[Link].

3 Metodă de calcul: capace de puț

Capacitatea de flux pentru orice presiune la care ridicarea completă a unei capace de puț se
poate calcula înmulț ind fluxul teoretic descris în Secț iunea [Link].1 cu 0.5.
[Link] Rezervor de testare
[Link].1 Rezervorul de testare trebuie să fie construit astfel încât viteza mare a jeturilor să nu
conectaț i-vă la dispozitivul de ventilaț ie.
[Link].2 Pulsatiile din mediul de testare trebuie să fie umezite pentru a evita erorile în
măsurarea debitului.
[Link] Montajul dispozitivului de ventilaț ie pentru teste
[Link].1 Pentru a minimiza efectul pierderilor de intrare, dispozitivul de ventilaț ie trebuie să fie
montat în partea superioară a rezervorului de testare într-o locaț ie aproape de centrul unei zone care să fie
esentialmente plat. Zona plata trebuie să aibă un diametru de cel puț in de cinci ori mai mare decât
diametru nominal al dispozitivului testat.
[Link].2 Dispozitivul de ventilaț ie trebuie să fie montat pentru testare pe un niplu de tub drept care să aibă
acelaș i diametru nominal ca dispozitivul de ventilaț ie ș i o lungime de 1,5 ori dimensiunea
del tub nominal. Duza tubului trebuie să intre direct în partea de sus a rezervorului de testare
aproape de centrul părț ii plate, cu capătul nipple-ului prelucrat la un unghi de 90 de grade cu
axa y la nivel cu interiorul rezervorului. Rotunjirea marginii de intrare nu trebuie să depăș ească un rază de 0.031
pulgadas (0.80 milimetri).
[Link] Măsurarea debitei
[Link].1 Se va folosi aer sau alt gaz adecvat în testarea dispozitivului de ventilaț ie.
[Link].2 Fluxul de aer sau gaz va fi măsurat conform standardului ASME PTC 19.5.
[Link] Date de capacitate
[Link].1 Datele de capacitate trebuie să fie prezentate sub formă de curbe sau tabele care să ofere volumul
de flux prin dispozitivul de ventilaț ie împotriva presiunii sau vidului în conexiunea rezervorului.
Datele trebuie să indice presiunea sau vidul la înălț imea la care ș ezutul discului este suficient pentru ca
curge prin dispozitivul de ventilaț ie pentru a fi controlat de duză sau până la înălț imea
scaunul discului a ajuns la o oprire fixă. Datele trebuie să indice presiunea sau vidul în care se închide
dispozitiv de ventilaț ie. Capacitatea pentru un dispozitiv de ventilaț ie operat de pilot care se deschide
complet complet la presiune stabilită sau vidul poate fi exprimat ca un coeficient care este relaț ia
de la fluxul dispozitivului de ventilaț ie la fluxul unui dispozitiv teoretic perfect cu aceeaș i zonă
de flux minim.
[Link].2 Capacitatea trebuie să fie exprimată în termeni de SCFH la 60ºF, sau Nm3 / h la 0 ° C, de aer.
[Link].3 Presiunile trebuie să fie exprimate în uncii pe inch pătrat, psig, inci de apă,
mbar, bar sau milimetri de apă.
4.6.2 Marcarea dispozitivelor de ventilare
Fiecare dispozitiv de ventilaț ie trebuie să fie marcat clar de către fabricant cu datele necesare
pentru ca marcaț ia să nu fie obligatorie în serviciu. Marca poate fi plasată pe dispozitiv sau pe o
plăcuț ă sau plăci fixate ferm la dispozitiv.
Datele necesare pot fi gravate, imprimate, sau turnate în dispozitiv sau placă de
identificare. Deș i pot fi afiș ate unităț i suplimentare, marcajul trebuie, cel puț in,
include the following:
a. Numele sau marca identificativă a fabricantului.
b. Numărul de design sau tipul fabricantului.
c. Dimensiunea ț eavă de intrare a dispozitivului.
d. Presiunea de ajustare ș i / sau vidul, atunci când este cazul, trebuie să fie exprimată în unităț ile de măsură
specificate în Secț iunea [Link].3.
e. Capacitatea nominală a aerului la presiunea de relief indicată în SCFH la 60ºF sau în Nm3 / h la 0 ° C.
