b) ș i (c) de mai sus

[Link] oferă împrumuturi:

Pentru a umple gap-ul în balanț a de plăț i
Pentru a umple deficitul din bugetul guvernului

Pentru a reduce inflaț ia

Pentru a creș te oportunităț ile de angajare

601. În capitalism există suveranitate a:

Producător
Consumator
Guvern
Oameni de afaceri

iloveeconomics470@[Link]
[Link] de bază al sistemului economic islamic este:
Egalitate
Justiț ie
Profit mare
Consum mai mic

603. În sistemul capitalist, preț urile bunurilor sunt determinate de:

Vânzători
Cumpărători
Guvern
Forț ele cererii ș i ofertei

604. În sistemul socialist, preț urile bunurilor sunt determinate de:

Vânzători
Cumpărători
Guvern
Forț ele cererii ș i ofertei

605. În funcț ionarea pieț elor, sistemul islamic este mai aproape de:
Capitalism
Socialism
Economia mixtă
Niciunul dintre cele de mai sus

[Link] este problema economică de bază, care este comună în toate sistemele economice:
Alocarea resurselor rare
Eliminarea inflaț iei
Pentru a creș te exporturile
Pentru a reduce impozitarea

607. Într-o ț ară ca Pakistan:

Toate deciziile economice sunt luate prin intermediul pieț elor
Nu există planificare
Guvernul deț ine cea mai mare parte a mijloacelor de producț ie

Există o dependenț ă de piaț ă

608. În sistemul economic islamic:

Toate deciziile economice sunt luate prin intermediul pieț elor
Nu există planificare
Guvernul deț ine majoritatea mijloacelor de producț ie

iloveeconomics470@[Link]
 Există o dependenț ă de piaț ă

[Link] este definit ca un sistem economic în care există:

Lipsa de planificare
Dependenta de piaț a liberă
Proprietatea privată asupra bunurilor
Toate cele de mai sus

[Link] având un:

Economia mixtă
economia capitalistă
Economia socialistică
economia islamică

ECONOMIE - STUDII DE BAZĂ ÎN ECONOMIE

611. Obiectul de studiu al economiei se preocupă de

Producț ie
Distribuț ie ș i schimb
Consum
Toate cele de mai sus

Problema economică apare deoarece

Dorinele sunt nelimitate
Resursele sunt limitate
Resursele sunt capabile de utilizări alternative
Toate cele de mai sus

[Link] oamenilor sunt

Limitat
Nelimitat
Satisfăcător
Toate cele de mai sus

614. Problema economică apare în

Economii planificate
economii de piaț ă liberă
Economii mixte
Toate cele de mai sus

[Link] sunt:
Limitat
Nelimitat

iloveeconomics470@[Link]
 Nu sunt doar limitate, ci sunt capabile de utilizări alternative
Niciuna dintre cele de mai sus

[Link] dintre următoarele este un exemplu de bun economic

Lumina soarelui
Aer
Petrol
Niciuna dintre cele de mai sus

617.----- nu este un exemplu de bun liber

Lumina solară
Maș ină
Petrol
Calculator

[Link] producț ie se referă la:

Producerea de lucruri care sunt capabile să satisfacă dorinț ele umane
Crearea sau adăugarea utilităț ilor
Transformarea inputurilor în output
Toate cele de mai sus

619. Problema alocării resurselor se referă la:

Ce să produc
Cum să produci
Pentru cine să producem
Tot ce este mai sus

[Link]ț ia produsului naț ional între membrii societăț ii este problema:

Ce să producem
Cum să produci
Pentru cine să producem
Toate cele de mai sus

[Link]ț ia este considerată eficientă atunci când:

Realoarea resurselor nu poate creș te producț ia articolului nici măcar cu
o unitate
Se produce mai mult output cu inputul dat.
Resursele sunt complet utilizate
Toate cele de mai sus

[Link] dintre următoarele se încadrează în macroeconomie?

Venit pe cap de locuitor
Studiul unei firme
Venit individual
Teoria preț ului factorilor

iloveeconomics470@[Link]
[Link] dintre următoarele nu face parte din economia macro?
Venitul naț ional
Venit pe cap de persoană
Venit disponibil
Venit individual

Analiza echilibrului parț ial se încadrează în:

Microeconomie
Macroeconomie
Economia bunăstării
Economia internaț ională

625.―Punctul de plecare al tuturor activităț ilor economice este existenț a dorinț elor umane‖ Cine a spus
asta?
Adam Smith
Selligman
Ricardo
Alfred Marshall

626. Producț ia ș i consumul au loc simultan în cazul

Bunuri
Servicii
Atât în cazul bunurilor, cât ș i al serviciilor
Nici în cazul bunurilor ș i serviciilor

[Link] este o ș tiinț ă socială deoarece

Punctul central în economie este omul ș i problemele sale
Economia foloseș te o abordare ș tiinț ifică pentru a deriva legile sale
La fel ca Istoria, Politica ș i Psihologia, economia se ocupă de problemele umane.
ființ ă
Toate cele de mai sus

628. Creș terea economică poate fi realizată prin

Tehnologie avansată
Expansiunea resurselor
Atât A cât ș i B
Nici A & B

629. Microeconomia nu se ocupă cu:

Studiul unităț ilor economice individuale
Determinarea preț urilor factorilor
Determinarea preț ului mărfurilor
Analiza echilibrului general

iloveeconomics470@[Link]
[Link]ș te economistul care analizează subiectul economiei în două ramuri:
analiza microeconomică ș i analiza macroeconomică.
Adam Smith
Alfred Marshall
Ragner Frisc
P A Samuelson

[Link] intrărilor în ieș iri este cunoscută sub numele de

Producț ie
Consum
Distribuț ie
Schimb

632.----- este un exemplu de input secundar

Teren
Muncă
Capitale
Materie primă

633. O persoană care iese din rând din următoarele

Oț el
Medicină
Educaț ie
Tren

[Link] tehnicilor de producț ie este legată de problema

Ce să produci
Cum să produci
Pentru cine să producă
Niciuna dintre cele de mai sus

[Link] functionala intre inputuri si outputuri se numeste

Funcț ia de producț ie
Funcț ia de consum
Funcț ia de investiț ii
Funcț ia de salvare

[Link] deț inute de o singură persoană sunt cunoscute ca

Proprietate
Parteneriat
Corporaț ii
Niciuna dintre cele de mai sus

637. Firmele deț inute de două sau mai multe persoane sunt cunoscute sub numele de

iloveeconomics470@[Link]
 Proprietate
Parteneriat
Corporaț ii
Niciuna dintre cele de mai sus

[Link] deț inute de acț ionari sunt cunoscute ca

Proprietate individuală
Parteneriat
Corporatii
Niciuna dintre cele de mai sus

[Link] obiectiv al unei firme este

Maximizarea profitului
Maximizarea veniturilor
Maximizarea vânzărilor
Niciunul dintre cele de mai sus

640. Care dintre următoarele este un exemplu de input fix

Materii prime
Lucrători ocazionali
Plante ș i echipamente
Tot ce este mai sus

641. Pe termen scurt

Toate intrările sunt fixe
Toate intrările sunt variabile
Unele inputuri sunt fixe, iar altele sunt variabile
Niciuna dintre cele de mai sus

642. Pe termen lung

Toate intrările sunt fixe
Toate intrările sunt variabile
Unele intrări sunt fixe, iar altele sunt variabile
Nimic din cele de mai sus

643. Produsul marginal al unui factor este

Produsul suplimentar primit de firmă datorită angajării unei unităț i suplimentare
al unui factor variabil
Adăugarea la produsul total atunci când este utilizată o unitate suplimentară a unui factor
Rata de schimbare a produsului total per unitate de schimbare a factorului variabil
Toate cele de mai sus

Funcț ia de producț ie exprrimă

Relaț ia dintre input ș i output
Cum se produce maximum de output cu inputul dat

iloveeconomics470@[Link]
 Care este combinaț ia de input cu costul minim pentru a produce outputul dat?
Toate cele de mai sus

Costul variabil al unei firme variază în proporț ie directă cu

Volumul producț iei sale
Extinderea profiturilor sale
Volumul vânzărilor sale
Toate cele de mai sus

[Link] of variable proportions se referă la

Funcț ia de producț ie pe termen lung
Legile randamentelor la scară
Funcț ia de producț ie pe termen scurt
Niciuna dintre cele de mai sus

647. „punctul de inflexiune“ apare în care stadiu al legii proporț iilor variabile
Stadiul I
Etapa II
Stadiul III
Nimeni dintre cei de mai sus

648. Un producător raț ional va selecta nivelul său de producț ie în care etapă a legii
proporț ii variabile
Etapa I
Etapa II
Stadiul III
Fie Stadiul I, fie Stadiul II

[Link] total atinge maximul când

MP este în creș tere
MP este maxim
MP = 0
MP este negativ

[Link] ‗punctul de inflexiune‘

MP este maxim
AP este maxim
TP este maxim
Tot ce este mai sus

651. Randamentele de scară se referă la funcț ia de producț ie unde

Toț i factorii sunt fixaț i
Unele factori sunt fixaț i ș i altele sunt variabile
Toț i factorii sunt variabili
Niciuna dintre cele de mai sus

iloveeconomics470@[Link]
652. În cazul unor randamente decrescătoare la scară, o creș tere proporț ională dată a tuturor factorilor
cauze
O creș tere mai mult decât proporț ională a producț iei
O creș tere proporț ională egală a producț iei
o creș tere mai puț in proporț ională a producț iei
Niciuna dintre cele de mai sus

653. Creș terea randamentelor la scară apare din cauza

Diviziunea muncii
Specializare
Economii de scară
Tot ce este mai sus

Cauza pentru scăderea rentabilităț ii scalei este:

Proporț ie necorespunzătoare a factorilor de producț ie
Dificultate în combinarea anumitor factori
Combinarea excesivă a anumitor factori
Tot ce este mai sus

[Link] pentru diminuarea returnărilor la scară este:

Progres tehnic
Expansiunea resurselor
Combinarea corectă a resurselor
Tot ceea ce este mai sus

[Link] de scară se referă la:

Avantajele rezultate din producț ia la scară largă
Dezavantaje rezultate din producț ia la scară largă
Avantajele rezultate din creș terea numărului de consumatori
Toate cele de mai sus

657. Care dintre următoarele nu este legat de economiile de scară:

Domeniul pentru divizarea muncii ș i specializare
Posibilităț i pentru obț inerea de inputuri la preț uri mai mici

Dificultăț i întâmpinate de manageri în coordonarea afacerii

Posibilităț i pentru facilităț i de stocare mai bune

Legea randamentelor decrescânde se aplică la:

Agricultură doar
Numai industrie
Pe termen scurt doar
Universal

iloveeconomics470@[Link]
659. Să presupunem că o firmă angajează 5 muncitori ș i produce 120 de unităț i de producț ie. Când 6 muncitori sunt
angajată, firma produce 136 de unităț i de output. Atunci produsul marginal este ---
120
136
6
16
O firmă produce 200 de unităț i din produsul X angajând 10 lucrători ș i 240 de unităț i din
aceeaș i marfă angajând 12 lucrători. Atunci Produsul Mediu al lucrătorului
este -----
200
240
20
40

[Link] lucruri rămânând neschimbate, cantitatea de produs cerută creș te odată cu -----
------- în preț .
Creș te
Scade
Variantă
Niciuna dintre cele de mai sus

662.Când utilitatea totală este maximă, utilitatea marginală este:

Maximum
Unu
Zero
Infinit

663. Pentru bunurile complementare, elasticitatea încruciș ată a cererii:

Pozitiv
Negativ
Zero
Niciunul

Relaț ia dintre preț ul unei mărfuri ș i cererea pentru o altă mărfuri este măsurată
de:
Elasticitatea preț ului
Elasticitatea venitului
Elasticitatea încruciș ată
Elasticitatea substituț iei

665. Când TU cade, MU este:

Creș te
Zero
Pozitiv
Negativ

iloveeconomics470@[Link]
[Link]ă variază ------------- cu preț ul.
Direct
Pozitiv
Invers
Niciuna dintre cele de mai sus

667.Când Q = f (P), coeficientul de elasticitate este măsurat prin:

_Q/_P / P/Q
_P/_Q * Q/P
_Q/_P * P/Q
_P/_Q / Q/P

Elasticitatea veniturilor a cererii pentru un bun inferior este:

Negativ
Pozitiv
Zero
Unitate

669. În cazul bunurilor de lux, elasticitatea veniturilor cererii va fi:

Mai puț in decât unitate
Unitate
Mai mult decât unitate
Tot ce este mai sus

670. Elasticitatea venitului este pozitivă, dar mai mică decât unitatea în cazul:
Necesar
Lux
Inferior
Substitute

[Link]ând o curbă de cerere individuală pentru un bun, toate, cu excepț ia uneia dintre următoarele
sunt menț inute constante:
Venitul în bani al individului
Preț urile mărfurilor conexe
Preț ul bunului aflat în considerare
Gusturile consumatorilor

672.Când venitul unei persoane creș te, când totul rămâne neschimbat, cererea sa
pentru bunuri normale:
Creș te
Căderi
Rămâne la fel
Oricare dintre cele de mai sus este posibil

iloveeconomics470@[Link]
673.Când venitul unui individ scade, când totul rămâne la fel, cererea sa
pentru bunuri inferioare:
Creș teri
Scăderi
Rămâne neschimbat
Nu pot spune

674.Când preț ul bunului substitut al lui X scade, cererea pentru X:

Creș te
Cascadă
Rămâne neschimbat
Toate cele de mai sus sunt posibile

[Link]ă cantitatea cerută rămâne neschimbată pe măsură ce preț ul bunului scade, atunci
coeficientul de elasticitate a preț ului cererii este:
Mai mare decât
Unu egal cu unu
Mai mic decât unu
Zero

[Link]ă elasticitatea veniturilor la cerere este mai mare decât unu, atunci bunul este:
Necesitate
Lux
Inferior
Marfă nelegată

677. Dacă cantitatea de marfă cumpărată rămâne neschimbată atunci când preț ul unei alte
schimbările de mărfuri, elasticitatea încruciș ată a cererii între ele va fi:
Pozitiv
Negativ
Zero
Unu

[Link] dintre următoarele este o excepț ie de la legea cererii?

bun Giffen
Normal bun
Bun superior
Toate cele de mai sus

679. Legea utilităț ii marginale descrescătoare a fost popularizată de:

Keynes
Marshall
Smith
Samuelson

iloveeconomics470@[Link]
680. Dacă elasticitatea veniturilor cererii pentru o marfă este de 0,4, atunci ...
mărfuri în cauză sunt:
Lux
Necesar
Bunurile Giffen
Bun independent

Elasticitatea încruciș ată a cererii în cazul substitutelor:

Zero
Negativ
Pozitiv
Infinitate

[Link]ă o mică schimbare de preț duce la o schimbare infinit de mare în cantitatea cerută, atunci
cererea este:
Perfect elastic
Perfect inelastic
Elastic
inelastic

[Link]ăugarea netă la utilitatea totală atunci când se consumă o unitate în plus este:
AU
MU
MC
TU

Cel mai important determinant al cererii este:

Venit
Averea
Preț
Anunț

[Link] dintre următoarele este motivul pentru legea cererii:

Efectul preț ului
Efect de reacț ie
Efectul veniturilor
Efectul de echilibru real

686.O piaț ă:
Se referă neapărat la un loc de întâlnire între cumpărători ș i vânzători
Nu se referă neapărat la un loc de întâlnire între cumpărători ș i vânzători
Se întinde pe întreg teritoriul ț ării
Se întinde peste un oraș

Adăugarea netă la costul total se numeș te:

iloveeconomics470@[Link]
 Cost marginal
Cost mediu
Cost fix
Cost variabil

688. Echilibrul pieț ei pentru o marfă este determinat de:

Cererea de piaț ă
Oferta de piaț ă
Echilibrarea forț elor cererii ș i ofertei
Oricare dintre cele de mai sus

689.Când există doar câț iva vânzători ai mărfii, piaț a se numeș te:
Monopol
Duopol
Oligopol
Monopsonie

[Link]ă curba ofertei pentru bunul respectiv are o panta pozitivă, o creș tere a preț ului
marfă
Creș terea ofertei
Creș terea cantităț ii oferite
Scăderea ofertei
Scădere în cantitatea oferită

[Link] poziț ia de echilibru stabil, oferta de piaț ă a unui bun scade,

în timp ce cererea de pe piaț ă rămâne neschimbată, atunci:
Preț ul de echilibru scade
Cantitatea de echilibru creș te
Atât preț ul de echilibru, cât ș i cantitatea de echilibru scad.
Preț ul de echilibru creș te, dar cantitatea de echilibru scade

[Link] ofertei pentru o curbă de ofertă în linie dreaptă cu un coard pozitiv care intersectează
axa de preț uri este:
Egal cu zero
Egal cu unul
Mai mare decât unu
Constant

693. În care dintre următoarele pieț e, publicitatea este absentă:

Competiț ie monopolistă
Competiț ie perfectă
Oligopol
Niciuna dintre cele de mai sus

694.-------------- Costul nu poate deveni niciodată zero.

iloveeconomics470@[Link]
 Cost variabil
Cost fix
Cost marginal
Cost mediu

[Link]ă o curbă de ofertă liniară cu pantă pozitivă intersectează axa cantităț ii, elasticitatea
oferta este:
Inelastic
Elastic
Elasticitate unitară
Perfect elastic

[Link]ă o curbă de ofertă liniară cu panta pozitivă trece prin origine, elasticitatea
oferta este
Inelastic
Elastic
Elasticitate unitară
Perfect elastic

[Link] mediu este suma AVC ș i

MC
TC
AFC
ATC

[Link] de ofertă orizontală paralelă cu axa cantităț ii reprezintă

Ofertă elastică
Oferte inelastice
Ofertă perfect elastică
Oferte perfect inelastice

699.Când producț ia este zero, costul variabil este --------

Maxim
Minim
Infinitate
Zero

700. Schimbarea cantităț ii furnizate a unui produs poate rezulta din

Schimbări în preț ul propriu
Schimbări în costul de producț ie
Schimbare în tehnologie
Schimbarea preț ului produselor înrudite

[Link] preț uri deasupra preț ului de echilibru

Cantitatea oferită depăș eș te cantitatea cerută

iloveeconomics470@[Link]
 Cantitatea cerută depăș eș te cantitatea oferită
Există o penurie
Tot ce este menț ionat mai sus este posibil

702.Când MC taie AC, AC este la ------------

Maximum
Minimum
Zero
Negativ

703. O creș tere a ofertei de piaț ă, cererea rămânând aceeaș i, cauzează

Creș terea preț ului de echilibru
Scădere a cantităț ii de echilibru
Scădere a preț ului de echilibru ș i creș tere a cantităț ii de echilibru
Atât preț ul de echilibru, cât ș i cantitatea cresc

[Link]ț ia costului leagă costul de

Intrare
Ieș ire
Materie primă
Mâini

O creș tere a cererii pe piaț ă, oferta rămânând aceeaș i, rezultă în

Scădere a preț ului de echilibru
Reducerea cantităț ii de echilibru
Scăderea preț ului de echilibru ș i creș terea cantităț ii de echilibru
Atât preț ul de echilibru, cât ș i cantitatea cresc

706. Nu există nicio distincț ie între firmă ș i industrie în

Concurenț ă perfectă
Monopol
Competiț ie monopolistă
Oligopol

O scădere a cererii pe piaț ă, oferta rămânând aceeaș i, rezultă în

Creș terea preț ului de echilibru
Creș terea cantităț ii de echilibru
Creș terea preț ului de echilibru ș i scăderea cantităț ii de echilibru
Atât preț ul de echilibru, cât ș i cantitatea scad

[Link] celei mai bune alternative următoare se numeș te

Cost marginal
Cost mediu
Costul de oportunitate
Cost direct

iloveeconomics470@[Link]
 709.Când MC este mai mare decât AC, AC
Creș teri
Cade
Maximum
Minimum
CONTABILITATEA VENITULUI NAȚIONAL

710. Care dintre următoarele este o activitate economică?

[Link]ă ț i medicale oferite de un dispensar caritabil
b. Învă ț area propriului copil acasă
o gospodăreasă care î ș i îndepline ș te datoriile casnice
d. Ascultând muzică la radio

[Link] dintre următoarele este cea mai apropiată de conceptul de producț ie economică?
a. Vânzarea de bunuri ș i servicii pentru profit
b. Fabricarea de bunuri
[Link]ăugare la valoarea mărfurilor
d. Adăugarea la stocul de bunuri ș i servicii pentru utilizare viitoare

[Link] dintre următoarele este o caracteristică a unei economii moderne?

Predominan ț a agriculturii
b. economie de sat autosuficientă
[Link] în produc ț ia de mărfuri
d. Tehnologie statică

[Link]ă acț iunile economice din următoarele:

a. Amortizarea echipamentelor
b. Produc ț ia de cereale alimentare în timpul sezonului Kharif
c. Achizi ț ia de cereale de către o gospodărie
d. Depozitul bancar al unei gospodării

[Link] dintre următoarele este un flux economic?

