LINEE GUIDA PENTRU EVALUAREA Ș I ASISTENȚA ÎN CAZUL ÎMBOLNĂVIRILOR MINTALE Ș I

PROCEDURA PENTRU CERTIFICARE*

RECOMANDĂRI PENTRU EVALUAREA Ș I ASSESSMENTUL ÎN CAZUL ÎMBOLNĂVIRII MINTALE Ș I

PROCEDURA PENTRU CERTIFICARE*

*Publicat în Gazeta Indiei (Extraordinară), Partea I, Secț iunea 1, datată 27 februarie 2002

1. Boala mintală a fost recunoscută ca una dintre dizabilităț ile prevăzute în Secț iunea 2(i) a Persoanelor
Legea privind persoanele cu handicap (Oportunităț i egale, protecț ia drepturilor ș i participarea deplină), 1995.
„Boala mintală” a fost definită în Secț iunea 2(q) a actului menț ionat ca orice tulburare mintală altă
decât handicapul mintal.

2. În scopul de a prescrie linii directoare pentru evaluarea ș i aprecierea bolilor mintale ș i a procedurii
pentru certificare, a fost constituit un Comitet de către Departamentul de Sănătate, Guvernul Indiei
vide Ordinul dat la 6 august 2001 sub pre ș edinț ia Directorului General al Sănătă ț ii
Servicii pe baza cererii făcute de Ministerul Justiț iei Sociale ș i Împuternicirii.
Comitetul ș i-a prezentat raportul.

3. După ce a luat în considerare raportul Comitetului, subsemnatul este desemnat să transmită

aprobatul Preș edintelui de a notifica liniile directoare, pentru evaluarea ș i assessarea sănătăț ii mintale
boala ș i procedura pentru certificare. Copia Raportului este inclusă aici ca Anexa A.

4. Gradul minim de handicap ar trebui să fie de 40% pentru a fi eligibil pentru orice
concesii/beneficii.

5. Conform persoanelor cu handicap (Oportunităț i egale, Protecț ia drepturilor ș i Plenitudinea

Regulile de participare, 1996, notificate de Guvernul Central în exercitarea puterilor
conferite de subsec ț iunile (1) ș i (2) ale sec ț iunii 73 din Legea persoanelor cu handicap (Egal)
Legea oportunităț ilor, protecț ia drepturilor ș i participarea deplină), 1995 (1 din 1996), autorităț ile pentru
Certificatul de dizabilitate va fi emis de un Comitet Medical constituit corespunzător de către Centrul ș i Statul
Guvern. Comitetul a recomandat ca certificarea dizabilităț ii în scopul
actul poate fi realizat de un consiliu medical format din următorii membri:

(a) Superintendentul medical / Directorul / Şeful instituţiei sau omul său desemnat -
Preș edinte
(b) Psihiatru - Membru
c) Medic - Membru

6. Cel puț in doi dintre membri, inclusiv Preș edintele consiliului, trebuie să fie prezenț i ș i să semneze.
certificat de handicap.

7. Prin urmare, se solicită guvernelor statale să constituie Consiliul Medical aș a cum este indicat.
deasupra imediat.
8. Testul specificat, aș a cum este indicat în Anexa A, trebuie să fie efectuat de către comisia medicală ș i
înregistrat înainte de a fi acordat un certificat.

9. Certificatul ar fi valabil pentru o perioadă de cinci ani pentru cei ale căror dizabilităț i sunt temporare
ș i au sub 18 ani. Pentru cei care dobândesc handicap permanent, valabilitatea poate fi
afişat ca ‚Permanent’ în certificat.

10. Directorul General al Serviciilor de Sănătate, Ministerul Sănătăț ii ș i Bunăstării Familiei va fi

autoritatea finală, în cazul în care apare vreo controversă/îndoială cu privire la interpretarea
definiț ii/clasificări/teste de evaluare etc.

