MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR, AL ALFABETIZĂRII, AL

PROMOVAREA LIMBILOR NAȚIONALE Ș I A EDUCAȚIEI CIVICE

Programe de învăț ământ pentru învăț ământul primar renovat

Octombrie 2019

1
 Sumar

1ereGeneralităț i

I. Prezentarea învă ț ământului primar

II. Finalită ț i ș i obiective ale programelor de învă ț ământ primar

[Link] pentru primul grad

2èmePrezentarea programelor pe discipline ș i pe nivel de studiu

I. Franceză

II. Matematică

III. Ș tiinț e fizice

IV. Ș tiinț e naturale

V. Economie familială

VI. Istorie

VII. Educa ț ie civică ș i morală

VIII. Geografie

IX. Educa ț ie fizică ș i sportivă

X. Desene ș i activită ț i socioculturale (cântec)

XI. APLICATIE

2
1ereGeneralităț i

3
 1.1. Prezentarea învăț ământului de gradul întâi

Învă ț ământul de gradul întâi cuprinde ciclul primar clasic, ciclul primar
franco-arabe ș i ș colile bilingve. În ciclul primar clasic, toate învăț ământele se
font în franceză.

În ciclul primar franco-arab, predarea se face în franceză ș i în arabă.

matematică, ș tiinț ele, economia familială, educaț ia fizică se predau în franceză. Araba
literar, studiul islamic, istoria, instrucț ia civică ș i morală ș i geografia se
font în arabă.
Doar araba literară ș i studiul islamic au conț inuturi specifice franco-arabe,
alte discipline au aceleaș i conț inuturi ca cele din ciclul primar clasic.

La nivelul ș colilor bilingve, învăț ământul se face în limbile naț ionale ș i în franceză.
Singura disciplină „limbă naț ională” are un conț inut specific.

Clasele experimentale ale reformei curriculare nu sunt vizate de acestea.

programe

4
1.2. Finalităț ile ș i obiectivele programelor de învăț ământ primar

Programele nu au doar rolul de a preciza noț iunile de predat, porț iunile

de ș tiut pentru a studia în anul. Ei au în special ambiț ia de a fi atât utilitari, cât ș i educativi.
Ei sugerează ș i ghidează progresul pedagogic. Ei asigură continuitatea între trecut ș i
prezent.

Parutilitare, trebuie să înț elegem că învăț ământul nostru trebuie să se traducă tot mai mult în
termeni de comportamente :
 comunicare, a se informa, a ș ti să folosească aparate, unelte, dar ș i a confecț iona
produse artizanale...
 să se adapteze la evoluț iile de tot felul, în special informatice ș i tehnologice;
 identificarea unei probleme ș i propunerea soluț iilor adecvate;
 salvaț i mediul ș i profitaț i de el.

Paréducative, trebuie să înț elegem că în viaț ă, la ș coală ș i în învăț ământul furnizat,

vor fi
Cultivaț i virtuț ile care fundamentează o societate modernă ș i democratică, ș i anume: cercetarea
de la adevăr, credinț a în raț iunea umană, rigurozitatea intelectuală ș i simț ul responsabilităț ii,
respectul de sine ș i al altora, spiritul de solidaritate ș i cooperare, refuzul rasismului,
toleranț ă.

Pentru a permite copilului să se integreze armonios în mediul său, metodele active

ni se par că sunt cele mai adecvate. Tendinț ele mari sunt:
 apelul la activitatea proprie a elevului;
 studiul mediului local.
Este o pedagogie prin acț iune care vizează să instruiască prin interesare, prin acț iune.
observaț ia, ancheta, clasificarea, confectionând obiecte, producând. Este vorba despre
a unei pedagogii care nu va reduce elevul la rolul pur receptiv care i-a fost prea des
rezervat.
Rupe voalul care separă prea des cunoaș terea ș colară de realitatea sensibilă, aprinde
curiozitate, a sparge zidul în spatele căruia se închide sensibilitatea copilului, a elibera ș coala de
această atmosferă sufocantă de caporalism, evitând să omoare pentru totdeauna calităț ile spontane de
elevul, acestea sunt demersurile esenț iale ale pedagogiei moderne.

5
1.3. Orarul pentru primul grad

Ciclul primar clasic (Învăț ământ în limba franceză)

DISCIPLINE CI – CP CE1 – CE2 CM1 – CM2

Franceză 15:15 11h15 10 h

AP.P. + Economie F 03:25 03 h 03 h
Istorie - 01 h 01 h
ICM 00:50 00:45 01 h
Geografie - 01 h 01 h
Matematică 05 h 05h 05h
Ș tiinț ele fizice - 00h45 01h
Ș tiinț e naturale - 00:45 01 h
E.P.S. 02 h 02 h 02h
Desen - AS.C. 01 h 02h 02:30
Recreaț ie 01 h 02h30 02:30

Total 30 h 30 h 30 h

Distribu ț ia acestor ore pe parcursul mai multor săptămâni ș i în func ț ie de ritmuri diferite este
posibil, cu condiț ia să ne putem asigura periodic că programul global pe disciplină
este respectat.

Învăț ământ în limbile naț ionale

DISCIPLINE 1eraanul 2èmean 3èmeanul 4èmean 5eme-6èmeani

Limbi Naț ionale 13:30 11 h 05 h * 03 h 03:30
Franceză - 03 h 06 h 08 h * 06 h *
A.P.P.* 04h30 04 h 03:15 03 h 03:30
Istorie - - 01 h 01 h 01 h
ICM 00h30 00:30 00h45 01 h 01 h
Geografie - - 01 h 01 h 01 h
Matematică 05 h 05 h 05h 05 h 05h
Ș tiinț ele fizice - - 01:30 01:30 02h
Ș tiinț e Naturale - -
E.P.S 02 h 02 h 02 h 02 h 02 h
Desen-Activităț i socio-c 02 h 02 h 02h 02 h 02:30
Recreaț ie 02 h 30 02:30 02 h 30 02 h 30 02:30

Total 30 30 30 30 30

* inclusiv scriere (30')

6
 Învăț ământ Franco/arabe

CM CE CI/ CP Materii

8 ore 8h 8 ore Limba arabă

4 ore 4h 5h Studiu Islamic
1h 30 1h - Studiul mediului
4h 4h 30 5h 30 Franceză
5 ore 5 ore 5h Matematică
45mn 30mn - Ș tiinț ele Naturale
45mn 30 de minute - Ştiinţe Fizice
1h 1h 1h EPS
1h 30 2 ore 2h APLICAȚIE
2h 30 2h 30 2h 30 Recreaț ie
1h 1h 1h Rugăciunile Asr
30 de ore 30 de ore 30 de ore Total

7
 2èmepartie
Prezentarea programelor pe discipline
et pe nivel de studii

8
 i. Franceză

A. Obiective generale
Franceza, reț inută în Niger ca limbă oficială de comunicare ș i lucru în
administrarea nu trebuie să sufere de nicio consideraț ie restrictivă în învăț ământ.

De aceea, el trebuie să beneficieze de întreaga atenț ie a dascălului în clasa sa, chiar din cauza
implicarea limbii franceze în toate învăț ământul ș colar. Nu se va neglija nimic
pentru ca elevul să ajungă la stăpânirea corectă a acestei limbi de adop ț ie astfel încât să se
se află confortabil în diversele manifestări ale vieț ii cotidiene, în special în ascultări
de la radio ș i de la televiziune, în utilizarea afiș elor, panourilor publicitare,
jurnale, în schimburile la distanț ă (scrisori, telegrame, telefon, e-mail etc.).

Învă ț area limbii franceze trebuie să pregătească nu doar elevul să în ț eleagă un text
littéraire, dar ș i să-i ofere vocabularul tehnic ș i structurile necesare
permiț ând primirea unei învăț ături ș tiinț ifice.
Această învăț ătură centrată pe util va face însă loc plăcerii estetice: umorul,
creaț ie poetică, poveș ti, benzi desenate, cuvinte încruciș ate, ghicitori, etc.
Pe scurt, învăț ământul limbii franceze trebuie să aibă ca scop să ofere copilului încrederea necesară în
activităț ile sale.

B. Orientări pedagogice ș i didactice

Limbi materne folosite frecvent de copii sunt diferite de franceză.

punct de vedere fonetic, sintactic ș i semantic. De aici dificultă ț i la nivelul
pronun ț ia, organizarea frazei, ortografia ș i în ț elegerea.
Cunoscând motivele acestor dificultăț i, dascălul va fi răbdător atunci când sunetele vor fi greș ite.
realizate, intonaț ia ajustată greș it, genul confundat.
Temele de studiul vor fi mai întâi legate de viaț a cotidiană a copilului, de viaț a de familie,
activităț ile din cartier, din sat sau din ș coală. Conț inutul lecț iei se va baza pe
vocabularul fundamental ș i îș i va avea sursa ș i finalitatea în mediul local. Este necesar să
înselegem prin asta că conț inutul predării se va baza în primul rând pe experienț a copilului,
adica despre experienț a sa cu bărbaț ii, animalele, fenomenele atmosferice,
de la tehnologie, de activităț ile sale ludice ș i recreative.
Se va face, desigur, loc pentru studii comparative simple cu alte medii,
alte moduri de viaț ă.
Pentru toate învăț ăturile de limba franceză, ar trebui să plecăm de la fapte, experienț e, situaț ii
trăite ș i simulate, de texte ș i documente scrise sau sonore.
Se referă la a învăț a copilul ortografia, gramatica sau limba, învăț ătura va fi
bazat pe fapte reale.
Nu ne vom limita doar la studiul textelor literare, ci vom valorifica ș i documente autentice.
tiques (carte de identitate, anunț uri ș i avize din ziare, ordine, facturi, telegrame,
reț ete de bucătărie, etc.).
Metodele de predare se vor inspira din progresele lingvisticii moderne :
 utilizarea foneticii pentru corectarea pronunț iei ș i progresul în
lectură ș i ortografie;
 aproachă structurală a gramaticii cu exerci ț ii de substitu ț ie ș i de
transformare
 ț inerea cont de obiceiurile culturale în activităț ile de comunicare orală ș i
scrise.

9
Este prin cursul de iniț iere că copilul ia contact cu ș coala; pe de o parte, intră în
un mediu uman ș i social complet diferit de viaț a sa familială; pe de altă parte, pătrunde în
un sistem de idei, de cuvinte care îi sunt străine.
În aceste condiț ii, prima problemă pedagogică este o problemă de adaptare.
Această adaptare va fi dependentă de prima impresie: în funcț ie de modul în care vor decurge primele zile
clasele le vor influen ț a favorabil sau nefavorabil, copilul poate fi pierdut sau
câș tigat.
De aceea, atmosfera unei clase de începători este de o importanț ă capitală. Ar fi
este de dorit ca personalul cel mai competent ș i cel mai experimentat să fie repartizat la aceste clase.
Prima grijă este să faci micuț a clasă primitoare ș i veselă, să laș i copilul să se adapteze
în primele zile, fără a-l descuraja prin exerciț ii grăbite, a-l face să aibă încredere în el
arată lucruri frumoase, interesează-l prin exerciț ii senzoriale sau practice, prin jocuri,
cânturi, imagini, plimbări în împrejurimi.
Nu uitaț i că efortul de decorare a micii clase de către învăț ător ș i elevi creează o
atmosferă de cordialitate ș i intimitate favorabilă întâlnirilor.
Programele direc ț ionează (în primul an) cursul de ini ț iere către o concep ț ie
liberale a învăț ământului. A interesa copilul, a-l face să iubească ș coala, a nu-l îngheț a de la început
într-o atitudine de retragere, de constrângere, de refuz, aceasta este sarcina esenț ială a CI-C.P.
exerci ț iile vor viza dezvoltarea capacită ț ilor ș i a sim ț urilor copilului mai mult decât cunoa ș terea
propriu-zis.
Astfel, elevul va ajunge la C.E. cu cuno ș tinț e modeste, dar cu mijloace
importante, reflexe mai corecte, obiceiuri bune.
Mai multe aspecte ale predării limbii franceze vor fi abordate.

Scrierea
Scrierea se ridică la rangul de disciplină cheie a învăț ământului nostru. Accesul la scriere înseamnă
a putea comunica cu alț ii înseamnă a încredinț a un mesaj în grija unei foi de hârtie
reproducerea literelor. Trasarea corectă a literelor se dobândeș te printr-o învăț are îndelungată,
adesea judicios, o învă ț are supusă unei tehnici riguroase: exerci ț ii
preparatoare (schema corporală) - elementele graficii.
Nu este vorba atât de a obț ine o scriere impecabilă, ci de o scriere lizibilă. Obiectivul este
a scrie repede ș i lizibil.
Maestrul va accepta atât scrierea dreaptă, cât ș i scrierea înclinat. El va evita să impună celor
elevii stângaci scriu cu mâna dreaptă.
A scrie bine presupune cinci condiț ii:
 o poziț ie bună a corpului.
 o masă adaptată la înălț imea elevului.
 un instrument bun.
 o bună prindere a uneltei.
 o poziț ie bună a caietului.

La recitare
Recitarea are ca scopuri principale:
 îmbogăț irea mijloacelor de expresie;
 memorarea textelor literare sau a poemelor de tradiț ie orală aduce o
contribuț ie eficientă la stăpânirea limbii. Recitarea este un exerciț iu excelent
individual de pronunț ie, de dicț iune, de înț elegere ș i de interpretare;
 iniț ierea în estetică.
Eficienț a depinde de mai multe condiț ii. În primul rând, de precizie: ca memorarea să fie
strict ; apoi soliditatea: ca această memorare să fie definitivă, ceea ce necesită numeroase

10
repetiț ii, un control permanent al cunoș tinț elor, adaptarea la fiecare nivel în dificultate ș i în
volum; în sfârș it, condiț ia esenț ială este valoarea literară a textelor. Elevul va fi asociat cu
căutarea de texte poetice pentru a constitui caietul de poezii al clasei ș i pentru a spune
poemul pe care îl va crea în cadrul sesiunii de exprimare scrisă.

Lectura
Unul dintre obiectivele principale ale ș colii primare este să pregătească copilul pentru citire de
adultul. Ce înseamnă a citi? Este a înț elege sensul prin ochi, adică a descoperi, a organiza
ș i a interpreta semnificaț ia a ceea ce este scris.
A învăț a să citeș ti este un proces complex de analiză ș i sinteză ale cărui activităț i trebuie
a fi centrat pe identificarea ș i înț elegerea a ceea ce face obiectul citirii, ș i anume
semnele scrise.
În ceea ce priveș te lectura, instrucț iunile oficiale din anii douăzeci rămân întotdeauna
de ș tiri :
În ierarhia disciplinelor care fac obiectul învăț ământului nostru primar,
lecț ia este incontestabil cea care trebuie să ocupe prima poziț ie”, spun I.O. din 1923
totodată adăugând:
« Copilul nu poate învăț a nimic dacă nu ș tie să citească; el nu învaț ă nimic de bunăvoie dacă nu
nu ș tie să citească cu uș urinț ă... Trebuie să-i dăm cât mai repede posibil obiceiul de a citi fără efort...
Aș adar, aș a cum confirmă I.O. din 1928:
Obiectivul este de a conduce pe fiecare, încă din ș coală ș i pentru toată viaț a, să dorească să citească,
a învăț a să citeș ti, a iubi să citeș ti.

Exerciț ii senzoriale ș i de psihomotricitate

Exerciț iile senzoriale ș i de psihomotricitate împreună cu limbajul constituie esenț ialul pregătirii.
învă ț ările necesare pentru începerea lec ț iilor de citire, scriere, matematică ș i
stiinț e.
Prin dezvoltarea percepț iei, memorării ș i orientării spaț io-temporale la copil,
maestrul ș tie că lucrează pentru viitor. Materialul trebuie ales în funcț ie de ceea ce este
imediat disponibil în apropierea copilului (materiale întâlnite: nisip, apă,
piatră... plante... obiecte din clasă ș i din casă...) ; fiecare elev va avea la dispoziț ie ș i va face
experienț a sa.

Expresie scrisă
La fel cum există două motive pentru a citi: unul pentru a te informa, iar celălalt pentru a te distra, există
există două motive pentru a scrie: din necesitate sau din plăcere.
De aici rezultă două tipuri de scris: scrierile profesionale ș i scrierile literare. Pe de o parte, există
instrucț iuni, scrisori, articole; de cealaltă parte, poveș ti, poezii, ficț iuni.
Între CE1 ș i CM2, copilul trebuie să fie iniț iat în aceste două aspecte ale exprimării scrise.
În ambele cazuri, scrierea se caracterizează printr-o organizare puternică pe mai multe niveluri:
 la nivelul frazei, în ordine ș i alegerea cuvintelor;
 la nivelul înș iruirii frazelor ș i al diferitelor aranjamente: cum să faci
un portret, cum să descrii un peisaj, cum să narezi o poveste (latura literară)
dar ș i cum să argumentezi pro ș i contra, cum să demonstrezi
funcț ionarea unui aparat, cum să articulăm elementele unui regulament
profesional).
În sfâr ș it, scrierile, fie ele literare sau profesionale, se prezintă toate într-un
dispoziț ie care îi caracterizează ș i la care elevii vor fi sensibilizaț i: dispoziț ia unui
poem în versuri ș i strofe, aranjarea unei poveș ti în capitole, dar ș i aranjamentul unei
scrisoare, aranjamentul unei pagini de jurnal cu titlurile ș i coloanele sale.