[Link] na ț ională
b. Cererea pentru utilaje
c. Cont curent al unei gospodării într-o bancă
popula ț ia unei ț ări

O economie închisă este aceea care:

a. Nu face comer ț cu alte ț ări
b. Nu posedă niciun mijloc de transport interna ț ional
c. Nu are o linie de coastă
d. Nu este membru al Organiza ț iei Na ț iunilor Unite

iloveeconomics470@[Link]
[Link] tradiț ională este caracterizată prin:
a. Diviziunea muncii ș i specializarea
b. Organizarea produc ț iei pentru auto-consum
c. Proces de produc ț ie intensiv în capital
d. Cre ș terea interven ț iei statului

[Link] dintre următorii este un nerezident în India?

o persoană de origine indiană care lucrează la Banca Mondială, Washington, DC
b. O persoană de origine indiană angajată în biroul ONU de la New Delhi
c. Managerul indian al sucursalei băncii Punjab National în Londra
d. Un turist indian în Europa

[Link]ărarea unui ventilator de tavan de către o gospodărie este tratată în contabilitatea veniturilor naț ionale ca parte
de:
a. Formarea capitalului
b. Consum pe o perioadă lungă de timp
c. Consumul în momentul achizi ț iei
d. Consumul intermediar

719.Întreprinderile corporative se referă la:

a. Casele de afaceri care men ț in un cont separat de profit ș i pierdere
b. Casele de afaceri care ob ț in împrumuturi de la o bancă
c. Casele de afaceri care ob ț in împrumuturi de la public
d. Case de afaceri care sunt independente de proprietarii lor

720. Care dintre următoarele nu este o întreprindere corporativă?

[Link] ț ia Alimentară a Indiei
b. Corpora ț ia Municipală din Delhi
c. Compania Tata de Fier ș i O ț el
d. Compania de Asigurări de Via ț ă din India

721. Întreprinderile departamentale fac parte din:

a. Guvernul general
b. Sectorul corporativ
c. Institu ț ii publice non-profit
d. Institu ț ii non-profit care servesc gospodăriile

722. Care dintre următoarele este o întreprindere departamentală a Guvernului Indiei?

a. Banca Rezervei a Indiei
b. Corpora ț ia Indian Oil
c. Căile Ferate Indiene
d. Corpora ț ia Alimentară din India

723. În care dintre următoarele sectoare producț ia pentru auto-consum are loc în mod obiș nuit
loc?

iloveeconomics470@[Link]
 a. Întreprinderi administrative guvernamentale
b. Sectorul corporate privat
c. Întreprinderi publice non-departmentale
d. Gospodării

724. Producț ia de subzistenț ă se referă la:

a. Produc ț ie pentru auto-consum doar
b. Produc ț ia necesită ț ilor vie ț ii
c. Exporturile sunt egale cu importurile
d. Niveluri scăzute de produc ț ie

725. Doreș te colectivul să includă:

a. Suma totală a tuturor bunurilor ș i serviciilor dorite de indivizi
b. Bunuri precum frigiderele utilizate de membrii unei familii
c. Ziare
d. Apărarea unei ț ări

726. Care dintre următoarele sunt bunuri de producț ie cu utilizare durabilă?

[Link]
b. Tractoare
ulei diesel
d. Furaje pentru vite

[Link] pentru consum intermediar apare în:

a. Gospodării de consumatori
b. Întreprinderi de stat doar
c. Întreprinderi corporative doar
d. Toate sectoarele productive ale economiei

728. Cheltuieli pentru achiziț ionarea de noi piese de schimb pentru utilajele instalate de o firmă
este parte din:
a. Formarea capitalului fix
b. Consumarea capitalului
c. Consumul intermediar
d. Consum final

[Link] dintre următoarele reprezintă o cheltuială pentru consumul intermediar?

[Link]ărarea de cărbune de către o fabrică de o ț el
b. Achizi ț ia de cărbune de către un dealer de cărbune
c. Achizi ț ionarea de cărbune de către un gospodărie
d. Toate cele de mai sus

[Link] pentru consumul final apare în:

a. Sectorul gospodăresc doar
b. Sectorul guvernamental doar

iloveeconomics470@[Link]
 [Link] (a) ș i (b)
d. Toate sectoarele

[Link] dintre următoarele activităț i ale unui fermier este un exemplu de intermediar
consum?
a. Achizi ț ionarea tractorului
b. Plată a dobânzii către o bancă cooperativă
c. Tarifele electrice pentru operarea unei pompe
d. Salariile plătite lucrătorilor în timpul recoltării

732. Valoarea de închiriere imputată a locuinț elor ocupate de proprietari este o parte din:
a. Consum intermediar
b. Formarea capitalului
c. Consum final
Cheltuieli pentru bunuri de folosinț ă îndelungată

733.Vânzarea de ziare vechi de către o gospodărie face parte din:

a. Cheltuielile finale de consum ale gospodăriei
b. Valoarea adăugată de sectorul gospodăresc
c. Formarea capitalului
d. Plă ț i de transfer

734. Care dintre următoarele constituie o parte a formării capitalei fixe interne?
a. Achizi ț ia netă de active de serviciu de către întreprinderile corporative
b. Achizi ț ia netă de bunuri fizice second-hand din străinătate
c. Cheltuieli pentru păr ț i noi ale activelor fizice
d. Acumularea stocurilor de îngră ș ăminte

735. Achiziț iile efectuate de Ambasada SUA în India fac parte din:
a. Venituri nete din factorii de produc ț ie din străinătate

b. Plă ț i de transfer
c. Cheltuieli de consum intern
d. Exporturile din India către SUA

736. Achiziț iile directe în străinătate efectuate de guvern în cont curent fac parte din:
a. Consum final B. Investiț ii
b. Plă ț i nete de factori în străinătate D. Transferuri curente din restul lumii
[Link] dintre următoarele nu face parte din investiț ia netă într-o economie?
[Link]ărarea de ac ț iuni vechi
b. Achizi ț ia unui ceas de perete de către o fabrică
c. Achizi ț ia unui ceas de perete de către o gospodărie
d. Cre ș terea stocului de materii prime

738. Care dintre următoarele este inclus în consumul de capital fix?

a. Scăderea pre ț ului utilajelor ș i altor stocuri

iloveeconomics470@[Link]
 b. Cheltuieli pentru repara ț ii ș i între ț inere
[Link] clădirilor într-un cutremur
d. Uzura normală a echipamentului în timpul utilizării

[Link] brută a capitalului fix din gospodării nu include:

a. Achizi ț ie netă de utilaje second-hand de către sectorul privat corporatist din
Guvern
b. Importurile nete de utilaje second-hand din străinătate
c. Produc ț ia pe cont propriu a activelor de ș tiri
d. Construirea de noi drumuri ș i poduri

740. Valoarea producț iei diferă de valoarea adăugată cu suma de:

a. Impozite indirecte
b. Salarii ș i remunera ț ii
[Link] intermediar
d. Cadouri primite din străinătate

741. Investiț ia brută fixă într-o economie pe parcursul unui an este de 200 de milioane de rupee. Economia
a deț inut capital fix în valoare de 1200 crore Rs la începutul anului ș i rata
deprecierea este de 10% pe an. Care este valoarea netă a capitalului fix deț inut la
sfârș itul anului?
1600 crore Rs
b. 920 de croi
[Link] 1280 crore
1200 crore de rupii

742. Dacă consumul de capital este egal cu investiț ia brută fixă, atunci:
Investi ț ia netă este zero
b. Investi ț ia netă este negativă
c. Investi ț ia netă este pozitivă
d. Venitul na ț ional este constant

[Link] dintre următoarele constituie o investiț ie a unei gospodării?

a. Achizi ț ionarea unei ma ș ini de spălat
b. Vopsirea unei case
c. Cumpărarea unei case noi
d. Cumpărarea unei ma ș ini noi

Valoarea adăugată netă este egală cu:

[Link]ă ț ile acumulate pentru factorii de produc ț ie
b. Compensarea angaja ț ilor
c. Salarii plus chirie plus dobândă
d. Valoarea produc ț iei minus deprecierea

[Link]ăugarea la stocurile de cereale de către Corporaț ia Alimentară a Indiei este o parte a:

iloveeconomics470@[Link]
 a. Investi ț ii nete fixe
b. Venituri nete ale sectorului guvernamental
[Link] brută de capital
d. Consumul final

746. Venitul mixt al persoanelor care lucrează pe cont propriu înseamnă:

a. Profituri brute primite de o întreprindere individuală
b. Chirie, dobândă ș i profit al unei întreprinderi
[Link]ări de factor combinate care nu sunt distinc ț ibile
d. Salarii datorate lucrătorilor familiari

[Link] de afaceri operativă implică:

[Link] adăugată brută minus profituri
b. Venit net din proprietate ș i antreprenoriat
c. Profiturile nete ale întreprinderilor publice
d. Parte a profiturilor care sunt reinvestite
748. Supraprodusul operaț ional apare în:
a. Sectorul guvernamental doar
b. Sectorul gospodăriilor doar
c. Întreprinderi publice doar
d. Toate întreprinderile producătoare din sectorul corporativ

749. Surplusul operaț ional diferă de valoarea adăugată netă prin suma de:
a. Compensarea angaja ț ilor
b. Impozitele indirecte nete
c. Consumul de capital fix
d. Dividende

[Link] dintre următoarele nu face parte din compensaț ia angajaț ilor?

contribu ț ia angajatorului la fondul de pensii
b. indemniza ț ia de călătorie în timpul concediului
Plă ț i efectuate către consultan ț i străini vizitatori
d. Pensii pentru angaja ț ii pensiona ț i

751. Identifică elementul care nu este o plată de factor:

a. Uniforme gratuite pentru personalul de apărare
b. Salarii ș i indemniza ț ii pentru membrii Parlamentului
c. Chirie imputată pentru o clădire ocupată de proprietar
d. Burse acordate studen ț ilor din caste programate

752. Care dintre următoarele este un exemplu de venit din factori din străinătate?
a. Interesul câ ș tigat de un indian nerezident pe contul său bancar din India
b. Exportul de produse de artizanat din India în Marea Britanie
c. Banii trimisi de un inginer angajat în Londra familiei sale din Delhi
d. Profituri ob ț inute de o sucursală a Băncii Statului Indiei în Londra

iloveeconomics470@[Link]
753. Plăț ile de transfer se referă la plăț ile care sunt efectuate:
a.Fără nicio schimb de bunuri ș i servicii
b. Către muncitorii în transfer de la un loc de muncă la altul
c. Ca compensare a angaja ț ilor
d. Niciuna din cele de mai sus

754. Venitul personal disponibil este:

a. Întotdeauna egal cu venitul personal
b. Întotdeauna mai mult decât venitul personal
c. Egal cu venitul personal minus impozitele directe plătite de gospodărie
d. Egal cu venitul personal minus impozitele indirecte

[Link]ă pe parcursul unui an venitul naț ional la preț uri constante creș te cu 5%, în timp ce preț urile de asemenea
creș te cu 5% iar populaț ia înregistrează o creș tere de 2%; atunci venitul real pe cap de locuitor va:
a. Rămâne constant
b. Cre ș te cu 2%
[Link] cu 3%
d. Cre ș te cu 3%

Estimările venitului naț ional al Indiei sunt publicate atât la preț uri curente, cât ș i la preț uri constante.
Care este anul de bază pentru estimările la preț uri constante publicate în prezent?
a. 1960-61
b. 1970-71
c.1980-81
d. 1985-86
Conturile naț ionale de venit, impozitele directe pe venitul personal sunt înregistrate ca:
a.Încasările sectorului guvernamental ș i plă ț ile sectorului corporativ
b. Încasările sectorului guvernamental ș i plă ț ile sectorului gospodăriilor
c. Transfer de la sectorul gospodăresc la sectorul guvernamental
d. Plă ț i ale sectorului guvernamental

758. Pentru care dintre următoarele sectoare este utilizată metoda veniturilor pentru estimarea naț ională
venitul Pakistanului?
a. Agricultură ș i activită ț i în domeniul agricol
b. Împingere
c. Silvicultură
d. Bancar ș i asigurări

759. Identifică sectorul în legătură cu care metoda de cheltuieli este utilizată pentru estimare
venitul naț ional în India:
a. Fabricare înregistrată
b. Construc ț ie
c. Administra ț ia publică ș i apărarea
d. Imobiliare, proprietatea locuin ț elor ș i servicii de afaceri

iloveeconomics470@[Link]
[Link]ă PIB-ul la preț uri de piaț ă este de 1200 crore Rs ș i stocul de capital fix valorează 2000 crore Rs
care se depreciază cu rata de 10% pe an, iar suma impozitelor indirecte nete este de Rs
150 de crore. Care este venitul naț ional?
3050 crore Rs
b. 2850 crore Rs
[Link] 1000 crore
850 crore Rs

Venitul naț ional diferă de produsul naț ional net la preț urile de piaț ă cu suma de:
a. Transferuri curente din restul lumii
b. Impozite indirecte nete
[Link] datoriei na ț ionale
d. Nu este diferit
762. Dacă venitul net factor din străinătate este zero, atunci:
Produsul intern este zero
b. Produsul na ț ional este zero
Produsul na ț ional este egal cu produsul intern.
d. Produsul na ț ional este constant

763. Pentru estimarea venitului privat, care dintre următoarele elemente trebuie adăugat la
venitul naț ional?
a. Venituri din proprietate care revin guvernului
b. Economiile întreprinderilor non-departmentale
c. Subven ț ii
d. Dobânda la datoria na ț ională

764.În timpul estimării veniturilor personale din venitul naț ional, care dintre următoarele elemente
trebuie să fie dedus?
a. Impozite indirecte nete
b. Impozitele directe plătite de gospodării
c. Dividende
d. impozitul pe profitul corporativ

[Link] trebuie adăugat la venitul naț ional pentru a obț ine venitul naț ional net?
venitul disponibil?
a. Venituri din proprietate ș i antreprenoriat ce revin Guvernului
b. Transferuri curente nete din restul lumii
c. Profituri ale întreprinderilor publice
d. Împrumuturi de la public

Produsul naț ional net la costul factorilor este:

a. Egal cu venitul na ț ional
b. Mai mult decât venitul na ț ional
c. Mai pu ț in decât venitul na ț ional

iloveeconomics470@[Link]
 d. Întotdeauna mai mult decât produsul intern brut

[Link] dintre următoarele este dedusă în timp ce se estimează venitul naț ional prin valoarea adăugată
metodă?
a. Valoarea bunurilor ș i serviciilor produse pentru auto-consum
b. Valoarea alquilerului imputată a clădirii ocupate de proprietar
c. Venitul net din străinătate
d. Consumarea capitalului

768. În timp ce se estimează venitul naț ional prin metoda veniturilor, unul dintre următoarele nu este
inclus.
a. Venit mixt al persoanelor fizice autorizate
b. Impozitul pe mo ș tenire sau taxa pe moarte
c. Dobândă pe obliga ț iunile unei companii străine
Venitul angaja ț ilor organiza ț iilor voluntare

[Link] dintre următoarele nu este inclusă în estimarea venitului naț ional de către
metode de cheltuieli?
a. Investi ț ie în ac ț iuni ale unei noi companii
b. Cheltuieli de apărare
c. Taxa indirectă netă
d. Exporturi nete

770. Diferenț a între produsul naț ional net la preț uri de piaț ă ș i produsul intern net la
preț urile pieț ei sunt egale cu:
a. Valoarea exporturilor
b. Transferuri curente nete din străinătate
[Link] exporturilor minus valoarea importurilor
[Link] venituri din străinătate

771. Care dintre următoarele explică diferenț a dintre produsul intern net la
preț urile pieț ei ș i venitul naț ional?
a. Venitul net din factorul de produc ț ie din străinătate
b. Dobânda datoriei na ț ionale
c. Venitul net din factorii de produc ț ie din străinătate minus transferurile curente
d. Veniturile nete din factorii de produc ț ie din străinătate minus impozitele indirecte

[Link] trebuie să fie scăzut din valoarea producț iei pentru a ajunge la net
valoarea adăugată de o întreprindere producătoare?
a. Valoarea consumului intermediar
b. Consum ț ia de capital fix
c. Impozitele indirecte
d. Toate cele de mai sus

iloveeconomics470@[Link]
Metoda adăugării valorii pentru măsurarea venitului naț ional este cunoscută ș i sub numele de:
a. Metoda de produc ț ie netă
b. Metoda de produc ț ie
metoda industriei de origine
d. Toate cele de mai sus

Împrumuturile externe nete fac parte din:

a. Produs intern brut
Produsul na ț ional net
[Link] ț ie brută
d. Transferuri de capital

775. Venituri brute agregate înseamnă:

[Link] cifrei de afaceri a produc ț iei
b. Venituri ale Guvernului
c. Venituri din sectorul corporate
d. Venituri din restul lumii

[Link] venit naț ional se referă de obicei la:

PIB la costuri factor
b. PIB la pre ț uri de pia ț ă
[Link] la costul factorilor
d. PIB net la pre ț uri de pia ț ă

777. Care dintre următoarele este un exemplu de plată de transfer efectuată de guvern?
c. Cazare gratuită pentru angaja ț ii guvernului
b. Cazare gratuită pentru Pre ș edintele Indiei
c. Dobânda la datoria na ț ională
d. Bonus plătit angaja ț ilor feroviari

778. Recepț iile de transfer ale Guvernului includ:

a. Vânzarea de ma ș ini second-hand de către departamentele guvernamentale
b. Impozite directe ș i indirecte
c. Chiria imputată a clădirilor guvernamentale
d.‗Dividende primite de la întreprinderile publice

[Link] este un exemplu de transfer de capital în cadrul unei ț ări?

a. Compensarea reziden ț ilor ale căror case au fost deteriorate de inunda ț ii
b. Veche pensii de vârstă
c. Interesele plătite de gospodării consumatoare pentru împrumuturile de consum
d. Cadouri pentru bolnavi ș i săraci de sărbători

780. Venituri reț inute în străinătate înseamnă:

a. Venitul re ț inut de un rezident care lucrează în străinătate
b. Profiturile companiilor rezidente în străinătate

iloveeconomics470@[Link]
 c. Profituri nedistribuite nete ale companiilor rezidente ș i nerezidente
d. Rezervele de schimb valutar

781. Care dintre următoarele nu este un exemplu de transferuri de capital între ț ări?
[Link]ă de război
b. Cadouri pentru victimele ciclonului
c. Asisten ț ă economică
d. Subven ț ii de la alte guverne

[Link] asupra datoriei publice fac parte din:

[Link]ă ț i de transfer efectuate de guvern
b. Plă ț i de transfer de către întreprinderi
venituri interne
d. Plă ț i de dobândă efectuate de gospodării

783. Care dintre următoarele nu este un transfer guvernamental de plăț i către gospodării?
bursă
b. Subven ț ie
c. Pensia de familie
d. Indemniza ț ia de ș omaj

784. Venitul din proprietate este o parte din:

a. Venit mixt al persoanelor care lucrează pe cont propriu

b. Profit opera ț ional

c. Compensarea angaja ț ilor
d. Nici unul dintre acestea

[Link]ăț ile unilaterale sunt cunoscute sub numele de:

a. Venit din factor
b. Plă ț i pentru factori
[Link] ț i plă ț i
d. Plă ț i pentru servicii productive prestate de al ț ii

[Link]ă afirmaț ia corectă:

Venitul personal disponibil exclude impozitele directe plătite de gospodării
b. Transferurile de capital se plătesc din venitul curent
Venitul din loterie primit de o gospodărie este venit din factor
d. Redeven ț ele sunt o parte din compensa ț ia angaja ț ilor

787. Care dintre următoarele include dobânda la datoria naț ională?

a. Venitul na ț ional
b. Venit personal
c. Produsul na ț ional brut
d. Produsul na ț ional net

iloveeconomics470@[Link]
788. Care dintre următoarele este incorect?
a. PIB la pre ț urile de pia ț ă = NNP la costurile factorilor plus taxe indirecte nete
b. NNP la costul factorilor = NNP la pre ț urile de pia ț ă minus impozitele indirecte nete H
CNP la pre ț urile de pia ț ă = PIB la pre ț urile de pia ț ă plus venitul net din factorii de produc ț ie din străinătate
d. Niciuna din cele de mai sus

789. Prima estimare a venitului naț ional în India a fost realizată de Dadabhai Naoroji pentru
an
a.1857-58
b. 1867-68
c. 1881-82
d. 1890-91

Veniturile interne se referă la veniturile care sunt generate

a. De to ț i producătorii din teritoriul geografic al ț ării
b. Doar de către producători reziden ț i
c. În sectorul gospodăresc
d. În industriile de tip cottage

[Link]ă nivelul general al preț urilor creș te cu 12% ș i venitul naț ional la preț uri constante
creș te cu 3%, atunci venitul naț ional la preț uri curente:
Cre ș tere de 9%
b. Cre ș te cu 15%
c. Cre ș tere de 12%
d. Crestere cu 9%

Produsul intern brut diferă de produsul intern net prin suma de:
venitul guvernamental din proprietate
b. Impozite indirecte nete
c. Consumul de capital fix
d. Formarea capitalului net

Există o relaț ie ------- între preț ș i cantitatea oferită

Pozitiv
Negativ
Constant
Invers

Curba ofertei reprezintă relaț ia -------- între cantitate ș i preț

Direct
Invers
Fie direct, fie invers
Niciuna dintre cele de mai sus

795. Venitul Naț ional înseamnă:

iloveeconomics470@[Link]
 PIB la costul factorilor
PIB la Preț de Piaț ă
NNP la costul factorilor
NNP la preț ul de piaț ă

Diferenț a dintre PIB ș i PNB este egală cu:

Plăț i de transfer
Impozitele indirecte nete
Venitul net din factori extern
Dezvoltare

797. Care dintre următoarele este adevărat?

PIB + Amortizare = PNN
PNB = PIB + Venituri nete din factorii de producț ie din străinătate
PIB = PIB minus impozitele indirecte nete
NNP = DGP minus amortizare

[Link] este egal cu:

PIB plus Deprecierea
PIB minus amortizare
PIB minus exporturi
PIB plus exporturi

799. Care dintre următoarele nu este o metodă de estimare a venitului naț ional?
Metoda matricei
Metoda venitului
Metoda cheltuielilor
Metoda de produs

800. Un an fiscal în India este:

An calendaristic
An universitar
An fiscal
Nici unul dintre acestea

801. Creș terea venitului naț ional real (NI) înseamnă creș terea în:
NI la preț urile curente
NI la preț uri constante
Ambele
Niciunul dintre acestea

[Link] indirecte Net înseamnă:

Impozite indirecte plus subvenț ii
Venituri minus impozite
Impozitele indirecte minus subvenț iile

iloveeconomics470@[Link]
 Exporturi minus importuri

Venitul net factor din străinătate arată diferenț a dintre:

PIB
NNP ș i NDP
PIB ș i PNB
PIB

Venitul pe cap de locuitor este egal cu:

Populaț ie/venit naț ional
Venitul naț ional/populaț ie
Venit naț ional/PIB
NNP/GNP

Deflatorul PIB-ului este dat de:

NI nominal/NI real
DGP nominal/DGP real
PIB nominal/ PNB nominal
PIB real/PNB real

806. Amortizarea capitalului din cauza utilizării constante înseamnă:

Consum intermediar
Consum final
Amortizare
Devalorizare

Valoarea producț iei minus consumul intermediar este:

Depréciere
Valoare adăugată
Valoare adăugată netă
Exporturi nete

Venitul personal minus impozitele personale este:

Venitul Naț ional
Venituri private
Venit disponibil
Venit pe cap de locuitor

Sectorul primar include:

Agricultură
Industrie
Servicii
Bancar

Venitul naț ional este o variabilă --------.

iloveeconomics470@[Link]
 Flux
Stoc
Static
Dinamic

811. Care dintre următoarele este adevărat:

PIB-ul este un concept geografic
PIB-ul nu este un concept geografic
PIB-ul ș i PNB-ul sunt aceleaș i
Niciunul dintre ei

812. PIB măsurat în termeni de preț uri de piaț ă curente se numeș te:
PIB nominal
PIB Real
Ambele
Niciunul

813. În India, anul de bază actual este:

1980-81
1993-94
1999-2000
2004-05

814. Care dintre următoarele nu face parte din grup?

PIB
PIB
PVA
NDP

Termenul „Economia clasică” a fost folosit pentru prima oară de:

J.M. Keynes
Adam Smith
Karl Marx
David Ricardo

[Link] este liderul ș colii clasice?