(Smt. Rajwant Sandhu)

Secretar adjunct al Guvernului Indiei

ANEXA A
MINUTELE ÎNTÂLNIRII

Procesul-verbal al întâlnirii comitetului pentru revizuirea defini ț iei bolii mintale ș i

formularea orientărilor pentru evaluarea handicapului cauzat de boli mintale ș i procedura pentru certificare
a avut loc pe 27 septembrie 2001 (joi) sub preș edinț ia DGHS.

O întâlnire a avut loc sub conducerea DGHS pe 27 septembrie 2001 pentru a revizui
definiț ia bolii mintale ș i formularea de orientări pentru evaluarea dizabilităț ii în cazul bolii mintale
ș i procedura pentru certificare.

1. După o discuț ie detaliată, s-a ajuns la consens asupra punctului de vedere că definiț ia actuală a
„Boală mintală” aș a cum este conț inut în persoanele cu handicap (Oportunităț i egale, Protecț ia
Legea privind Drepturile ș i Participarea Totală, 1995 Secț iunea 2(q) poate fi păstrată neschimbată. Acesta va fi
cel mai potrivit pentru scopul Legii PWD.

2. În ceea ce priveș te evaluarea dizabilităț ii legate de boala mentală, s-a convenit că indianul
Scala de Evaluare ș i Evaluare a Dizabilită ț ii (IDEAS) dezvoltată de Reabilitare
Comitetul Societăț ii Psihiatrice Indiene (IPS) printr-o echipă de lucru ar trebui să fie folosit cu
modificări în scopul legii. Scala modificată, IDEAS, este anexată.

3. Comitetul a recomandat de asemenea că certificarea dizabilităț ii în scopul legii

pot fi efectuate de un consiliu medical format din următorii membri:

(i) Superintendentul medical / Principalul / Directorul / Ș eful institu ț iei sau desemnatul său -
Preș edinte.
(ii) Psihiatru - Membru
(iii) Medic - Membru
Cel puț in doi dintre membri, inclusiv preș edintele consiliului, trebuie să fie prezenț i ș i să semneze
certificat de handicap.

4. Ș edinț a s-a încheiat cu votul de mulț umire pentru preș edinte.

 SCARA DE EVALUARE Ș I ASSESSMENT A DISABILITĂȚII ÎN INDIA (IDEAS)
O scară pentru măsurarea ș i cuantificarea dizabilităț ii în tulburările mintale dezvoltată de
Comitetul de Reabilitare al Societăț ii Psihiatrică Indiene, decembrie 2000.

Linii directoare generale privind IDEI:

IDEAS sunt cele mai potrivite pentru scopul de a măsura ș i certifica dizabilitatea.

Prin urmare, este un instrument scurt ș i simplu, care poate fi utilizat chiar ș i în perioade aglomerate.
setări clinice.

Este necesar un anumit antrenament în utilizarea IDEAS.

Aceasta trebuie folosită doar pe pacienț ii externi ș i cei care trăiesc în comunitate. Nu
adecvat pentru pacienț i internati.

Evaluarea ar trebui să fie făcută doar pe baza interviurilor cu îngrijitorii primari.

Dosarele de caz ș i interviurile cu pacienț ii pot fi utilizate pentru a completa informaț iile.

Doar în cazuri rare, când nu este disponibil nici un furnizor de îngrijire primară, ar trebui să fie
evaluarea se bazează doar pe interviul pacientului. Acest lucru ar trebui apoi documentat.

Specificaț ia de gen „el” a fost utilizată din comoditate ș i se referă la ambele.

genuri.

Întrebările de îndrumare ajută la conducerea unei persoane prin interviu ș i la identificarea

disfuncț ie în una sau mai multe activităț i. Categorii de diagnostic:

Pacienț ii cu următoarea diagnoză conform criteriilor ICD sau DSM sunt eligibili pentru
beneficii de handicap

Schizofrenie
Tulburarea bipolară
Demenț ă
Tulburare Obsesiv-Compulsivă

Durata bolii: durata totală a bolii ar trebui să fie de cel pu ț in doi ani. Pentru
scopul scorului, numărul de luni în care pacienț ii au fost simptomatici în ultimele două
ani ar trebui să fie determinaț i.

Cine face evaluarea?