F. Presiunea de aliviu ș i / sau vacuum, în unităț ile de măsură specificate în [Link].3.
5 Refrigerat deasupra solului ș i Stocuri subterane
5.1 GENERAL
Această secț iune acoperă cerinț ele de ventilaț ie pentru vapor normal ș i de urgenț ă pentru produse de
petrol lichid răcit.
Rezervoare de stocare concepute pentru a opera la presiuni de vid de până la 15 lire pe inch pătrat
cuadrată (1.034 bar).
Un rezervor de stocare pentru produse petroliere lichide răcite poate avea în interiorul său un
tanc cu dublu acoperiș ș i dublă pereț i; un dublu perete al tancului cu capac suspendat; sau un tanc de
o perete cu sau fără o acoperire suspendată. În această secț iune se discută cauzele supraîncărcării sau
gol; determinarea cerinț elor de ventilaț ie; mijloace de ventilaț ie; selecț ia, instalarea ș i
întreț inerea dispozitivelor de ventilaț ie; ș i testarea ș i marcarea dispozitivelor de ajutor.
5.2 CAUZELE DE SUPRA-PRESIUNE SAU VACUUM
5.2.1 General
Când cauzele posibile ale suprapresiunii sau vacumului sunt determinate într-un rezervor refrigerat,
a lua în considerare următoarele circumstanț e:
a. Miș carea lichidului în interiorul sau în afara rezervorului.
b. Schimbări climatice (de exemplu, schimbări de temperatură ș i presiune).
c. Expunere la foc.
d. Alte circumstanț e, cum ar fi defectele echipamentelor ș i erorile de funcț ionare.
Unele dintre aceste circumstanț e sunt descrise mai detaliat în secț iunile 5.2.2 până la 5.2.5. Pot exista
circumstanț e suplimentare care trebuie considerate ș i evaluate de către designer, dar nu sunt
incluse în acest standard.
5.2.2 Miș carea lichidelor în interiorul sau în afara unui rezervor
Inhalarea poate rezulta din ieș irea de lichid sau vapori dintr-un rezervor. Apariț ia poate rezulta din
intrarea de lichid într-un rezervor ș i vaporizarea, inclusiv flashurile lichidului de alimentare, care
se va produce datorită intrării lichidului. Flacăra lichidului de alimentare poate fi semnificativă
pentru alimentele care sunt aproape sau deasupra punctului lor de fierbere la presiunea din rezervor.
vaporizii generaț i în timpul operaț iunii de umplere provin de asemenea dintr-o umplere la cald, de la
fuga de căldură de la ț eava de intrare, pompa de intrare, răcirea rezervorului ș i linia de umplere, ș i
vapori deplasaț i de lichidul care intră.
5.2.3 Schimbări climatice
Vidul se poate dezvolta într-un rezervor atunci când condiț iile de mediu (temperatură, vânt,
precipitaț ii, etc.) se schimbă ș i cauzează o reducere a temperaturii ș i presiunii de vapori a lichidului în
rezervor.
5.2.4 Expunere la foc
La brotarea va rezulta din expansiunea vaporilor ș i evaporarea lichidului care se produce atunci când
un tank absoarbe căldură de la o flacără externă
5.2.5 Alte circumstanț e
[Link] General
Când posibilele cauze ale suprapresiunii sau vidului sunt determinate într-un rezervor, alte
circumstanț ele rezultă din defectele echipamentului ș i erorile de operare trebuie considerate
ș i evaluate de designer. Metodele de calcul pentru aceste alte circumstanț e nu au fost furnizate
în această normă.
[Link] Descărcarea transferului de presiune
Transferul de lichide din alte nave, camioane cisternă ș i rezervoarele maș inilor pot fi ajutate sau
lograte în întregime prin presurizarea recipientului de alimentare cu un gaz, dar rezervorul receptor
poate exista o creș tere a fluxului la sfârș itul transferului de vapori penetraț i. În funcț ie de
presiune preexistentă ș i spaț iu liber de cap în rezervorul receptor, volumul de gaz suplimentar poate
să fie suficient pentru a suprapresiunea rezervorul. Cazul de control este o transferare care umple rezervorul
receptor pentru ca mica cap de spaț iu să rămână pentru a absorbi valul de presiune. O situaț ie
similar se poate găsi de-a lungul unei conducte drepte dacă se utilizează un colector de vapori după
dispozitiv de conductă.