Thomas Robert Malthus
J.S. Mill
David Ricardo
Adam Smith.

[Link] economiș tilor clasici este:

Cererea efectivă
Angajare

iloveeconomics470@[Link]
 Legea lui Say a pieț ei
Socialism

Legea Pieț ei este atribuită:

J.S. Mill
J.B. Say
Alfred Marshall
A.C. Pigou

819. Clasele au adoptat o politică ---------:

Politica guvernamentală
Laissez-faire
Politica de restricț ie
Niciunul dintre acestea

[Link] clasicilor, ocuparea deplină este o:

Fenomen rar
Fenomen normal
Fenomen anormal
Niciunul dintre acestea

[Link] economistilor clasici, supra-producț ia generală este:

Posibil
Imposibil
Ambele
Nimic

[Link] economiș tilor clasici, economiile ș i investiț iile sunt:

Întotdeauna inegal
Întotdeauna egal
Niciodată egal
Uneori egal

[Link] ș i preț urile sunt ----------, conform clasicilor.

Rigid
Flexibil
Amândouă
Toate aceste

824. Curbă clasică a ofertei agregate este:

Perfect elastic
Perfect inelastic
Mai elastic
Elasticitate unitară

iloveeconomics470@[Link]
[Link]ț i elementul ciudat din următoarele:
Legea Pieț ei
J.B. Say
Plinătate a locurilor de muncă

J.M. Keynes

[Link] clasicilor, investiț ia este o funcț ie de:

Salvare
Venit
Angajare
Rata dobânzii

827.―Oferta îș i creează propria cerere‖ este numită:

Legea ofertei
Legea pieț ei
Legea cererii
Legea elasticităț ii

828. Sub sistemul clasic, echilibrul va fi la:

Subocupare
Plin ocupare
Angajare voluntară
Ș omaj mascat

829.Când economiile depăș esc cererea de economii, rata dobânzii va:

Ridică-te
Toamnă
Rămâi constant
Niciunul dintre acestea

[Link] dobânzii va creș te când cererea pentru economisire este:

Mai puț in decât oferta sa
Echivalent cu oferta sa
Mai mult decât oferta sa
Mai puț in sau egal cu oferta sa

831. În sistemul clasic, rolul guvernului este:

Cea mai înaltă
Deloc necesar
Limitat
Important

[Link] în economie este stabilit de ---------, conform clasicilor.

Planificare centralizată
Mecanismul de preț

iloveeconomics470@[Link]
 Atât mecanismul de planificare, cât ș i cel de preț
Niciunul dintre acestea

[Link] of market al lui Say a fost dovedit greș it de:

Revoluț ia industrială
Marea Depresiune
Revoluț ia verde
Războiul din Golf

[Link] personal, competiț ia, motivaț ia profitului sunt trăsăturile de:

Socialism
Capitalism
Marxism
Economia mixtă

Marea Depresiune a fost în timpul:

Anii 1930
anii 1920
anul 1940
anul 1830

Preț ul de echilibru este determinat de forț ele de:

Furnizaț i doar
Numai cerere
Atât cererea, cât ș i oferta
Niciunul dintre acestea

[Link] că ș omajul temporar este -------------, conform economistilor clasici:

Imposibil
Permanent
Posibil
Nici unul dintre acestea

838.J.B. Say a fost un economist.

Suedeză
Germană
French
American

[Link] ciudatul din grup:

J.B. Say
David Ricardo
Adam Smith
J.M. Keynes

iloveeconomics470@[Link]
840. Autorul cărț ii ‗Teoria generală a ocupării forț ei de muncă, dobânzii ș i banilor‘:
Karl Marx
J.B. Say
J.M. Keynes
Adam Smith

841. ‚Teoria Generală‘ a fost publicată în :

1776
1890
1936
1950

842. Ramura economiei care se ocupă cu agregatele economice se numeș te:

Microeconomie
Economia dezvoltării
Macroeconomie
Economia bunăstării

843. Tema centrală a teoriei keynesiene este:

Laissez-faire
Comerț liber
Cererea efectivă
Interes personal

844. Cine a repudiat legea pieț ei a lui Say?

J.B. Say
David Ricardo
J.S. Mill
J.M. Keynes

845. Cererea efectivă este acea cerere când:

Cererea agregată este mai mare decât oferta agregată
Cererea agregată este mai mică decât oferta agregată
Cererea agregată este egală cu oferta agregată
Toate acestea

Conceptul de cerere eficace este asociat cu numele:

Marshall
Keynes
Krugman
Adam Smith

Proporț ia dintre venitul total ș i consumul total se numeș te:

Propensiunea medie de consum
Propensitatea medie de economisire

iloveeconomics470@[Link]
 Propensitatea marginală de consum
Propensitatea marginală de a economisi

[Link]ț ia dintre venitul incremental ș i consumul incremental se numeș te:

APC
APS
MPC
MPS

849. Proporț ia dintre venitul total ș i economiile totale se numeș te:

APC
APS
MPC
MPS

850.1- MPC se numeș te:

APC
APS
MPC
MPS

[Link] + APS este egal cu:

0
>0
1
<0

Multiplicatorul se obț ine prin:

1–MPC
1/1- MPS
1/1- APC
1/1-MPC

Exporturile minus importurile sunt denumite:

Venit net
Importuri nete
Exporturi nete
Venitul Naț ional

Pe măsură ce venitul creș te, consumul de asemenea creș te, dar:

Proporț ional
Mai mult decât proporț ional
Mai puț in decât proporț ional
În mod egal

iloveeconomics470@[Link]
Rata de rentabilitate a investiț iei aș teptată se numeș te:
Propensiunea marginală de a economisi
Propensitatea marginală de consum
Venit marginal
Eficienț a marginală a investiț iei

Curba eficienț ei marginale a investiț iei este:

Înclinat în jos
Inclinaț ie ascendentă
Paralel cu axa X
Paralel cu axa Y

Conform lui Keynes, ș omajul se datorează:

Deficienț ă de capital
Deficienț ă de muncă
Deficienț a educaț iei
Deficienț ă în cererea eficientă

858.―Pe termen lung, cu toț ii suntem morț i‖. Cine a spus asta?
Keynes
Adam Smith
Karl Marx
David Ricardo

Conform lui Keynes, investiț ia este o funcț ie de:

Rata dobânzii
Rata profitului
Rata MEI
MEI ș i rata dobânzii

860. Keynes credea în :

Echilibrul de ocupare deplină
Sub echilibrul ocupării forț ei de muncă
Ambele
Niciunul

861. Conform lui Keynes, salariile ș i preț urile sunt:

Rigid
Flexibil
Variabilă
Automat

862. În economie, anii 1930 sunt cunoscuț i în mod popular ca fiind perioada:
Marea Bătălie
Marea Depresiune

iloveeconomics470@[Link]
 Revoluț ia Industrială
Marile Dileme

[Link] ofertei agregate keynesiene este:

Elastic perfect
Perfect inelastic
Elasticitate unitară
Parabolă

[Link] a argumentat puternic pentru:

Comerț liber
Neintervenț ia guvernului
Laissez-faire
Intervenț ia guvernamentală

865. Cheltuielile de consum variază direct cu:

Economii
Investiț ie
Venit disponibil
Rata dobânzii

866.O problemă importantă a macroeconomiei este determinarea:

Consumul
Producț ie
Utilitate
Venituri ș i ocupare

[Link]-li pe cel diferit:

Cererea agregată
Cerere eficientă
J.M. Keynes
Legea pieț ei

868. Care dintre următoarele articole nu este inclus în grup?

Consum
Investiț ie
Rata dobânzii
Exporturi nete

869. Dacă propensiunea marginală de consum este 0,8, valoarea multiplicatorului va fi:
1
2.5
5
2

iloveeconomics470@[Link]
[Link] este cunoscut ca tatăl economiei moderne?
Adam Smith
J. M. Keynes
Robinson
Ricardo

[Link] fără de care oamenii nu pot trăi se numesc:

Conforturi
Luxuri
Necesare
Niciunul

872. Problema a ceea ce trebuie produs este o problemă de:

Distribuț ie
Alegerea tehnologică
Consum
Alocarea resurselor

873. Lucrurile care au atât utilitate, cât ș i raritate se numesc:

Bunuri Economice
Bunuri gratuite
Bunuri intermediare
Luxuri

[Link]ă un lucrător se specializează în producț ia unui singur bun, se numeș te:

Diviziunea muncii pe baza produsului
Diviziune a muncii pe baza procesului
Diviziunea muncii bazată pe lucrători
Niciunul dintre acestea

[Link] produse pentru utilizare în viitorul proces productiv sunt numite:

Bunuri intermediare
Bunuri finale
Bunuri de consum
Bunuri de capital

876. Pe o curbă de cerere dreaptă orizontală, elasticitatea preț ului cererii este:
Unitate
Infinit
Zero
Mai puț in de unu

Cine a scris articolul Legile Randamentelor în Condiț ii Competitive?

Joan Robinson
E.H. Chamberlin

iloveeconomics470@[Link]
 A.C. Pigou
P. Sraffa

[Link]ș terea producț iei mai puț in proporț ională cu creș terea inputurilor se numeș te:
Creș teri crescânde
Randamente constante
Randamentele în scădere
Randamente marginale

879.O reprezentare simplificată a unei situaț ii reale se numeș te:

Teorie
Ipoteze
Dovadă
Model Economic

880.Când produsul marginal atinge maximul său, ce se poate spune despre produsul total?
Produsele totale trebuie să fie la maximul lor
Produsul total începe să scadă, chiar dacă produsul marginal este pozitiv
Produsul total creș te dacă produsul marginal este încă pozitiv
Nivelul total al produsului se stabilizează

881. Când o firmă îș i dublează inputurile ș i constată că outputul său a crescut cu mai mult de dublu, acesta este
cunoscut sub numele de:

Economii de scară
Randamente constante la scară.
Dezavantajele economiilor de scară

O încălcare a legii randamentelor decrescătoare

882.Când produsul mediu este la maximum, produsul marginal este:

Zero
Creș tere
Echivalent cu produsul mediu
Produs mai bun decât mediu

[Link] de satisfacț ie a dorinț elor oferită de un bun:

Satisfacț ie
Utilitate
Valoare
Utilitatea marginală

Curba ofertei reprezintă o relaț ie -------- între cantitate ș i preț .

Direct
Invers
Fie direct, fie invers
Niciuna dintre cele de mai sus

iloveeconomics470@[Link]
[Link] întoarcerii arată funcț ia de producț ie ---------.
Pe termen scurt
Termen mediu
Pe termen lung
Anual

886. În teoria clasică, nivelul ocupării este o funcț ie de:

Nivel de preț
Rata salariului în bani
Cantitate de bani
Rata reală a salariului

[Link] bunului de capital în procesul de producț ie se numeș te:

Consum de capital
Amortizare
Decăderea Capitalului
Niciuna dintre cele de mai sus

[Link] economice sunt:

Declaraț ia tendinț elor
Exact ș i previzibil
Definit
Niciunul

[Link] la scară examinează funcț ia de producț ie în:

Pe termen scurt
Termen mediu
Pe termen lung
Cincinal

890.―O investigaț ie asupra naturii ș i cauzelor bogăț iei naț iunilor‖ este cartea economistului:
[Link] Smith
b. Marshall
c. Robbins
d. Niciuna dintre cele de mai sus

891.―Economia este ș tiinț a bogăț iei‖ cine a dat această definiț ie?
a. J. K. Mehta
b. Marshall
[Link] Smith
d. Robbins

892.―Economia este ceea ce fac economiș tii.‖ A fost susț inut de—
a. Richard Jones

iloveeconomics470@[Link]
 b. Comte
[Link] Myrdal
d. Toate cele de mai sus

„Binele Uman este subiectul Economiei.” Această afirmaț ie este asociată cu

numele cărui economist?
a. Marshall
b. Pigou
[Link]
d. Toate cele de mai sus

[Link] a dat definiț ia de lipsă a economiei?

a. Adam Smith
b. Marshall
[Link]
d. Robertson

895.―Economia este o ș tiinț ă‖ baza acestui enunț este—

a. Rela ț ia dintre cauză ș i efect
b. Utilizarea metodei deductive ș i a metodei inductive pentru formarea legii
c. Experimente
[Link] cele de mai sus

Caracteristicile legilor economice sunt—

A. Declara ț ii simpliste despre tendin ț ele economice
b. Mai pu ț in sigur
c. Ipoteză
d. Toate cele de mai sus

897. Care teorie este în general inclusă sub microeconomie?

a. Teoria pre ț urilor
b. Teoria Venitului
c. Teoria ocupării
d. Niciuna dintre cele de mai sus

A cărui opinii au revoluț ionat domeniul macroeconomiei?

a. Adam Smith
b. J.B. Say
c.J.M. Keynes
d. Toate cele de mai sus

899. Care dintre următoarele este o activitate economică?

Învă ț ătura unui profesor în ș coală
b. A învă ț a fiul acasă
c. A- ș i servi copilul ca mamă

iloveeconomics470@[Link]
 d. A juca fotbal de către un student

900. Factorul de producț ie pasiv este—

doar teren
b. Numai capital
[Link], pământ ș i capital
nici pământ, nici capital

901. Sub legea cererii—

a. Pre ț ul mărfii este o variabilă independentă
b. Cantitatea cerută este o variabilă dependentă
c. O rela ț ie reciprocă se găse ș te între pre ț ș i cantitatea cerută
d. Toate cele de mai sus

902. Pentru bunurile inferioare, efectul asupra veniturilor este—

[Link]
b. Negativ
c. Infinit
d. Pozitiv

903.Când utilitatea totală devine maximă, atunci utilitatea marginală va fi—

a. Minim
b. Medie
[Link]
d. Negativ

Utilitatea înseamnă—
[Link] de a satisface o dorin ț ă
b. Utilitate
c. Dorin ț a unei persoane
d. Dăunătoritate

Utilitatea marginală este egală cu utilitatea medie în acel moment când utilitatea medie este—
a. Cre ș tere
b. Maximal
c. Cadere
d. Minimul

906. La punctul de saț ietate, utilitatea marginală este -

[Link]
b. Pozitiv
c. Maximum
d. Negativ

907. Care dintre următoarele este a doua lege a lui Gossen?

iloveeconomics470@[Link]
 a. Legea utilită ț ii de margine egale
b. Legea produsului echitabil
c. Teoria curbei de indiferen ț ă
d. Legea utilită ț ii marginale în descre ș tere

Utilitatea totală a unui bun este măsurată de care preț al acelui bun?
valoare în utilizare
b. Valoare în schimb
c. Ambele de mai sus
d. Niciuna dintre cele de mai sus

909. Conform lui Marshall, baza surplusului de consum este—

Legea utilită ț ii marginale în scădere
b. Legea utilită ț ii marginale egale
c. Legea propor ț iilor
d. Toate cele de mai sus

910. În cazul agriculturii,

a. cererea s-a mutat spre dreapta mai mult decât oferta s-a mutat spre dreapta
b. cererea s-a mutat spre dreapta mai pu ț in decât oferta s-a mutat spre
drept
c. cererea s-a deplasat spre stânga mai mult decât oferta s-a deplasat spre stânga
d. cererea s-a mutat spre stânga mai pu ț in decât oferta s-a mutat spre stânga

Programul de sprijin pentru preț urile agricole este un exemplu de

un plafon de pre ț
b. un pre ț minim
c. pre ț uri de echilibru

[Link]ă există un plafon de preț uri, va fi

deficien ț e
b. surplusuri
c. echilibru

[Link]ă există un plafon de preț uri, va exista

a. Penurii
b. surplusuri
c. echilibru

[Link]ă există un plafon de preț , care dintre următoarele nu este probabil să se întâmple?
a. ra ț ionare după principiul primul venit, primul servit
b. pie ț e negre
c. pie ț e gri
vânzători care oferă bunuri gratuit, care anterior nu erau gratuite

iloveeconomics470@[Link]
[Link] unei economii de piaț ă pure este de a satisface cât mai bine dorinț ele
a. consumatori
b. companii
c. lucrători
d. guvernul

916. Într-o economie de piaț ă pură, care dintre următoarele este o funcț ie a preț ului?
1. furniza ț i informa ț ii vânzătorilor ș i cumpărătorilor
2. oferi ț i stimulente vânzătorilor ș i cumpărătorilor
Eu doar
b. II doar
c. atât eu cât ș i II
d. nici I, nici II

917. Într-un sistem de piaț ă, vânzătorii acț ionează în interes _____, dar acest lucru duce la comportamente în _____
interes.
sine; sine
[Link]; societă ț ii
[Link]‘s
[Link]ă ț ii; sine

Legea randamentelor în scădere (marginale) afirmă că, pe măsură ce mai mult dintr-un factor variabil este
adăugat la o anumită sumă a unui factor fix, dincolo de un anumit punct:
a. Produsul fizic total începe să scadă
b. Produsul fizic marginal cre ș te
c. Produsul fizic marginal scade
d. Produsul fizic mediu scade

[Link] ce este adevărată legea randamentelor marginale în scădere?

a. specializare ș i divizarea muncii
b. răspândirea costului fix mediu
c. capital limitat
d. to ț i factorii fiind variabili pe termen lung

920. Problema economică fundamentală cu care se confruntă toate societăț ile este:
ș omaj
b. inegalitate
c. sărăcie
[Link]

„Capitalism” se referă la:

a. utilizarea pie ț elor
b. proprietatea guvernamentală a bunurilor de capital
c. proprietatea privată asupra bunurilor de capital

iloveeconomics470@[Link]
 d. proprietatea privată a caselor ș i ma ș inilor
[Link]ă trei întrebări fundamentale la care fiecare societate trebuie să răspundă. Care dintre
următoarea este una dintre aceste întrebări?
a. Ce bunuri ș i servicii urmează să fie produse?
b. Cum vor fi produse bunurile ș i serviciile?
c. Cine va primi bunurile ș i serviciile care sunt produse?
d. Toate cele de mai sus

[Link]ă ai lucra cu normă întreagă acum, ai putea câș tiga 20.000 de dolari pe an. În schimb, eș ti
lucrezi cu jumătate de normă în timp ce mergi la ș coală. La locul tău de muncă cu jumătate de normă, câș tigi 5.000 de dolari
pe an. La ș coala ta, costul anual al taxelor ș colare, cărț ilor ș i altor taxe este de 2.000 de dolari.
costul oportunităț ii de a-ț i finaliza educaț ia este:
a. 2.000 $
b. 5.000 $
c. 17.000 $
$20,000
22.000 $

Forma îndoită a curbei posibilităț ilor de producț ie ilustrează:

a. legea costului marginal în cre ș tere
b. că produc ț ia este ineficientă
c. că produc ț ia este inestimabilă
d. cererea este relativ inelastică