Numai psihiatru poate face diagnostic ș i certificare. Asisten ț ii sociali instrui ț i,
psihologi sau terapeuț i ocupaț ionali pot efectua administrarea IDEAS
Frecvenț a re-certificării
Disabilitatea psychiatrică va fi reevaluată la fiecare doi ani ș i recertificată.

Articole:

I. Îngrijire personală: Include îngrijirea igienei corporale, a toaletei, a sănătăț ii, inclusiv baie, toaletare,
îmbrăcându-se, mâncând, îngrijindu-se de sănătate.

II. Activită ț i interumane (Rela ț ii sociale): Include ini ț ierea ș i men ț inerea
interacț iuni cu alț ii într-un mod adecvat contextual ș i social.

III. Comunicare ș i În ț elegere: Include comunicarea ș i conversa ț ia cu

alț ii prin producerea ș i înț elegerea mesajelor vorbite / scrise / non-verbale.

IV. Muncă: Trei domenii sunt Întreț inere/Îngrijire a casei/Educatie Măsuri pe orice aspect.

1. Performanț ă în muncă / loc de muncă: Performanț ă în muncă / angajare (plătită) angajare/autonomă

îngrijorarea legată de locul de muncă/familie sau altceva. Măsura capacită ț ii de a efectua sarcini la
angajarea completă ș i eficientă ș i la timp include căutarea unui loc de muncă.

2. Executarea lucrărilor casnice: Întreț inerea gospodăriei, inclusiv gătitul, îngrijirea altora
oamenii acasă, având grijă de bunuri, etc. Măsoară capacitatea de a-ș i asuma responsabilitatea pentru
ș i să îndeplinească sarcinile casnice complet ș i eficient ș i la timp.

3. Performanț a la ș coală/college: Măsoară performanț a în sarcini legate de educaț ie.

Fiș ă de evaluare a ideilor

Articole 0 1 2 3 4
I. Îngrijire personală

II. Activităț i interumane

[Link] ș i În ț elegere
[Link]ă

Scoruri pentru fiecare element

0 - Fără dizabilitate (niciuna, absentă, neglijabilă)

1 - Dizabilitate MILD (uș oară, scăzută)

2 - DISABILITATE MODERATĂ (medie, corectă)

3 - DISABILITATE SEVERĂ (mare, extremă)

4 - DISABILITATE PROUNDĂ (total, nu poate face)

Scor total de incapacitate (A)
Adăugaț i scorurile celor patru articole ș i obț ineț i un scor total

Scorul duratei bolii (B)

Interviul cu informatorul ș i notele de caz, dacă sunt disponibile, ar trebui folosite pentru a determina pentru câte
lunile din ultimii doi ani, pacienț ii au prezentat simptome (scorurile variază de la 1 la 4)

< 6 luni punctajul care trebuie adăugat este 1

7-12 luni: scorul de adăugat este 2

13-18 luni : scorul ce trebuie adăugat este 3
> 18 luni : scorul ce trebuie adăugat este 4

Scor total (A) + Scor durata bolii (B) = Scor global

Disabilitate Globală

Scorul total de invaliditate + Durata scorului bolii Scor global de dizabilitate

(I+II+III+IV) Durata totală a bolii în ani (A + B)
(Interval 0-16) (Interval 1-4) (Interval 1-20)

Procentaj

În scopul beneficiilor sociale, 40% va fi punctul de tăiere. Scorurile de peste 40% au fost
clasificat ca Moderat, Sever ș i profund pe baza scorului global de dizabilitate. Această clasificare
va fi folosit pentru a măsura schimbările în timp

Scor Nivel Procentaj

0 Nici o dizabilitate 0 %
1–6 Disabilitate uș oară < 40 %
7 - 13 Disabilitate moderată 40 – 70%
14 – 19 Disabilitate severă 71 – 99%
20 disabilitate profundă 100%
 MANUAL PENTRU "IDEI"

Pentru a evalua acest instrument, informaț iile din toate sursele posibile ar trebui obț inute. Acest
va include interviul pacientului, al îngrijitorului ș i notele de caz atunci când sunt disponibile.