11
Învăț area acestor două varietăț i de scrieri dezvoltă calităț i diferite, dar complementare.
comentarii :

 din punct de vedere literar: sensibilitatea, creativitatea, umorul, imaginaț ia;

 din punct de vedere profesional: rigurozitatea expunerii, eficienț a argumentelor, simplitatea
de la demonstraț ie

Ortografie
Ortografia limbii franceze este complexă ș i dificilă. Particularităț ile (ș ampon), literele
muettes (cont, deget, timp), excepț iile (landouri), regulile complicate (mi-a spus că)
dă foarte multe) sunt extrem de numeroase.
Copilul care părăseș te ș coala primară nu poate absolut deloc să stăpânească funcț ionarea acesteia.
în contrapartidă, va trebui să fi dobândit / 'îngrijorare ortografică, adică să fie obiș nuit să se întrebe,
la momentul scrierii, întrebările adecvate :
 Cum se scrie cuvântul?
 Cum se face acordul?
Nu va ezita să consulte sistematic dicț ionarul ș i gramatica precisă; va avea
să se recitească cu un ochi critic ș i să aibă grijă la punctuaț ie.
Pentru a reuș i să scrii fără greș eli, trebuie să pui în joc o entreagă serie de competenț e dobândite
în diversele domenii ale limbii franceze ș i cu ocazia celorlalte învăț ături: în limbă (
distinc ț ia exactă a sunetelor chiar ș i noi); în citire (cunoa ș terea diverselor
grafiile unui sunet); în gramatică (regulile sintactice); în vocabular (formarea de
mots). .
Prin urmare, obiectivele trebuie să fie modeste:
a) a stăpâni principalele grafii ale unui sunet în funcț ie de context, ceea ce presupune o audiț ie
corecte ș i o pronunț ie bună;
b) a cunoaș te principalele acorduri gramaticale ;
c) a se obi ș nui să consulte dic ț ionarul, să re ț ină clasificările pe familii de cuvinte,
analogi, omonime, omofonii, contrare, etc. ;
d) a dobândi reflexul recitirii ș i verificării.
Textele de dictări sau alte exerciț ii trebuie să fie bine adaptate nivelului clasei.
După auto-corectare, învă ț ătorul se va strădui să revizuiască cu grijă toate gre ș elile
subliniate ș i corectate de elev ș i eventual să îi atragă atenț ia asupra celor pe care le va avea
uitate. Maestrul va evita în special să se mulț umească să bifeze tot textul ș i să menț ioneze zero
Tu nul. Această modalitate de a aprecia munca elevului nu face decât să-l descurajeze.
În matematică, în ș tiinț e, un elev care găse ș te doar primele întrebări, are
câteva puncte. Nu are zero. De ce este nota, la dictare, a unui elev care, după trei,
patru linii fără erori, face mai multe greș eli la sfârș itul lucrării?
Prin acordarea de puncte pentru fiecare linie scrisă corect (în loc să se scadă pentru greș eli) se
încurajează elevul să depună eforturi.

Gramatica
Dezvoltarea la toț i copiii a capacităț ii de a comunica ș i de a se exprima cu uș urinț ă,
claritate ș i corectitudine, oral ș i în scris în limba de astăzi, acesta este obiectivul major
asignat.
la predarea limbii franceze ș i, prin urmare, la cea a gramaticii.
Astfel, gramatica nu este un scop în sine.
Ea este un mijloc în serviciul expresiei. Este unul dintre căile care permit, după
a domina constrângerea necesară a limbii, a ajunge la o libertate mai mare
de expresie.

12
Programele noastre, insistând asupra exerciț iilor de manevrare a limbii ș i nu asupra regulilor
ș i definiț iile, reț in o abordare structurală a gramaticii. Unitatea primordială este
fraza ș i nu cuvântul. Vom începe prin noț iunea de frază ș i este în interiorul
această unitate în care se vor face toate manipulările.
Aceste manipulări lingvistice trebuie să exprime o în ț elegere intuitivă a
organizarea propoziț iei ș i a principalelor sale elemente, precum ș i a regulilor elementare ale
funcț ionarea limbii, fără a fi necesar ca aceste noț iuni sau aceste reguli să fie deja
formalisate, denumite sau enunț ate (gramatică „implicată”).
Conjugare
Verbul fiind pilonul propoziț iei, este mai mult decât necesar să cunoaș tem în profunditate transformările.
modificări pe care le supune în funcț ie de timpul în care este folosit, persoana ș i modul. A cunoaș te aceste
variatiile permit, de asemenea, sa dobandesti o ortografie corecta.

C. Con ț inuturi ș i comentarii pedagogice/didactice pe nivel

Curs de iniț iere ș i curs pregătitor

2.1 Activităț i de pre-învăț are

La CI/CP, exerciț iile de pre-aprendire care permit dezvoltarea discriminării ș i

memoria vizuală, abilitatea de simbolizare :
 exerciț ii de structurare spaț ială ș i de lateralizare (o atenț ie deosebită va fi
aduceț i-vă la stângaci care nu vor fi deranjaț i).
 învăț area elementelor de bază ale graficii: puncte, cercuri, linii verticale,
orizontale, oblice, curbe, bucle ș i înlănț uiri.
 scrierea diferitelor litere mici pe măsură ce sunt descoperite în
lecț ie.
2.2 Limbaj
Comentarii pedagogice ș i didactice
Învă ț ământul în Niger se adresează copiilor al căror limbă maternă nu este
franceză. Pare necesar să punem accentul în ciclu de iniț iere pe un învăț ământ
oral care facilitează formarea urechii ș i adaptarea organelor fiziologice ale vorbirii
sunetelor, fonemelor limbii franceze, ritmului ș i intonaț iei necesare.

Este prin imitaț ie, în urma unei serii de reglaje succesive răbdătoare, că maestrul va ajunge să
a oferi copiilor obiceiul unei emisii de sunete corecte ș i respectul faț ă de ritm ș i
intonarea. Limbajul foloseș te instrumente de comunicare care sunt cuvinte ș i expresii.
Este important ca elevii să înve ț e prin situa ț ii de via ț ă de zi cu zi
vocabularul ș i structurile lingvistice necesare pentru a se exprima. Învăț area unei
limbajul se desfăș oară într-o baie lingvistică cu libertatea de a spune ceea ce pensezi,
ressente, iube ș te, displace, etc. ș i într-un mod spontan, cu cuvintele ș i expresiile de care...
dispunere. Limba nu trebuie să fie preconstruită ș i impusă cu norme de respectat. La
cea mai bună metodă este să punem elevii în situaț ii reale de viaț ă legate de aceasta
viaț a de zi cu zi ș i să le lase cuvântul. Profesorul va interveni în caz de blocaj, pentru a corecta
anumite erori sau pentru a relua dialogul. Trebuie să acorde cât mai multă atenț ie la

13
expresia liberă a copiilor. Spontaneitatea nu trebuie în niciun caz ș i sub niciun pretext să fie
inhibă la elev ș i îi va lua dorinț a de a vorbi. Erorile de pronunț ie vor fi corectate
din când în când, dar fără a fi
Conț inuturi

Liste de teme (cu titlu indicativ) :

 Ș coala
 corpul uman
 Alimentaț ia
 Familia
 Habitatul
 Jocurile
 Animalele
 ceremoniile
 piaț a
 călătoriile
 mijloacele de comunicare
 meseriile
 boala
 plantele

2.3 Prelegere

Comentarii pedagogice ș i didactice

Este important să subliniem importan ț a pedagogică a acestui ciclu care ar trebui să fie încredin ț at
cel mai bun pedagog al echipei. Lecț iile de învăț are a citirii trebuie să fie
înț eles de elevi ș i într-un mod ireversibil cel mai târziu până la sfârș itul sub-ciclului CI/CP.

La lectură, obiectivul încă de la CI ș i pe parcursul întregii ș colarizări este de a aduce fiecare elev, ș i pentru
toată viaț a, dorind să citesc, să ș tiu să citesc ș i să îmi placă să citesc. Maestrul, convins că a citi este
a recunoaș te semnele grafice ș i a înț elege semnificaț ia lor, se va face un datoria de a nu se angaja
copilul într-o învăț are mecanică ș i pasivă. El nu va uita că pentru mulț i dintre cei săi
elevii, scrisul nu este o realitate familiară. De asemenea, nu va ezita să folosească toate
mijloace pentru a suscita, încuraja ș i dezvolta dorinț a de a citi.

Învăț area citirii, pentru a fi eficientă, trebuie neapărat să se bazeze pe un fond

lingvistică, chiar modestă. Aceasta este ra ț iunea care explică decalajul învă ț ării
sistematică a citirii în raport cu limbajul. Distanț a este utilizată pentru a supune
copii învăț ând cuvinte ș i expresii simple în franceză prin limbaj ș i la
o pre-initaț ie globală la citire. .

O metodă nu poate fi impusă tuturor. Dar, simplul bun simț ș i evoluț ia actuală a
psihopedagogia, înclină spre recomandarea unei metode active, vii ș i
practică: o metodă mixtă cu plecare globală.

14
 Conț inuturi

CI
1. Lista cuvinte cheie (în scop informativ)

Ali - Mina - Amina - iată - ș i - mingea - o - cap - Sani - motocicletă - are - tatăl - papa -
mama este de Mariama bună ziua cântă bicicletă un foc grădină merge repede cola.
.
2. Lista vocalelor

 Vocale simple :a-o-i-e-é-è-ê-u-y=i.

 Vocale cu grafii compuse : ou – eu ; an = en ; - in - on - 'un ; au = eau ; ai =
ei ; oi

3. Lista consoanelor

b- d -f-h -l- m -n- p-r-t-v-w-s ;s=z ge c=k=q=

qu

CP
 Repriză sistematică a programului CI cu un sunet pe zi plus
sunete noi :
an
er
gr, pr, tr, vr); consoană + l (bl, cl, fl, gl, pl, vl); vocală + r (ar, er...); vocală + c (ac,
ec...) vocală + l (al, el...) ; vocală + lle, tte (aile, atte...) ; ien, ion, ier ; ille (ville) ; iIIe
(fată) ; usturoi, aș vrea ; eil - eille - ouil - ouille - euil - euille - cueil – gueil ; ay...,oy... ; leu =
leu ; tion

2.4 Recitare

Comentarii pedagogice ș i didactice

La CI/CP, recitarea intervine ca un complement al limbajului, aducându-i limbii
vorbim despre rigurozitatea impusă de claritatea articulării, respectul grupurilor de suflare, al
ritm ș i intonaț ie.
Măstii vor proceda la o învăț are prin audiț ie ș i progresiv prin lectură de
cântece pentru copii, apoi texte simple în versuri sau în proză. Vor profita de interesul pe care îl acordă
copiii la acest exerci ț iu pentru a corecta pronun ț iile defectuoase, pentru a lucra
organul vocal.
Această învăț are pur orală îi va permite copilului să perceapă ritmul prozei,
ritmul versurilor, sonoritatea rimelor, toată această melodie atât de bogată care susț ine memoria.
Textele iluminate de mimici adecvate, de ilustra ț ii, vor trebui să fie
inteligibile pentru copii. Aceasta implică că învăț ătorul stăpâneș te modul de a o spune ș i pune în
valorile intenț iilor autorului.

15
 Învă ț are, prin audi ț ie cu mimuri, a textelor scurte, simple ș i de
litanie.

2.5 Iniț iere în ortografie

Comentarii pedagogice ș i didactice

La CI-CP, predarea ortografiei se va face în strânsă legătură cu învăț area
lecț ie. Va fi vorba despre a învăț a să scriem cuvinte care conț in sunete deja studiate. Studiul unei
sonul trebuie să fie legat de grafiile sale.
Este nevoie ca copilul să se obiș nuiască să asocieze imaginea cuvântului cu pronunț ia sa fonetică.
Aș adar, copia va deveni exerciț iul cheie pentru învăț area ortografiei.
Copilul nu deț ine definitiv un cuvânt decât dacă, după ce l-a articulat bine, este capabil să
să-l copiezi corect.
Acest curs este dedicat primelor temelii ale unei bune ortografii.
Învăț ătorul trebuie să favorizeze toate mijloacele de a fixa imaginea cuvântului în minte: copiere îngrijită,
lecț ie corectă, comparaț ia cuvintelor.
Această fixare se va realiza prin exerciț ii prezentate sub formă de jocuri:
- joc de recunoaș tere rapidă a unui cuvânt cunoscut printre alte cuvinte;
- joc de reconstrucț ie a unui cuvânt din litere sau silabe dispersate ;
- joc de decupare a cuvintelor lipite între ele.
În strânsă legătură cu lectura, sub formă de jocuri:
 remisarea în ordine a literelor din cuvânt;
 rearanjarea cuvintelor în propoziț ie
 decuparea frazelor în cuvinte;
 încruciș area cuvintelor;
 dictare de cuvinte ș i propoziț ii simple;
 copie.

2.6 Exerciț ii senzoriale

2.6.1. Schima corporală

 Dezvoltarea sim ț urilor: recunoa ș terea auditivă, vizuală, olfactivă, gustativă ș i
tactil.
 Discriminare vizuală: a spune ce s-a schimbat; a vedea diferenț e de mărime, de
forme, de culoare.
 Organizaț ie spaț io-corporeală: percepț ia ș i reproducerea diferitelor miș cări,
exerciț ii de coordonare.

2.6.2 Structurarea spaț ială

 Notiune de situaț ie (înăuntru, în afară, în faț ă, în spate, sus, jos; pe, sub;
împotriva; lângă, la stânga, la dreapta; departe, aproape, în jurul
 Notiune de poziț ie (în picioare, aș ezat, întins, încruciș at, ghemuit, sprijinit, bine drept, îndoit)
écarté, fermé : levé).

2.6.3 Localizare temporală

 Noț iunea de anterioritate, simultaneitate, posteritate (două acț iuni una înaintea celeilalte,
după celălalt, în acelaș i timp cu celălalt).

16
Cursuri elementare

Scriere
Începând cu CE, se va putea adopta următoarea metodă care urmează un ordon progresiv.
gruparea literelor se stabileș te nu după ordine alfabetică, ci prin analogie de forme.
Pentru literele mici :
 i, u, n, m, r, e, v, w
 al doilea grup: 0, a, c, s, x, t, d, p, q;
 grupul trei: l, b, h, k, j, g, y, z, f.
După studiul literelor mici, se începe studiul literelor mari, care va continua la clasa a V-a.
Ordinea propusă mai jos grupează literele care au o anumită analogie de forme:
 primul grup : Y, P, B, R, F ;
 al doilea grup: S, L, J, H, K;
 al treilea grup: T, A, N, M, Z.

2. Limbaj – Elocven ț ă

Comentarii pedagogice ș i didactice

În cadrul iniț ierii, copiii au dobândit un anumit vocabular care va trebui consolidat ș i
completa.
La CE1 se va acorda în continuare o importanț ă deosebită instruirii în limbaj. Elevii
vor fi mereu invitaț i să folosească o limbă obiș nuită de comunicare.
Nu vom abandona stilul bazat pe jocul întrebărilor ș i răspunsurilor. Maeș tri ș i
elevi, în special elevi între ei, vor continua să converseze, să traducă observaț iile lor,
reacț iile lor, sentimentele lor. Acest proces va implica să avem grijă să conferim
intonările toată bogăț ia lor care deseori dezvăluie intenț iile vorbitorului.
Temele vor rămâne centrated pe acț iune, cu recurs la descrieri, după caz.
Dar ne vom strădui mai ales să stârnim forme de expresie scurte, incisive, care să transmită
exemple de situaț ii împrumutate din viaț a de zi cu zi. Vom reveni, aș adar, asupra subiectelor care au
motivat lecț iile din anii anteriori.
Se va avea grijă de reutilizarea structurilor dobândite anterior ș i de îmbogăț irea vocabularului
bulaire.
Periodic, exerci ț iile, sub formă de jocuri, vor permite realizarea unei revizuiri
plăcut unde copilul se va bucura să se exprime..
Începând cu CE2, structurile ș i vocabularul de bază al francezei fundamentale fiind
în mod normal asimilate, lec ț iile de limbaj vor avea ca obiectiv principal să ofere
elevă o competenț ă orală care să-i permită să facă faț ă în franceză unui anumit număr de
situaț ii curente din viaț a socială.
Această competen ț ă se traduce în acte de limbaj, adică în comportamente: a ș ti
a cere indicaț ii, a ș ti să descrii un dispozitiv, a ș ti să ceri o informaț ie, etc.
Aceste situa ț ii de comunicare simulate vor constitui structura lec ț iilor
de elocutiune în cadrul cărora se vor articula temele ș i actele de limbaj.
Se va observa că există o diferenț ă esenț ială faț ă de învăț area primelor ani: el
nu mai este vorba despre a învăț a un francez vorbit spontan, format din expresii triviale ș i familiare
corespunzător schimburilor naturale ale unui copil cu familia sa ș i colegii săi; este vorba despre
a ini ț ia elevii în limba comunicării orale complexe, profesionale,
mediatizată, pe scurt supravegheată.
Aceasta presupune cunoaș terea formulărilor de politeț e adecvate, căutarea tournurilor
ș i de termeni preciș i, o calitate a expresiei care depinde de interlocutori ș i de

17
circumstanț e, calitate obț inută prin stăpânirea registrelor de limbă: ceea ce se spune sau nu se
este spus în funcț ie de loc, moment, persoanele prezente.
Această învăț are bazată pe motivaț ii se va lega de prezentarea de situaț ii trăite.
tirate din mediu, faptele civilizaț iei din Niger.
Liste de teme (pentru referinț ă)
 ș coala,
 jocurile copiilor
 cooperativa
 sporturile
 familia
 mesele
 petrecerile
 locuinț a,
 satul
 piaț a - comercianț ii,
 meș teș ugarii - muncitorii
 sezoanele - fenomenele naturale
 sănătatea - boala - moartea
 animalele de companie - animalele sălbatice
 vânătoarea - pescuitul
 protejarea mediului
 lucrările câmpului
 grădinăritul
 peisajele
 poveș tile ș i legendele,
 comunicarea (posturi radio - TV - telefon - ziar)
 călătoriile
 vacanț ele.