925. Ai făcut acest test ș i ai primit o notă de 3 dintr-un maxim de 10 puncte (F).
aveț i permisiunea să daț i o a doua versiune a acestui test. Dacă obț ineț i 7 sau mai mult, puteț i ridica
puntejele la 7 (C) Va trebui să studiezi pentru a doua versiune. În realizarea unei raț ionari
decizia dacă să refaci testul sau nu, ar trebui să
a. întotdeauna refă quizul
b. considera ț i doar beneficiile marginale din reluarea testului (patru puncte suplimentare)
c. considera ț i doar costurile marginale de oportunitate de a lua testul (timpul petrecut
studiind ș i dând testul
d. consideră atât beneficiile marginale, cât ș i costurile marginale de oportunitate ale
reîntregrarea testului

926. Legea cererii afirmă că:

a. pe măsură ce cantitatea cerută cre ș te, pre ț ul cre ș te
b. pe măsură ce pre ț ul cre ș te, cantitatea cerută cre ș te
c. pe măsură ce pre ț ul cre ș te, cantitatea cerută scade
d. pe măsură ce oferta cre ș te, cererea cre ș te

927. Elasticitatea preț ului cererii este:

a. schimbarea procentuală a cantită ț ii cerute împăr ț ită la schimbarea procentuală
în preț
b. schimbarea procentuală a pre ț ului împăr ț ită la schimbarea procentuală a cantită ț ii

iloveeconomics470@[Link]
 cerut
schimbarea în dolari a cantită ț ii cerute împăr ț ită la schimbarea în dolari a pre ț ului
d. schimbarea procentuală în cantitatea solicitată împăr ț ită la schimbarea procentuală în
cantitate oferită

928. Colegiile comunitare au dorit să crească veniturile. Au decis să crească taxe plătite de
studenț i cu diplome de licenț ă la 50 de dolari pe unitate, deoarece au crezut că acest lucru va rezulta
în venituri mai mari. Dar, în realitate, veniturile totale au scăzut. Prin urmare, cererea pentru
Cursurile de colegiu comunitar oferite de persoane cu diplome de licenț ă trebuie să fi fost de fapt:
a. relativ inelastic
b. elasticitate unitară
c. relativ elastic
d. elasticitate perfectă

[Link] pentru un produs ar fi mai inelastică:

cu cât timpul luat în considerare este mai mare
b. cu cât numărul de substituen ț i disponibili pentru cumpărător este mai mare
c. cu cât produsul este mai ieftin în raport cu veniturile
d. toate cele de mai sus
930. Care dintre următoarele este o caracteristică a monopolului pur?
un vânzător al produsului
b. bariere de intrare scăzute
c. produse substitutive apropiate
d. informa ț ii perfecte

În monopolul pur, care este relaț ia între preț ș i venitul marginal?

a. pre ț ul este mai mare decât venitul marginal
b. pre ț ul este mai mic decât venitul marginal
c. nu există nicio rela ț ie
d. ele sunt egale

932. Pentru a maximiza profiturile, o companie monopol va produce cantitatea la care

the
a. venitul marginal este egal cu costul total mediu
b. pre ț ul este egal cu venitul marginal
c. venitul marginal este egal cu costul marginal
d. venitul total este egal cu costul total

[Link] cu cazul unei competiț ii perfecte, un monopolist este mai probabil să:
a. a percepe un pre ț mai mare
b. produce o cantitate mai mică a produsului
c. a face o cantitate mai mare de profit economic
d. toate cele de mai sus

[Link] dintre următoarele este necesară pentru un monopol natural?

iloveeconomics470@[Link]
 a. economie de scară
b. o propor ț ie mare din costul total este costul bunurilor de capital
c. pia ț a este foarte mică
d. toate cele de mai sus

[Link] dintre următoarele este adevărat cu privire la modul în care SDG&E a fost reglementată de
PUC-ul?
a. SDG&E a fost lăsată să ob ț ină profituri economice foarte mari
b. Profitul SDG&E este calculat ca un procent din valoarea capitalului
bunuri
c. Când cererea de electricitate ar scădea, pre ț ul electricită ț ii ar scădea ș i el.
d. Toate cele de mai sus

[Link] dintre următoarele defineș te cel mai bine discriminarea de preț ?

a. perceperea unor preturi diferite pe baza rasei
b. perceperea de pre ț uri diferite pentru bunuri cu costuri de produc ț ie diferite
c. stabilirea unor pre ț uri diferite pe baza diferen ț elor de costuri ale serviciului
vânzarea unui anumit produs de calitate ș i cost pe unitate dat, la pre ț uri diferite
către diferiț i cumpărători

937. Pentru a practica discriminarea de preț , ce este necesar?

un anumit grad de putere de monopol
b. o capacitate de a separa pia ț a
c. o capacitate de a preveni revânzarea
d. toate cele de mai sus

În discriminarea de preț , care secț iune a pieț ei este taxată cu preț ul mai mare?
sec ț iunea cu cei mai boga ț i oameni
b. sec ț iunea cu cei mai în vârstă oameni
c. sec ț iunea cu cea mai inelastică cerere
d. sec ț iunea cu cea mai elastică cerere

939. Care dintre următoarele concepte reprezintă venitul suplimentar pe care o firmă îl primeș te de la
serviciile unei unităț i suplimentare a unui factor de producț ie?
venituri totale
b. produsul fizic marginal
c. produsul marginal al veniturilor
d. venitul marginal

[Link] de forț ă de muncă este aceeaș i ca ș i

produsul marginal al veniturilor
b. produs fizic marginal
c. cost marginal
d. salariu

iloveeconomics470@[Link]
[Link] de muncă scade ș i se îndreaptă spre dreapta din cauza
a. legea cererii
legea de fier a salariilor
c. legea randamentelor marginale decrescătoare
d. economii de scară

Cererea de muncă va fi mai elastică dacă:

a. există pu ț ine substituente pentru muncă
b. există un timp scurt aflat în considerare
c. munca reprezintă un procent mare din costul total al produc ț iei
d. cererea pentru produs este relativ inelastică
e. toate cele de mai sus
Abilităț ile care pot fi transferate altor angajatori se numesc:
a. abilită ț i generale
b. abilită ț i specifice
c. abilită ț i non-pecuniare
d. toate cele de mai sus

944. Care abilităț i sunt cele mai probabil plătite de angajator?

a. Abilită ț i generale
b. Abilită ț i specifice
c. Abilită ț i educa ț ionale

[Link]ă lucrătorul A câș tigă mai mult în salarii decât lucrătorul B, ar putea fi pentru că:
a. Produsul realizat de lucrătorul A se vinde la un pre ț mai mare decât cel realizat de lucrător.
B
b. Lucrătorul A folose ș te mai mult capital pe lucrător decât lucrătorul B
c. Lucrătorul A are mai multă abilitate naturală decât lucrătorul B
d. Toate cele de mai sus

[Link]ț ele care sunt întruchipate într-o persoană se numesc

a. Capital uman
b. Abilită ț i întruchipate
c. Capital fizic
d. Abilită ț i de experien ț ă

947.―Tratând un individ ca tipic pentru un grup‖ este definiț ia de

a. discriminare pură
b. discriminare statistică
c. capital uman
d. abilită ț i specifice

[Link] mai mari surse de venituri din impozite pentru guvernul federal sunt:
a. impozitul pe venit personal
b. impozitul pe securitatea socială

iloveeconomics470@[Link]
 c. impozitul pe proprietate
d. impozitul pe vânzări

949.Când venitul meu era de 100.000 de dolari, am plătit 10.000 de dolari în taxe. Când venitul meu a devenit
200.000 de dolari, am plătit 40.000 de dolari impozite. Rata mea marginală de impozitare este:

a. 10%
b. 20%
c. 30%
d. 40%
950. Taxa este întrebarea #2:
a. progresiv
b. regresiv
c. propor ț ional

[Link] dintre următoarele impozite este regresiv?

a. impozitul pe venit federal
b. impozitul pe venituri ale statului

c. taxa pe vânzări
f. taxa Medicare

952. Să presupunem că există două bunuri, A ș i B. În 1996, americanii au produs 10 unităț i de A

la un preț de 10 dolari ș i 20 de unităț i de B la un preț de 20 de dolari. În 2002, americanii au produs 20
unităț i de A la un preț de 20 $ ș i 30 de unităț i de B la un preț de 30 $. PIB nominal pentru
2002 este:
a. 100 $
b. 400 de dolari

c. 500 $
d. 900 $
e. 1300 $

953. Folosind numerele din întrebarea 5, PIB-ul real pentru 2002 este:
a. 400 $
b. 500 $
c. 800 $
d. 900 $
e. 1.300 $

[Link] dintre următoarele afirmaț ii este/sunt adevărate?

a. Cheltuielile de investi ț ii în afaceri apar atunci când indivizii cumpără ac ț iuni în bursă.
piaț ă
b. Productivitatea în Statele Unite a crescut foarte încet între 1973 ș i 1996
c. Din cauza lucrătorilor descuraja ț i, rata oficială a ș omajului este prea mare
d.„Plinul angajării” are loc atunci când nu există ș omaj de fric ț iune

[Link] după un minim, ne-am aș tepta să avem un/a

iloveeconomics470@[Link]
 vârf
b. recesiune
c. recuperare
d. un alt ș anț

Săptămâna trecută, Martha a petrecut o zi curăț ând o casă. Pentru asta, a fost plătită 50 de dolari. Restul
a săptămânii, ea a petrecut căutând un loc de muncă. Martha ar fi clasificată ca
angajat
b. ș omer
c. nu în for ț a de muncă

957. John ș i-a pierdut locul de muncă în contabilitate când magazinul Montgomery Ward ș i-a închis magazinele din San Diego.
A căutat un loc de muncă similar timp de zece luni înainte de a găsi un loc de muncă în contabilitate la Sears.
În luna în care John a fost ș omer, el a fost
a. somaj fric ț ional
b. ș omeri sezonieri
c. somer ciclic
d. ș omaj structural

958. Care dintre următoarele grupuri este cel mai afectat de inflaț ia neaș teptată?
a. lucrători cu ajustări ale costului vie ț ii în contractele lor de muncă
b. proprietari de case
c. persoane cu datorii mari pentru a- ș i plăti casele ș i ma ș inile
d. oameni cu economii mari pentru pensionare de ț inute în conturi de economii

959. Dacă rata dobânzii nominale este de 5% ș i rata inflaț iei este de 2%, rata dobânzii reale este:
a. 2%
b. 3%
c. 5%
d. 7%
e. 2 ½%

960. Pentru care dintre următoarele motive inflaț ia ar putea cauza o creș tere mai lentă a PIB-ului Real decât
ar face altfel?
a. Infla ț ia îi face pe to ț i mai săraci
Inflatia reduce valoarea datoriei consumatorului
c. Infla ț ia cre ș te cheltuielile de investi ț ii ale afacerilor
d. Infla ț ia scade economiile în formă financiară

Venitul disponibil este egal cu:

Venitul Na ț ional
b. PIB real
c. Venitul Na ț ional Minus Impozite
d. Venitul Na ț ional Minus Impozite Plus Transferuri

iloveeconomics470@[Link]
962. Presupuneț i că PIB-ul Real Potenț ial este de 10.000 USD. Venitul Naț ional este, prin urmare, de 10.000 USD.
Din aceasta, consumatorii vor plăti 2.000 de dolari în impozite, vor economisi 1.000 de dolari ș i vor cheltui 7.000 de dolari pe consum.
bunuri. Cheltuielile de investiț ii în afaceri sunt de 2000 de dolari. Pentru a evita recesiunile ș i inflaț ia
(a avea echilibru), guvernul ar trebui să aibă un:
buget echilibrat
b. deficit bugetar de 1000 de dolari
c. surplus bugetar de 1000 $
d. deficit bugetar de 2000 de dolari

963. Potrivit lui Keynes, când a început Marea Criză, guvernul ar fi trebuit să:
a. nu a făcut nimic
b. a redus oferta de bani
c. a avut o cre ș tere semnificativă a cheltuielilor guvernamentale
d. a impus tarife înalte, cum ar fi Tariful Smoot-Hawley
[Link]ă guvernul reduce impozitele cu 10 miliarde de dolari, PIB-ul real va creș te cu
peste 10 miliarde de dolari
b. mai pu ț in de 10 miliarde de dolari

exact $10 miliarde

[Link] dintre următoarele este un stabilizator automat?

a. indemniza ț ii de ș omaj
b. cheltuieli pentru educa ț ie
c. cheltuieli de apărare
d. dobândă netă

"Supraîncărcarea" înseamnă că
un deficit bugetar guvernamental reduce ratele dobânzii ș i cauzează cheltuieli de investi ț ii
a se ridica
o cre ș tere a ratelor marginale ale impozitului scade produc ț ia
c. un deficit bugetar al guvernului cre ș te ratele dobânzii ș i cauzează investi ț ii
cheltuielile vor scădea
d. un deficit bugetar guvernamental cre ș te exporturile americane ș i reduce americane
importuri
967. Care dintre următoarele ESTE o funcț ie a banilor?
un mediu de schimb
b. magazin de valoare
c. unitate de contabilitate
d.]toate cele de mai sus

968. Care dintre următoarele este un component al M-1?

a. depozite de economii
b. card de credit
c. depozite verificabile
d. aur

iloveeconomics470@[Link]
969. Care dintre următoarele nu este un component al M-2?
a. depozite mici
b. fonduri mutuale de pia ț ă monetară
c. ac ț iuni
d. depozite verificabile

970. Care dintre următoarele afirmaț ii este adevărată despre Sistemul Rezervei Federale (Fed)?
este un sistem de 12 bănci centrale
b. Consiliul său de guvernatori este ales prin votul poporului
c. principalul său organ de decizie politică este FDIC
d. acceptă depozite de la public ș i acordă împrumuturi firmelor
e. toate cele de mai sus

971. Un IOU al Băncii Rezervei Federale din San Francisco către Banca Americii se numeș te:
a. reduceri
b. fonduri federale
c. rezerve
d. garan ț ie

972. Care dintre următoarele este cea mai lichidă?

a. a cont de economii
b. un CD de 6 luni
o casă
d. apă

Baza monetară este compusă din:

a. aur ș i argint
b. doar moneda
c. moneda ș i rezervele
d. moneda ș i depozitele verificabile

[Link]ă baza monetară este crescută cu 1.000 $ ș i cerinț a de rezervă este de 10% (1/10),
Cu cât va fi crescută masa monetară?
100 dolari
b. 1.000 $
c. 5.000$
d. 10.000 $

[Link]ă Rezerva Federală doreș te să crească oferta monetară, ar trebui să:

a. cre ș te cerin ț a de rezervă
b. cre ș teț i rata discountului
c. cumpăra ț i titluri de valoare de stat pe pia ț a liberă
d. toate cele de mai sus

O creș tere a ofertei de bani va cauza creș terea ratelor dobânzii.

iloveeconomics470@[Link]
 a. cre ș te
b. cădere
c. rămâne neschimbat

Utilitatea marginală întotdeauna

a. Cre ș te
b. Scade
c. Rămâne constant
d. Uneori cre ș te ș i uneori scade
978. Curba utilităț ii totale (TU) este
a. Concav fa ț ă de axa x
b. Convex fa ț ă de axa x
c. Concav sau convex în func ț ie de situa ț ii
d. Concav fa ț ă de axa y
Curba utilităț ii totale
se ridică mereu
b. Cad mereu
c. Mai întâi ș i apoi se ridică
d. Se ridică mai întâi ș i apoi coboară
[Link] totală este maximă într-un punct, atunci utilitatea marginală este
Pozitiv
b. Zero
c. Negativ
d. Pozitiv ș i descrescător
981. Partea descendentă a unei curbe TU arată
a. Cre ș terea utilită ț ii marginale
b. Utilitatea marginală în scădere
c. Utilitate marginală zero
d. Utilitate marginală negativă
[Link] este
un concept subiectiv
b. Un concept moral
c. Un concept obiectiv
d. Un concept neutr

BANI Ș I VALOAREA BANILOR

[Link] este o monedă:

Valoare totală

iloveeconomics470@[Link]
 Bani de token
Bani de credit
Decapotabil

[Link] nu pot fi retrasi direct de la o bancă împotriva:

Cec încruciș at
Cec de comandă
Cec de purtător
Cec de călătorie

[Link] material trebuie să fie:

Abundent
Rare
Frumos
Greu

986.În Pakistan, moneda de cont este:

Bani
Rupie
Aur
Dolar

[Link]ă nu se folosesc bani pentru a schimba bunuri, se numeș te:

Schimb
Monedă
Piaț a neagră
Comerț liber

[Link] nu este funcț ia banilor:

Faceti cererea si oferta egale
Depozit de valoare
Mediu de schimb
Măsura valorii

989. Ce este banii:

Verifică
Card de credit
Monedă
Bilet de premiu

iloveeconomics470@[Link]
990. Banii convertibili înseamnă:
Poate cumpăra bunuri
Guvernul poate oferi aur în schimbul acestuia

Bani ilegali
Bani de valoare mică

[Link] are defectul:

Bunurile schimbate sunt de calitate inferioară
Bunurile nu pot fi schimbate pe servicii
Lipsa unei măsuri comune a valorii

Niciuna dintre cele de mai sus

Banii legali se numesc astfel deoarece:

Cumpărătorul trebuie să plătească în acei bani

Poate fi transformat în aur

Vânzătorii nu acceptă alte monede
Este un mijloc oficial de schimb

Este mijlocul de schimb:

Bani negri
Bani aproape
Monedă
Schimb valutar

994. Guvernul poate controla inflaț ia prin:

Creș terea cererii pentru bunuri
Creș terea ofertei de bunuri
Creș terea masei monetare
Reducerea impozitelor

Guvernul Pakistanei emite monedă pe baza:

Disponibilitatea aurului în ț ară
Disponibilitatea dolarilor în ț ară
Cererea de bani în ț ară
Colectarea impozitelor

996. Cantitatea de bani are o relaț ie cu valoarea banului:

Direct
Indirect
iloveeconomics470@[Link]
 Invers
Nici o legătură

Băncile comerciale creează:

Bani de credit
Bani simbolici
Bani legali
Nu creaț i bani

[Link] este:
Bani legali
Bani de credit
Bani de hârtie
Nu bani

Cea mai importantă caracteristică a banilor:

Acceptabilitate generală
Convertibilitate în aur
Depozit de valoare
Mediu de schimb

1000. Poate schimba masa monetară:

Adunarea Naț ională
Curtea Supremă
Guvern
Banca de Stat

1001. Care dintre următoarele creș te oferta monetară în ț ară?

Achiziț ia de obligaț iuni de către Banca Naț ională
Vânzarea de obligaț iuni de către Banca Naț ională

Creș terea ratei de discount

Scădere a impozitelor

1002. Banii de hârtie au început să fie folosiț i:

Acum 100 de ani

Acum 200 de ani
Acum 1000 de ani
Acum 2000 de ani

1003. Ce proprietate nu o are banii de hârtie:

iloveeconomics470@[Link]
 Acceptabilitate
Divizibilitate
Durabilitate
Portabilitate

1004. Un cont de economii într-o bancă reprezintă funcț ia banilor

O măsură a valorii
Un mediu de schimb
Un standard pentru plăț i amânate
Magazin de valoare

1005. O studentă îș i înregistrează veniturile ș i cheltuielile pentru luna trecută, foloseș te funcț ia de
bani
Mediu de schimb
Standard de plăț i amânate
Magazin de valoare
Unitate de cont

1006. Implementează politica monetară a ț ării:

banca centrală
Bănci comerciale
Bancă specializată
Departamentul financiar

1007. Ce proprietate nu deț ine banii de hârtie

Acceptabilitate
Divizibilitate
Durabilitate
Portabilitate

1008. Orice lucru folosit ca bani trebuie să fie:

Fixat în valoare
Fixat în aprovizionare
Bani aflaț i în circulaț ie

Acceptabil imediat

1009. Ce va promova economiile?

Creș terea facilităț ilor de credit
Creș terea impozitelor
Creș terea veniturilor personale
iloveeconomics470@[Link]
 Creș terea preț urilor

1010. Titlul de trezorerie este un document folosit pentru:

Un împrumut pe termen scurt pentru exportator
Un împrumut pe termen lung acordat guvernului
Un împrumut pe termen scurt către guvern
Un împrumut pe termen scurt pentru un angajat guvernamental

1011. Care nu reprezintă o metodă de plată?

Cec
Certificat de economisire
Bancnotă
Transfer de plată

1012. Care nu este o caracteristică dorită a banilor?

Portabil
Uniformă
Recunoscut cu uș urinț ă
Uș or de replicat

1013. Cererea speculativă de bani depinde de:

Venit
Investiț ie
Rata dobânzii
Banca centrală

1014. Dacă oferta de bani într-o ț ară scade:

Preț urile vor creș te
Preț urile vor scădea
Rata dobânzii scade
(b) ș i (c) de mai sus

1015. În ecuaț ia MV = PY, V reprezintă:

Valoarea banilor
Viteza de circulaț ie a banilor
Variatia venitului naț ional
Toate cele de mai sus

1016. În ecuaț ia MV = PY, M reprezintă:

Oferta de bani
iloveeconomics470@[Link]
 Cererea de bani
Ieș ire maximă
Output minim

1017. Conform lui Keynes, motivele pentru a deț ine bani sunt:
Două
Trei
Patru
Cinci

1018. Teoria cantităț ii de bani explică că:

Valoarea banilor depinde de cantitatea de bani
Rata dobânzii depinde de cantitatea de bani
Cantitatea de investiț ie depinde de cantitatea de bani
Oferirea de bani depinde de cantitatea de bani

1019. Cecul crossed are un semn încruciș at (X) în:

Colț ul din dreapta sus
Colț ul din dreapta jos
Colț ul din stânga sus
Nu are semn de cruce (X)