I. Îngrijire de sine
Aceasta ar trebui considerată o activitate ghidată de norme ș i convenț ii sociale. Domeniile largi
sunt acoperite:

(a) Menț inerea igienii personale ș i a sănătăț ii fizice.

(b) Obiceiuri alimentare.
(c) Întreț inerea bunurilor personale ș i a spaț iului de locuit.
(d) Are se îngrijeș te, îș i spală hainele în mod regulat, face baie ș i se spală pe dinț i?
(e) Are el mese regulate?
(f) Îș i ia mâncarea de calitate ș i cantitate corectă?
Ce zici de manierele lui la masă?
(h) Îș i îngrijeș te bunurile personale cu un standard rezonabil de curăț enie ș i
ordine?

Scorare

0 = Fără dizabilitate
Nivelul ș i modul de îngrijire de sine al pacientului sunt normale, în cadrul contextului social, cultural ș i economic.
context.

Uș or
Deteriorare uș oară în autoîngrijire ș i înfăț iș are (nebărbierit, neîmbăiat, neîmbrăcat...)
ocazie aș a cum era de aș teptat). Nu are consecinț e adverse, cum ar fi riscuri pentru sănătatea sa.
sănătate. Nicio jenă pentru familie.

2 = Moderat
Lipsa de preocupare pentru autoîngrijire ar trebui să fie stabilită clar, cum ar fi o deteriorare uș oară a stării fizice.
sănătate, obezitate, carii dentare ș i mirosuri corporale.

3 = Sever
Declinul îngrijirii de sine ar trebui marcat în toate domeniile. Pacientul poartă haine rupte, ar trebui doar
spălaț i dacă este necesar ș i ar mânca doar dacă i s-ar spune. Dovezi ale unor riscuri grave pentru sănătatea fizică.
(Malnutriț ie, infecț ie, pacient inacceptabil în public).

Profund
Lipsă totală sau aproape totală de îngrijire de sine (Exemplu: risc pentru supravieț uirea fizică, necesită hrănire, spălare,
îmbrăcarea hainelor etc. Supraveghere constantă necesară).
II. Activităț i interumane

Include răspunsul pacientului la întrebări, cereri ș i solicitări ale altora. Activităț ile de reglementare
emo ț ii. Activită ț i de ini ț iere, men ț inere ș i încheiere a interac ț iunilor ș i activită ț ilor de
implicându-se în intimitate fizică.

Întrebări ghidare

a. Care este comportamentul său cu ceilalț i?

b. Este el politicos?
c. Răspunde la întrebări?
d. Este capabil să regleze agresivitatea verbală ș i fizică?
e. Este capabil să acț ioneze independent în interacț iunile sociale?
f. Cum se comportă cu străinii?
g. Este capabil să menț ină prietenia?
h. Îș i arată el expresia fizică a afecț iunii ș i dorinț ei?

Scorare

Nu
Pacien ț ii se în ț eleg destul de bine cu persoanele din rela ț iile personale. Nu există fric ț iune în inter-
relaț ii personale

Uș or
Unele fric ț iuni în ocazii izolate. Pacientul este cunoscut ca fiind nervos sau iritabil, dar, în general,
tolerat de ceilalț i.

2 = Moderat
Dovezi factuale că modelul de răspuns faț ă de oameni este nesănătos. Poate fi observat la mai mult de câț iva.
ocazii. S-ar putea izola de ceilalț i ș i evita compania.

Sever
Comportamentul în situaț ii sociale este nedorit ș i generalizat. Cauzează probleme serioase în viaț a de zi cu zi.
locuieș te / sau lucrează. Pacientul este ostracizat social.

Profund
Pacient în conflict grav ș i de lungă durată, pericol serios pentru probleme sau altele. Familia se teme de
consecinț e potenț iale.
III. Comunicare ș i Înț elegere

Înț elegerea mesajelor vorbite, precum ș i a mesajelor scrise ș i non-verbale ș i capacitatea de a reduce
mesaje pentru a comunica cu alț ii.