3. Lec ț ie

Comentarii pedagogice ș i didactice

Învăț area mecanismelor citirii nu se încheie la sfârș itul clasei pregătitoare. Variantele
graficele unui sunet fiind foarte numeroase în franceză, stăpânirea lor necesită să ne dedicăm
încă mult timp.
Lectura silenț ioasă este adevăratul mod de citire al adultului. Aceasta este ceea ce trebuie urmărit în
prioritate. De asemenea, se va aborda cât mai curând posibil ș i în toate situaț iile în care citirea
ochi fără emisie de voce se împrumută. Înainte de orice întrebare de înț elegere, obiectivul este
a face să parcurgă de mai multe ori la rând ș i cât mai repede posibil o pagină dintr-o carte (de
lectură sau orice altă materie), un document (ziar, text autentic disponibil) ș i
mai ales orice text expus la tablă.
Tehnica constă în a oferi o instrucț iune precisă de localizare sau de căutare ș i de a verifica
rezultatul pe tabla de scris prin procedura La Martinière (PLM).

Conț inuturi

La CE1, revizuirea sunetelor ș i a grafiilor studiate la CP

18
 Lectură curentă de texte simple ș i de tipuri variate, bine la îndemâna elevilor, se
raportat la experienț a lor, sau permiț ând apropierea ș i comparaț iile cu
această experienț ă.
 Un accent deosebit va fi pus pe citirea în tăcere.

4 Recitare
Studiu în vederea unei bune dictions, a memorării ș i dramatisării textelor
alege în funcț ie de frumuseț ea ș i de adaptarea lor la vârsta ș i mediul copilului.

5. Expresie scrisă

Comentarii pedagogice ș i didactice

La CE, creăm o situaț ie legată de experienț ele elevilor. Situaț ia trebuie să fie susț inută.
printr-o pregătire materială corespunzătoare. Elevii vor fi încuraja ț i să se exprime de
într-o manieră coerentă ș i progresivă pe tema abordată pentru a produce un text. La CE1,
elevii vor produce două texte asemănătoare ș i la CE2, un text îmbogăț it.

Continuturi
 Iniț iere în redactare, prin elaborarea de texte simple ș i coerente compuse
plecând de la o motivaț ie (scenă mimată, imagine, desen, poveste...) extrasă din centrul de interes
de la săptămână.
 Într-o primă fază, accentul va fi pus pe compunerea ș i reconstituirea
texte. Mai târziu, copilul va fi adus să-ș i imagineze o continuare a unei poveș ti (trăite sau
răspuns) ș i a redacta după motivaț ie.
 Copilul va fi iniț iat în:
a răspunde la un chestionar;
contribuie la realizarea unui proiect colectiv: ziar ș colar, confecț ionare
d'affiches, etc... ;
scrie un poem;
a spune o poveste în benzi desenate.

6. Ortografie
Comentarii pedagogice ș i didactice
La CE ș i CM, copilul trebuie să dobândească scrierea corectă a termenilor uzuali. El trebuie să înveț e
de asemenea, să modifice această scriere în funcț ie de utilizarea cuvântului în propoziț ie. Pentru aceasta, el
va trebui să cunoască ș i să explice un anumit număr de reguli: reguli studiate în gramatică,
în conjugare sau în timpul sesiunilor de ortografie gramaticală. ,
Pentru a aborda complexitatea ortografică a limbii franceze, se poate proceda în timpul...
lecț ii de ortografie privind studiul sistematic al fonemului ș i al grafiilor sale, al fonemului ș i al
categorii gramaticale, a fonemului ș i a funcț ionării lexicale, a omonimelor.
Conț inuturi

6.1. Ortografie de uz
 Grafii de: in, ain, aim, ein, en (elev de liceu) – Grafică de: s, c, ss, sc, ç
 Grafii de: k, qu, ch, c – Grafii de: sion, tion, cion
 Grafii de: j, g, ge - m în faț a b, p ș i m.
 Grafii de: f, ph

19
Lista nu este limitativă. Aceasta va fi completată în funcț ie de problemele de pronunț ie
legat de limba maternă. La CE2 acelaș i conț inut va fi reluat ș i aprofundat.

6.2. Ortografie gramaticală

 Acordul verbului cu subiectul.
 Acordul participiului trecut folosit cu auxiliarul a fi.
 Alte acorduri simple (adjective - substantive).
 Homonimie gramaticală : ș i, este : a, la ; sau, unde ; al lui, sunt.

6.3. Dictare
 Dicț ii pregătite de texte simple compuse de preferinț ă de către învăț ători, în legătură
cu centrul de interes.
 Exerciț ii de ortografie :
Reconstituirea textelor;
Jocuri variate;
Utilizarea dicț ionarului.

7. Gramatică
Comentarii pedagogice ș i didactice
În învăț ământul elementar, obiectivele unui învăț ământ renovat al gramaticii nu trebuie să
a se pierde din vedere. Este necesar:
 a practica limba (cunoș tinț ă implicită) înainte de a o descrie (cunoș tinț ă)
explicite)
 a da prioritate activităț ilor de comunicare, adică:
 practica frecvent structurile fundamentale de care elevul va trebui
a se impregna
 a face să fie manipulate enunț uri;
 a face ca aceste activităț i să conducă cât mai des posibil la exprimarea liberă.

Conț inuturi

CE1
. Fraza ș i semnele de punctuaț ie

. Cele diferite tipuri de propoziț ii :

 tipul declarativ; – tipul imperativ;
 tipul interogativ – tipul exclamativ.
. Formele diferite ale propoziț iilor :
 afirmativ;
 negativ.
. Constituienț ii propoziț iei
 Grupul nominal:
numel (de persoane - de animale - de lucruri) ;
numele propriu/numele comun
determinante + nume ;
genul în nume (determinantele, le, la, l’, un/une);
numărul în nume (determinantele le, un/o/des)
adjectivul calificativ: acordul cu substantivul.

20
  Grupul verbal :
verbul;
subiectul verbului, pronumele subiecte;
Complementul verbului.
CE2

. Fraza ș i semnele de punctuaț ie

. Cuvintele, silabele, alfabetul
. Transformările propoziț iilor :
 de la un tip la altul
 dintr-o formă în alta.
. Grupul nominal
1) Numele: 2) Determinantele : 3) Adjectivul
calificativ
 numele propriu – articolul
 genul în nume – adjectivul posesiv
 numărul în nume – adjectivul demonstrativ
 complementul numelui. adjectivul numeral.
. Verbul:
 rolul verbului în propoziț ie
 auxiliarele avoir ș i être
 variaț iile verbului (trecut, prezent, viitor).
. Adverbul
. Subiectul verbului :
 nume subiect
 pronume subiect
 accordul verbului cu subiectul său.
. Complementul verbului :
 complementul direct al obiectului;
 complementul obiectului indirect.
. Pronumele complementare: îl - o - îi

8. Conjugare
Comentarii pedagogice ș i didactice
Pe lângă studiul sistematic al verbelor tip înscrise în program, învăț ătorul va avea numeroase
ocazii de a atrage atenț ia elevului asupra variaț iilor verbului în funcț ie de persoane, le
timpurile ș i modurile. Va cere participarea sa activă: o va face atât oral cât ș i
scrisul.
- În micro-conversaț ie: Vei veni mâine?... Da, voi veni.
- În expresia scrisă: transformă un paragraf la timpul prezent începând cu „
aici ». - În gramatică: transformarea propoziț iei cu schimbarea timpului.
De fiecare dată va face notate diferenț ele în terminările orale (par/part) sau scrise.
(parte/parteț )
Se vor conjuga verbele la timpul prezent, la trecutul compus ș i la viitorul simplu.
Noț iunea de prezent, de trecut ș i de viitor va fi dată. Fiecare timp va fi precedat de,
în funcț ie de cazuri, formulele următoare:
Prezent: astăzi - în acest moment - acum, acum.
Trecut: ieri - alaltăieri - săptămâna trecută, luna trecută, când eram mic.

21
Viitor: mâine - poimâine - mai târziu - săptămâna viitoare, când voi fi mare...
Îl vom obiș nui pe copil cu forma negativă ș i interogativă folosind propoziț ii obiș nuite. El
nu este evident vorba despre ortografie, ci despre a învă ț a elevii să se exprime
corect.
Noț iunile de infinitiv, de rădăcină + terminaț ie, de participiu prezent, nu trebuie să fie
abordate sub formă de lecț ii sistematice, dar vor fi dobândite prin utilizare ș i prin intermediul
exerciț ii de gramatică.

Conț inuturi
CE1
. Verbes à étudier :avoir ; être ; aller ; venir ; finir ; chanter ; courir.
. Temps à étudier (indicatif) :présent ; futur simple ; imparfait ; passé composé.
. Tipuri: declarativ; interogativ.
. Formes:affirmative ; négative.
. Notiunea de verbe :
 notiunea de infinitiv
 notiune de radical + terminaț ie - notiune de participiu trecut.

CE2
. Revizuirea programului de CE1.
. Verbes à étudier :lire ; écrire ; pouvoir ; mettre ; prendre ; vouloir ; boire ; 1 verbe
pronominal(ex.: se ridică).
. Timp de studiu :
 timpurile studiate la CE1 (prezent, viitor simplu, imperfect, trecut compus)
 timpul trecut simplu.
. Forme ș i noț iuni văzute la CE1: afirmativă; negativă.
. Notiunea de verb: noț iuni de infinitiv, de radical + terminaț ie, de participiu trecut.

Cursuri medii
Elocven ț ă
Comentarii pedagogice ș i didactice
Întărirea limbajului, elocven ț a are ca scop în ciclul mediu de a oferi elevilor, prin...
interesant ș i evitând tot ce poate părea artificial, ocazia ș i nevoia de a vorbi. Noi
îș i exprimă sentimentele, îș i împărtăș eș te emoț iile, poveș tile pe care le cunoaș te, ideile
pe care îl avem. Pentru a convinge, argumentăm ș i informăm. Cerem precizări, ne
ascultă, se critică. Este tot acest ț esut de relaț ii sociale pe care trebuie să încercăm să-l regăsim în
clasă în activităț ile de comunicare, discuț ie ș i creaț ie. Elevul va fi antrenat
a reproduce un povestire, a rezuma un text, a expune ș i a discuta un proiect.
A vorbi corect înseamnă a folosi cuvântul exact în funcț ie de temă ș i de situaț ie.
comunicare. Nu vorbim la fel între prieteni ș i în rela ț ii
profesionale. În primul caz, registrul de limbă va fi familiar; în celălalt, va fi
susț inut. Ar fi nepoliticos să foloseș ti un registru pentru celălalt.
Conț inuturi
 Acte de vorbire ș i structuri de bază (vezi acte de vorbire ș i structuri de bază de)
CE)
 Moduri de discurs: naraț iune, descriere, argumentare, etc.
 Registre diferite de limbă: stil direct ș i indirect, concordanț a timpului …

22
  Întreț inere pentru prezentare : raport, prezentarea proiectelor, discuț ii
 Antrenament de conversaț ie.
 Reproducerea naraț iunilor, rezumatul textelor citite.

2. Vocabular
Comentarii pedagogice ș i didactice
La Cursul Mediu, programele se articulează în jurul a 2 mari axe :
1°) Abordarea semantică care se concentrează asupra sensului unui cuvânt.
2°) Abordarea lexicală care grupează un număr mare de termeni care gravitează în jurul unui temat.
Vocabularul are ca scop învăț area ș i utilizarea structurilor lexicale în funcț ie de
des registre de limbă implicate de situaț iile de utilizare.
Astfel, tot ceea ce se află în viaț a unei clase oferă ocazii de a dobândi vocabular, ș i va trebui să
atenț ia maestrului ș i a elevilor să fie întotdeauna alertă în ceea ce priveș te cuvintele, la fel în ceea ce
se referă la sensul ș i utilizarea lor doar în ceea ce priveș te forma lor.
Cu toate acestea, esen ț ialul nu este să învă ț ăm în fiecare zi sau în fiecare săptămână, mult de
cuvinte, dar de a da diversele accepț iuni ale fiecăruia pentru a evita erorile grave.
Este important să foloseș ti imediat acest cuvânt în propoziț ii simple, să dai
locuț iuni frecvente care le conț in, cu sensul precis al fiecăreia, de a nu face copierea unui
cuvântul „carnetul de vocabular” învăluit în textul său ș i luminat de situaț ie.
Cuvântul nu există de la sine; este doar o unitate provizorie; nu are sens decât prin
context... Fraza este unitatea verbală care răspunde gândirii... Limbajul nu ar avea niciun
sens dacă nu ar fi fost decât o mozaică de cuvinte.
Dar trebuie să recunoaș tem necesitatea lecț iilor ș i exerciț iilor de vocabular al căror scop este
îmbunătăț irea expresiei orale ș i scrise ș i importanț a contextului pentru a înț elege
sensul cuvintelor folosite.
Anumite lecț ii vor fi comparate cu studiul dicț ionarului: cum sunt clasificate cuvintele acolo,
ce informaț ii sunt furnizate ș i cum sunt organizate.
Comparând diverse dicț ionare, se vor căuta exemple care să arate că limba evoluează.
cuvinte apare (neologisme ș i împrumuturi) ș i altele dispar. Anumite termeni
tehnicile sunt prezente sau absente în funcț ie de obiectiv.
Maestrul va observa ș i va face observaț ia că anumite cuvinte folosite frecvent (banco, secco,
niébé) nu figurează în multe dicț ionare.

Conț inuturi
. Semantica pornind de la un centru de interes.
. Îmbogăț ire prin familie de cuvinte,
. Explorarea sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor.
. Descoperirea distincț iei între sensul propriu ș i sensul figurat al unui acelaș i cuvânt sau al unei
aceeaș i expresie.
. Explorarea registrelor de limbă, relaț ia între alegerea cuvintelor ș i formulările
sintactice.
. Crearea unui caiet de vocabular.
. Studiu asupra unor împrumuturi.
. Utilizarea diferitelor dicț ionare în vederea exerciț iilor de comparaț ie.
. Cercetare ș i corectare a locu ț iunilor incorecte folosite comun de către
elevi.
. Formarea cuvintelor.

23
  Sufixe
EUR / EUSE
IERE
Ț ION/ AȚ IE ; URE / TURE ; ADE.
Du verbe la adjectiv: ABIL ; IBIL.
De la nume la nume : ISTE ; IEN ; AIRE ; IER ; IE /ERIE ; AT ; ET/ELET
(ETTE/ELETTE) ; ARD
De la substantiv la verb: ER
De la nume la adjectiv: AL; EL; IEN; EN; AIS; OIS; AIN; IQUE;
EUX/IEUX ; DACĂ.
De la adjectiv la substantiv: TÉ/ITE; EUR; ESSE; ANCE; ENCE;
TUDE/ITUDE
De la adjectiv la verb : ISER ; IFIER ; SSIR ; CIR/CHIR.
De la adjectiv la adverb: MENT
 Prefixe
DE/DES ; RE ; TRANS ; PRE - A
De la nume ș i adjectiv: lN; lM; IL; IR; ANTI
. Teme reț inute cu titlu orientativ
 Întoarcerea la ș coală, rolul ș colii – sănătatea, boala, moartea
 Jocurile ș i activităț ile de timp liber – Sahelul ș i problemele sale
– sezonul uscat
 La cooperativă
apa, tornada,
 Competiț iile inundaț ii
 Sărbătorile, obiceiurile – lucrările câmpului
 Povestirile, fabulele, legendele – focul, incendiul
 Locuinț a, satul grădina
 Oraș ul – pescuitul
 Meș teș ugarii, meseriile – pământul în univers
 Portretele, personajele – ș tiinț a, progresul
 Calităț ile ș i defectele la poș tă
 Mijloacele de comunicare în masă (radio, televiziune, telefon, ziar...)
 Situaț iile din lume (războiul, pacea, rasismul)
 Examinele
 Vacanț ele

3. Prelegere
Comente pedagogice ș i didactice
La CM, când elevul citeș te cu voce tare, nu trebuie să ezite. Trebuie să pronunț e bine, bine
articulare, a respecta punctuaț ia ș i legăturile: a simț i ș i a înț elege textul pe care îl citeș te ș i a exprima
prin modulările vocii ceea ce simte ș i înț elege.
El trebuie deci, la ie ș irea din ș coală, să fie capabil, de exemplu, să interpreteze cu emo ț ie un
dialog
o poezie, etc.
În plus faț ă de ș edinț ele obisnuite ș i în limitele masei orare rezervate citirii,
maestrul va organiza momente de lectură tăcută în care elevii vor alege
liber ș i individual sau în grupuri mici o carte de citit, adusă de acasă sau
găsit în altă parte. Toate ocaziile pot fi valorificate pentru a încuraja copiii să citească.

Conț inuturi
 Lectură curentă ș i expresivă a textelor simple ș i cu formă clară.
 Antrenament pentru viteză în citirea silen ț ioasă, îmbunătă ț irea
înț elegere.

24
  Diversificarea textelor ș i a modurilor de lectură, conform scopurilor propuse: plăcere,
cercetare de informaț ii, ziare, benzi desenate, cataloage, reclame.
 Organizarea momentelor ș i locurilor specifice de lectură.

4. Recitare
Conț inuturi
 Memorarea textelor împrumutate din întreaga literatură francofonă, în
particular nigerian.
 Constituirea antologiei de texte ale clasei.

5. Redactare
Conț inuturi
 Antrenament în practica compunerii scrise (planuri, articularea ideilor,
organiza ț ie în paragrafe) în diferite genuri (descriptiv, narativ, dialogat,
explicativ ș i epistolar).
 Benzi desenate.
 Reconstituirea textelor.
 În CM2, programul va viza o aprofundare a cunoș tinț elor dobândite în CM1.

6. Ortografie
Comentarii pedagogice ș i didactice

La CE ș i CM, copilul trebuie să dobândească scrierea corectă a termenilor obiș nuiț i. El trebuie să înveț e
de asemenea, să modifici această scriere în funcț ie de utilizarea cuvântului în propoziț ie. Pentru aceasta, este
trebuie să cunoască apoi să explice un anumit număr de reguli: reguli studiate în gramatică,
în conjugare sau în timpul sesiunilor de ortografie gramaticală. ,

Pentru a aborda complexitatea ortografică a limbii franceze, se poate proceda în timpul

lecț ii de ortografie la studiul sistematic al fonemului ș i al graficelor sale, al fonemului ș i
categorii gramaticale, a fonemului ș i a funcț ionării lexicale, omonime.