1020. Cec de încruciș are înseamnă:

A fost anulat
Numerarul nu poate fi retras direct din bancă.
Are două linii trasate în colț ul din stânga sus
(b) ș i (c) de mai sus

1021. Este adevărat să spunem despre tipurile de inflaț ie:

Inflaț ia cauzată de cerere ș i inflaț ia cauzată de costuri
Cererea impulsionată ș i costurile în industrie
Inflatia generată de cerere ș i inflatia generată de venit
Nici unul dintre cele de mai sus

1022. Lichiditatea unui activ monetar înseamnă:

Viteza de circulaț ie a banilor
Disponibilitatea uș oară a banilor
Acceptabilitatea imediată a activului monetar
Activele monetare ș i-au pierdut valoarea

iloveeconomics470@[Link]
1023. Barter înseamnă:
Comerț ul prin bani metalici doar
Comerț ul cu bunuri, excluzând serviciile
Comerț ul de bunuri de valoare foarte mică
Comerț fără utilizarea banilor

1024. În ceea ce priveș te sistemul monetar al unei ț ări, banii token se referă la:
Taxa de token
Banii care nu au putere de cumpărare
Banii care au o valoare nominală mai mare
Plată în avans pentru a achiziț iona ceva

1025. Bancnota de zece rupii este:

Bani de simbol
Bani de credit
Bani legali
(a) ș i (c) de mai sus

1026. Banii de hârtie în Pakistan sunt:

Decapotabil
Inconvertibil
Legat de aur
Niciunul dintre cele de mai sus

1027. Titluri de stat:

Monedă medie
Sunt aproape bani
Sunt cumpărate ș i vândute pe piaț a de schimb valutar.
(b) ș i (c) de mai sus

1028. Care este caracteristica unui bun bani:

Are un design bun
Are o valoare mare
Are o valoare fixă în aur
Este uș or acceptat de oameni

1029. Aceasta NU este bani

Monedă
Banda de premiu
Depozit la vedere într-o bancă

iloveeconomics470@[Link]
 Monede

1030. Cec încruciș at

Este emis doar de o firmă de afaceri
Nu este acceptat de bănci
Asigură plata imediată în numerar către deț inător
Niciunul dintre cele de mai sus

1031. Aceasta este o caracteristică a banilor buni:

Valoare intrinsecă ridicată
Lichiditate
Design atractiv
Uș or de duplicat

1032. Aceasta este o caracteristică a banilor buni:

Valoare intrinsecă ridicată
Acceptabilitate Generală
Design atractiv
Putere de cumpărare înaltă

1033. Este un tip de bani:

Bani de credit
Discreditaț i banii
Bani încredinț aț i

Bani falș i

1034. Este inclus în tipurile de bani:

Bani legali
Bani de credit
Bani simbolici
Toate cele de mai sus

1035. În plata datoriilor, oamenii pot folosi acest tip de bani:

Bani legali
Bani de credit
Bani reali
(a) ș i (b) de mai sus

1036. Puterea de cumpărare a banilor în timpul deflaț iei este:

Reducerea
iloveeconomics470@[Link]
 Creș tere
Constant
Fluctuant

1037. Viteza de circulaț ie a banilor înseamnă numărul de ori în care o unitate de bani
Se schimbă zilnic
Se schimbă lunar
Schimbă mâinile anual
Schimbări ale puterii de cumpărare

1038. Ecuaț ia de schimb PT = MV a fost dată de:

Pescar
Crowther
Kuznet
Keynes

1039. Valoarea banilor în Pakistan este determinată de:

Guvernul Pakistanului
Banca de Stat
Nivel general al preț urilor
Valoarea dolarului

1040. Când valoarea banilor scade, ei beneficiază mai mult:

Fermeri
Industriaș
Creditori
Debitori

1041. Când oferta de bani a naț iunii este de 1200 miliarde Rs. ș i PIB-ul este de 4800 miliarde Rs.
viteza de circulaț ie a banilor este:
0.25
4
0.4
4 miliarde de rupii

1042. Care este ecuaț ia de schimb?

MV
PV = MT
PM = TV
Niciunul dintre acestea

iloveeconomics470@[Link]
1043. Inflaț ia poate fi controlată prin aplicarea:
Politici monetare ș i fiscale
Politica monetară ș i de muncă
Politici fiscale ș i comerciale
Toate cele de mai sus

1044. Inflaț ia este o situaț ie când :

Preț urile unor bunuri cresc
Nivelul general al preț urilor creș te continuu
Preț urile se dublează în fiecare an

Preț urile cresc ș i scad

1045. În condiț ii normale, viteza de circulaț ie a banilor într-o ț ară este:

100%
Negativ
Mai puț in de 10
Zero

1046. În Pakistan, în anul 2007-08, oferta monetară a fost de aproximativ

3400 milioane Rs.
3400 de miliarde Rs
Rs. 3400 trilioane
Nenumărat

1047. Băncile îl discontează ș i acordă împrumuturi:

Schimbare
Cerere de plată
Ordin de plată
Aur

1048. Banii de hârtie se numesc bani fiat deoarece

Este emis cu autoritatea guvernului
Se poate transforma în aur
Poate fi imprimat cu uș urinț ă
Este uș or.

1049. Conform lui Keynes, cererea de bani este afectată de:

Venit
Rata dobânzii
iloveeconomics470@[Link]
 Rata de alfabetizare

Ambele (a) ș i (b)

1050. În timpul inflaț iei:

Creditorii pierd, împrumutaț ii câș tigă
Împrumutătorii pierd, creditorii câș tigă
Împrumutătorii ș i lenderii amândoi pierd
Toate sectoarele societăț ii beneficiază

1051. Cantitatea de bani cerută creș te:

Pe măsură ce interesul creș te
Pe măsură ce rata dobânzii scade
Pe măsură ce oferta de bani scade
Pe măsură ce numărul de bănci creș te

1052. Care persoane au cele mai mari ș anse să câș tige în timpul inflaț iei?
Cei care trăiesc din pensie
Cei care trăiesc din economiile lor
Cei care rambursează bani împrumutaț i
Cei care au împrumutat bani

1053. Dacă cantitatea de bani creș te cu 100%, celelalte lucruri rămânând constante, valoarea lui
banii se schimbă prin:
Creș te cu 100%
Scade cu 100%
Scade cu 200%
Nu se schimbă

1054. Pentru economie, preț urile sunt benefice:

Căzând încet
Creș terea lent
Urcând repede
Cad repede

1055. Conform lui Keynes, oamenii cer bani în scopuri (motive):

1
2
3
4

iloveeconomics470@[Link]
1056. Valoarea banilor înseamnă:
Aur cumpărat cu bani
Puterea de cumpărare generală a banilor
Importanț a banilor
Cererea de bani

1057. Valoarea banilor ș i oferta de bani sunt interconectate:

Invers
Direct
Legea guvernului

Nu sunt înrudiț i

1058. Ei nu sunt afectaț i grav de creș terea preț urilor:

Persoane salarizate
Oameni de afaceri
Datori
Importatori

1059. Inflaț ie
Face distribuț ia veniturilor egală
Face distribuț ia veniturilor inegală
Nu are efect asupra distribuț iei veniturilor
Afectează doar sectorul industrial

1060. Este o presupunere a teoriei cantităț ii de bani:

Cantitatea de bunuri comercializate creș te
Viteza de circulaț ie a banilor constantă
Guvernul impune taxe noi
(a) ș i (b) de mai sus

1061. Dacă punem această literă în spaț iul gol, obț inem teoria cantităț ii de bani PY = M
S
T
V
A

1062. În ecuaț ia PY = MV care arată teoria cantităț ii de bani. Y reprezintă:

Anul măsurării veniturilor naț ionale
Venitul naț ional
Veniturile fiscale ale guvernului

iloveeconomics470@[Link]
 (a) ș i (c) de mai sus

BANCA DE BANI Ș I COMERȚUL INTERNAȚIONAL

1063. Care dintre următoarele abordări ale definiț iei banilor oferă
cea mai largă viziune posibilă asupra banilor?

Abordarea băncii centrale

Abordare convenț ională
Abordarea Chicago
Abordarea Gurley Shaw

1064. Cel mai bun exemplu de bani reprezentativi cu corp complet se găseș te în 'aur
certificatele care au circulat în SUA înainte de a fi retrase din circulaț ie în:
1925
1927
1929
1933

1065. Care dintre următoarele nu este o funcț ie a banilor?

Mijloc de schimb
Unitate de contare
Standardul plăț ilor amânate
Stabilizarea nivelului preț urilor

1066. Banii au fost definiț i ca 'ceea ce, prin livrare, contractele de datorie ș i preț ul
contractele sunt îndeplinite, iar în forma căreia puterea de cumpărare generală este
ț inut'. Toată definiț ia este aceasta?
G. Crowther
[Link]
[Link]
George [Link]

1067. Banii fiat se referă la:

Banii de credit
Bani legali
Bani cu corp plin
Bani internaț ionali

1068. Care dintre următoarele este un exemplu de quasi-bani sau aproape bani?

iloveeconomics470@[Link]
 Cecuri
Cec
Bancnote
Monede

1069. Când valoarea mărfii a banilor ș i valoarea lor ca bani sunt egale, este
apelat
Bani token
Bani cu corp plin
Quasi-bani
Bani fiduciali

1070. Banii în circulaț ie limitată reprezintă componenta banilor care:

Este emis într-o cantitate limitată
Este mijloc de plată legal pentru plăț i până la o anumită sumă maximă
Este monedă legală în zone specificate
Este de utilizat în tranzacț ii specifice

1071. Comparativ cu teoria clasică, care funcț ie a banilor a fost mai mult accentuată
în teoria keynesiană?
Unitate de cont
Mediu de schimb
Standard al plăț ilor amânate
Magazin de valoare

1072. Banii răi împing banii buni din circulaț ie. Cu numele întreg, această lege se numeș te
asociat?
[Link]
Thomas Gresham
[Link]
[Link]

1073. Identifică ț ara care a fost prima care a adoptat standardul aurului:
Regatul Unit
Franț a
Germania
SUA

1074. În care deceniu al secolului al XIX-lea au adoptat majoritatea ț ărilor europene

standardul de aur?
iloveeconomics470@[Link]
 Anii 60
Anilor '70
Anilor '80
Anni '90

1075. Când a abandonat Marea Britanie în sfârș it standardul aur?

1925
1929
1931
1936

1076. Cine este considerat în general fondatorul Teoriei Moderne a Cantităț ii de bani
Bani?
[Link]
Milton Friedman
[Link]
Don Patinkin

1077. Teoria Cantităț ii Banilor stabileș te relaț ia între cantitatea de

banii într-o economie ș i nivelul de:
Angajare
Venit naț ional
Preț uri
Economii

1078. Identifică ecuaț ia soldurilor de numerar ale lui Pigou:

M = Ky + K'A
M = KPO
M = KR/P
M = PKT

1079. În ecuaț ia de schimb a lui Fisher MV = PT, ce denotă T?

Perioadă de timp
Volumul de comerț
Bogaț ia totală în bani
Valoarea tendinț ei nivelului general de preț uri

1080. Inflaț ia cost-push este cauzată de:

Creș terea cantităț ii de bani
Creș tere a investiț iilor
iloveeconomics470@[Link]
 Crearea banilor de credit
Creș terea preț urilor la inputuri

1081. Cine a introdus conceptul efectului balantei reale?

[Link]
Alfred Marshall
[Link]
Milton Friedman

1082. Care dintre următoarele, conform lui Milton Friedman, nu este un determinant cheie al
cererea de bani?
Bogaț ie agregată
Motive de precauț ie
Ratele relative de returnare obț inute pe diferite forme de active
Bunuri de capital non-umane fizice ș i capital sau bogăț ie umană

1083. Abordarea tranzacț iilor în numerar a teoriei cantitative a banilor este de obicei
asociat cu numele de:
Alfred Marshall
Irving Fisher
[Link]
[Link]

1084. Relaț ia dintre rata dobânzii de piaț ă ș i preț ul de piaț ă al unei

obligaț ia este:

Investe
Direct
Pozitiv ș i proporț ional
Incert

1085. Gradul de elasticitate în raport cu cererea speculative de bani, în cadrul

condiț iile capcanei de lichiditate sunt:
Zero
Unu
Mai mare decât unu
Infinit

1086. Un indice de preț uri de retail este o măsură bună a schimbărilor în:
Costul vieț ii consumatorilor
Puterea generală de cumpărare a banilor

iloveeconomics470@[Link]
 Standard mediu de viaț ă
Modelele de cheltuieli ale consumatorilor

1087. Care dintre următoarele nu este un instrument de politică monetară?

Impozitare
Rata băncii
Operaț iuni de piaț ă deschisă
Rationarea creditului

1088. La o rată foarte mică a dobânzii, elasticitatea dobânzii a cererii speculative pentru
banii devin:
Scăzut
Înalt
Foarte înalt
Infinit

1089. Condiț ia capcanei de lichiditate apare la o:

Rată scăzută a dobânzii
Rată foarte mică a dobânzii
Rată mare a dobânzii
Rată foarte mare a dobânzii

1090. În ce calitate o persoană poate beneficia de pe urma deflaț iei?

Ca pensionar
Ca debitor
Ca antreprenor
Ca deț inător de capital

1091. Conform abordării clasice, cererea de bani depinde în principal

asupra
Rata dobânzii
Tranzacț ii economice
Activitate speculativă
Motive de precauț ie

1092. Care dintre următoarele măsuri este utilă în controlul inflaț iei?
Creș terea ratei dobânzii
Controlul preț urilor ș i raț ionalizarea bunurilor esenț iale
Reducerea cheltuielilor guvernamentale
Toate cele de mai sus

iloveeconomics470@[Link]
1093. În perioada hiperinflaț iei, are loc o creș tere astronomică a preț urilor.
ș i, ca rezultat, banii devin aproape lipsiț i de valoare. O astfel de situaț ie a fost martoră în
Germania în 1923 ș i în China în:
1947
1949
1951
1953

1094. Stagflaț ia se referă la o situaț ie care este caracterizată de:

Deflaț ie ș i creș terea ș omajului
Inflaț ie ș i deflaț ie
Creș terea susț inută a preț urilor ș i creș terea ș omajului
Angajare stagnantă ș i deflaț ie

1095. Prima explicaț ie a stagnării inflaț iei a fost oferită iniț ial în 1931 de:
Friedrich [Link] Hayek
J-M. Keynes
Bent Hansen
Milton Friedman

1096. Reducerea sau eliminarea inflaț iei este cunoscută sub denumirea de:
Dezinflaț ie
Deflaț ie
Inflaț ie latentă
Stagflaț ie

1097. Care dintre următoarele nu este o funcț ie a unei bănci comerciale?

Acceptarea deponenț ilor publici
Acordarea de împrumuturi ș i avansuri
Îndeplinirea funcț iilor agenț iei
Bancher pentru Guvern

1098. Care dintre următoarele nu este o obligaț ie a băncilor comerciale?

Depozite la vedere
Depozite la termen
Avansuri de la banca centrală
Titluri de securitate

1099. Care nu este o funcț ie a băncii centrale a unei ț ări?

iloveeconomics470@[Link]
 Creditorul de ultimă instanț ă
Controller de credit
Custode al rezervelor valutare externe ale naț iunii
Supervizor al politicii fiscale a naț iunii

1100. Sub sistemul bancar unitar, fiecare bancă individuală este o entitate separată care are propriile sale
administrare ș i consiliu de conducere independent. Care ț ară este, în general,
considerat ca fiind casa sistemului de bancă unitară?
SUA
Germania
Franț a
Japonia

1101. Sistemul bancar de sucursale este în prezent în vogă în cele mai multe ț ări din lume.
Identificaț i ț ara în care a fost dezvoltată pentru prima dată:
Africa de Sud
Regatul Unit
Canada
Australia

1102. Sistemul bancar chinez un variantă a sistemului bancar de grup, dezvoltat

în jurul mijlocului secolului al XIX-lea ș i atingând apogeul popularităț ii în prezent
secolul. În care ț ară s-a dezvoltat?
SUA
Regatul Unit
Germania
Italia

1103. În care ț ară a fost instrumentul raportului minim de rezervă legală pentru
când au fost primele bănci introduse?

SUA
Regatul Unit
Germania
Japonia

1104. Care dintre următoarele nu face parte din piaț a de bani neorganizată din India?
Bancheri indigeni
Societăț i de credit cooperative
Fonduri chit
Împrumuturi de bani

iloveeconomics470@[Link]
1105. Care dintre următoarele va reduce capacitatea băncilor comerciale de a acorda împrumuturi?
Vânzările de valori mobiliare pe piaț a deschisă de către banca centrală
Reducerea ratei dobânzii
Reducerea proporț iei de rezerve de numerar necesare
Cumpărarea de valori mobiliare de către banca centrală în piaț a liberă

1106. Dacă există o scădere semnificativă a cererii pentru împrumuturi, băncile vor fi forț ate să:
Vinde titluri de valoare publicului
Ajustaț i portofoliile lor
Recurs la crearea de credit
Creș te lichiditatea

1107. Operaț iunile de piaț ă deschisă se referă la cumpărarea ș i vânzarea de:

Facturi comerciale
Schimb valutar
Aur
Titluri de stat

1108. Rata bancară se referă la rata dobânzii la care:

Băncile comerciale primesc depozite de la public.
Banca centrală acordă împrumuturi băncilor comerciale
Împrumuturile guvernamentale sunt emise
Bancile comerciale acordă împrumuturi clienț ilor lor

1109. Efectul imediat al creanț ei de credit de către bănci este:

Creș terea preț urilor
Creș terea ofertei monetare
Creș terea veniturilor naț ionale reale
Reducerea sărăciei

1110. Dispozitivele de control selectiv al creditului sunt utilizate de banca centrală a unei ț ări pentru:
Reglează volumul creditului bancar agregat în economie
Reglementaț i crearea de credit din partea unor bănci selectate
Controlează fluxul de credit bancar agregat către diferite activităț i productive în
economia
Alocarea selectivă a creditului între bănci

1111. Într-un standard bimetalic:

Două metale (de obicei aur ș i argint) sunt monetizate simultan ș i moneda lor
iloveeconomics470@[Link]
 valorile sunt stabilite ca mijloc de plată legal
Atât monedele de aur, cât ș i cele de argint circulă ca mijloc de plată nelimitat.
Moneda, precum ș i exporturile ș i importurile ambelor metale sunt libere
Tot ce este mai sus

1112. Unul dintre următoarele este un instrument de control calitativ al creditului. Identifică-l:
Rationarea creditului
Rata băncii
Operaț iuni pe piaț a liberă
Raportul minim statutar al rezervelor de numerar

1113. Care dintre următoarele este un instrument de control al creditului cantitativ?

Rationarea creditului
Stabilirea cerinț elor de marjă
Rata rezervelor variabile
Reglementarea creditului de consum

1114. Aranjaț i următoarele active ale unei bănci în ordine crescătoare a veniturilor (adică în
ordonarea descrescătoare a lichidităț ii): I-Bilete de trezorerie; II-Împrumuturi; III-Investiț ii în Guvern ș i
alte valori mobiliare aprobate
I,II,III
I,III,II
II,I,III
III,II,I

1115. Care dintre următoarele nu este un element pe partea activelor din bilanț ul unei
bancă comercială?
Investiț ii
Bani la cerere ș i preaviz scurt
Rezerve
Progrese

1116. Băncile comerciale trebuie să se confrunte întotdeauna cu un conflict între:

Acț ionari ș i depozitari

banca centrală ș i ei înș iș i
Lichiditate ș i rentabilitate
Depozite la cerere ș i depozite pe termen

1117. Funcț ia principală a cerinț elor legale de rezervă în numerar este să:
Asiguraț i siguranț a depozitelor

iloveeconomics470@[Link]
 Influenț a puterii de creare a depozitelor la vedere a băncilor comerciale
Reglează fluxul oral inter-sect al ofertei de bani
Păstraț i o parte din depozite lichide

1118. Din când operează cu succes Banca Rezervelor a Indiei

instrument de control selectiv al creditului în această ț ară?
1939
1951
1956
1961

1119. Identificaț i ț ara care a folosit pentru prima dată raț ionarea creditului ca instrument de
controlul creditului
Germania
Regatul Unit
SUA
Franț a

1120. Termenii de schimb se referă la:

Avantajul comparativ al unei ț ări faț ă de alta în producț ia unui anumit bun
comoditate
Acorduri comerciale bilaterale
Ratele de schimb intre două valute
Raportul dintre indicele preț urilor la export ș i indicele preț urilor la import

1121. În ce an standardul de aur a dispărut practic din lume ca un

sistemul monetar internaț ional?
1933
1936
1939
1945

1122. Piaț a pentru împrumuturi pe termen foarte scurt este cunoscută sub numele de:

Piaț a de capital
Piaț a monetară
Piaț a de valori
Piaț a de discount

1123. Dacă creș terea exporturilor depăș eș te creș terea importurilor, iar celelalte lucruri rămân neschimbate
la fel, atunci nivelul veniturilor va:
iloveeconomics470@[Link]
 Ridica-te
Rămâi acelaș i
Toamnă
Mişcă-te într-o manieră incertă

1124. Care dintre următoarele nu a fost favorizată de mercantiș ti?

Acumularea de aur de către ț ară
Liber schimb
Promovarea exporturilor
Restricț ie de import

1125. Dintre următoarele concepte despre termenii comerț ului, care a fost introdus de F.W.
Taussig?
Termenii de schimb ai veniturilor

Termenii de schimb pentru mărfuri

Costuri reale ale termenilor de schimb

Termenii de schimb ai faptului dublu

1126. Factorii dinamici în domeniul teoriei comerț ului internaț ional se referă la schimbările în:
Venit
Dotări de factori
Cunoș tinț e tehnice ș i metode de producț ie
Tot ce este de mai sus

1127. Devalorizarea monedei de către o ț ară este destinată să conducă la:

Extinderea comerț ului de export
Contractarea comerț ului de import
Promovarea substituț iei importurilor
Toate acestea

1128. Care ar fi impactul asupra poziț iei balanț ei de plăț i a ț ării, când în
În contextul presiunilor inflaț ioniste, se recurge la politici de reducere a cheltuielilor?
Foarte nefavorabil
Defavorabil
Favorabil
Neutral

1129. Care dintre următoarele elemente din balanț a de plăț i este invizibil?
Cheltuielile guvernamentale în străinătate

Investiț ii străine
iloveeconomics470@[Link]
 Călătorie în străinătate

Bunuri exportate

1130. Dacă elasticitatea cererii externe pentru exporturile ț ării este unitate, oferta
curba cursului de schimb va fi:
Îndoire înapoi
Vertical
Crescător de la stânga la dreapta
Orizontal

1131. Un dezechilibru deficitar în balanț a de plăț i poate fi corectat prin:

Devalorizare
Strângere monetară
Controale de schimb ș i cote de import
Tot ceea ce este de mai sus

1132. Pieț ele spot ș i cele forward în schimbul valutar sunt interconectate între ele
prin:
Arbitrajul dobânzii
Hedging
Speculaț ie
Toate cele de mai sus

1133. Ce prezice teoria modernă a comerț ului internaț ional cu privire la diferenț ele în
preț urile factorilor între naț iuni din cauza comerț ului? Diferenț a:
Creș teri
Diminuează
Rămâne la fel
Fie diminuează, fie creș te

1134. Ratele multiple de schimb au fost utilizate pentru prima dată de:
Brazilia
Ecuador
Germania
Peru

1135. Care dintre următoarele afirmaț ii nu este corectă?

Dezvoltarea poate avea doar efecte temporare ș i poate provoca alte ț ări să
răzbuna
Multe ț ări din Europa au recurs la acorduri de compensare a schimbului în timpul anilor 1930

iloveeconomics470@[Link]
 Balanț a de plăț i a unei ț ări este un bilanț care arată situaț ia externă a ț ării.
active ș i pasive într-o anumită perioadă de timp
Conceptul de termeni de schimb unifactoriali a fost dezvoltat de Jacob Viner.