Întrebări
a. Evită să vorbească cu oamenii?
b. Când oamenii vin acasă, ce face el?
c. Vizitează el vreodată pe alț ii?
d. Este capabil să înceapă, să menț ină ș i să încheie o conversaț ie?
E. Înț elege el limbajul trupului ș i emoț iile altora, cum ar fi plânsul, ț ipătul, etc.
f. Se dedă la citit ș i scris?
Îl încurajezi să fie mai sociabil?

Scorare

0 = Fără handicap
Pacientul se amestecă, vorbeș te ș i interacț ionează în general cu oamenii cât se poate de aș teptat în mediul său socio-
context cultural. Fără dovezi de evitarea oamenilor.

Uș or
Pacientul descris ca fiind nesociabil sau solitar în situaț ii sociale. Semne de anxietate socială
ar putea fi raportat.

2 = Moderat
O gamă foarte restrânsă de contact social, dovezi ale evitării active a oamenilor în anumite ocazii.
ș i interferenț a cu respectarea regulilor sociale cauzează îngrijorare familiei.

3 = Sever
Dovezi ale unei evitări active mai generalizate a contactului cu oamenii (părăsesc camera când
vizitatorii sosesc ș i nu ar răspunde la uș ă sau la telefon).

4 = Profund
Aproape nu are contacte ș i evită activ oamenii aproape tot timpul, de exemplu, poate să se închidă.
el însuș i în interiorul camerei. Comunicaț ia verbală este nulă sau minimă.
IV. Muncă

Aceasta include ocuparea forț ei de muncă, munca casnică ș i performanț a educaț ională. Punctează doar o singură categorie în
cazul unei suprapuneri.

Angajare

Întrebări de ghidare
a. Este angajat / ș omer?
b. Dacă este angajat, se duce la lucru regulat?
Îi place slujba ș i face faț ă cu bine?
d. Poț i conta pe el din punct de vedere financiar?
e. Dacă este ș omer, depune eforturi pentru a găsi un loc de muncă?

Scorare

Fără dizabilitate
Pacientul merge la lucru regulat ș i performan ț a sa în termeni de cantitate ș i calitate a muncii este în limitele
niveluri acceptabile pentru locul de muncă.

Uș or
Declin vizibil al capacităț ii pacientului de a lucra, de a face faț ă ș i de a răspunde cerinț elor de muncă. Poate
a ameninț a că va renunț a.

2 = Moderat
Performan ț ă profesională în declin, absen ț e frecvente, lipsă de preocupare pentru toate acestea. Financiar
dificultăț i prevăzute.

3 = Sever
Declin marcat al performanț ei la locul de muncă, perturbator la muncă, reticent să respecte disciplinele de
muncă. Ameninț area de a-ș i pierde slujba.

4 = Profund
A fost în mare parte absent de la muncă, concedierea este iminentă. Ș omer ș i fără eforturi de a ...
găseș te locuri de muncă.

Îngrijitoare de casă
În mod similar, gospodinele ar trebui evaluate în funcț ie de cantitate, regularitate ș i eficienț ă cu care
sarcinile din următoarele domenii sunt finalizate. Consideraț i cantitatea de ajutor necesară pentru a finaliza
acestea. Achizi ț ionarea necesită ț ilor zilnice, pregătirea, depozitarea ș i servirea mâncării, cură ț area casei,
colaborând cu cei care ajută cu îndatoririle casnice, cum ar fi menajerele, bucătarii etc., având grijă de
bunuri ș i obiecte de valoare în casă.
Student
Evaluează ș i acordă un scor pentru performan ț a în ș coală/liceu, regularitate, disciplină, interes pentru viitor
studii, comportament la institu ț iile educa ț ionale. Cei care au fost nevoi ț i să întrerupă educa ț ia pe
persoanele cu dizabilităț i mentale ș i incapabile să continue ar trebui să primească un scor de 4.