Conț inuturi
6.1. Ortografie gramaticală
. Acordurile :
 verbe cu subiectul său;
 de la nume ș i adjectiv în gen ș i la plural;
 participiul trecut cu être ș i avoir;
 nume compuse la plural;
 des pluriels în x ;
 ai, aie, ais, ait, aît, aient ;
 a, ca, ât ;
 le, la, les, l', înaintea unui verb;
a
lor;
 avem

6.2. Ortografie de uz
. Grafii diferite ale unui singur sunet:

25
  ai, ai, e, es, es, è, ê, ei.. – eu, œu.
 o,ô, au, eau. – el, iII, el, i, y, ï.
 un, am, în, em, unu. – euil, euille, œil, ueil.
- pe, omo
Lista nu este limitativă.
. Exerciț ii de ortografie
 Diktat pregătit în legătură cu centrele de interes.
 Dicț ie de control.
 Diferenț i tipuri de exerciț ii.

7. Gramatică
Comentarii pedagogice ș i didactice
La Cursul mediu, problema comunicării rămâne predominantă. Astfel, se cuvine:
 de multiplica activităț ile de exprimare;
 de a face con ș tientă limba prin exerci ț ii de crea ț ie ș i
d'imprégnation ;
 de a face să fie manipulate, observate, analizate structurile sintactice ș i lexicale ;
 de a conduce progresiv elevii de la o gramatică implicită la o gramatică
explicite.
Aș adar, elevul trebuie să:
 s'exprime ;
 se impregnează de limba elaborată a mediului înconjurător;
 reflectaț i asupra structurilor sintactice fundamentale.
Trebuie să practicăm « baia de limbaj », dând prioritate exprimării personale.
Nu va fi vorba de a stabili reguli, ci de a reflecta asupra unor cazuri analogice ș i de a deduce.

Conț inuturi

7.1. La frază :
 precum ș i verbale
 fraze nominale ;
 fraza simplă
 fraze complexe (coordonare, juxtapunere, subordonare);
 tipuri de propoziț ii (declarativ, interogativ, imperativ, exclamativ);
 forme de propoziț ii (afirmativă/negativă; activă/pasivă);
 transformările frazelor.

7.2. Elementele constitutive ale propoziț iei simple

7.2.1. Verb
7.2.2.. Grupurile funcț ionale: transformările lor
 grup subiect – grup atribut
 grup complement de obiect – grup circumstantial
7.2.3. Grupul nominal :
 numele (gen - număr)
 determinantele
 numele compus (număr);
 complementul numelui
 adjectivul calificativ, locul său ;
26
  gradele în calificare (mai mult decât, foarte...) ;
 complementul adjectivului;
 propoziț ia relativă (cu valoare adjectivală);
 apozitia
 apostroful.
7.2.4. Pronumele :
 personal – demonstrative – indefiniț i
 posesive – relativi – interogative
7.2.5. Cuvintele invariabile :
 prepoziț iile – conjunc ț iile
 adverbele interjec ț iile

8. Conjugare
Comentarii pedagogice ș i didactice
Exerciț iile de conjugare apropiate celor practicate în gramatică au ca scop
esenț ial de a face să fie percepute mai întâi, apoi de a dobândi diferenț ele care apar, fie la
oral sau scris, atunci când într-o propoziț ie se schimbă persoana, timpul, modul ș i stilul
(direct sau indirect).
Conț inuturi
 conjugarea tuturor tipurilor de verbe la toate timpurile indicativului
 subjonctivul prezent
 condiț ionalul prezent
 imperativul

9. Expresie scrisă
Comentarii pedagogice ș i didactice
La CM, vom propune teme în legătură cu tematicile abordate în lectură.
Redactarea la cm se va face în două etape. Prima etapă va consta în explicarea subiectului, la
vânare, apoi organizarea ideilor ș i se va încheia cu produc ț ii individuale ale
elevi.
Al doilea draft începe cu autocorectarea primului draft de către elevi pe baza
remarcile profesorului înainte de a finaliza produsele lor.

27
 II. Matematică

A. Obiective generale

„Renovarea predării matematicii în ț ara noastră se încadrează în cadrul

general al adaptării învăț ământului la realităț ile naț ionale.
Activită ț ile matematice au un dublu obiectiv: pe de o parte, să favorizeze o bună
structurare mentală, pe de altă parte, a oferi elevilor un instrument utilizabil în situaț ii
diversele pe care le întâlnesc pe parcursul existenț ei lor. În această perspectivă, ele constituie
o disciplină indispensabilă pentru formarea min ț ii, deoarece dobândirea unor anumite
structurile matematice sunt esenț iale pentru dezvoltarea inteligenț ei.

B. Orientări pedagogice ș i didactice

Învăț ământul matematicii va fi centrat pe elev, care va participa la lecț ii prin
manipulări care duc la abilităț i ș i la descoperire.
De asemenea, în matematică se recurge mai specific la metode ș i tehnici
pedagogice precum: intui ț ia, manipularea, deduc ț ia, induc ț ia, analiza,
abstracț ia, aplicarea ș i modelarea.
Aceste diferite metode ș i tehnici specifice matematicii implică
practici de clasă noi ș i impun o anumită organizare a clasei pentru profesor
bazată pe munca în grupuri care favorizează interac ț iunile sociale. De asemenea, revine la
profesorii să pună la dispoziț ia elevului toate resursele necesare (sociale,
materiale) care îi permit să abordeze situaț iile de viaț ă cu competenț ă. Apoi revine la
învăț ătorul are rolul de a anima ș i ghida activităț ile elevilor

C. Con ț inuturi pe nivel

CI
1. Geometrie
Comentarii pedagogice ș i didactice
Învăț area geometriei se va face în mod progresiv. Astfel, în CI, se va iniț ia...
elevi la topologie prin activităț i de pliere, împunsătură, decupare; noț iunea de linie ș i de
frontieră ș i traseele, a recunoaș te ș i a denumi formele simple. La clasa I, aceste noț iuni
vor fi aprofundate adăugând, segmentele, culorile, dimensiunile ș i suprafeț ele.

Conț inuturi
[Link]ăț i de pliere, cusut, tăiere.
[Link] - regiuni, linii, frontiere.
1.3. Recunoaș teț i ș i numiț i forme simple pe baza obiectelor familiari: „rotund”; „pilon”
casa
1.4. a. Itinerarii
Activităț i reale în clasă; în curte: în spate, în faț ă; stânga, dreapta; întoarcere de 180 de grade;
întoarce-te la dreapta, la stânga; două paș i înainte, înapoi.
[Link] activităț i de lateralizare ș i spatializare.

28
2. Aritmetică
Comentarii pedagogice ș i didactice
Au CI-CP :
Notiunea de număr, numere de la 0 la 20, compararea/clasificarea numerelor, adunarea ș i
scăderea va fi abordată încă din CI.
La clasa pregătitoare, studiul numerelor va merge până la 69.

Conț inuturi
2.1. Notiunea de numere
 Corespondenta termen cu termen între seturi.
 Studiul noț iunilor: - atât cât, mai mult decât, mai puț in decât.
 Numere de la 0 la 9
 Introducerea semnului=
2.2. Numere de la 0 la 20
 Numărătoarea de la 0 la 20
 Tabloul de numerotare.
 Dezintegrarea numerelor
 Compararea ș i clasarea numerelor de la 0 la 20
2.3. Adunarea
 Studii despre noț iunea «a adăuga»
 Introducerea semnului +
 Recunoaș terea situaț iilor care ț in de adunare.
 Tehnica operaț iei: realizarea manipulativă a adunărilor (numere de 2 cifre)
maximum),
 Traducere scrisă a manipulărilor sub formă de tabele.
 Tabla adunării: elaborare, utilizare.
 Proprietăț i ale adunării :
 Adunarea zero.
 Schimbaț i termenii
 Rezolvarea unor probleme aditive simple.
2.4. La scădere
 Studiul noț iunii „a scoate, a îndepărta”
 Introducerea semnului
 Recunoaș terea situaț iilor care ț in de scădere
 Tehnica operaț iei: realizarea manipulativă a scăderii (numere de 2)
cifre maxime)
 Tabel de scădere: elaborare, utilizare
 Scăderea unui zero
 Rezolvarea unor probleme simple de scădere.

3. Calcul mental
 Compter de 2 în 2.
 Rezolvarea mentală a unor probleme mici de adunare ș i scădere.

29
CP
1. Geometrie
1.1. Clasificarea obiectelor :
 forme
 mărime
 suprafaț ă.
1.2. Notiuni de puncte, linii si segmente.

2. Măsură
Comentarii pedagogice ș i didactice
Se va aborda comparaț ia mărimilor ș i noț iunile de clasificare.

Conț inuturi
2.1. Compararea mărimilor :
 cereale
 cantităț i de lichide
 capacităț ile recipientelor
 dimensiuni ale elevilor
2.2. Clasificarea mărimilor (de la cea mai mică la cea mai mare; de la cea mai mare la cea mai mică).

3. Arithmetică
3.1. Numere de la 0 la 69
 Numerotarea de la 0 la 69
 Tabloul de numerare.
 Comparaț ie ș i clasificare a numerelor de la 0 la 69
3.2. Adiț ia
 Tehnica scrisă a adunării (numere de la 0 la 69)
 Tabel de adunare : utilizare .
 Situaț ii care implică adunarea mai multor numere
 Proprietăț i :
suma nu depinde de ordinea termenilor;
putem grupa mai multe termeni: „bule” (ex.: 17 + 5 + 20).
3.3. La Soustraction
 Tehnica scrisă a scăderii (numere de la 0 la 69)
 Situaț ii care implică scăderea a două numere
 Tabloul de scădere: utilizare .

4. Calcul mental
 Numără de 5 în 5; de 3 în 3; de 2 în 2 (ordine crescătoare ș i descrescătoare).
 Adăugaț i un număr de un singur digit fără a ceda.
 Adăugaț i zeci.
 Rezolvarea mentală a problemelor mici.
 Tabel de adunare ș i scădere.

CE1

1. Geometrie
Comentarii pedagogice ș i didactice

30
Învăț ământul geometriei va fi întărit prin aprofundarea concepț iilor
d’itinere ș i studiul figurilor geometrice.: Triunghiuri, cerc ș i disc la CE1 ș i la
CE2, vom aborda mediatorul segmentului, noț iunea de unghi drept, triunghiul dreptunghic,
dreptunghiul, pătratul, paralelogramul ș i cercul.

Conț inuturi
1.1. Figuri geometrice
 Rigla ș i utilizarea acesteia (pentru a trasă segmente)
 Triunghiul: Recunoaș tere, trasare
 Cercul: metodă tradiț ională de trasare (două bâte, o sfoară)
 Cercul ș i discul
1.2. Itinerarii
 Activităț i pe grilă.
 Codare, decodare.

2. Măsură
Comentarii pedagogice ș i didactice
Comparaț iile ș i clasamentele vor continua în clasa a II-a, la care se vor adăuga
noț iuni de preț , de măsuri întregi de lungime. La CE2, studiul va purta asupra preț urilor regula
graduată obiș nuită, măsurile de masă, unităț ile internaț ionale ș i noț iunile de durată.

Conț inuturi
2.1. Preț
 Valoarea în dala ș i în franci a monedelor obiș nuite; a biletului de 500 F.
 Exprimaț i într-o sumă de franci CFA o sumă de bani formată din monede ș i bancnote.
 Preț ul de achiziț ie pentru mai multe articole vândute la bucată.
 Răscumpărarea banilor (situaț ii simple).
2.2. Compararea, clasarea lungimilor, capacităț ilor recipientelor.
2.3. Măsuri întregi ale lungimilor
 Măsurarea unei lungimi prin alinierea obiectelor de lungime unitate (arbitrară).
 Măsură întreagă: prin default, prin exces, exactă.
 Măsurarea unei lungimi cu ajutorul unui singur obiect de lungime unitară.
 Alte unităț i tradiț ionale: cot, pas... tehnici de măsurare.
 Unităț i non tradiț ionale: metrul, yardul.
2.4. Măsură întreagă de capacitate a recipientelor
 Măsurarea unei capacităț i cu ajutorul recipientelor de capacitate unitate (arbitrar).
 Măsură întreagă: prin defect, prin exces, exactă.
 Tehnică atunci când dispui de un singur recipient unit.
 Unităț i uzuale: polonicul, litru.
2.5. Măsurarea granulelor
 Compararea tehnicilor de măsurare.
 Unităț ile tradiț ionale (dintre care tia).
2.6. Generalităț i despre măsuri
 Măsura depinde de unitate.
 Exprimaț i o măsură cu unitatea care îi corespunde.
 Utilitatea unităț ilor internaț ionale (metru, litru).
2.7. Durată
 Ziua ș i săptămână

31
 3. Aritmetică
Comentarii pedagogice ș i didactice
Numerele de 3 cifre vor fi abordate odată cu introducerea înmulț irii în clasa a I-a.
numere de peste trei cifre, numere pentru codare, înmulț irea ș i împărț irea
vor fi abordate încă din CE2
Conț inuturi
3.1. Numere de 2 ș i 3 cifre
 Numerotarea de la 0 la 999
 Tabloul de numeraț ie.
 Compararea ș i clasarea numerelor de la 0 la 999
3.2. Adunarea ș i scăderea
 Tehnica scrisă a adunării (numere de 2 ș i 3 cifre).
 Tabloul adunării: memorare.
 Tehnica scrisă a adunării mai multor numere.
 Paranteze.
 Echivalenț a scrierilor: a = c - b; a + b = c; b = c - a.
 Tehnica scrisă a scăderii cu sau fără împrumut
3.3. La multiplicare
 Constituț ia ș i utilizarea meselor de înmulț ire.
 Proprietăț i: se pot grupa mai mulț i factori.
 Înmulț irea cu 10, cu 100.
 Tehnica scrisă a înmulț irii:
multiplicator cu 1 cifră ;
multiplicator cu 2 cifre terminat cu 0: ex.: 30, 70, etc.
4. Calcul mental
 Tabele de înmulț ire.
 Înmulț iț i cu 2; 10; 100.
 Înmulț iț i un număr par cu 5.
 Rezolvarea mentală a problemelor mici.

CE2

1. Geometrie.
1.1. Mediatoare a unui segment. Mijlocul unui segment, construcț ie prin pliere.
1.2 Plăci perpendiculare :
 notiț ia de unghi drept;
 unghiul ș i utilizarea sa.
1.3 Figuri geometrice :
 triunghiul dreptunghic
 dreptunghiul ;
 patrulaterul
 diagonalele dreptunghiului ș i ale pătratului
 paralelogramul
 utilizarea compasului pentru a desena cercuri.

2. Măsură
preț : preț de achiziț ie; preț de vânzare; profit; pierdere.
2.2. Regula graduată obiș nuită
32
  Reguli graduată cu inscripț ii numerice ș i utilizarea acestora.
 Măsurarea (cu rigla graduată) a perimetrului triunghiurilor ș i patrulaterelor.
2.3. Măsurarea maselor
 Construieș te o balanț ă ș i foloseș te-o pentru a compara, pentru a clasifica obiecte după caracteristicile lor.
mase.
 Măsurare întreagă a unei mase, cu ajutorul obiectelor de masă unitate (arbitrara): cuie,
nuclee, etc.
2.4. Unităț i internaț ionale
 Metru, litru, gram.
 Multipli ș i submultipli uzuali: km, cm, cl, kg.
2.5. Durată
 Noț iunea de durată.
 Un minut.
 Comparaț ie la minut: regularitate, reproductibilitate.
 Unitatea intermediară: ora (= 60 min); 1 zi = 24 ore.

3. Arithmetică
3.1. Numerotare
Numere de peste 3 cifre: citire, scriere în cifre.
Numere pentru codare: coduri simple (n° de telefon); exerciț ii de codare ș i decodare.
3.2. Adăugare: Tehnică obiș nuită
3.3. Scădere: Tehnică obiș nuită.
3.4. Înmul ț irea: tehnica scrisă a înmul ț irii cu 2 sau 3 cifre
multiplicator.
3.5. Diviziune :
 situaț ie de împărț ire cu ș i fără rest;
 sensul diviziei;
 tehnica diviziunii.

4. Calcul mental
 Tabelele diferite (înmulț ire, adunare, scădere).
 Înmulț iț i cu 5; 20; 50; 100; 1 000.
 Rezolvare mentală a problemelor mici.

CM1
1. Geometrie
Comentarii pedagogice ș i didactice
În clasa a IV-a, vom aborda construirea figurilor geometrice cu ajutorul compasului ș i al
compararea unghiurilor.

Conț inuturi
1.1. Construcț ii de figuri geometrice cu compasul: triunghiuri isoscele, romburi.
1.2. Compararea unghiurilor :
 compararea unghiurilor unui triunghi sau al unui patrulater.
 unghi drept

1.3. Cubul
 Noț iunea de cub: feț e, vârfuri, muchii, model

33
  Construcț ia de cuburi (patron dat)

2. Măsură
Comentarii pedagogice ș i didactice

Începând cu introducerea numerelor zecimale la şcoala primară, măsurile exacte devin

importanț a. La acest nivel apar calculele măsurilor de perimetre, de suprafeț e ș i de
volum.