1136. Sub sistemul de curs de schimb flexibil, cursul de schimb este determinat de:
Banca centrală a ț ării
Forț ele cererii ș i ofertei pe piaț a de schimb valutar
Preț ul aurului
Puterile de cumpărare ale monedelor

1137. Elasticitatea cererii pentru valute străine pentru finanț area ieș irii de capital este:
Zero
Mai mare decât zero
Unu
Mai puț in decât infinit

1138. Piaț a de schimb valutar îndeplineș te funcț ia de:

Transferul puterii de cumpărare
Dispoziț ii de credit pentru finanț area comerț ului exterior
Furnizarea de facilităț i pentru acoperirea riscurilor valutare
Toate cele de mai sus

1139. Conform teoriei Heckscher-Ohlin despre comerț ul internaț ional, cel mai
o cauză importantă a diferenț elor în preț urile relative ale mărfurilor ș i comerț ului între naț iuni este
diferenț ele în:
Gusturile ș i preferinț ele consumatorilor
Dotările de factor
Cunoș tinț e ș i tehnologie
Condiț ii de cerere

1140. Pe ce se bazează legea costurilor comparative?

Teoria valorii muncii
Teoria costului de oportunitate
Legea randamentelor în scădere
Atât (a) cât ș i (b)

1141. Care dintre următoarele nu este o presupunere a clasicei - teritoriu de

avantajul costurilor comparative?
Munca este singurul factor de producț ie
Producț ia are loc sub randamente decrescătoare
iloveeconomics470@[Link]
 Nu există tarife
Preț urile sunt determinate de costurile lor reale de muncă pentru producț ie

1142. Ț ările în dezvoltare se plâng de obicei de:

Deteriorarea termenilor lor de schimb
Obstacole serioase în calea promovării exportului
Incertitudine ș i inadecvare a ajutoarelor de domnie
Toate cele de mai sus

1143. Părerea lui Adam Smith despre comerț ul mondial poate fi cel mai bine înț eleasă dacă se iau în considerare aceste aspecte.

ca o reacț ie la:
Abordarea mercantilistă a comerț ului
Părerea lui Ricardo despre comerț
Teoria muncii asupra valorii
Niciuna dintre cele de mai sus

1144. Ce proporț ie din comerț ul internaț ional se bazează pe diferenț e absolute în costuri de
producț ie?
Toate
Substanț ial
Foarte puț in
Nil
1145. Profitul ș i pierderea sunt un element al acestui sistem:
Islamic
Capitalist
Socialist
Niciunul dintre acestea

1146. Banii nu pot fi obț inuț i de la bancă împotriva:

Cec încruciș at
Cec de ordine
Cec la purtător
Cec de călătorie

1147. Bancile comerciale acceptă depozite ș i oferă:

Bani
Cec
Împrumuturi
Scrisoare de schimb

iloveeconomics470@[Link]
1148. Băncile pot oferi împrumuturi:
Nelimitat
Egal cu depozitele
Mai puț in decât depunerile
Mai mult decât depozitele

1149. Băncile îl discontează ș i acordă împrumuturi:

Ciorna
Cec
Comandă de plată

Bine

1150. Băncile îș i pregătesc bilanț ul:

Săptămânal
Lunar
Trimestrial
Anual

1151. Bilanț ul unei bănci are două părț i:

Ofertă ș i cerere pentru depozite
Oferte ș i cererea de avansuri
Active ș i pasive
Rezerve de numerar ș i împrumuturi

1152. Când băncile îș i pregătesc bilanț urile, ele arată banii împrumutaț i în:
Responsabilităț i
Active
Atât activele, cât ș i pasivele
Niciunul dintre acestea

1153. Puterea unei bănci de a crea credit este influenț ată de:
Cerinta de rezervă în numerar
Suma de numerar disponibilă
Numărul de filiale ale unei bănci
Atât (a) cât ș i (b)

1154. Depozitele la cerere sunt:

Bancnote
Banii (pot fi utilizaț i pentru a efectua plăț i)
Considerat ca bani aproape
iloveeconomics470@[Link]
 Bani legali

1155. Un activ este lichid atunci când este:

Fiind tranzacț ionat frecvent
Obț inerea unei rate bune de rentabilitate
Banii sunt sau pot fi uș or transformaț i în bani
Toate cele de mai sus

1156. O Bancă are 5 milioane de Rs. în numerar. Rata minimă de rezervă este de 20%. Ce este
creș terea maximă potenț ială a totalului depozitelor:
0
5m
10 m
25 m

1157. Următoarea nu este o obligaț ie bancară:

Depozit la cerere
Depozit la termen
Depozit de economii
Împrumuturi

1158. Când o bancă comercială creează credit, aceasta creș te imediat:

Activele sale
Pasivele sale
Oferta de bani
(a) ș i (b) de mai sus

1159. Care este sursa de interes pentru o bancă:

Progrese
Facturi discountate
Investiț ii
Tot ce este mai sus

1160. Băncile comerciale pot crea bani prin:

Tipărirea banilor
Acordarea de împrumuturi

Convingerea morală
Vânzarea obligaț iunilor guvernamentale

1161. Care este o funcț ie a unei bănci comerciale:

iloveeconomics470@[Link]
 Acț ionând ca un banker guvernamental

Fixarea cursului de schimb

Emitere de bancnote
Acordarea de împrumuturi

1162. Când o bancă comercială creează credit, efectul său imediat este că ridică:
Cursul de schimb
Rata dobânzii
Oferta monetară
Venitul naț ional real

1163. Numărul total de sucursale bancare din Pakistan este:

Mai mult de 5000, dar mai puț in de 10.000
Mai mult de 10.000, dar mai puț in de 15.000
Mai mult de 15.000, dar mai puț in de 20.000
Mai mult de 20.000, dar mai puț in de 25.000

1164. Depozitele la vedere înseamnă:

Cont de economii
Cont de pierdere ș i câș tig
Depozite cecabile
Depozite la termen

1165. Ce este considerat datorie de către o bancă:

Împrumuturi
Clădirea ș i echipamentele băncii
Depozit la termen
Titluri de valoare

1166. Depozitele la cerere sunt bani pentru că:

Sunt susț inuț i de aur
Ele sunt activele băncilor
Ele pot fi folosite pentru a face plăț i
Toate cele de mai sus

1167. Banii de credit sunt creaț i de:

Banca centrală
Bancă comercială
Guvern
Tot ce este mai sus

iloveeconomics470@[Link]
 d. Întotdeauna mai mult decât produsul intern brut

[Link] dintre următoarele este dedusă în timp ce se estimează venitul naț ional prin valoarea adăugată
metodă?
a. Valoarea bunurilor ș i serviciilor produse pentru auto-consum
b. Valoarea alquilerului imputată a clădirii ocupate de proprietar
c. Venitul net din străinătate
d. Consumarea capitalului

768. În timp ce se estimează venitul naț ional prin metoda veniturilor, unul dintre următoarele nu este
inclus.
a. Venit mixt al persoanelor fizice autorizate
b. Impozitul pe mo ș tenire sau taxa pe moarte
c. Dobândă pe obliga ț iunile unei companii străine
Venitul angaja ț ilor organiza ț iilor voluntare

[Link] dintre următoarele nu este inclusă în estimarea venitului naț ional de către
metode de cheltuieli?
a. Investi ț ie în ac ț iuni ale unei noi companii
b. Cheltuieli de apărare
c. Taxa indirectă netă
d. Exporturi nete

770. Diferenț a între produsul naț ional net la preț uri de piaț ă ș i produsul intern net la
preț urile pieț ei sunt egale cu:
a. Valoarea exporturilor
b. Transferuri curente nete din străinătate
[Link] exporturilor minus valoarea importurilor
[Link] venituri din străinătate

771. Care dintre următoarele explică diferenț a dintre produsul intern net la
preț urile pieț ei ș i venitul naț ional?
a. Venitul net din factorul de produc ț ie din străinătate
b. Dobânda datoriei na ț ionale
c. Venitul net din factorii de produc ț ie din străinătate minus transferurile curente
d. Veniturile nete din factorii de produc ț ie din străinătate minus impozitele indirecte

[Link] trebuie să fie scăzut din valoarea producț iei pentru a ajunge la net
valoarea adăugată de o întreprindere producătoare?
a. Valoarea consumului intermediar
b. Consum ț ia de capital fix
c. Impozitele indirecte
d. Toate cele de mai sus

iloveeconomics470@[Link]
 Cont de economii
Contul de profit ș i pierdere

1175. Dacă o persoană este interesată ca suma sa să fie disponibilă imediat ce el

are nevoie să îș i depună banii în:
Depozit la vedere
Depozit la termen
Cont de economii
Cont de profit ș i pierdere

1176. Ce tip de card nu este emis de băncile comerciale:

Card de credit
Card de debit
card ATM
Carte verde

1177. Ce tip de card nu este emis de băncile centrale:

Carte de credit
Card de debit
Cartelă ATM
Nimeni nu este emis de el

1178. Rata de dobândă pe piaț ă este:

Întotdeauna mai mare decât rata de discount
Întotdeauna mai mic decât rata de discount
Ambele sunt egale
Poate fi mai mare sau mai mic decât rata discountului

1179. Cea mai importantă sursă de venit pentru băncile comerciale este:
Dobânda percepută pentru împrumuturi

Profit obț inut din investiț ii

Venitul din colectarea facturilor de utilităț i
Venituri din rezerve la banca centrală

1180. Selectaț i afirmaț ia adevărată:

Banca centrală percepe o dobândă mare pentru împrumuturile acordate băncilor comerciale
Banca centrală nu percepe dobândă pentru împrumuturile acordate băncilor
Banca centrală nu acordă împrumuturi băncilor comerciale
Nimeni nu este adevărat

iloveeconomics470@[Link]
1181. Dacă împrumuț i de la o bancă, suma pe care banca o percepe se numeș te:
Rata băncii
Rata de discount
Rată de dobândă
Rata de împrumut

1182. Rata percepută de o bancă centrală pentru împrumuturi se numeș te:

Rată de piaț ă
Rata de discount
Rata de împrumut
Rata impozitului

1183. Schimbările în rata de discount sunt aduse de Banca Naț ională pentru:
Controlează inflaț ia
Creș te activitatea de investiț ii
Creș teț i veniturile băncii
(a) ș i (b) de mai sus

1184. Împrumuturi pe termen scurt pot fi obț inute în:

Piaț a de valori
Piaț a monetară
Piaț a de capital
Toate pieț ele

1185. Împrumuturile pe termen lung pot fi obț inute în:

Piaț a de capital
Piaț a monetară
Piaț a de capital
Piaț a de schimb

1186. Funcț iile băncii comerciale sunt:

Emiteț i monedă, creaț i depozit de bani ș i oferiț i împrumuturi
Acceptaț i depozitele, creaț i bani din depozit ș i oferiț i împrumuturi
Accepta depozite, oferă împrumuturi, exportă bunuri
Acceptaț i depozitele, oferiț i împrumuturi ș i controlaț i schimbul valutar

1187. Aceasta este o dificultate a schimbului.

Lipsa dublei coencidenț e a dorinț elor
Dificultate de a utiliza o scară mai mare în producț ie
Lipsa de divizibilitate a multor bunuri

iloveeconomics470@[Link]
 Toate cele de mai sus

1188. Viteza de circula ț ie a banilor înseamnă:

Cererea totală de bani
Oferta totală de bani
Numărul mediu de ori în care o unitate de bani îș i schimbă mâinile
Creș terea anuală a bancnotelor

1189. Naț ionalizarea băncilor a fost realizată în:

1974
1976
1978
1980

1190. Banca Naț ională a Pakistanului este:

Banca industrială
Bancă comercială
bancă centrală
Bancă de investiț ii

1191. Numărul total de sucursale al băncilor pakistaneze este aproximativ:

3000
9000
15000
21500

1192. Banca Naț ională a Pakistanului a fost înființ ată în:

1949
1959
1969
1970

1193. Banca înființ ată pentru împrumuturi către întreprinderile foarte mici se numeș te:
Banca de Microfinanț are
Modarba Bank
Banca IMM
Primul Mini Banca

1194. Pakistan are un sistem bancar:

Dezvoltat
iloveeconomics470@[Link]
 Subdezvoltat
Foarte dezorganizat
(a) ș i (c) de mai sus

1195. Băncile comerciale din Pakistan sunt supravegheate de:

Banca de Stat
Banca Naț ională
Ministrul Finanț elor
Banca Mondială

1196. Banca Naț ională este o:

bancă de sector public
Bancă privată
bancă de microfinanț are
Bancă specializată

1197. Prima bancă pentru femei este:

bancă privată
Banca Guvernamentală

Bancă nescheduled
Bancă de investiț ii

1198. Rata bancară în Pakistan este:

3%
13%
23%
33%

1199. Banca de Stat a fost înființ ată în:

1948
1950
1952
1954

1200. Bancnota de 10 rupee este emisă de:

Banca Naț ională
Banca de Stat
Guvernul Pakistanului
Guvernator Banca Naț ională

iloveeconomics470@[Link]
1201. Acț ionând ca creditor de ultimă instanț ă, o bancă centrală împrumută:
Pieț ele monetare
Bursă de valori
Bănci comerciale
Nu împrumută

1202. Ce afirmaț ie este adevărată cu privire la relaț ia dintre preț urile obligaț iunilor ș i randamentele obligaț iunilor?

Ele variază invers

Ei instrumente variază direct
Ei nu sunt înrudiț i
Ele sunt legate pe termen lung ș i nu pe termen scurt

1203. Care este cea mai utilizată politică monetară:

Bancă de compensare
Operaț iuni de piaț ă liberă
Rata de discount
Emisiunea de bancnote

1204. Când Banca Naț ională doreș te să reducă masa monetară în ț ară, aceasta:
Cumpără titluri guvernamentale pe piaț a de capital
Vinde titluri de stat
Reducerea ratei dobânzii
(b) ș i (c) de mai sus

1205. Politica monetară constă în:

Scăderea impozitelor
Schimbarea ofertei totale de bani
Verificarea băncilor comerciale
Tipărirea banilor

1206. Banca Naț ională a Pakistanului are departamente:

Departamentul emisiei ș i bancar
Departamentul de emitere ș i cercetare
Departamentul bancar ș i de cercetare
Departamentul de emitere, cercetare ș i bancar

1207. Rata de împrumut a băncii centrale către băncile comerciale se numeș te

Rată a dobânzii
Rata de discount
Rata de schimb

iloveeconomics470@[Link]
 Rata de control

1208. Când o bancă centrală dore ș te să crească oferta de bani în circula ț i

Achiziț ii de titluri de stat
Reducerea ratei bancare
Îndrumă băncile să acorde mai multe împrumuturi
(a) ș i (b) de mai sus

1209. Banca Naț ională a Pakistanului este condusă de:

Consiliul de administraț ie
Consiliul de conducere
Consiliul de conducere
Consiliul bancherilor

1210. Banii de credit sunt controlaț i de:

Guvern
Bănci comerciale
Banca centrală
Pieț e

1211. Fiecare ț ară stabileș te o bancă centrală pentru:

Note despre probleme

Supravegheaț i băncile comerciale

Oferiț i împrumuturi afacerilor
(a) ș i (b) de mai sus

1212. Nu este un instrument de politică monetară:

Rata băncii
Operaț iuni pe piaț a deschisă
Schimbarea în raportul de rezervă
Note de problemă

1213. Creează credit:

Bancă centrală
Bancă comercială
Guvern
Bursă

1214. Care este o măsură monetară pentru a creș te ocuparea forț ei de muncă:
Creș terea cheltuielilor guvernamentale

iloveeconomics470@[Link]
 Reduce cheltuielile guvernamentale

Creș terea ratei dobânzii

Reducerea ratei dobânzii

1215. Pentru a reduce împrumuturile consumatorilor, aceasta este crescută:

Depozite bancare comerciale
Cheltuielile guvernamentale
Rata dobânzii
Cursul de schimb

1216. Biletul de trezorerie este folosit pentru:

Obț inerea de împrumuturi pe termen scurt
Obț inerea de împrumuturi pe termen lung
Bonul de trezorerie nu este un instrument de credit
Un bilet de trezorerie este o factură de impozit guvernamentală

1217. Dintre următoarele, singurul mijloc de plată legal recunoscut este:

Cec
Bancnote
Concept
Card de credit

1218. Operaț iunea de piaț ă liberă este:

Cumpărarea ș i vânzarea efectelor de comerț
Cumpărarea ș i vânzarea valorilor mobiliare de stat
Cumpărarea ș i vânzarea de acț iuni ale companiilor
Cumpărarea ș i vânzarea de schimb valutar

1219. În Monopoly la diferite niveluri de producț ie:

AR = MR
AR < MR
AR > MR
Niciunul dintre acestea

1220. Impozitul pe consum face parte din:

Costuri fixe
Cost variabil
Cost implicit

iloveeconomics470@[Link]
 Nu face parte din cost

1221. Forma hiperbolei dreptunghiulare este realizată prin:

MC
AFC
AVC
Niciunul dintre acestea

1222. Pe măsură ce producț ia creș te:

Curba MC mai întâi scade, apoi creș te

MC mai întâi creș te, apoi scade
MC creș te continuu
Nici unul dintre acestea

1223. Costul unitar este un alt nume pentru:

MC
AVC
ATC
AFC

1224. Toate inputurile pot fi variate:

Pe termen scurt
Pe termen lung

Ambele perioade
Niciunul dintre perioade

1225. Care afirmaț ie este adevărată:

ATC + AVC = AFC
ATC + MC = AFC
ATC + AFC = AVC
AFC + AVC = ATC

1226. Care nu este o cauză a schimbării curbelor de costuri ale unei firme:
Taxă pe consum
Preț urile materiilor prime

Creș terea productivităț ii

Preț ul produsului

1227. MC este dat de:

Panta TFC
iloveeconomics470@[Link]
 Panta TC
Panta lui AC
Niciunul dintre acestea

1228. TC
Începe de la origine
Nu porneș te de la origine
Este paralel cu axa Y
Niciunul dintre acestea

1229. TVC
Începe de la origine
Nu începe din origine
Este paralel cu axa Y
Niciunul dintre acestea

1230. TC
Creș te continuu
Cade după atingerea unui maxim
Este orizontal
Nimic din acestea

1231. Toate cele următoare sunt de formă U, cu excepț ia:

AVC
AFC
AC
MC

1232. Costul pe care o firmă îl suportă pentru achiziț ionarea sau închirierea factorilor se numeș te:
Implicit
Explicit
Real
Nominal

1233. Pe termen scurt:

Este mai puț in de un an
Cere ca măcar o intrare să fie fixă
Necesită ca toate intrările să fie fixe
Este suficient de lung pentru a permite intrarea ș i ieș irea

iloveeconomics470@[Link]
 1234. Perioada lungă este o:
Perioadă de trei ani sau mai mult
Perioadă suficient de lungă pentru a permite firmelor să schimbe dimensiunea ș i capacitatea fabricii
Perioadă suficient de lungă pentru a permite firmei să ia decizii economice
O perioadă care afectează firmele mai mari mai mult decât pe cele mai mici