[Link] Tamponi inerte ș i purgări
Se oferă perne ș i purgări inerte în tancuri pentru a proteja conț inutul acestora.
de la: contaminare, atmosfere neinflamabile în rezervoare ș i suprimarea emisiilor de vapori.
Un sistem de pad ș i purgare inert are de obicei un regulator de alimentare ș i un regulator de
contrapresiune pentru a menț ine presiunea internă a rezervorului într-un interval îngust. O defecț iune în
regulatorul de alimentare poate provoca un flux de gaz neîntrerupt către rezervor, flux de gaz
reducerea sau pierderea totală a fluxului de gaz. Defecț iunea în regulatorul de presiune de returnare ar putea rezulta în
o supra-presiune.
[Link] Dispozitive de transfer de căldură
Pentru un rezervor cu o manta de răcire sau bobine, vaporizarea lichidelor, rezultatul de
pierderea de fluid refrigerant trebuie să fie luată în considerare.
[Link] Dispozitive de transfer de căldură intern
Defecț iunea mecanică a dispozitivului de răcire intern al unui rezervor poate expune conț inutul
tancul de răcire utilizat în dispozitiv. În tancurile de presiune scăzută, se poate presupune
că direcț ia fluxului mediului de transfer de căldură va fi în rezervor atunci când dispozitivul
Falle. Trebuie să se ia în considerare compatibilitatea chimică a conț inuturilor din rezervor ș i a mediu de
transferul de căldură în Secț iunea [Link], dispozitivele de răcire interne au alte cauze
potenț iale de suprapresiune sau vid de care trebuie să ț inem cont. Dispoziț ia conț inutului rezervorului
până când dispozitivul poate fi reparat sau înlocuit, de asemenea, trebuie luat în considerare.
[Link] Sisteme de tratament al ventilaț iei
Ș i vaporul dintr-un rezervor este colectat pentru tratament sau eliminare printr-un sistem de tratament de
ventilaț ie, sistemul de colectare a ventilaț iei poate eș ua. Această defectare trebuie evaluată. Defecț iuni care
afectează siguranț a unui rezervor pot include contrapresiunea dezvoltată din probleme în
conductă (saci plini cu lichid ș i acumulare de solids), alte echipamente care se eliberează în capul de foraj, sau
blocare din cauza unei defectiuni a echipamentului. Se utilizează de obicei un dispozitiv de ventilaț ie de urgenț ă care
alivie la atmósfera, ajustat la o presiune mai mare decât sistemul de tratament al ventilaț iei. Pentru
toxicitate sau vapori periculoș i, un sistem de tratare a ventilaț iei care să fie rezistent la defecț iuni ar trebui să fie
considerat.
[Link] Eș ec în utilitate
Defecț iunile de energie ș i serviciile publice locale ș i din întreaga uzină trebuie considerate ca fiind posibile.
cauze de suprapresiune sau vid.
Pierderea energiei electrice va afecta direct orice supapă motorizată sau controlere ș i
de asemenea, poate opri instrumentul de alimentare cu aer. În plus, lichidele de răcire pot
a se pierde în timpul unei deranjări în descărcarea electrică.
[Link] Schimbarea temperaturii curentului de intrare în rezervor
O schimbare în temperatura curentului de intrare într-un rezervor provocată de o pierdere de
răcirea sau o creș tere a intrării de căldură pot cauza suprapresiune în rezervor. O reducere
în presiunea de vapori provocată de introducerea unui produs foarte rece în zona de vapori poate
crea o condiț ie de gol.
Notă: valvele de descărcare nu sunt dimensionate în mod normal pentru a degaja vapori generaț i
în timpul "răsturnării". Cu toate că vaporizările sunt generate în timpul răsturnării, ele sunt o sursă de
sobrepresiune potenț ială, în general nu există metode pentru a calcula cerinț ele de decompresie ale acestora
vapori. Designul corespunzător ș i funcț ionarea sistemului de stocare sunt esenț iale întotdeauna
să se încerce evitarea unei reinvestiț ii (consultaț i Secț iunea 9 a standardului API 2510).