Conț inuturi
2.1. Preț
 Preț ul unui obiect în funcț ie de măsură (ex.: ț esătură vândută pe metru; petrol vândut pe litru ...).
 Preț de achiziț ie
 Buget familial: resurse, cheltuieli, economii, datorii (echilibru sau
desechilibru).
2.2. Sistem metric
 Multipli ș i submultipli ai unităț ilor legale; prefixele: kilo, hecto, deca,
deci, centi, milli.
 Conversii (în legătură cu numerarea, cu numerele zecimale).
2.3. Decimetru dublu: utilizare, pentru a măsura lungimi.
2.4. Tehnici de comparare a suprafeț elor: acoperire; grilaj.
2.5. Măsurarea ariei unui dreptunghi sau a unui pătrat ale căror laturi au măsurători
întregi.
 Unităț i de măsură a suprafeț ei: cm2, dm2, etc.,
 Conversii.
2.6. Măsuri de volume (măsuri întregi)
 Unităț i de măsură pentru volum: cm3; dm3; m3etc.
 Măsura volumului unui cub ale cărui muchii au măsuri întregi
 Corelaț ia între unităț ile de măsură a volumului ș i capacităț ii în cazul de
apa.
2.7. Calculul perimetrului: triunghiului echilateral, paralelogramului, dreptunghiului, al
romb, pătrat.
2.7. Durată:
 secunda; conversii de unităț i
 lectura orei
 rezolvarea situaț iilor problemă legate de durate

3. Arithmetică
Comentarii pedagogice ș i didactice
La nivelul cursului mediu, vor fi abordate numerele mari, numerele pentru a codifica,
înmulț irea numerelor mari, fracț iile ș i numerele zecimale, precum ș i proporț ionalitatea.

Conț inuturi
3.1. Numerele mari :
 Expresie orală; scrisă, în cifre, apoi în litere.
 Numere pentru codare: coduri mai complexe (numărul de asigurare socială, carte de identitate,
etc.) ; exerciț iu de codare ș i decodare.

34
3.2. Înmulț irea numerelor mari
 Pentru a multiplica o sumă cu un număr, se înmulț eș te fiecare termen al sumei cu
ce număr : ex. : (8 + 3) x 5 = (8 x 5) + (3 x 5).
 Dovada prin 9.

3.3. Echivalenț a scrierilor : a = c – b, a + b = c, b = c - a ; a = , a x b = c , b =

3.4. Tehnica dezvoltată a împărț irii: cu 1 cifră în cât; cu 2 sau 3 cifre

la câtul (se va folosi mai întâi un divisor de 1 cifră, apoi de 2 cifre, crescând
în mod gradat dificultatea).
3.5. Fracț ii ș i numere zecimale
 Introducerea fracț iilor :
a face să sim ț i insuficien ț a numerelor întregi naturale pentru a rezolva anumite
probleme practice (de exemplu: cantitate de benzină pentru o sumă dată);
se limita la fracț ii foarte simple : ; ; .
 A lua o fracț iune dintr-o mărime
 Inversarea fracț iei
 Probleme de moș tenire;
 Măsurarea unei lungimi (cu subdiviziunea unită ț ii); schimbarea unită ț ilor (cazul
general)
 Partaje inegale.
 Introducerea numerelor zecimale (schimbarea unită ț ilor) în cazul sistemului
metrica.
 Compară 2 numere zecimale.
 Operaț ii cu numere decimale: adunare, scădere, înmulț ire.

3.6. Proporț ionalitate

 Exemple de situaț ii de proporț ionalitate :
masă ș i măsură de volum;
cantitate de mărfuri ș i preț ul corespunzător ;
lungime pe teren ș i pe plan.
 Tablou de proporț ionalitate
 Contraexemple :
aria pătratului în raport cu latura;
înălț ime în raport cu vârsta.

Calcul mental
 Tabelele de înmulț ire, adunare ș i scădere.
 Multiplicaț i sau împărț iț i cu 0,1; 0,2; 0,5; 2; 5; 10; 100.
 Regulă de trei
 Rezolvare mentală a problemelor mici.

35
CM2

1. Geometrie.
1.1. Mărire-reducere :
 folosiț i hârtie pătrată pentru a mări sau a micș ora un desen (rapoarte simple);
 notiune de plan, de scară;
 exemple : hărț i geografice.
1.2. Construcț ii geometrice: mediatoare, bisectoare, triunghi echilateral.
1.3. Paralelepipedul dreptunghiular sau prismă dreaptă :
 descoperirea paralelogramului: baze, feț e, vârfuri, muchii, model;
 construcț ia paralelipipedului dreptunghiular sau a pavălui drept
1.4. Cilindrul :
 descoperirea cilindrului: baze, înălț ime;
 construcț ia cilindrului.

2. Măsură
2.1. Preț
 Buget familial: resurse, cheltuieli, economii, datorii (echilibru sau dezichilibru).
 Bugetul unei cooperative ș colare sau de sat (venituri, cheltuieli, avere, datorii)
investiț ii, plasamente.
2.2. Lungimea cercului (formulă).
2.3. Probleme de proporț ionalitate: conversia de yarzi în metri sau viceversa.
2.4. Măsurarea suprafeț elor ș i volumelor uzuale :
 suprafaț a figurilor geometrice : dreptunghi ; pătrat ; triunghi ; romb ; disc ;
 volumul de solide : cub ; cilindru.
2.5. Măsuri agrare.
2.6. Legătura între aria reală ș i aria pe un plan la o scară dată.
2.7. Correspondenta intre unităț ile de măsură a volumului, capacităț ii ș i masei în
cazul apei.
2.8. Durată
 Probleme de durată, de viteze ș i de debite.
 Calendar: exerciț ii de determinare a duratei între două date.

3. Aritmetică
3.1. Numerele mari: expresie orală; scrisă, în cifre, apoi în litere.
3.2 Diviziunea numerelor întregi :
 tehnica uzuală a diviziunii (a creș te treptat dificultatea) ;
 caractere de divizibilitate pentru : 2, 3, 5, 9.
3.3. Fractions ș i numere zecimale
 Recunoaș terea aceleaș i numere zecimale sub scrieri diferite
 Găsirea unei grandeț e de care se cunoaș te valoarea unei fracț ii.
 Intercalarea unui număr zecimal între 2 numere întregi, între 2 numere zecimale
 Împărț irea a 2 numere întregi cu coeficient zecimal.
 Împărț irea a 2 numere zecimale cu rezultat întreg.
3.4. Numerele complexe: prezentare, adunare ș i scădere
3.5. Proporț ionalitate :
 Regula de trei.
 Exemple de situaț ii de proporț ionalitate :
lungimea ș i diametrul unui cerc;

36
 conversie metru - yard
hărț i geografice ș i scări;
timp ș i viteză constantă;
cantitate vândută ș i debit constant;
procentaj
interes compus.

4. Calcul mental
 Tabelele de înmultiplicare, de adunare ș i de scădere.
 Înmulț iț i sau împărț iț i cu 0,25; 0,001; 25; 50.
 Rezolvarea mentală a problemelor mici.

37
 III. Ș tiinț e fizice

A. Obiective generale
Programele de ș tiinț ă (Ș tiinț e fizice ș i ș tiinț e naturale) pun accent pe
necesitatea de a iniț ia elevul în:
 a înț elege organizarea mediului său;
 dobândirea atitudinii ș tiinț ifice bazate pe observa ț ie, în acela ș i timp cu un
vocabular descriptiv de bază: experimentarea, interpretarea, etc. (trezirea a)
curiozitate, nevoie de a înț elege, gustul efortului, bucuria descoperirii...) ;
 cunoaș te conceptele ș tiinț ifice de bază;
 a aplica cunoș tinț ele sale pentru :
a-ș i păstra sănătatea ș i mediul
a înț elege funcț ionarea obiectelor tehnice simple ș i a putea să le folosească.

B. Orientări pedagogice ș i didactice

Obiectivele astfel clar definite reț in în filigran că predarea ș tiinț elor are
de asemenea, pentru a- ș i propune să dobândească metodele specifice abordării ș tiinț ifice
(observator, analist, experimentator, apoi a reprezenta) ș i tehnologic (în APP a concepe,
a fabrica, a transforma). Această învă ț are are, de asemenea, ca scop dezvoltarea calită ț ilor
corespunzătoare: obiectivitate, simț al probei ș i al proiectului, plăcerea invenț iei. În cele din urmă, el oferă
dimensiunea istorică, socială ș i etică a ș tiinț ei ș i tehnologiei. Înarmat cu
manipulări ș i experimentele care îi sunt raportate sau arătate, copilul percepe
problemele de responsabilitate pe care le ridică transformarea relaț iilor omului ș i a sa
mediu (sănătate, mediu) ; acesta include puterea ș i valoarea progresului ș tiinț ific ș i
tehnologic. În general, această învăț are face ca copilul să fie atent la modul în care
s-au construit cunoș tinț ele pe care le descoperă în ș tiinț e, în obiecte ș i în
meserii.
Pentru a dezvolta abordarea ș tiinț ifică la elev, profesorul îl antrenează să folosească
documente simple, pentru a practica comparaț ii ș i măsurători, pentru a pune în aplicare
moduri principale de reprezentare: schi ț ă, diagramă, organigramă, tabel de
clasificare, etc.

C. Con ț inuturi pedagogice/didactice pe nivel

Comentarii pedagogice ș i didactice

Programele noastre sunt ambi ț ioase ș i vaste; implementarea lor necesită un echipament
adecvat pentru predarea ș tiinț elor. Plăcile de perete nu vor fi suficiente.
Copilul, astăzi, chiar ș i în savană, nu duce lipsă de informa ț ii, cel mai adesea
confuz ș i dezordonat.
Rolul învăț ătorului este de a clasifica aceste informaț ii, de a le supune unei reflecț ii critice, de
să le ordoneze pentru a le transforma în cunoș tinț e. În acelaș i timp, trebuie să încurajeze copilul să
curiozitate, la invenț ie, la creaț ie.
Munca individuală trebuie să conducă elevul la a implementa o adevărată abordare
experimental care trece prin etapele următoare:
1. plecând de la faptele observate, el ridică o problemă;
2. el formulează ipoteze ș i experimentează;
3. el raț ionează pentru a descoperi soluț ia;

38
4. îș i reinvesteș te achiziț iile.
Pentru a atinge aceste obiective, manualele de ș tiinț e trebuie să fie bine ilustrate,
experienț e ș i fapte experimentale bine analizate.

Conț inuturi
CE1
. Proprietăț i fizice ale materiei
 Subliniaț i proprietăț ile dizolvante ale apei asupra anumitor corpuri solide.
 Saturaț ie (zahar, sare, nitrat de sodiu, pietriș , nisip).
. Studiul căldurii ș i al temperaturii
 Notiune de caldura si temperatura
 Eviden ț ierea dilatării lichidelor, utilizarea
termometru cu lichid.
. Combustie
 Evidenț iaț i efectul aerului în ardere
. Metale uzuale: fier, plomb, cupru, aluminiu, aur
 Observaț ie calitativă
 Clasificare după: strălucire, duritate, maleabilitate

CE2
. Proprietăț i fizice ale materiei
 Reamintirea proprietăț ilor dizolvante ale apei văzute la CE1
 Notiunea de amestec.
 Solubilitate a lichidelor în apă; oț et, alcool.
 Miscibilitate: lichide miscibile (petrol, ulei) ș i lichide nemiscibile (apă/ulei)
apă/petrol
 Aplicarea proprietăț ilor solventului apei:
separarea lichidelor nemiscibile: purificarea uleiului de pe piaț ă
separarea particulelor solide: decantare: apa tulbure.
. Studiul căldurii ș i al temperaturii
 Evidenț iază dilatarea lichidelor.
. Combustie
 Scoate în evidenț ă efectul aerului în ardere
. Prezentarea unor instrumente: Pârghie simplă ș i balanț ă
 Descriere ș i funcț ionare
 Utilitate.
. Metale obişnuite: fier, plumb, cupru, aluminiu, aur
 Observaț ie calitativă.
 Clasificare după: strălucire, duritate, maleabilitate.

CM1
. Proprietăț i fizice ale materiei
 Stările materiei: starea solidă, starea lichidă, starea gazoasă
(observaț ii).
 Studiul unui gaz: aerul; proprietăț i (comprimabilitate, elasticitate)
expansibilitate

39
 . Studiul căldurii ș i al temperaturii
 Dilatatia lichidelor si gazelor :
Cas de gaze: explozia anvelopelor, balonul gonflabil).
Cazul apei: apa în fierbere.
. Description et fonctionnement de quelques instruments :Balance ; brouette
(levier)
. Combustie
 Rolul aerului în ardere.
 Cazul lămpii cu petrol ș i al « bousse- boussia, atchi balbal »
. Metale uzuale : fier, plumb, cupru, aluminiu, aur.
 Observaț ie calitativă.
 Proprietăț i fizice: strălucire, densitate, conducț ie termică ș i electrică, duritate,
malleabilitate, ductilitate, tenacitate, fuzibilitate, etc.
 Utilizare directă ș i aliaje
 Clasificarea metalelor în funcț ie de: strălucire, duritate, maleabilitate.

CM2
. Proprietăț i fizice ale materiei
 Rappel: stările materiei.
 schimbarea stării apei.
 Studiul unui gaz: aerul; compresibilitate, elasticitate, expansibilitate,
densitate.
 Presiune exercitată de un gaz:
 Presiunea exercitată de apă: studiu calitativ al for ț ei de împingere
d'Archimède.
. Studiul căldurii ș i al temperaturii
 Evidenț iaț i propagarea căldurii:
uscarea la soare (haine, alimente), etc ;
pince de forgeron, ustensile metalice, întărirea pieselor din oț el (fierar).
. Descriere ș i funcț ionare a câtorva instrumente: leviere, cleș ti, foarfece
pulley, plan înclinat.
. Combustie
 Studiu comparativ între un focar simplu ș i un focar îmbunătăț it.
. Metale uzuale: fier, plumb, cupru, aluminiu, aur, argint.
 Proprietăț i fizice văzute la CM1.
 Clasamentul metalelor după: strălucire, duritate, maleabilitate.
 Proprietăț i chimice: oxidare.
 Protecț ia fierului: vopsea; ungere; strat de aur; strat de argint

40
 IV. Ș tiinț ele naturii

A. Obiective generale (vezi ș tiinț e fizice)

B. Orientări pedagogice ș i didactice (vezi ș tiinț e fizice)

C. Con ț inuturi pe nivel

Comentarii pedagogice ș i didactice
CE
În timp ce în istorie, va fi vorba de a face conș tient timpul, iar în geografie
primul obiectiv va fi noț iunea de spaț iu, în ș tiinț ele naturii ne vom concentra asupra vieț ii.
Maestrul se va strădui să observe ființ ele vii... copilul însuș i, animalele pe care
ne întâlnim în mediul cotidian, plantele care cresc în stare naturală sau
pe care le cultivăm... ș i să notăm manifestările lor esenț iale.
Aceste observa ț ii, colectate, sunt clasificate în jurul a patru idei fundamentale :
organizaț ia, nutriț ia, relaț iile cu mediul, reproducerea.

CM
La Cursul mediu, vom continua aceea ș i muncă cu mai multe obiective
complementare: adaptarea vieț ii la mediul în care trăieș te prin conjugarea
răspunsuri interesante la toate funcț iile;
Pe parcurs, nu vom uita că toate aceste noț iuni vor fi dobândite din grijă deopotrivă
de a aduce cunoș tinț e copiilor ș i de a le facilita dobândirea unor metode proprii pentru
demers ș tiinț ific. Ele vor permite copilului „să înveț e să înveț e” exersându-se în
a descoperi realitatea adesea ascunsă în spatele detaliilor. El este cel care trebuie să descrie faptele
căzând sub simț urile sale. Maestrul va interveni doar pentru a plasa cuvântul potrivit. Pentru a atinge
obiectivele care i se atribuie, predarea ș tiinț elor naturale trebuie să se facă conform bunului
vechi principiu: „Fără lecț ie de lucruri fără lucruri.” Luând câteva precauț ii
De obicei, vom pune întotdeauna elevii în contact cu lucrul de studiat.

CE1
Mediul de viaț ă al ființ elor vii
 Descrierea mediului înconjurător al copilului: peisajul
 Opoziț ie între ființ ele vii ș i lumea minerală: ființ ele ș i lucrurile.
2. la plante ș i mediul său.
 Părț i diferite ale unei plante
 Clasificarea plantelor după:
frunzele
tigele
fructele (uscate, cărnose).
3. Animalele
 Părț i diferite ale corpului unui animal
 Clasament al animalelor după:
Tipul (domestici ș i sălbatici)
mediul de viaț ă
regimul alimentar
modalitatea de a se deplasa

41
 scheletul
modul de reproducere.
4. respiraț ia :
 eviden ț ierea respira ț iei la animale; mi ș cări respiratorii;
respiraț ie pulmonary

5. Agricultură
 De la sămânț ă la sămânț ă: studiu practic al unei culturi. A lua exemplul arahidei,
fie niébé, fie gombo, fie roș ie...
 Tipurile de soluri ș i practicile agricole.
 Studiu practic al unei ferme: fermă de găini sau de porumbei sau de iepuri
(în APP).
 Noț iuni despre deș euri: întreț inerea coteț ului de găini sau a terariului.

CE2
Mediul de viaț ă al ființ elor vii
 opozitia între ființ ele vii ș i lumea minerală: nevoile ființ elor vii.
 Toate ființ ele vii (animale ș i vegetale) se reproduc.

2. Plantea ș i mediul său.

 clasificare în funcț ie de frunze
 Nevoile plantei :
necesitate de apă
nevoie de aer ș i lumină (fotosinteză).

3. Reproducerea plantelor
 germinarea plantelor cu seminț e: clasificare în funcț ie de timpul de germinare

4. Animalele
Clasificarea animalelor după:
regimul alimentar
modul de a se deplasa ;
scheletul;
modul de reproducerе.

5. respiraț ia
 Evidenț ierea respiraț iei la organismele vii :
Respiraț ia pulmonară (cazul omului, al margoului, al câinelui...)
Respiraț ia branhială (cazul peș telui)
Respiraț ia traheală (cazul lăcustei)
Respiraț ie cutanată (cazul viermilor de pământ)
 evidenț ierea respiraț iei la plante.
6. Constituț ia lumii minerale
 Ro ț ile: nisipul; argila (compozi ț ia în minerale, câteva
proprietăț i, utilizări).