1235. Pe măsură ce producț ia creș te, curba AC:

Căderi
Creș te
Rămâne constant
(a), (b), (c) sunt toate corecte

DEZVOLTARE ECONOMICĂ Ș I PLANIFICARE

1236. Pakistan a început primul său plan de cinci ani în:

1947
1950
1955
1960

1237. Contribuț ia agriculturii la venitul naț ional al Pakistanului este:

21%
31%
41%
51%

1238. Cea mai mare parte a exporturilor noastre constă în:

Produse din bumbac

Mecanisme
Produse sportive
Atât (a) cât ș i (b)

1239. Pakistan este o economie:

Dezvoltare
Dezvoltat
economia în creș tere rapidă
(a) ș i (c) de mai sus

1240. Contribuț ia sectorului industrial în economia Pakistanului este:

29%

iloveeconomics470@[Link]
 19%
9%
Nedeterminat

1241. Cel mai mare sector al economiei Pakistanului este:

Transport
Agricultură
Industrie
Comerț

1242. Dimensiunea celui de-al 8-lea plan al Pakistanului a fost în rupii:

700 de miliarde
1700 miliarde
2700 de miliarde
3700 miliarde

1243. Pakistan produce o parte din cerinț ele sale de ulei:

20%
30%
40%
50%

1244. Rata de investiț ii în Pakistan este de aproximativ:

8%
18%
28%
38%

1245. Care dintre următoarele NU este o caracteristică a ț ărilor în dezvoltare?

Venit pe cap de locuitor scăzut
Rată scăzută de creș tere a PIB-ului

Niveluri scăzute de educaț ie

Rată mică a creș terii populaț iei

1246. Venitul Pakistanului este scăzut pentru că:

Populaț ie în creș tere rapidă
Lipsa resurselor naturale
Rată de economisire scăzută

(a) ș i (c) de mai sus

iloveeconomics470@[Link]
1247. Cel mai important factor în dezvoltarea economică este:
Calitatea resurselor umane
Calitatea resurselor naturale
Calitatea guvernanț ei
Calitatea sistemului bancar

1248. Care este mai probabil să fie mai mare într-o ț ară în dezvoltare precum Pakistanul:
Rata natalităț ii
PIB pe cap de locuitor

Speranț a de viaț ă
Investiț ie netă pe cap de locuitor

1249. Dezvoltare economică:

Este acelaș i lucru cu creș terea economică
Înseamnă îmbunătăț irea stilului de viaț ă
Există atunci când există o distribuț ie egală a venitului
Toate cele de mai sus

1250. Dezvoltarea economică este măsurată pe baza:

Creș tere în PIB nominal
Creș terea PIB real
Creș terea veniturilor personale
Creș tere a veniturilor guvernamentale

1251. Selectaț i combinaț ia care este cel mai probabil să fie găsită în ț ările în dezvoltare:
Rată scăzută a natalităț ii ș i PIB ridicat
Rată scăzută a mortalităț ii ș i produs intern brut ridicat
Rată natalitate ridicată ș i PIB pe cap de locuitor scăzut

Rata scăzută a mortalităț ii infantile ș i PIB-ul ridicat

1252. Rata de dezvoltare economică în Pakistan va creș te dacă

Creș terea ratei economisirii
Oferta de bani creș te
Importurile cresc
Toate cele de mai sus

1253. Rata de dezvoltare economică va scădea dacă:

Creș terea exporturilor
Întreprinderile de stat sunt privatizate
Un procent mai mic din venitul naț ional este investit

iloveeconomics470@[Link]
 Băncile cresc împrumuturile

1254. Este o măsură a dezvoltării economice:

Creș terea venitul naț ional ș i pe cap de locuitor
Creș terea populaț iei active
Creș tere a exporturilor ș i importurilor
(a) ș i (c) de mai sus

1255. Nu este un factor al dezvoltării economice:

Bani
Pământ
Capitală
Tehnologie

1256. Măsurarea dezvoltării economice se bazează pe:

Venit monetar
Venit real
Venituri viitoare
Venit permanent

1257. Pakistanul are nevoie de:

Planificare economică
Planificarea populaț iei
Planificarea educaț ională
Toate cele de mai sus

1258. Cel mai înalt organism guvernamental pentru planificarea economică din Pakistan este:
Consiliul de Planificare
Consiliul de Planificare

Comisia de Planificare
Departamentul de Planificare

1259. Când o ț ară se dezvoltă:

Venitul pe cap de locuitor creș te

Creș terea specializării

Urbanizarea creș te
Toate cele de mai sus

1260. Planificarea economică în Pakistan a început:

În timpul anilor 1950

iloveeconomics470@[Link]
 În timpul anilor 1960
În timpul anilor 1970
În timpul anilor 1980

1261. Putem creș te rata de creș tere economică în Pakistan dacă creș tem:
Impozite
Importuri
Investiț ie
Populaț ie

1262. Când are loc dezvoltarea economică:

Imperfecț iunile pieț ei cresc
Creș terea populaț iei
Creș terea capitalului social
(b) ș i (c) de mai sus

1263 Când are loc dezvoltarea economică:

Exporturile cresc
Importurile cresc
Creș terea capitalului social
Toate cele de mai sus

1264. Când are loc dezvoltarea economică:

Ponderea serviciilor în PIB creș te
Partea agriculturii în PIB creș te
Partea industriei în PIB creș te
(a) ș i (c) de mai sus

1265. Când are loc dezvoltarea economică:

Specializarea creș te
Comercializarea scade
Imperfț iunile pieț ei cresc
Niciunu din cele de mai sus

1266. Acț ionează ca un obstacol în calea dezvoltării economice a Pakistanului:

Lipsa de capital
Urbanizare
Specializare
Lipsa de muncă

iloveeconomics470@[Link]
1267. Acț ionează ca un obstacol pentru economie:
Lipsă de bani
Urbanizare
Instabilitate politică
Lipsa de forț ă de muncă

1268. Acț ionează ca un obstacol în calea dezvoltării economice a Pakistanului:

Lipsă de capital
Creș tere rapidă a populaț iei
Imperfecț iuni ale pieț ei
Toate cele de mai sus

1269. Planul pe termen mediu acoperă:

Mai puț in de 2 ani
3 până la 5 ani
5 până la 10 ani
10 până la 15 ani

1270. Planificarea economică nu are nevoie de:

Schimbare de guvern
Determinarea obiecț iei
Estimarea resurselor
Stabilirea perioadei de planificare

1271. Există obstacole în calea dezvoltării economice rapide a Pakistanului:

Social
Politic
Cultural
Toate cele de mai sus

1272. Este o măsură bună a dezvoltării economice:

Rata de creș tere a populaț iei
Rata de creș tere a exporturilor ș i importurilor
Rata de creș tere a veniturilor monetare
Rata de schimbare a veniturilor reale

1273. Nu putem găsi venitul pe cap de locuitor al ț ării decât dacă ș tim:
Oferta totală de bani
Produs Naț ional Brut Total

Bugetul total al ț ării

iloveeconomics470@[Link]
 Exporturi totale

1274. Este o caracteristică a economiei în dezvoltare:

Productivitate ridicată a capitalului
Productivitate ridicată a muncii
Excedent ridicat în balanț a de plăț i
Niciuna dintre cele de mai sus

1275. Pakistan a început experienț a sa de planificare cu:

Planul Londrei
Planul Karachi
Planul Colombo
Planul Tokyo

1276. Pakistanul este subdezvoltat din cauza:

Lipsa mineralelor, tehnologie slabă
Arie limitată ș i mobilitate mare a forț ei de muncă
Lipsa de educaț ie ș i guvernare politică
Guvernare slabă ș i corupț ie

1277. În Pakistan, sărăcia este măsurată prin:

Venit pe cap de locuitor, consum de calorii
Procentajul populaț iei rurale
Diferenț a veniturilor în zonele rurale ș i urbane
Diferenț a dintre PIB ș i PNB

1278. Pakistan se confruntă cu o penurie de energie din cauza:

Populaț ia noastră este mare
Pakistan nu dispune de resurse pentru a produce energie
Lipsa unei planificări corespunzătoare
Niciuna dintre cele de mai sus

1279. Când o economie produce mai multă producț ie pe cap de locuitor, se spune că economia este
având:
Inflaț ie
Cresterea economica
Planificarea economică
Standard de viaț ă

1280. Într-o ț ară în dezvoltare:

iloveeconomics470@[Link]
 Rata natalităț ii este ridicată
Rata mortalităț ii este ridicată
Rata mortalităț ii infantile este ridicată
Toate cele de mai sus sunt adevărate

1281. Planificarea economică în Pakistan este realizată de:

Consiliul de Planificare din Pakistan
Consiliul de Planificare din Pakistan

Comisia de Planificare a Pakistanului

Autoritatea de Planificare a Pakistanului

1282. Care arată echilibrul venitului naț ional

Consumul = investiț ie
Economisirea = Investiț ie
Economisirea < investiț ie
Economisire > Investiț ie

1283. Aceasta ar putea cauza o creș tere a venitului naț ional:

Creș tere a exporturilor
Creș tere a importurilor
Scăderea cheltuielilor de consum
Creș terea economiilor

1284. Dacă C = 200 ș i I = 40 atunci Y va fi egal cu:

160
240
800
Niciunul dintre acestea

1285. Consumț ia este o funcț ie de:

Salvare
Investiț ie
Venit
Niciunu din acestea

1286. Care este investiț ia în economie?

Construirea unei fabrici
Achiziț ionarea de acț iuni la bursă
Depunerea banilor în bancă
Depunerea banilor în societatea de locuinț e

iloveeconomics470@[Link]
1287. Propensitatea marginală de consum (MPC) este:
Venitul total cheltuit pe consum
Raportul dintre venitul total consumat
Raportul veniturilor suplimentare consumate
Consum împărț it la economii

1288. Care dintre următoarele lucruri va creș te venitul naț ional:

Creș terea impozitelor
Creș terea economiilor
Creș terea cheltuielilor guvernamentale

Scădere a cheltuielilor de consum

1289. Care dintre următoarele este o retragere din fluxul circular al veniturilor:
Investiț ie
Subvenț ii
Impunere
Consum

1290. Cererea agregată este:

Economisire agregată
Investiț ie agregată
Venit agregat
Cheltuieli agregate

1291. Pentru a găsi produsul naț ional net, amortizarea este:

Adăugat la PIB
Scăzut din PIB
Înmulț it cu venitul naț ional
Nu are un rol în contabilitatea naț ională

1292. MPC este:

C/Y
ΔC/ΔY
Y/C
ΔY/ΔC

1293. Venitul naț ional este egal cu:

c+s+g
c+1+g
iloveeconomics470@[Link]
 c-1-g
c - s–g

1294. Venitul naț ional este egal cu:

c+1+t
c+s+t
c+t-g
c-t+g

1295. PIB la preț uri constante, calculat conform unui an de bază, se numeș te:
PIB actual
PIB nominal
PIB real
PIB net

1296. MPC nu poate fi:

Pozitiv
Negativ
Zero
Mai mult decât APC

1297. Care dintre următoarele este considerat în general ca adevăratul indice al economiei
creș tere?
O creș tere a veniturilor naț ionale la preț uri constante pe parcursul unui an
O creș tere susț inută a venitului real pe cap de locuitor
O creș tere a venitul naț ional la preț urile curente în timp
O creș tere a venitului naț ional, împreună cu o creș tere corespunzătoare a populaț iei

1298. Conceptul de creș tere economică este:

Identic cu conceptul de dezvoltare economică
Mai restrâns decât conceptul de dezvoltare economică
Mai larg în comparaț ie cu cel al dezvoltării economice
Fără legătură cu conceptul de dezvoltare economică

1299. Care dintre următoarele nu este un indicator al subdezvoltării economice

ț ări?
Venit pe cap de locuitor scăzut
Rată mare de mortalitate

iloveeconomics470@[Link]
 Proporț ie scăzută a forț ei de muncă în sectorul primar
Nivel ridicat de analfabetism

1300. Rata de creș tere a unei economii depinde în principal de:

Rata de creș tere a forț ei de muncă
Proporț ia veniturilor naț ionale economisite ș i investite
Rata îmbunătăț irilor tehnologice
Tot ceea ce este mai sus

1301. Printre următoarele determinante ale creș terii, care este un factor non-economic?
Resurse naturale
Creș terea populaț iei
Legislaț ie favorabilă
Acumularea de capital

1302. Pe lângă creș terea producț iei, dezvoltarea economică se preocupă de:
Intrări ș i eficienț a acestora
Distribuț ia echitabilă a veniturilor
Sustenabilitatea vieț ii, stima de sine ș i libertatea de a fi lipsit de nevoi, ignoranț ă ș i mizerie
Toate cele de mai sus

1303. Starea staț ionară aș a cum a fost prevăzută de Adam Smith, este marcată de:
Rată scăzută a profitului
Salarii de subzistenț ă
Chirii mari
Toate cele de mai sus

1304. Care dintre următoarele este inconsistent cu teoria dezvoltării a lui Adam Smith?
Procesul de dezvoltare este de natură cumulativă
Nu există nicio limită pentru procesul de creș tere
Accumulaț ia de capital ș i extinderea pieț ei sunt două cerinț e prealabile pentru expansiunea producț iei.
Nu ar trebui să existe interferenț e guvernamentale în funcț ionarea economiei.

1305. Diviziunea muncii, conform lui Adam Smith, este limitată de:
Extinderea pieț ei
Cantitatea de capital disponibilă
Atât (a) cât ș i (b)
Dimensiunea forț ei de muncă

1306. Printre diferitele determinante ale creș terii bogăț iei naț ionale, Adam Smith
iloveeconomics470@[Link]
 a acordat un loc central pentru:
Diviziunea muncii
Capital
Resursele naturale
Tehnologie

1307. Cine a propus teoria dualismului social?

[Link]
[Link]
[Link]
[Link]

1308. Cine a inventat expresia 'efectul de demonstraț ie'?

[Link]
James Duessenberry
[Link]
J.K. Galbraith

1309. Pentru a atinge o creș tere economică deplină, Malthus a pus un accent deosebit pe corect
combinarea de:
Producț ie ș i distribuț ie
Resursele naturale ș i capitalul
Muncă ș i tehnologie
Producț ie ș i comerț

1310. Ce anume, conform lui Malthus, opreș te procesul de creș tere?

Inadecvarea acumulării de capital
Deficienț ă în cererea efectivă
Creș terea rapidă a populaț iei
Funcț ionarea legii randamentelor decrescătoare în agricultură

1311. Identifică factorul principal care, conform lui Malthus, determină miș carea unei economii.
în jos pe termen lung până la nivelul de subzistenț ă:
Presiunea populaț iei
Supra-producț ie
Economii excesive
Exploatarea muncitorilor

1312. Care dintre următoarele măsuri, conform lui Malthus, ar fi utile în

creș terea ș i menț inerea cererii la un nivel mai ridicat?

iloveeconomics470@[Link]
 Menț inerea consumului neproductiv de bunuri de lux
Expansiunea comerț ului intern ș i extern
Asigurarea locurilor de muncă pentru cei săraci în lucrări publice
Toate cele de mai sus

1313. Care dintre următoarele afirmaț ii nu este corectă în lumina teoriei malthusiene
teoria creș terii?
Creș terea veniturilor nu poate avea loc de una singură.
Populaț ia tinde să crească ca răspuns la creș terea veniturilor
Nu poate exista o supraproducț ie sau o supraplina generală pe piaț ă.
Economiile excesive din partea capitaliș tilor sunt cauza supraproductiei

1314. Care dintre următoarele afirmaț ii nu este în acord cu viziunea malthusiană

despre creș terea economică?
Procesul de creș tere economică este automatic
Deficienț a în cererea efectivă opreș te procesul de creș tere
Echilibrul durabil poate exista doar la nivel de subzistenț ă
Economiile sunt dorite doar până la limita stabilită de existenț a oportunităț ilor profitabile.
pentru investiț ie

1315. Care sector a fost accentuat cel mai mult de Ricardo în contextul economic.
creș tere?
Comerț
Industrie
Agricultură
Servicii

1316. În schema ricardiană a lucrurilor, economiile sunt furnizate de:

Muncitori
Capitaliș ti
Proprietari
Atât (b) cât ș i (c)

1317. Care dintre următoarele, conform lui Ricardo, ar forma un obstacol?

creș tere economică?
Lipsă de teren
Creș terea chiriei

Lipsă de aur ș i argint

Creș terea facturilor salariale

iloveeconomics470@[Link]
1318. Care dintre următoarele afirmaț ii nu este în conformitate cu teoria ricardiană a
creș tere?
Chiria tinde să crească
Salariile în bani tind să crească
Profiturile tind să scadă
Profiturile tind să crească

1319. Care dintre următoarele nu este o presupunere a teoriei ricardiene?

Creș terea salariilor reale
Fixitatea terenului
Funcț ionarea legii randamentului descrescător
Concurenț ă perfectă

1320. Care dintre următoarele măsuri de politică pentru creș terea economică a fost sugerată
de Ricardo?
Participarea activă a guvernului în domeniul economic
Comerț liber cu mărfuri
Controlul asupra creș terii populaț iei
Regulamentul competiț iei

1321. În sistemul ricardian, un rol crucial în dezvoltare a fost atribuit:

Specializare
Schimbări tehnologice
Profituri
Guvern

1322. Starea staț ionară conform lui Malthus ș i Ricardo este caracterizată prin:
Dispariț ia profiturilor
Investiț ia netă scăzând la zero
Salariile coincid cu nivelul de subzistenț ă
Tot ce este mai sus

1323. Care dintre următoarele nu face parte din teoria clasică a economiei
dezvoltare?
Ofertele de muncă ar creș te odată cu creș terea salariilor
Stare staț ionară
Intervenț ia guvernului
Acumularea capitalului este cauza de bază a creș terii

1324. Care dintre următoarele a avut aprobarea economiș tilor clasici (în special
iloveeconomics470@[Link]
 J.S. Mill) ca ajutor în dezvoltare?
Subvenț ionarea celor săraci
Impunerea de taxe temporare asupra importurilor pentru a dezvolta anumite industrii
Reglementarea activităț ilor clasei de afaceri în ascensiune
Apropriind o parte din produsul naț ional de către guvern pentru utilizări neproductive

1325. Teoria clasică a dezvoltării economice este relevantă pentru mai puț in
ț ările dezvoltate astăzi pentru că subliniază:
Necesitatea unor iniț iative instituț ionale ș i sociale favorabile
Extinderea pieț elor
Acumularea capitalului
Tot ce este mai sus

1326. Conform teoriei neo-clasice, dezvoltarea economică este:

Gradual
Harmonios
Cumulativ
Tot ce este mai sus

1327. Ș omajul creat de o anumită schimbare pe termen lung în cerere sau tehnologie
condiț iile dintr-o economie sunt cunoscute sub numele de:

Ș omajul frictional
Ș omaj ciclic
Ș omaj structural
Ș omajul mascat

1328. Aranjaț i următoarele etape ale creș terii economice a lui Rostow în ordinea lor corectă
I. Societate tradiț ională; II. Etapa de decolare; III. Epoca consumului de masă; IV.
Conducerea către maturitate

I, II, IV, III

I, II, III, IV
II, I, IV, III
II, I, III, IV

1329. Câte etape de creș tere economică au fost definite ș i analizate de Rostow
care toate economiile ar trebui să treacă în cursul dezvoltării lor?
Ș apte
Cinco
Patru
Trei
iloveeconomics470@[Link]
1330. Ce cauzează dezvoltarea în termenii teoriei lui Rostow?
Propensiuni favorabile ale oamenilor
Schimbarea profilului sectoarelor de vârf ale economiei
O creș tere bruscă a investiț iilor
Toate cele de mai sus

1331. Identifică ț ara care a fost prima care a trecut la etapa de masă mare
consum
Regatul Unit
SUA
Germania
Franț a

1332. Stadiul de decolare este caracterizat prin:

Creș terea ratei investiț iilor productive de la 5% la peste 10% din venitul naț ional
Dezvoltarea unuia sau mai multor sectoare de fabricaț ie substanț iale cu o rată mare de creș tere
Apariț ia rapidă a unui cadru politic, social ș i instituț ional pentru a permite expansiunea în
diferite domenii
Toate cele de mai sus

1333. Sub strategia de dezvoltare 'big-push', se vor direcț iona investiț ii mari
către
Agricultură
Industrie
Putere
Transport

1334. Logica de bază din spatele strategiei de dezvoltare 'big-push' este legată de:
Economii interne
Economii externe
O combinaț ie optimă
Ambele (a) ș i (b)

1335. În contextul cărei regiuni a fost strategia de dezvoltare 'impulsul mare'

formulat?
Asia de Sud
Asia de Sud-Est
Europa de Est
Estul Africii
iloveeconomics470@[Link]
1336. Strategia de dezvoltare 'big-push' a fost promovată pentru prima dată de:
Paul N-Rosenstein-Rodan
Simon Kuznets
W.A, Lewis
[Link]

1337. Justificarea strategiei 'impingerii mari', care implică eforturi concentrate în

forma investiț iilor la o scară largă se bazează pe:
Indivizibilităț ile cererii
Complementaritate a cererii
Formularea abilităț ilor
Tot ce este mai sus

1338. Raportul capital-produs în ț ările dezvoltate este:

De obicei fluctuant
Destul de stabil
Rigid staț ionar
Creș tere treptată

1339. Relaț ia incrementală dintre capital ș i producț ie (ICOR) se referă la:

Raportul investiț iei la schimbarea în output
Raportul dintre capitalul social ș i producț ia totală
Productivitatea marginală a capitalului
Relaț ia dintre investiț iile care sunt finanț ate de cetăț enii unei ț ări ș i
venitul de care beneficiază ei

1340. Relaț ia capital-producț ie este determinată de:

Atribuirea sectorială a capitalului
Nivelul activităț ii economice
Resurse umane ș i naturale
Toate cele de mai sus

1341. Care model de creș tere a inspirat utilizarea raportului capital-producț ie pentru dezvoltare
planificare?
Modelul Harrod-Domar
Modelul lui Solow
Modelul Kaldor
Modelul lui Feldman

iloveeconomics470@[Link]
1342. Relaț ia capital-produs într-o ț ară în timpul diferitelor etape de creș tere:
Rămâne neschimbat
Fluctuează larg
Schimbări în limite înguste
Arată o tendinț ă seculară de declin

1343. Ca un ajutor în planificarea dezvoltării, se foloseș te astăzi mult inputul-

analiza rezultatelor. Cine a folosit-o prima dată?