CERTIFICAT DE HANDICAP SAU CARTE DE IDENTITATE

Certificatul de handicap ș i/sau cartea de identitate reprezintă documentul de bază pe care o persoană cu orice
o handicapare de peste 40% este necesară pentru a beneficia de orice facilităț i, beneficii sau concesii
sub scheme-urile disponibile. Acest lucru nu este necesar pentru a obț ine admiterea într-o ș coală pentru educaț ie formală
educaț ie.

CERTIFICAT DE INVALIDITATE

Persoanele autorizate să elibereze certificat de handicap

Consiliile medicale respective constituite la nivel de stat sau district sunt autoritatea de certificare.
a emite certificat de invaliditate. Comisia este compusă dintr-un medic ș ef / sub-divizion
oficer medical în district ș i un alt expert în domeniul specificat. De exemplu: un
chirurg oftalmolog în cazul handicapurilor vizuale, fie chirurg ORL sau audiolog în cazul
handicape de vorbire ș i auz, un chirurg ortoped sau un specialist în medicină fizică ș i
reabilitare în cazul handicapurilor locomotorii, ș i un psihiatru sau un psiholog clinic sau un
profesor în educaț ia specială în caz de handicapuri mentale.

Certificatul este emis persoanelor cu handicap menț ionate în Legea PWD din 1995.
în prezent, dizabilităț ile precum autismul ș i dizabilităț ile de învăț are nu sunt acoperite de această lege.

Certificatul este valabil pentru o perioadă de cinci ani.

- Când nu există ș anse de variaț ie a gradului de dizabilitate, o dizabilitate permanentă

certificatul este acordat.

- Pentru a ob ț ine un certificat de handicap, o persoană are nevoie de un certificat de na ș tere ș i dovezi de
reș edinț ă. Dacă un copil se naș te acasă, părinț ii pot obț ine certificatul de naș tere de la districtul lor
magistrat.

CARTE DE IDENTITATE
În prezent, diverse ministere/departamente ale guvernului central, precum ș i cele ale statului ș i UT
nivelul guvernului oferă un număr de concesii/ facilită ț i/ beneficii persoanelor cu
deficien ț e. Aceste beneficii sunt acordate pe baza anumitor documente. Procedural
cerin ț ele sunt diferite în fiecare caz. Prin urmare, persoanele cu dizabilită ț i trebuie să facă
documentaț ie complexă care cauzează multe inconveniente ș i obstacole în accesarea diverselor
beneficii. Guvernul Indiei a emis, prin urmare, orientări (august 2000) pentru state ș i
UT-uri pentru emiterea cărț ii de identitate (CI) persoanelor cu dizabilităț i pentru a le permite să o facă mai uș or
folosiț i orice beneficii / concesii aplicabile.

Eligibilitate
Toț i cei care sunt certificaț i de o autoritate competentă că au o dizabilitate, conform definiț iilor
conform legii PWD din 1995, vor fi eligibili pentru a obț ine cartea de identitate. Această carte va fi emisă
tuturor persoanelor eligibile, indiferent de vârsta lor.

Certificat medical
Certificat medical obț inut de la o comisie medicală autorizată constituită de Guvernul de Stat.
Autoritatea de apărare este o cerinț ă necesară pentru obț inerea cardului.

Aplicaț ie
Persoanele cu dizabilităț i pot solicita certificatele de identitate la autoritatea corespunzătoare. În cazul în care
persoane cu retard mintal, autism, paralizie cerebrală sau dizabilităț i multiple, aplicaț iile pot
să fie făcute de tutorele lor legal. Veteranii ar trebui să aplice pentru IC prin intermediul Rajya Sainik
Consiliul, Zila Sainik Board sau HQ-urile formării armate pe baza certificatului de handicap emis
de o autoritate medicală competentă în forț ele de apărare. Două fotografii tip paș aport ar trebui să fie
necessar pentru o aplicaț ie.

Durata de valabilitate
Cardul are o valabilitate pe viaț ă atunci când este emis unei persoane cu dizabilităț i de peste 18 ani.
copii cu dizabilităț i sub 18 ani, cartea trebuie actualizată o dată la fiecare cinci
ani. Nu este necesară o examinare medicală proaspătă în cazul incapacităț ii permanente.