42
7. Agricultura
 De la seminț ă la seminț ă: studiu practic al unei culturi: a lua ca exemplu arahidele,
sau de niébé, sau de gumbo, sau de roș ie...
 Studiu sumar asupra solurilor, practicilor culturale.
 Studii practice despre o fermă: creș terea găinilor, sau a porumbeilor, sau a iepurilor
 Noț iunea de deș euri, întreț inerea puț ului de găini sau a terariului.
 Câteva boli ale găinilor, sau ale porumbeilor, sau ale iepurilor.

CM1
1. La plante et son milieu
 Eviden ț ierede importan ț a apei ș i a sărurilor minerale în
dezvoltarea plantelor.

2. Studiul unor animale de companie

 Clasament în funcț ie de utilităț ile lor:
carne
lapte
gardienaj
transport
lucrări
ouă
etc.
 Clasificare în funcț ie de bolile contagioase contractate:
la peș ti bovini;
la péripneumonie
carbunele
paraziț ii păsărilor de curte;
la furie.
3. Alimentele ș i conservarea acestora
 Clasificarea alimentelor în funcț ie de categorie :
carnea
cerealele
fructele
legumele
tuberculii.
 Clasificarea alimentelor în funcț ie de proprietăț i :
zahărul
uleiul;
apa.
 Clasificare pe tipuri de conservare :
grătar
uscare
fierbere
răcire;
etc.
 Procese diferite pentru a face o apă potabilă:
fierbere
filtrare

43
 javellizare
etc.

4. Aparatul respirator al omului.

 Sublinierea faptului că aerul este indispensabil vieț ii

5. Organele simț urilor

 Clasificarea organelor de simț în funcț ie de rolurile lor.

6. Oasele, muș chii

 Clasificarea oaselor în funcț ie de formele lor.
 Clasificarea oaselor în funcț ie de diferitele părț i ale scheletului.
 Evidenț ierea antagonismului între bicepș i ș i tricepș i ai antebraț ului.

7. Câteva boli ale omului

 Exemples de maladies :rougeole ; tuberculose ; choléra;méningite ; paludisme ;
tetanus
 Clasificarea bolilor omului prin:
simptome
moduri de contaminare
tratament
prevenț ie (măsuri de igienă, vaccinări).

8. Importanț a solului pentru viaț ă

 Clasificarea plantelor în funcț ie de tipul de sol.
 Clasificarea agenț ilor care degradează solul.
 Clasificarea metodelor de protecț ie a solului.
9. Înmulț ire vegetativă
 Clasificarea modurilor de reproducere a plantelor :
seminț e
butură
tuberculi
grefe.

10. Practici culturale

 Clasificarea practicilor culturale pentru a îmbunătă ț i randamentele: arat;
semănat
asociere

CM2
1. Plantele ș i mediul lor
 Nevoile plantelor.
 Rolul diferitelor părț i :
rădăcini;
trunchi
frunze.
2. Relaț iile între plante, animale ș i om
 Notiunea de lanț trofic.

44
  Construirea unei lanț alimentar pe baza unor exemple precise între plantă ș i animal
ș i omul
3. Alimentele ș i transformările lor
 Tub digestiv.
 Clasificarea alimentelor pe categorii ș i rol;
 Transformări mecanice ș i chimice ale alimentelor
 Clasificarea tuburilor digestive în funcț ie de regimul alimentar :
herbivor
carnivor
omnivor.
 Nevoile alimentare ale omului:
clasificarea alimentelor nutritive
notiune de raț ie alimentară
clasificare pe pachete, a diferitelor alimente pentru o ra ț ie alimentară
echilibrată.
igienă
Afecț iuni comune (carie dentară, ulcer gastric, deficienț e alimentare …)
4. La respiraț ie
 Aparatul respirator al omului.
 Schimburi gazoase respiratorii: compoziț ia aerului inspirat ș i aerului expirat.
 Igienă
 Bolile comune (astm, bronș ită, tuberculoză…)

5. Sângele ș i circulaț ia
 Studiul sângelui coagulat: compoziț ia sângelui.
 Aparatul circulator ș i circulaț ia la om.
 Rolurile sângelui.
 Igienă
 Boli comune (drepanocitoză…)

6. Excreț ia
 Citaț i organele care joacă un rol excretor (piele, rinichi, intestin gros, plămâni...). 2.
Aparatul urinar ș i rolul rinichilor.
 Higiena excreț iei.
 Bolile comune (ciroză, pietre la rinichi ...)

7. Organele simț urilor

 Studiul unui organ al simț ului: ochiul.
 Bolile ș i anomaliile ochiului: tracoma, conjunctivită, miopie, orbire
crepuscular
 Higiena ochilor.

8. Oasele, muș chii: organele miș cărilor

 Muș chiul ș i proprietăț ile sale.
 Articulaț ii ș i miș cări.
 Accidente ale oaselor ș i articulaț iilor.
 Dezvoltarea bună a scheletului ș i a muș chilor.

45
9. Sistemul nervos
 Noț iuni simple despre organizarea sistemului nervos: creier, măduva spinării,
nerf-uri.
 câteva funcț ii ale creierului: senzaț ie, limbaj, memorie ș i gândire.
 Igiena sistemului nervos în legătură cu flagelurile sociale: alcool, droguri,
tutun, cola, ceai, cafea.

10. Importanț a solului pentru viaț ă

 Clasificarea plantelor în funcț ie de tipul de sol.
 Clasificarea agenț ilor care degradează solul.
 Clasificarea metodelor de protecț ie a solului.

11. Înmulț irea vegetativă

 clasificarea modurilor de reproducere a plantelor :
seminț e
butură
tuberculi
grefe.

12. Practici culturale

 Clasificarea practicilor culturale pentru îmbunătăț irea randamentelor:
muncă
asociere

46
 V. Economie familială

CI
Igiena persoanei
 Igiena corpului: cum să te speli; cum să te îngrijesti.
 Igiena mâinilor: spălarea mâinilor; îngrijirea unghiilor.

CP
Igiena persoanei
 Higiena capului: întreț inerea părului.
 Igiena orală: întreț inerea dinț ilor

CE1
Igiena persoanei
 Igiena celorlalte organe: urechile, nările

CE2
Igiena persoanei
 Igiena celorlalte organe: ochii.

CM1
Îngrijirea copilului
 Puericultură: definiț ie.
 Ciclul menstrual: informaț ii despre sexualitate
 Stare de sarcină
semne de sarcină;
consultări prenatale
higenă, a femeii însărcinate
 Naș tere, zestrea, patul pentru bebeluș i, scutecele.

CM2
Îngrijire copil
 Ciclul menstrual
informaț ii despre sexualitate
IST/VIH SIDA.
 Reglarea naș terilor :
primele noț iuni despre spaț ierea naș terilor;
planificare familială.
 Moduri de alăptare: matern; mixt; artificial.
 Sevrage.
 Crestere
 Câteva boli infantile: rujeola; poliomielita.

47
 VI. Istorie

A. Obiective generale
Învăț ământul istoriei vizează cunoaș terea trecutului umanităț ii, formarea de
cetăț eni ș i bărbaț i responsabili.
Tinerile state africane, cu frontiere artificiale moș tenite de la colonizare, au preocupări.
ocupações particulare, inclusiv cea a unităț ii lor naț ionale. Mozaicul de popoare care îi
constituentul trebuie să se contopească într-o entitate naț ională, adică să aibă sentimentul de apartenenț ă la
un aceleaș i spaț iu geografic ș i o aceeaș i comunitate de destin.
Învă ț ământul istoriei trebuie în ț ările noastre să nască acest sentiment ș i să-l întărească.
Înț elegerea prezentului pentru a construi viitorul necesită cunoaș terea trecutului uman, ș i de
spa ț iul locuit de oameni. Memoria este modernă; activă ș i creatoare, ea este
cel mai bun instrument al acț iunii viitoare.
Împărț it între solicitările mediului înconjurător ș i ecoul tumultului actualităț ii, copilul a
Necesită indicaț ii. Istoria ș i geografia trebuie să i le ofere ș i să îl
conducere, prin tranziț ii măsurate, către o înț elegere organizată a lumii ș i societăț ii.
Pentru asta, această învăț ătură îi ofere, într-un număr mic, cunoș tinț e clare ș i precise
despre istoria locală, regională ș i naț ională în legătură cu geografia locală ș i cea a Nigerului.
Cunoaș terea patrimoniului nostru istoric, asimilarea patrimoniului politic ș i cultural
din Niger, descoperirea bogăț iilor poporului ș i ț ării noastre este indispensabilă pentru
formarea cetăț eanului nigerian.

B. Orientări pedagogice ș i didactice

La CE, la fel ca la CM, lecț iile de istorie ș i geografie vor fi bazate pe observaț ie
directe ale mijlocului, spun programele.
În istorie, am propus câteva instrumente ș i reprezentări care vor ajuta copilul să se
a se localiza treptat în timp. În geografie, va trebui să îi învăț ăm să se localizeze în.
mediu imediat învă ț ându-l să-l cunoască pentru a-l iubi, a-l proteja ș i a-l
a salva, pentru că depinde de propria sa supravie ț uire, a-l distinge de alte medii prin
comparare datorită studiului ș i observaț iei documentelor reale (fotografii, planuri, hărț i,
curbe statistice).

C. Con ț inuturi pe nivele

CE1
1. Stabilirea noț iunii de timp la copil
 Genealogia unei familii.
 Genealogia conducerii satului sau cartierului.
 Monumentele ș i site-urile istorice ale satului sau oraș ului.
 Ș coala din sat sau din cartier de la înființ area sa.
2. Istoria ș i organizarea satului sau a cartierului
 Istoria satului sau a cartierului; origine.
 Organizaț ie politică ș i administraț ie astăzi ș i ieri.
 Activităț ile din sat sau din cartier astăzi ș i ieri.
3. Istoria cantonului sau a comunei
 Originea cantonului sau a comunei.

48
  Organizaț ie politică ș i administrativă.
 Activităț i ale cantonului sau comunei.
CE2
1. Revizuirea temei: Istoria satului ș i a cantonului
2. Iniț iere în istoria regională
 Regiunea astăzi :
decupajul administrativ ș i populaț iile din regiune.
studiul socio-economic al regiunii.
 Regiunea odată:
popularea.
statele vechi ale regiunii.
elaborarea unei hărț i istorice a regiunii.
studiul regiunilor învecinate.
CM1
1. Revizuirea temei: Iniț iere în istoria regională
2. Conquista colonială în Niger
 Misiunile de explorare.
 Misiunile de cucerire.
 Rezistenț ele.
 Perioada colonială.
CM2
1. Penetrarea europenilor în Africa
 Conchistă ș i împărț irea Africii.
 Rezistenț ele la cucerirea colonială.
 Perioada colonială în A.O.F.
2. Decolonizarea ș i Independenț a
3. Nigerul
 Nigerul între 1944 ș i 1960.
 Nigerul din 1960 până în prezent.

49
 VII. Educa ț ie civică ș i morală


A. Obiective generale
Educaț ia civică ș i morală integrează toate aspectele vieț ii în clasă, în familie, la ș coală,
pe stradă.
Ea presupune de la maestru o atitudine conformă cu ideile pe care le predă. Acesta profită de
conduite zilnică în preocuparea educaț iei, se angajează în viaț a cooperativă, invită să
a practica egalitatea drepturilor ș i a participa la campaniile naț ionale ș i internaț ionale de
organisme umanitare.
A educa cetăț eanul nu înseamnă să cercetezi conș tiinț a ș i să reglezi voinț a, ci să îi luminezi.
libertate pentru ca ea să-ș i poată găsi singură drumurile. Educaț ia civică ș i morală nu ia
niciodată forma de îndoctrinare sau de încurajare; ea invită la responsabilitate, ea este
întotdeauna o educaț ie pentru libertate.

Morală
Formarea unor obiceiuri bune este scopul suprem pe care îl are în vedere învăț ătura morală.
Educa ț ia morală se asigură că copilul se comportă conform normelor de
societate în care trăieș te. Ea insistă asupra înț elegerii reciproce ș i asupra solidarităț ii pentru
asigură prosperitatea ș i progresul. Ea iluminează ra ț iunea sa ș i formează con ș tiinț a sa. Dar
a cunoaș te binele nu este suficient, trebuie să-l practicăm. Aș adar, după ce am instruit copilul despre
îndatoririle sale, a-l aduce să le îndeplinească.

Educaț ie civică
Educaț ia civică intervine doar la nivelul Cursului mediu. Complementare celor de
prin morală, programele de educa ț ie civică vor conduce la formarea unui cetă ț ean
responsabil, conș tient de drepturile ș i îndatoririle sale faț ă de stat, de obligaț iile sale faț ă de
societate ș i patria.
Educaț ia civică formează conș tiinț a patriotică. Ea pune în lumină datoriile ș i
obliga ț iile cetă ț enilor, face să se în ț eleagă necesitatea unei ordini stabilite, respectul fa ț ă de
ierarhie ș i binele comun ș i obedicenț a faț ă de legi.
Iniț ierea copiilor în viaț a civică este:
le-a oferi o documenta ț ie elementală, dar suficientă, despre organiza ț ie
administrativ ș i politic, legislaț ia curentă, funcț ionarea serviciilor publice ș i
organizaț ii socioprofesionale din ț ară;
- dezvoltă 6hez ei sensul interesului general;
- a trezi în ei sentimentul de unitate naț ională.
B. Orientări pedagogice ș i didactice

Morală
Învăț ământul moralei constă în:
- a dezvolta obiceiuri bune la CI/CP,
- întări aceste obiceiuri bune ș i a face cunoscute virtuț ile individuale ș i sociale la CE,
conducerea elevilor către înț elegerea ș i practica raț ionată a principalelor virtuț i
individuale ș i sociale la CM.
Lecț ia de morală, zilnică ș i ocazională la CI-CP, va face obiectul unei predări.
sistematic la CE ș i CM.
.
1. Punct de plecare

50
a) Un fapt interesant (faptul autentic este întotdeauna cel mai eficient).
b) Textul: acesta poate fi extras dintr-o carte, dintr-un ziar.

2. Derularea
a) Naraț iunea faptei autentice sau citirea textului.
b) Întreț inere, discuț ie.
c) Sugestii ș i rezolvări practice.
3. Recomandări: Învă ț area moralei va porni de preferin ț ă de la cei buni.
exemple.
Ș i dacă exemplul este luat din împrejurimile imediate ale copilului, ș coală sau sat, învăț ătorul va folosi
o prudenț ă extremă pentru a nu răni nicio susceptibilitate, a nu afecta nicio reputaț ie:
în lecț iile care vizează curăț enia corpului, a hainelor etc., este necesar ca învăț ătorul să fie
delicat ș i prudent. Copiii de această vârstă sunt mai des victime ale neglijen ț ei
familiale care vinovaț i. Nu trebuie să le impunem umiliri dureroase ș i injuste.
Învăț ătorul nu va uita niciodată că copiii îl observă ș i că, prin urmare, comportamentul său
exemplarul constituie cea mai eficientă lecț ie de morală. Că prin caracterul său, conduita sa, ...
limbajul, maestrul să fie el însuș i cel mai convingător dintre exemple.

Instrucț iune Civică

Învăț ământul educaț iei civice trebuie să se bazeze pe organizarea locală, pe faptele observaț ie.
în satul însă ș i, dincolo de acesta, a extinde no ț iunile până la organizarea na ț ională ș i
internaț ionale.
Atât cât este posibil, instruirea civică este prezentată sub formă concretă. De asemenea, învăț ătorul face
bine de a colecț iona diverse documente care îi vor fi de folos în acest scop: acte de naș tere, de
deces, căsătorie, carnet de familie, etc.
Vom profita de faptele actualităț ii pentru a le explica; uneori, le vom face să "joace" în clasă.
La fel ca în istorie, dascălul îș i va baza învăț ătura pe investigaț ii, practica de
gestionul clasei ș i al cooperativei ș colare, observarea mediului uman,
familie, cartier, sat...
Viaț a de clasă va oferi maestrului, pe parcursul anului ș colar, multiple ocazii
de a-i iniț ia pe elevii săi în viaț a colectivă, de a-i învăț a să se supună cerinț elor regulamentului
În toate circumstan ț ele, maestrul se va arăta un model de civism, de respect ș i de
continuitate.

C. Conț inuturi pe nivel

CI-CP
I. Morală

Comentarii pedagogice ș i didactice

Programele conț in două elemente: discuț iile ș i exerciț iile practice în faț a
a aduce copiii să înveț e ș i să respecte regulile vieț ii în comun, să le ofere
obiceiuri bune. Prin discuț ii, trebuie să înț elegem conversaț ii simple despre
exemple concrete extrase din viaț a de zi cu zi. Exerciț iile practice se vor baza pe
situaț ii concrete. Învăț ătorul îi va învăț a pe elevi să se spele pe mâini, să spună bună ziua,
mulț umesc, să stai bine pe bancă.

51
 Conț inuturi
1.1 Învăț area regulilor fundamentale ale vieț ii în societate prin:
discuț ii ș i povestiri foarte simple.
des contes moraux.
exemple din viaț a bărbaț ilor ilustri sau din viaț a de zi cu zi a
clasă, din sat.
1.2 Temele:
Comportamente bune la ș coală.
Ordine - Îngrijire - Curăț enie.
Politeț e - Bunătate - Camaradere.
Respect pentru familie.
Calităț i de dezvoltat.
Importanț a muncii.
Probitate - Generozitate - Caritate.