H. Liebenstein
[Link]
[Link]
[Link]

1344. Care dintre următoarele afirmaț ii este incorectă?

Esenț a creș terii echilibrate este că economia ar trebui să avanseze într-un ritm constant cu
economiile egale cu investiț ia
Teza dezvoltării cu resurse nelimitate de muncă a fost iniț ial
formulat de R. Nurkse
Relaț ia capital-producț ie este inversul ratei anuale de returnare a productivităț ii.
capital
E.D. Domar a presupus că ocuparea completă a muncii ș i capitalului a avut loc simultan

1345. Creș terea echilibrată implică:

Dezvoltarea simultană a unei varietăț i de activităț i, care se susț in reciproc
Alocarea egală a resurselor pentru diferite sectoare
Diverse sectoare cresc la ratele lor naturale de creș tere
Rata uniformă de creș tere a producț iei în timp

1346. Dezvoltarea cu resurse nelimitate de muncă ipoteza a fost iniț ial

formulat de:
Gustav Ranis
[Link]
R. Nurkse
[Link]

1347. Care dintre următoarele nu este asociat corect?

Strategia de impulsionare mare: Paul N. Rosenstein-Rodan
Teoria creș terii echilibrate: R. Nurkse
Dezvoltare cu resurse nelimitate de muncă: A-0. Hirschman
Strategia minimului critic: H. Uebenstein
iloveeconomics470@[Link]
1348. Dacă raportul capital-producț ie este 4:1 ș i rata anuală de creș tere a populaț iei este de 2,5%,
care va fi rata de investiț ie necesară în economie pentru a realiza o creș tere de 3%
pe an în venitul pe cap de locuitor?
30%
20%
15%
12%

1349. Odată cu creș terea economică, proporț ia forț ei de muncă angajată în agricultură:
Creș teri
Scade
Rămâne neafectat
Schimbări într-un mod incert

1350. O strategie de industrie grea este uneori preferată pentru o economie în dezvoltare
pentru că poate:
Generaț i oportunităț i de angajare la scară largă
Oferiț i o bază solidă pentru industrializarea rapidă
Conț ine presiuni inflaț ioniste
Întâlniț i deficitele în balanț a de plăț i pe termen scurt

1351. În care domeniu sunt preț urile umbrite deosebit de utile?

Evaluarea proiectului ș i analizele cost-beneficiu
Calculul valorii surplus
Politica de vânzări a firmelor
Echilibrul consumatorului

1352. Identificaț i economistul care a susț inut pentru prima dată un plan de dezvoltare pe termen lung.
ț ări?
J. Robinson
[Link]
[Link]
Paul A. Samuelson

1353. Care dintre următoarele este inconsistent cu teoria lui Schumpeter?

dezvoltare?
Cursul de creș tere este continuu
Expansiunea output-ului, iniț iată de antreprenor, creș te în dimensiune odată cu timpul, făcându-l
cumulativ
iloveeconomics470@[Link]
 Creș terea are loc datorită antreprenorilor care, cu ajutorul creditului bancar, investesc
în activitatea inovatoare
Capitalismul se distruge singur prin succesul său, datorită erodării instituț iilor sale, prin
ostilitatea intelectualilor săi ș i a altor clase de elită, ș i de asemenea prin slăbirea
inovaț ie antreprenorială

1354. Conform modelului lui Schumpeter, antreprenorii inovatori obtin

finanț are necesară de la:
Economii voluntare
Resurse proprii
Credit bancar
Guvern

1355. Care dintre următoarele a fost acordată un loc central de către Schumpeter în teoria sa
al dezvoltării?
Acumularea de capital
Rolul guvernului
Nevoia de creș tere echilibrată
Rolul inovaț iilor

1356. Cu ce tip de dualism este H. Myint asociat în mod special

cu?
Dualism tehnologic
Dualism geografic
Dualism financiar
Dualism social

1357. Cine a formulat teoria cauzării circulare ș i cumulative care explică

perpetuarea subdezvoltării prin creș terea inegalităț ilor între dezvoltate
ș i ț ările subdezvoltate?
Lewis
Gunnar Myrdal
B. Higgins
[Link]

1358. Al doilea stadiu al teoriei tranziț iei demografice este caracterizat prin:
Rata mare de natalitate ș i rata mare de mortalitate
Rata mare a naș terilor ș i rata în scădere a mortalităț ii
Rată scăzută a naș terilor ș i rată scăzută a deceselor
Rata natalităț ii în scădere ș i rata mortalităț ii în scădere

iloveeconomics470@[Link]
1359. Care dintre următoarele concepte, care sunt acum utilizate pe scară largă în creș tere
economia a fost formulată pentru prima dată de Keynes?
Propensitatea marginală de a consuma
Propensitatea marginală de a economisi
Eficienț a marginală a capitalului
Tot ce este mai sus

1360. Conform economiei keynesiene, economisirea ș i investiț ia sunt aduse în

echilibru prin variaț ii în:
Venit
Preț
Consum
Ieşire

1361. Doi economiș ti au fost în mod special asociaț i cu formularea

dezvoltarea cu ipoteza de muncă excedentară. Unul este R. Nurkse. Cine este celălalt?
W.A. Lewis
James S. Duessenberry
W.W. Rostow
Simon Kuznets

1362. Planificarea pe termen lung se referă la:

Planificare indicativă
Planificare anuală
Planificare structurală
Planificare pe termen lung

1363. J.F. Meade a subliniat trei principii pentru mijloacele de creș tere. Care dintre următoarele
nu este pe listă?
Creș terea populaț iei active
Acumularea capitalului
Devalorizare
Progres tehnic

1364. Modelul Harrod-Domar este unul dintre modelele bine cunoscute ale creș terii. Care dintre
cei doi autori ai acestui model au scris anterior ș i în ce an?
Domar în 1940
Harrood în 1939
Domar în 1946
iloveeconomics470@[Link]
 Domar în 1948

1365. Care dintre următoarele modele a stat la baza celui de-al doilea plan quinquenal al Indiei?
Plan?
Modelul Harrod-Domar
Modelul Raj-Sen
Modelul Cambridge
Modelul Mahalanobis

1366. Care dintre următoarele modele face presupunerea de economie-venit constant?

raport?
Modelul Kaldor
Modelul Leontief
Modelul Harrod-Domar
Modelul Joan Robinson

1367. Identifică modelul care se ocupă cu echilibrul din 'epoca de aur':

Modelul Kaldor
Modelul Joan Robinson
Modelul keynesian
Modelul Domar

1368. Unele modele îș i concentrează atenț ia asupra ratei maxime de creș tere la care
economia poate creș te. Care dintre următoarele modele este de acest tip?
Modelul keynesian
Modelul Hicks
Modelul Von-Neumann
Modelul Solow

1369. Identificaț i modelul care analizează contribuț ia progresului tehnologic la

rata de creș tere generală:
Modelul Solow
Modelul Kaldor
Modelul Harrod
Modelul Tobin

1370. Care dintre următoarele este un model în două sectoare?

Modelul Solow
Modelul Harrod-Domar
Modul Joan Robinson
iloveeconomics470@[Link]
 Modelul keynesian

1371. Există un model de rela ț ii interindustriale în care rela ț iile tehnologice

între industrii se presupune că rămâne constant. Care este acesta?
Modelul Mahalanobis
Modelul Feldman
Modelul Leontief
modelul Lewis

1372. Primul Plan Cinci Ani al Indiei s-a bazat pe:

Modelul Mahalanobis
Modelul Feldman
Modelul Harrod-Domar
Modelul Leontief

1373. Care dintre următoarele modele foloseș te trei concepte distincte ale stadiilor de creș tere?
Modelul Ramsey
Modelul Harrod
Model Domar
Modelul Lewis

1374. Marx se referă la conceptul de compoziț ie organică a capitalului. Care dintre

Capital constant = C
V;Valoare excedentă = S
C/(V+S)
C/V
C/(C+V)
(C+V)/V

1375. Marx a dat un concept al ș omajului în contextul sistemului capitalist

care menț ine salariile scăzute sau împiedică creș terea salariilor chiar ș i atunci când cererea de muncă
cresteri. Cum se numeș te acel concept?
Muncă surplus
Armata de rezervă a muncii
Subangajare
Ș omaj mascat

1376. Marx a atribuit criza capitalistă lui:

Rata ridicată a salariilor
Scăderea ratei profitului
iloveeconomics470@[Link]
 Presiuni inflaț ioniste
Exploatarea muncii

1377. Conform lui R. Nurkse, stimulentul de a investi în contextul unui

economia subdezvoltată este limitată în principal de:
Lipsa economiilor
Dimensiunea pieț ei
Lipsa oportunităț ilor de investiț ii
Productivitate scăzută a muncii

Factori de preț

1378. Fiecare factor de producț ie primeș te o recompensă egală cu

Valoarea produsului mediu
Valoarea produsului marginal
Valoarea produsului total
Venit total

1379. Sub concurenț a perfectă, cererea pentru un factor este

Curba MRP
curba ARP
Curba TRP
TR–TC

1380. Ar trebui să aplicăm unităț i ale unui factor până la un punct în care
MR este negativ
MP este egal cu preț ul factorului
MP este pozitiv
MP este în creș tere

1381. Dacă produsul marginal al muncii creș te din cauza noii tehnologii
Salariile vor creș te
Salariile vor scădea
Salariile nu vor fi afectate
Poate creș te sau scădea

1382. Una dintre următoarele NU este o presupunere a teoriei productivităț ii marginale

Unităț ile factorului sunt omogene
Mobilitatea factorului
Preț scăzut al factorului

iloveeconomics470@[Link]
 Concurenț ă perfectă

1383. Cre ș terea salariului minim pentru lucrători va

Soluț ionează problema ș omajului
Rezultatul este o penurie de lucrători
Cauza unei substituț ii a capitalului pentru muncă
Scade MP-ul acelor lucrători

Venitul Naț ional al Pakistanului

1384. Rata de economisire a Pakistanului este:

5%
15%
25%
35%

1385. Venitul pe cap de locuitor al Pakistanului la preț uri constante în rupii este:
32.000 RON
62.000
92.000
9.000

1386. Cel mai mare sector al economiei Pakistanului este:

Agricultură
Industrie
Transport
Servicii

1387. În ceea ce priveș te populaț ia mondială, Pakistanul este:

al 3-lea
4th
6-lea
8th

1388. Rata de creș tere a populaț iei în Pakistan este:

1%
2%
3%
4%

iloveeconomics470@[Link]
1389. Contribuț ia sectorului industrial la PIB-ul Pakistanului este:
18%
28%
38%
48%

1390. Conform Studiului Economic al Pakistanului, venitul pe cap de locuitor al Pakistanului în SUA.
dolari este:
400
800
1600
2000

1391. Care este venitul pe cap de locuitor:

Venitul pe lucrător
Venitul pe persoană
Pe venitul familial
Venit pe unitate industrială

1392 Anul de bază al Pakistanului pentru contabilitatea naț ională este:

1979-1980
1989-1990
1999-2000
2009-2010

1393. Rata medie de creș tere a venitului naț ional al Pakistanului în ultimii cinci ani a fost:
36%
26%
16%
6%

1394. Care dintre următoarele este un exemplu de producț ie primară:

Producț ia unui calculator
Fermier care cultivă grâu
Casnica coace o prăjitură
Deschiderea unei noi ș coli

1395. Ce este cel mai probabil să cauzeze o distribuț ie mai uniformă a veniturilor:
O creș tere a impozitelor indirecte
O creș tere a salariilor managerilor
iloveeconomics470@[Link]
 O creș tere a impozitării progresive
O creș tere a ratei inflaț iei

1396 Dacă rata de creș tere a unei ț ări a fost de 5%, înseamnă că ar exista o creș tere de 5% în:
Producț ia industrială
Indicele preț urilor de consum

Venitul guvernamental
Bunuri ș i servicii produse

1397. Venitul naț ional per capita al Pakistanului este mai mic decât:

Japonia
Coreea
India
Toate cele de mai sus

1398. Popula ț ia activă reprezintă un procent din popula ț ia totală a Pakistanului:

20%
30%
40%
50%

1399. Rata analfabetismului în Pakistan este:

37%
47%
57%
67%

1400. Creș te rata formării capitalului:

Mai puț in economisire

Tehnologie nouă
Creș terea rapidă a populaț iei
Rată a dobânzii ridicată

1401. Creează dificultăț i în măsurarea venitului naț ional al Pakistanului:

Rată mică de alfabetizare
Formă de guvernare parlamentară
Importuri uriaș e
Impozite mari

1402. Această etapă va creș te economiile în Pakistan:

iloveeconomics470@[Link]
 Creș terea impozitelor
Scădere a impozitelor
Creș terea populaț iei
Creș te importurile

1403. Acest pas va creș te investiț iile în Pakistan:

Creș terea impozitelor
Creș tere a economiilor
Creș terea populaț iei
Creș te importurile

1404. Această etapă va creș te investiț iile în Pakistan:

Creș terea impozitelor
Creș te populaț ia
Creș te rata dobânzii
Scădere a ratei dobânzii

1405. Această măsură va creș te venitul pe cap de locuitor în Pakistan:

Creș terea impozitelor
Creș tere a importurilor
Creș terea investiț iilor
Creș terea populaț iei

1406. Pakistanul:
PIB este mai mare decât PNB
PIB este mai mic decât PNB
PIB-ul este egal cu PNB-ul
Nu există nicio comparaț ie între PIB ș i PNN

1407. Creează dificultăț i în măsurarea veniturilor naț ionale ale Pakistanului:

Pieț e imperfecte, populaț ie numeroasă
Zonă rurală extinsă, sistem de transport sărăcăcios
Analfabetism, economie subterană
Economia subterană, deficienț a resurselor naturale

1408. Cea mai mare pondere în PNB-ul Pakistanului este cea a:

Servicii
Industrie
Agricultură
Bancare
iloveeconomics470@[Link]
1409. Sectorul comodităț ilor contribuie la venitul naț ional al Pakistanului:
48%
58%
68%
78%

Natura ș i domeniul de aplicare al economiei

1410. Tatăl economiei politice

Adam Smith
Malthus
Marshall
Samuelson

1411. El a descris economia ca o ș tiinț ă a bunăstării materiale:

Robbins
Marshall
Ricardo
Keynes

1412. Legile economice sunt:

Exact
Aproximativ
Scurt
Definit

1413. Legile economice sunt:

Ș tiinț ific
Moral
Natural
Ireal

1414. Economia este o ș tiinț ă:

Spiritual
Social
Deznădăjduit
Morală

1415. Problemele economice apar din cauza:

iloveeconomics470@[Link]
 Lăcomie
Scarcity
Nepotismă
Lenevirea

1416. Care afirmaț ie se referă la macroeconomie:

Preț urile petrolului cresc în Pakistan
Rata profitului este ridicată în industria textilă
Firmele încearcă să obț ină profituri uriaș e
Guvernul a eș uat în a controla inflaț ia

1417. Care afirmaț ie este adevărată?

Economia este o ș tiinț ă fizică ș i normativă
Economia este o ș tiinț ă socială ș i naturală
Economia este o ș tiinț ă fizică ș i pozitivă
Economia este o ș tiinț ă socială ș i normativă

1418. Ceteris paribus înseamnă:

Celelalte lucruri egale
Toate variabilele sunt independente
Permiteț i economiș tilor să simplifice realitatea
Că nu se fac alte presupuneri

1419. În economie, presupuneri:

Face teoria economică inutilă
Mediu alte lucruri egale
Permite economiș tilor să simplifice realitatea
Folosit în micro ș i nu în macroeconomie

1420. O afirmaț ie pozitivă:

Se referă la 'ce este'
Este întotdeauna precis
Se ocupă de valori ș i opinii
Nu poate fi testat în lumea reală

1421. Economia normativă:

Se ocupă exclusiv de fapte
Nu este studiat niciodată în colegii
Implica opinii ș i interpretări
Este clar preferabil faț ă de economia pozitivă
iloveeconomics470@[Link]
1422. Problema economică de bază este:
Inflaț ie
Ș omaj
Sărăcie
Lipsă
Lipsa banilor

1423. Microeconomie se concentrează pe:

Numai în ț ările sărace
Într-o ț ară care foloseș te resursele ineficient
În toate ț ările lumii
Când societatea produce bunuri neimportante sau prosteș ti

1424. Microeconomia se concentrează pe:

Despre inflaț ie
Relaț ii economice internaț ionale
Unităț i economice individuale
Dezvoltarea economică a Pakistanului

1425. Macroeconomia se ocupă cu:

Cum să cumperi alimente
Activitate economică agregată
Înființ area unei noi firme
Activitate industrială

1426. Cele trei probleme economice de bază:

Ce, cum ș i pentru cine
De ce, unde ș i când
Ce, care ș i cât de mult
ce

1427. Economia
Este mai important decât matematica
Este o ș tiinț ă socială
Ar trebui să fie obligatoriu pentru fiecare student
Niciunul dintre acestea

1428. Legea economică:

Trebuie să fie respectat

iloveeconomics470@[Link]
 Sunt urâț i de oameni
Arată comportamentul economic al oamenilor Este nesciinț ific

1429. Adam Smith a fost un:

A fost un sfânt
Un economist modern
Sportiv bun
Economist clasic

1430. Marshall în definiț ia sa despre economie:

Foloseș te conceptul de bunăstare materială
Dezaprobă bogăț ia
Acuză-l pe Adam Smith
Lăudat Robbins

1431. „Avuț ia Naț iunilor”

Este un alt nume pentru Naț iunile Unite?
Este o carte
Indică averea totală a ț ărilor bogate
Conț ine formule pentru a câș tiga bogăț ie

1432. Marshall a scris cartea:

Introducere în economie
Principiile economiei
Economia clasică
Teoria microeconomică

1433. Teoria economică înseamnă:

Politica economică
Principiile economiei
Economia descriptivă
Fapte economice

1434. Robbins în definiț ia sa:

Discuț ii despre lipsa resurselor
Propovăduieș te valori morale
Recomandă neutralitatea în economie
Nici unul dintre cele de mai sus

1435. Sistemul de piaț ă înseamnă:

iloveeconomics470@[Link]
 Socialism
Capitalism
Un loc unde se fac schimburi de bunuri
Toate cele de mai sus

1436. Una sau mai multe persoane care locuiesc împreună ș i au un buget comun se numesc:
O familie
Organizaț ie
Gospodărie
Toate bunurile dintr-o casă

1437. "Bogăț ia Naț iunilor" a fost scrisă în:

1976
1876
1776
1676

1438. Principiile economice sunt numite de asemenea:

Drept economic
Teoria economică
Model economic
Toate cele de mai sus

1439. „Avuț ia naț iunilor” a fost scrisă de:

Adam Smith
Malthus
Marș al
Newton

1440. Selectaț i declaraț ia corectă:

Economia afectează politica
Economia afectează istoria
Geografia afectează economia
Toate cele de mai sus sunt adevărate

1441. Profesorul Marshall crede:

Economia studiază bunăstarea naț ională
Economia studiază bunăstarea personală
Economia studiază bunăstarea totală
Economia studiază bunăstarea materială

iloveeconomics470@[Link]
1442. Toată lumea ar trebui să studieze economia
Este o afirmaț ie pozitivă
Este o afirmaț ie normativă
Este o afirmaț ie adevărată
Este nonsens

1443. Utilitatea ș i folosirea sunt:

Egale
Diferenț iat
Similar
Fără legătură

1444. Oua stricate sunt:

Bine gratuit
Bun economic
Serviciu
Averea

1445. Lipsa înseamnă că:

Lipsa disponibilităț ii bunurilor
Preț uri mari ale bunurilor
Nimeni nu vrea să-l consume
Bunul este disponibil, dar nu este gratuit

1446. Problema economică de bază comună tuturor societăț ilor este:

Scarcity nu poate fi eliminată complet
Ce, cum ș i pentru cine să producem
Distribuț ie egală a bogăț iei
Realizarea ocupării complete a forț ei de muncă

1447. Dorurile umane sunt:

O mie
Câț iva
Nenumărate
Numărabil

1448. Raritatea înseamnă:

Lipsa de disponibilitate a bunurilor
Preț ul ridicat al bunurilor

iloveeconomics470@[Link]
 Mai puț ină ofertă decât cerere
Profit mare al firmelor

1449. Valabilitatea teoriilor economice nu poate fi niciodată dovedită cu o siguranț ă de 100 la sută,
pentru că:
Clauza ceteris paribus
Numărul limitat de observaț ii este posibil
Vor fi făcute unele observaț ii în viitor care vor infirma teoria.
(b) ș i (c)

Akhtar Saba khanI

Email:iloveeconomics470@[Link]
0335-9646818
0308-5875457

iloveeconomics470@[Link]