II. Educaț ie civică

II. Respectul bunului public.
III. Drepturile copilului.
IV. Regulamentul intern al ș colii.
V. Salut culorilor.

CE
I. Morală
Comentarii pedagogice ș i didactice
-Întâlniri familiale: se povesteș te, într-un mod foarte viu, ca ș i cum ai inventa tu însuț i
istorie.
Un fapt, o poveste... trebuie spusă, în faț a elevilor, cu minica –adaptată (atât expresivă
ș i despre), cu convingere în special, emotie chiar. Este vorba în principal de a atinge inima,
a ilumina mintea, a trezi o dorinț ă, a provoca o voinț ă, căci morala este o ș tiinț ă a
comportament.
Conț inut
Ș coala
 Utilitatea instruirii ș i pericolele ignoranț ei.
 Disciplina, regulamentul.
 Bunul elev: asiduitate, punctualitate, muncă bună în clasă, aplicare, grijă pentru
unelte de ș coală, ascultare de dascăli.
 Întreț inerea ș i înfrumuseț area ș colii, a clasei, a curț ii ș colii, gust ș i
practica ordinii.
 Jocurile: jucători buni ș i răi, jocuri permise, jocuri interzise..., a ș ti să te joci fără
trici ni se supără.
1.2. La curăț enie - sănătatea
 Utilitatea curăț eniei.
 Curăț enia corpului, a hainelor
 Precauț ii de luat împotriva intemperiilor: frig - ploaie - soare.
 Necesaritatea odihnei: somnul; să evităm excitantele, vegheile prelungite.

1.3. Familia
 Datorii faț ă de părinț i: dragoste pentru părinț i, bunici; ascultare;
respect ; afecț iune ; recunoș tinț ă faț ă de părinț i ; limbajul ș i gestul faț ă de
părinț i
52
  Datorii faț ă de fraț i ș i surori: fraternitate (mai mare, mai mic). ajutor reciproc. Respect între
fraț i ș i surori.
1.4. La camaraderie
 Compania bună, amabilitatea, simpatiile, solidaritatea, disponibilitatea,
prietenia, cooperarea

1.5. Calităț i ș i defecte

 La politeț e: semnele de politeț e faț ă de părinț i, stăpâni, colegi,
persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, străinii (îmbrăcăminte, atitudine, limbaj, gesturi...).
 La modestie - la vanitate - simplitatea.
 Frica - curajul
 Sinceritate ș i minciună: răufăcătorii minciunii; francă; cuvântul dat.
 Pruden ț ă ș i impruden ț ă: impruden ț ele frecvente; neaten ț ia; exerci ț ii
practici privind prescripț iile codului rutier.
 Mediocritate ș i calomnie Generozitate: dragostea fa ț ă de aproapele; mila; ajutorul către
nefericit.
 Bunătate ș i răutate: a fi bun cu ceilalț i; a evita să faci rău.
 Recunoaș tere ș i nerecunoș tinț ă: a ș ti să recunoș ti binefacerile.
 Onestitate ș i necinste: respectul pentru bunurile altora; a avea grijă de obiectele împrumutate
ș i a ș ti cum să le returneze.
 Munca: dragoste pentru munca bine făcută; dragoste pentru meserii; respect pentru munca manuală;
respectul pentru rodul muncii.
 Iubirea de natură: Iubirea pentru frumos; iubire, îngrijire ș i protecț ie a animalelor.
dragoste ș i îngrijirea plantelor; respect pentru mediu.
 Dragoste de patrie: Steagul; Imnul naț ional.

II. Educaț ie civică

Regulamentul intern al ș colii
- Simboluri ale statului nigerian: stema, steagul, imnul na ț ional, deviza… ;
Drepturile copilului.

CM
I. Morală

Comentarii pedagogice ș i didactice

Ar trebui să recurgem treptat la îngrijirea dezbaterii, la un dialog încrezător ș i relaxat cu
clasă.
Este vorba despre a-i învă ț a pe copii să reflecteze metodic asupra principalelor virtu ț i
individuale ș i asupra principalelor îndatoriri ale vieț ii sociale. "Viaț a clasei ș i a ș colii
oferă ocazii bune pentru a practica conș tient principalele virtuț i.
Conț inut
1.1. Virtuț ile Individuale
 Curăț enia: curăț enia corpului, a îmbrăcămintei, a clasei, salubritatea publică.
 Temperanț ă ș i sobrietate: neajunsurile gurmanzilor.
 Lupta împotriva flagelurilor sociale: alcoolismul, delincvenț a, stupefiantele.
 Dragostea pentru munca bine făcută: efortul, perseverenț a, alegerea profesiei,
conș tiinț ă profesională.
 Respectarea angajamentelor ș i a promisiunilor: franciza ș i minciuna.

53
  Duhul de iniț iativă.
 Prudenț a: a reflecta înainte de a acț iona. Codul rutier.
 Spiritul sacrificiului: eroii care îș i dau viaț a.
1.2. Familia
 Familia, centru de afecț iune reciprocă.
 Datoriile copiilor faț ă de părinț i: ascultare, respect, încredere, afecț iune.
 Îndatoririle între fraț i ș i surori: îndatoririle celor mari ș i celor mici; uniunea
fraț i ș i surori fac fericirea părinț ilor.
 La rudenie: ajutorul reciproc între membrii aceleaș i familii.
1.3. Datoriile vieț ii sociale
 Respectul pentru viaț ă ș i libertatea altora.
 Despre toleranț ă: diversitatea opiniei ș i a credinț elor. Datoria nu numai de "
a tolerea» dar ș i a respecta ideile altora.
 Respectul bunurilor altora ș i al bunului public: probitate; onestitate; loialitate în
afaceri.
 Politetea: codul de politeț e în diversele circumstanț e ale vieț ii;
discreț ie ; delicateț e ; tact.
 Justiț ie ș i nedreptate: sentimentul de just ș i de injust, egalitatea în faț a legii.
 Bunătate - milă - generozitate: a-ț i face fericirea făcând-o pe a altora.
 La discreț ie în bine: donaț iile anonime; faptele bune zilnice.
1.4. Ordinea ș i disciplina
 Dezavantajele dezordinii: pierdere de timp, bani, oboseală.
 Ordinea din jurul nostru: frumuseț ea ordinii; ordinea în acț iuni.
1.5. Munca
 Utilitate ș i necesitate
 Respectul pentru muncă ș i muncitori: dragostea pentru meserie; durerea oamenilor
ș i frumuseț ea efortului.
 Utilizarea înț eleaptă a banilor: beneficiul economiei ș i economisirii.
 La banca de economii ș i asigurările.
 Cooperarea - mutualitate - solidaritate: uniunea face puterea. Cooperarea în
producț ia ș i consumul. Cooperarea ș colară.
1.6. Protecț ia mediului
Dragoste pentru faună ș i floră, respect pentru locuri
Plantarea ș i întreț inerea spaț iilor verzi.

II. Educaț ie civică

 Regulamentul intern al ș colii
 Carta africană a drepturilor ș i bunăstării
copilul
 Convenț ia cu privire la drepturile copilului;
 Republica ș i instituț iile sale: Puterea legislativă, executivă ș i judiciară.
 Organizaț iile Internaț ionale: ONU
 Organizaț iile regionale : UA,
 Organizaț iile subregionale: CEDEAO

54
 VIII. Geografie

A. Objectifs Généraux
Istoria ș i geografia contribuie la apariț ia, în rândul elevului, a conș tiinț ei naț ionale.
B. Orientări pedagogice ș i didactice
În geografie, învăț ătorul ajută copilul să dobândească un vocabular de bază, să stăpânească progresiv
vedem marile localizări, pentru a percepe relaț iile omului ș i ale mediului său.
C. Con ț inut
CE1
 Orientarea: punctele cardinale.
 Relieful satului meu.
 Sezonul uscat în sat.
 Sezonul ploios în sat.
 Cursurile de apă din satul meu.
 Vegetatia din satul meu.
 Activităț ile din satul meu: agricultură, creș terea animalelor, comerț , pescuit ...

CE2
 Relieful comunei mele
 Sezonul uscat în comuna mea
 Sezonul ploios în comuna mea
 Cursurile de apă din comuna mea
 Vegetatia comunei mele
 Activităț ile comunei mele (agricultură, creș terea animalelor, comerț , pescuit, artizanat …)

CM1
1. Departamentul meu :
 prezentare
 uşurare
 climat ș i vegetaț ie
 populaț ie
 economia.
2. Regiunea mea :
 prezentare ;
 uș urare
 climat ș i vegetaț ie;
 populaț ie
 economia.
3. Le Niger :
 construcț ia hărț ii Nigerului
 generalităț i
 diviziuni administrative : regiuni ; departamente ; comune

55
CM2
Nigerul
 T.P. Construcț ia Hărț ii - Prezentare, generalităț i
 Relieful
 Clima
 Regiunile naturale
 Hidrografia
 Populaț ia
 Administraț ia : administraț ia centrală ; administraț ia regională
 Agricultura: produsele agricole; politica agricolă a Nigerului
 Creș terea animalelor ș i pescuitul
 Pădure ș i produse de cules: pădure, faună ș i produse de cules; problemă de
dezeretificare în Niger
 Mine, industrie, meș teș ug: mine ș i energie; industrii ș i meș teș ug.
 Căile de comunicare
 Comerț ul ș i turismul

2. Mediu fizic, mediu uman ș i economia ț ărilor vecine Nigerului:

 Benin
 În Libia
 Burkina Faso
 Ciad
 Mali
 Nigeria
 Algeria

56
 IX. Educaț ie fizică ș i sportivă

A. Finalită ț i ș i obiective generale

Educaț ia fizică ș i sportivă urmăreș te atât dezvoltarea aptitudinilor subiecț ilor
ș i achiziț ia capacităț ilor extrase din patrimoniul comportamentelor umane.
Varietatea situa ț iilor de învă ț are propuse ș i diversitatea răspunsurilor posibile
îndeamnă elevul să îș i imagineze, să inventeze ș i să creeze noi moduri de relaț ionare cu mediul înconjurător
fizic ș i uman care va exprima originalitatea, sensibilitatea ș i personalitatea fiecăruia.
Cercetarea ș i optimizarea calită ț ilor fiecăruia sunt factori puternici de luptă
împotriva dificultăț ilor ș colare.
Practica activităț ilor desfăș urate în grup permite concretizarea valorilor morale precum
curajul, loialitatea, generozitatea ș i devotamentul necesare vieț ii în societate.
La nivel primar, educaț ia fizică ș i sportivă vizează următoarele obiective:
 dezvoltarea capacită ț ilor psihomotorii (dezvoltare intelectuală ș i
corporel) ;
 îmbunătăț irea igienei, sănătăț ii individului ș i a bunăstării acestuia ;
 dezvoltarea valorilor socio-culturale ș i morale;
 pregătirea pentru activităț i recreative;
 practica la toate nivelurile de vârstă.
Prin intermediul acestor obiective generale, educaț ia fizică ș i sportivă vizează dezvoltarea totală
de la individ asupra achiziț iei ș i stăpânirii abilităț ilor motrice, cognitive ș i sociale.

Achiziț ii de capacităț i de acț iune

Educaț ia fizică permite:
 solicita ț i ș i dezvolta ț i factorii eficien ț ei motorii: viteza, for ț a,
enduran ț a, coordonarea, echilibrul, flexibilitatea ș i dezvoltarea bună
morphologică ;
 ajustarea permanentă a reacț iilor ș i comportamentelor la condiț iile lumii
exterior, de a se obisnui cu efortul, de a se depasi pe sine, de a face fata unor
situaț ii noi. creaț i condiț iile pentru o sănătate fizică bună.
 dezvoltarea abilităț ii ș i disponibilităț ii motorii în situaț ii diverse;
 a contribui la învăț area securităț ii ș i a încrederii în sine.
Achiziț ii de cunoș tinț e referitoare la practica activităț ilor fizice
EPS favorizează :
 posibilităț ile cunoaș terii corpului;
 posibilităț ile comunicărilor necesare acț iunilor colective;
 cunoaș terea de sine ș i cea a activităț ilor care îi permit să facă alegerea.
 cercetarea ș i optimizarea calităț ilor fiecăruia sunt factori puternici de luptă
împotriva dificultăț ilor ș colare.
Achizi ț ii de atitudini care permit accesul la autonomie ș i integrare
sociale
EPS permite:
 crea posibilităț ile de stăpânire a reacț iilor afective ș i emoț ionale susceptibile
de a favoriza viaț a relaț ională ș i luarea deciziilor individuale ș i colective;
 favorizarea înț elegerii ș i stăpânirii relaț iilor sociale necesare acț iunilor
colective ș i cunoaș terea responsabilităț ilor sale;
 crea condiț ii de acces la responsabilitate ;
57
  dezvoltarea solidarită ț ii în respectul diferen ț elor individuale ș i al
particularităț ile grupurilor umane.
 a concretiza valorile morale precum curajul, loialitatea, generozitatea ș i
devotamentul necesar pentru viaț a în societate.

B. Orientări pedagogice ș i didactice

Activită ț ile ludice la copilul din învă ț ământul primar trebuie să fie exploatate în mod astfel încât să
dezvoltarea la acesta a gustului pentru activităț ile fizice ș i sportive.
Astfel, profesorul trebuie să propună elevilor săi jocuri atrăgătoare care sunt un mijloc puternic
educativ, deoarece participă la dezvoltarea cea mai armonioasă ș i mai completă posibilă
capacităț ile fizice, individuale ș i morale ale copilului.
Organizarea acestor activităț i fizice ș i sportive include o programare pe care fiecare
educatorul trebuie să respecte. Acesta îș i va desfăș ura învăț ământul ț inând cont cu stricteț e de
obiectivele atribuite fiecărui nivel. De asemenea, va ț ine cont de mediu, de climat, de
instalaț ii sportive, echipamente ș i examene în programul său.
Stabilirea acestei programări conduce la:
 defini ț i mai întâi obiectivele educa ț ionale stabilind nivelurile care trebuie atinse
funcț ia duratei învăț ării;
 alegeț i apoi mijloacele cele mai adecvate ș i pregătiț i modalităț ile de evaluare.
Ș ase mari familii de activită ț i (jocuri atletice, atac-apărare, jocuri colective, dans,
activităț i gimnastice, activităț i de orientare) sunt reț inute pentru a ajuta profesorul să opereze
alegere judicioasă. Aceste activită ț i constituie mijloace pentru a atinge obiectivele
definiț i.

1. Jocuri atletic
Jocurile atletice contribuie la dezvoltarea organică ș i teritorială a copilului printr-o
accesorii funcț ionale ale aparatului respirator ș i circulator ș i o mai bună rezistenț ă
la oboseală.
Situaț iile multiple de sărituri (înălț ime, lungime, rebond), de aruncări uș oare,
cursuri (viteză, rezistenț ă, obstacole...), permit copilului o îmbunătăț ire generală a sa
motricitate, o educaț ie a diferitelor percepț ii, o recunoaș tere a senzaț iilor în
mi ș care, o eficien ț ă mai bună în gest. A ș adar, nu este vorba cu adevărat
d'athlétisme dar de activităț i spontane ale copilului.

2. Atac-apărare
Situaț iile jocurilor de atac ș i apărare permit canalizarea agresivităț ii copilului
pentru a-l aduce la:
 a învăț a să respecte regulile;
 a accepta înfrângerea, dar ș i a relativiza victoria;
 a-ș i ajusta comportamentele în funcț ie de acț iunile ș i reacț iile opozanț ilor;
 dar, de asemenea, să se stăpânească;
 mai bine să-ț i cunoș ti posibilităț ile, dar ș i limitele;
 a cunoaș te, dar ș i a respecta cealaltă persoană.
Jocurile de atac ș i apărare (Ianga, lupte...) pot îmbogăț i comportamentul copilului
atât pe plan motor, cât ș i cognitiv ș i socio-afectiv.

3. Jocuri colective
Acestea sunt activităț i ș i jocuri despre cooperare ș i opoziț ie.

58
 EiPunCopilulÎnSituaț iaDeConflictConformRegulilor: JocuriDeEchipăCuSau
fără minge.
 Se caracterizează prin:
prezen ț a adversarilor ș i a partenerilor care ac ț ionează simultan ș i
contradictoriu în situaț ii;
prezenț a ț intelor pe care copilul, singur sau cu echipa sa, trebuie să le păstreze sau
a se apropia.
 Ei solicită prioritar la copil:
aptitudinile fizice precum rezistenț a, rezistenț a, viteza,
coordonarea
cunoaș terea regulilor ș i a strategiilor jocurilor;
condiț ii sociale (cooperare, opoziț ie).
4. Danse
Dansul solicită ș i dezvoltă:
 ritmul, coordonarea, flexibilitatea;
 dezvoltarea posibilităț ilor de expresie ș i creaț ie;
 sensibilitatea prin organizarea în timp a percepț iilor auditive ș i vizuale.
În ceea ce priveș te socializarea, dansurile tradiț ionale permit accesul la cultura cor-
porț ile de mijloc.
Va fi vorba despre dansă de la formele spontane la formele cele mai elaborate cu
suporturi muzicale (tam-tam, cântări, muzică modernă...)

5. Activităț i gimnastice
 Ele plasează copilul în situaț ii motorii neobiș nuite:
unde locomotia este asigurată în principal de membrele superioare ș i unde situaț iile
aeriene ș i răsturnate sunt frecvente, ceea ce implică o reorganizare
permanente de informaț ie ș i de echilibrare;
care se succed, ceea ce necesită o alegere a acț iunilor ordonate ș i ritmate;
care sunt văzute ș i judecate, ceea ce introduce o preocupare estetică.
 Ele pot necesita manipularea obiectelor sau a dispozitivelor.
 Ele cer copilului coordonare, anticipare, stăpânire ș i calitate de
realizare, dezvoltarea funcț iei adaptive.
Se pot distinge trei niveluri:
non contestare a echilibrului vertical, cu suport dominant al membrilor
inferiori ;
obiective de contestare a echilibrului vertical, cu o mai bună distribuț ie a
acț iuni de susț inere între membrele superioare ș i inferioare ;
integrerea verticalei răsturnate cu predominan ț a sprijinului membrelor
superiori.
 Ele îi exersează pe copii să:
a se exprima: prin diversitatea figurilor din fiecare atelier ș i acț iunile posibile
pentru fiecare figură;
găsirea echilibrului: în diverse poziț ii, disociind ș i combinând sprijinurile
pietonal ș i manual;
coordona acț iunile controlând ritmul de execuț ie ș i desfăș urarea acestora;
a vedea ș i a judeca, fie realizând împreună cu alț ii în succesiune, individual sau colectiv,
aș adar, evaluând munca prezentată de ceilalț i.

6. Activităț ile de orientare:

Acestea sunt activităț i de adaptare la mediul fizic, natural sau amenajat.
59
 Ele plasează copilul într-o situa ț ie de explorare activă a unui mediu mai mult sau mai pu ț in
neobiș nuit.
 Ele folosesc un spaț iu pe trei niveluri :
spaț iul familiar restrâns (curtea);
spaț iul familiar extins (ș coala, parc, stadion, cartier, sat...)
spaț iul necunoscut (natura pură).
 Ele pun în aplicare măsuri legate de:
la reprezentarea spaț iului : naraț iune, plan, hartă, machetă ;
aux forme de ghidare, de la cea mai simplă deci aici gestual, oral, scris, la cea mai
perfecț ionat : mesaj, alegerea reperului, busolă.
 Ele dezvoltă la copil conduite motrice caracterizate printr-o implicare
fizic conț inut, prin nevoia de a vedea, de a privi, de a reflecta, de a compara, de a decide,
prin descoperirea necunoscutului ș i plăcerea de a găsi.

C. Con ț inuturi pe nivel

Conț inuturile sunt organizate pe subcipuri, articulându-se în jurul obiectivelor ș i al mijloacelor.
volumul orar este de 2 ore pe săptămână pentru toate nivelurile.
Evaluarea progreselor individuale ș i colective trebuie să se facă cu ajutorul unor grile de referinț ă ș i
graț ie constituirii unui dosar care serveș te ca bilanț , însoț ind elevul pe parcursul ș colarizării sale.
Pornind de la observaț ia elevilor săi, profesorul trebuie să întocmească periodic bilanț ul său
acț iune.
Des pretestare de compunere vor fi organizate începând cu CM ș i EPS trebuie să figureze în
programul CFEPD în activităț ile următoare:
– Curs (50 m fete ș i 60 m băie ț i)
– Lansare (2 kg pentru fete ș i 3 kg pentru băie ț i)
– Escaladă (3 m fete ș i băie ț i
– Sărituri (în înăl ț ime ș i lungime pentru fete ș i băie ț i).

CI - CP
În continuarea grădiniț ei, elevul învaț ă să îș i cunoască mai bine corpul ș i...
posibilităț ile pe care i le oferă; el este pus în faț a altora în situaț ii stimulante.
1. Obiectivele specifice :
 a se adapta la viaț a de grup: prin cooperare ș i opoziț ie;
 îmbunătăț i educaț ia posturală;
 îmbunătăț i exprimarea corporală;
 îmbunătăț i rezistenț a
 îmbunătăț i orientarea spaț ială;
 apreciază distanț ele
 adapterează paș ii.

b. Mijloacele :
– jocuri tradi ț ionale pentru copii în func ț ie de mediu;
– jocuri de lateralitate pentru a aprecia dominan ț a membrelor inferioare, superioare,
dominanta oculară;
- exerci ț ii de men ț inere menite să dezvolte pozi ț ii corecte pentru a evita
deformaț ii ale scheletului ;
– exerci ț ii naturale precum mers, alergare, sărit, că ț ărat, aruncat, ridicat, purtat, atacat -
apărare, cvadrupedie, echilibru;

60
 – danse.

CE
Activităț ile devin mai specifice. Implementarea lor trebuie să permită copiilor să
satisface nevoia lor de miș care printr-o practică echilibrată ș i diversificată.
a. Obiectivele specifice :
– urmări ț i obiectivele CI - CP
– dezvoltarea calită ț ilor de execu ț ie cum ar fi viteza, îndemânarea, flexibilitatea, curajul;
– recunoa ș terea regulilor fundamentale ale jocurilor sportive colective ș i jocurilor
echipe;
– a trezi sim ț ul cooperării ș i responsabilită ț ii.
b. Mijloacele :
– men ț inere ;
– ini ț iere în activită ț ile gimnastice precum rostogolirea înainte ș i înapoi, stâlpul ș i
întreț inerea elementelor sale;
– jocuri tradi ț ionale adecvate ;
exerci ț ii naturale utile precum alergatul, săritul, escaladarea, aruncarea, ridicarea, transportul
atac-apărare, patrupedie, echilibru;
– jocuri colective sportive precum fotbalul, baschetul, voleiul, handbalul.

CM
Îmbunătăț irea capacităț ilor motorii, cognitive ș i sociale pe baza diverselor activităț i
învăț ate îi va permite elevului să-ș i specifice gusturile.
Sesiuni de 45 de minute vor permite desfăș urarea marilor jocuri colective pre-sportive.
a. Obiective specifice :
– a se adapta la efort prin rezisten ț ă, stamină, viteză;
- îmbunătă ț irea comportamentelor sociale ș i motorii prin anticipare,
cooperare, opoziț ie; - stăpânirea regulilor jocului;
– explora mediul fizic natural ș i s-adapteze.
b. Mijloacele :
– jocuri tradi ț ionale ;
– activită ț i ș i jocuri de adaptare la mediul fizic, natural sau amenajat (în aer liber,
escaladă, înot; - jocuri de orientare);
– activită ț i de stăpânire a corpului ș i de exprimare prin mi ș care (gimnastică
sportive, danse) ;
– jocuri de echipă (fotbal, volei, baschet, handbal) ;
– atac-apărare (lupte, langa...)
– atletism (cursă de viteză: 50 mn pentru fete ș i 60 mn pentru băie ț i);
– rezisten ț ă (a alerga mult timp cu viteză mică);
– curs de rezisten ț ă : (500-600 m pentru fete, 600-800 m pentru băie ț i)
- cross (-1 500-2 000 m pentru fete, 2500-3000 m pentru băie ț i) ;
– sărituri (în lungime ș i înăl ț ime sărituri triple);
– aruncător: (aruncător de ț inte, aruncător de greutate) ;
releu
– a se că ț ăra;
– înot : în func ț ie de posibilită ț ile mediului.

61
 X. Desene ș i activităț i socioculturale (cântec)

A. Finalită ț i ș i obiective generale

Aceste două discipline vizează :
– asigurarea unei pregătiri complete a individului bazată pe dobândirea abilită ț ilor
intelectuale ș i manuale;
– a dezvolta la elev capacităț ile de observaț ie, imaginaț ie, analiză ș i de
sinteză ; - Întreț ineț i spiritul copilului pentru o mai mare creativitate ș i o
cea mai mare responsabilitate.

B. Orientări pedagogice ș i didactice

Desenul permite să:
– deschide mintea elevului la realită ț ile materiale ș i culturale ale mediului său;
– a oferi elevului adresa mâinilor, gustul ac ț iunii utile ș i mândria operei
reuș ită;
– ini ț ia elevul în utilizarea materialelor desenatorului în raport cu nivelul său de
formare.
Activităț ile socioculturale permit să:
– deschide mintea elevului către realităț ile materiale ș i culturale ale mediului său;
– a oferi elevului simț ul efortului ș i al perseverenț ei, gustul acț iunii utile ș i
mândrie pentru opera reuș ită;
– ini ț ierea elevului în utilizarea instrumentelor muzicale corespunzătoare nivelului său de
formare
– a conduce elevul să în ț eleagă ș i să ș tie să folosească alte mijloace de exprimare;
– a trezi ș i a între ț ine la elev sentimentul estetic.

C. Con ț inuturi pe nivel

I. Desen

Curs CI-CP CE1-CE2 CM1 CM2

Tip de desen Desen liber Desen la vedere Desen creativ Desen creativ
gresie

II. Activităț i socioculturale

CI/CP
1. Educaț ie muzicală
Educaț ie melodică :
 a constata sunete ș i zgomote;
 recunoaș terea zgomotelor ș i a timbrelor;
 constatăm sunete grave ș i agude;
 a imita formule melodice.
Educaț ie ritmică :
 a urma o pulsaț ie dată;
 percepe pulsatia si a o exprima in spatiu;
 imiteri formule ritmice (instrumentale sau vocale);
 ritmuri vorbite;
 jocuri ritmice la nivelul schemei corpului;

62
  cântece scurte cu evoluț ii melodice ș i ritmice simple la unison;
 acompaniament instrumental al unui cântec ritmic foarte simplu.
 dansuri.
2. Cântece de leagăn

3. Basme - ghicitori
4. Saynète
5. Videoclip
6. Cântece de copii ș i jocuri cântate

CE
1. Educaț ie muzicală
Educaț ie melodică:
 constatarea sunetelor ș i a zgomotelor;
 constatarea sunetelor grave ș i acute;
 reconnaș te zgomote ș i timbre;
 imiter formule melodice;
 a reacț iona la intensitatea sonoră.
Educaț ie ritmică :
 a stăpâni pulsaț ii date;
 exprima o pulsaț ie într-un mod dinamic;
 a percepe pulsaț ia ș i a o exprima în spaț iu;
 imiter formule ritmice (instrumentale sau vocale);
 ritmuri vorbite ;
 asculta ritmuri ș i a construi instrumente ;
 jocuri ritmice la nivelul schemei corporale
 cântece ș i poezii .
 acompaniment instrumental al unui cântec în principal ritmic
 recunoaș tere vizuală a câtorva instrumente
 dansuri.
2. Contes - legende, ghicitori ș i charade
3. Saynètes
4. Filme ș i videoclipuri
5. Cântece de leagăn

6. Expoziț ie
7. Cântece de copii - jocuri cântate

CM
1. Educaț ie muzicală.
Educaț ie melodică :
 a constata sunete ș i zgomote;
 constatarea sunetelor grave ș i aigu
 recunoaș terea sunetelor ș i a timbrelor;
 reconnaș te sunete de înălț imi diferite;
 recunoaș terea originii surselor sonore;
 a imita formule melodice;
 a reacț iona la intensitatea sonoră.
Educaț ie ritmică :
 a descoperi ș i a exprima pulsatia unui suport muzical;

63
  a exprima pulsaț ii într-un mod dinamic;
 percepe pulsatia si a o exprima in spatiu;
 imiter formule ritmice (instrumentale sau vocale);
 ritmuri vorbite;
 jocuri ritmice la nivelul schemei corporale;
 reproducerea unui ritm în timp ce asculț i un alt ritm;
 cânturi în unison ș i în mai multe voci cu acompaniament instrumental,
ritmic ș i melodic;
 jocul instrumentelor
 orchestrare (cânt, dans ș i muzică);
 canone - cuplet ș i refren;
 dansuri.
2. Poezie
3. Contes, legende, ghicitori ș i charade 4. Proverbe
5. Teatru, scenete, jocuri cântate
6. films, vidéos, club, bibliothèque, exposition

64
XI. APPS

A. Finalită ț i ș i obiective generale

Este vorba despre:
 legarea ș colii de viaț ă prin integrarea educaț iei ș i a muncii productive;
 răspunde nevoilor de dezvoltare socio-economică a mediului orientând
învăț ământul către formarea lucrătorilor necesari în sectorul agro-pastoral;
 a contribui la valorificarea resurselor proprii din mediu;
 asigura o formare completă bazată pe dobândirea abilită ț ilor fizice,
intelectuale ș i manuale pentru o mai bună integrare a individului în mediu;
 reconvertirea mentalităț ilor prin valorizarea meseriilor manuale;
 revaloriza patrimoniul cultural;
 dezvoltarea la copil a facultă ț ilor de observa ț ie, analiză ș i sinteză ș i
întreț ine-ț i spiritul de creativitate ș i simț ul responsabilităț ii.
 a oferi copilului gustul muncii în echipă.

B. Orientări pedagogice ș i didactice

Aplicaț iile permit:
 deschide mintea copilului către realităț ile materiale ș i culturale ale mediului său;
 iniț ierea copilului în activităț ile practice cele mai comune ș i în gestionare;
 a oferi copilului adresa mâinilor, sensul efortului ș i al perseverenț ei, gustul
de acț iune utilă ș i mândria operei reuș ite;
 a oferi elevului gustul muncii manuale.

C. Con ț inuturi pe nivel

C.1 Activităț i cu caracter artizanal ș i tehnologic
C.1.1 Activităț i de natură artizanală

Teme CI CP CE1 CE2 CM1 CM2

Împletire/Vanneri Iniț iere Realizare Realizarea de obiecte uzuale complexe:
e aux de obiecte natte, panier, sac, furgon, plasă diversă, etc
tehnici obişnuite
de împletit simple
Țesătură Iniț iere Realizare
aux Realizarea de obiecte uzuale
tehnici n d'objets complexe
de ț esut uzuale (bonet,
simple napperon
filete, etc.)
Modelaj/Potierie Modelare ș i iniț iere în olărit Realizare
de obiecte uzuale
Colorare si Colorare ș i pictură
pictură
Muncă de la Iniț iere în tehnicile de lucru pentru realizarea obiectelor uzuale
piele, din piele, din piele, din piele, din plastic (sac, curea, portofel)
plastic monedă, etc.)
Decoraț iune Decoraț ie

65
NB: Împletirea se va face cu frunze de doum, fân, benzi de hârtie,
fibre diverse.
- Modelarea se va face cu argilă, pastă de modelat, pastă de hârtie, etc.

C.1.2 Activităț i de caracter tehnologic

Teme CI CP CE1 CE2 CM1 CM2

Pliere, Pliaj, decupaj, colaj, asamblare
decupaj
asamblare
Nu neglijaț i darul copiilor în ceea ce priveș te realizarea spontană
Bricolaj de obiecte diverse, de reparaț ii diverse (mese-bănci, biciclete etc.), de
montaje simple
Masonerie Masonerie
Mobilier Tâmplărie
Fierărie Fierărie

N.B :- Lipirea se va face în principal cu produse locale (aluat, gumă arabică,

tanin, etc.).
- Lucrul manual se va face cu produse de recuperare (sârmă, cutii, carton,
motoare, etc.).

C.2 Activităț i agro-silvo-pastorale ș i piscicole

Teme CI - CP CE CM
Mini-pépinière Pregătire Prepararea borcanelor, Prepararea borcanelor
Reîmpădurire substrat Umplere semănat Semis
Arboricultură des pots Irigare ș i Irigare ș i între ț inere Irigare ș i între ț inere
frăjitură întreț inerea plantelor plante plante
Tehnică des Planta ț iei ș i
plantaț ii exploatarea lemnului
ș i de producț ie
fructieră
Înmulț ire ș i
îmbunătăț irea
vegetale
Înfrumuseț are Întreț inerea gardurilor vii ș i cultivarea florilor
Grădinărit (cultură
maraîchère ș i
cerealieră)
Ini ț iere în pescuit. Pescuit - Piscicultură.
Între ț inerea acvariului
Acuicultură
Conservare/Exploatare a produselor de
peș te
Mică fermă Curăț area adăposturilor Curăț area adăposturilor Curăț are şi
Alimentaț ie des Alimentation tratamentul adăposturilor
animale animale Alimentaț ie des
Exploatarea des animale
produse de creș tere Iniț iere au

66
 tratament des
animale
Construcț ie des
abris
Exploatare des
produse de creș tere
Cules Culegere des Culegere et
produse forestiere exploatare des
Culegere et
produse forestiere
exploatare des
Fabricarea de sub-
produse forestiere
produse diverse
confitură, sirop, etc.

C.3 Activităț i de economie familială

Teme CI- CP CE1 CE2 CM1 CM2

Couture Punctele esen ț iale de Rappel al Pune de biais;
Croș etă cusătură: punct de întoarcere; punct CE. Cusătură pentru ataș area butonului;
Racomodare de piqûre ; point d'ourlet; d'assemblage point de
e alte puncte de broderie. haute couture butonieră
Puncte de bază de tricot sau deschise; confecț ie
croită couture haină simplă
rabattue; de bébé
croi haute caciula
engleză. brău
Confectionare bucăț i de pantofi
d' lucrări Raccommodag
simple ș i e:
uș or înlocuiț i un
pochette, etc. buton, un
margine desfăcută
Bucătărie Utilizare Gătit la Grillade Sosuri Prezentare
des apa (ouă, Gătire la locale preparatele
produse mărul de vapori fritură – Pregătirea de
din grădină: pământ, orez...) (couscous) sote aperitive,
preparare (gogoș i, de torturi ș i
n de de piureuri Alegeri ș i rôti salate de
legume crudeInfuzie întreț inere a Noț iuni fructe, de preparate
morcovi Decoct ustensile de de igienă ș i loca ț ii ș i
salată cuisine de economie străină
roș ii
Pregătirea
n de jus de
fructe

67
Întâlnire de Utilizare Spălare Produse à
Detasare
rufe du savon Essorage utilizator pentru Ini ț iere în
(cerneală,
ș i apă Clătire spălarea vopsea
grăsime)
Spălare uscarea ț esături Organizare
Empesaj
(mouchoir Rangemen Repassage à de afaceri
Repassare
, culotte) de t la mână ș i
Rangemen ț esături în demonstra ț ie
t lână, în n
afaceri bumbac măturat
au fer par la
stăpână

Economie Balayage Balayage

domestic de la et Evacuare
Curăț are de Luptă împotriva
clasă ș i cură ț are apele ș i
habitatul parazi ț ii
de la curte de la murdărie
(interior si de la maison
clasă ș i menajere
exterior Mici
de la curte Noț iuni despre
Decoraț iune repara ț ii de
Decoraț ie igiena
florale casa
n de la de la rue
clasă
Între ț inerea Întreț inerea obiectelor, în funcț ie de natura lor: lemn, piele, cupru,
obiecte argint, aur...

68