[Link] Reacț ii chimice
Conț inutul unor rezervoare poate fi supus reacț iilor chimice, care pot genera căldură ș i / sau
vapori. Unele exemple de reacț ii chimice pot include, în mod neintenț ionat, adăugarea de apă la
acid sau la rezervoarele acide epuizate, generând astfel vapori ș i / sau vaporizarea hidrocarburilor uș oare,
reacț ii scăpate de sub control ale rezervoarelor de fenol, etc. În unele cazuri, materialul poate spuma,
cauzând două faze de ameliorare. Tehnologia dezvoltată de Institutul de Design pentru Ameliorare
emergencia (DIERS) poate fi folosită pentru a evalua aceste cazuri.
[Link] Fuga de caldura
Intrarea de căldură într-un rezervor refrigerat poate cauza suprapresiune în rezervor.
[Link] Protecț ia împotriva umplerii excesive a lichidelor
Pentru a obț ine informaț ii despre protecț ia împotriva supraplinului de lichide, consultaț i standardele API 620,
2510 y API Practica recomandată 2350. Lichidul supraplin trebuie prevenit prin furnizarea unui
designul pozitivului ș i paș ii de operare, cum ar fi două instrumente de nivel de încredere ș i reparabile ș i
o alarmă independentă de înalt nivel care opreș te independent operaț iunea de umplere prin închidere
valvele de umplere.
[Link] Schimbări în presiunea atmosferică
O creș tere sau o scădere a presiunii barometrice este o posibilă cauză a vidului sau a suprapresiunii într-un
tanc
[Link] Defecț iunea valvei de control
Defecț iunea unei valve de control în conducta de lichid către un rezervor trebuie luată în considerare deoarece o defecț iune
de la vană de control poate afecta în mod negativ fluxul materialului către un rezervor. O defecț iune a
vanoa de control poate cauza ca debitul lichidului să crească, iar o creș tere poate suprasolicita un
răcitor, cauzând material de temperatură mai mare să fie admis în rezervor. De asemenea, poate cauza
ca nivelul de lichid în alimentarea unui recipient presurizat la un rezervor să scadă sub
duză de ieș ire, permiț ând ca vaporul din recipient să fie presat în rezervor.
[Link] Ieşire de vapori
Ș i o porț iune neizolată a unui rezervor refrigerat este umplută cu vapori, rata de condensare datorată
răcirea mediului va depăș i ratele de ventilaț ie specificate în această normă. Alte măsuri
inclusiv mari ventilatoare (căi deschise) ș i răcirea lentă a rezervoarelor, sunt necesare pentru
evitaț i golul intern excesiv.
[Link] Reciclarea pompelor
Vaporizările generate în timpul funcț ionării unei pompe în reciclare sau în timpul recirculaț iei,
poate cauza suprapresiune în rezervor.
5.3 DETERMINAREA CERINȚELOR DE VENTILAȚIE
5.3.1 General
Deș i liniile directoare de design nu sunt prezentate în această normă, pentru alte circumstanț e discutate în
Secț iunea 5.2.5 ar trebui să fie luată în considerare.
Cerinț ele de ventilaț ie sunt date pentru următoarele condiț ii:
a. Inhalare rezultată din fluxul maxim de lichid din rezervor.
b. Evacuarea fluxului maxim de lichid din rezervor ș i a vaporizării maxime cauzate de aceasta
afluenț ă.
c. Evacuare din cauza expunerii la foc.
5.3.2 Cerinț e pentru capacitatea de ventilaț ie normală
[Link] Dispozitivele de aliviu de presiune trebuie să fie adecvate pentru a scăpa capacitatea de flux
determinată, dar nu limitată de cea mai mare contingenț ă individuală sau orice combinaț ie de
contingente rezonabile ș i probabile, presupunând că toate punctele unui rezervor sunt închise.
[Link] Dispozitivele de eliberare a vidului trebuie să fie adecvate pentru a elibera capacitatea de flux
determinat pentru, dar nu limitat de cea mai mare contingenț ă individuală sau orice combinaț ie de
contingente rezonabile ș i probabile. Este permis să se reducă cerinț ele privind capacitatea de relaxare a vidului.
prin rata de vaporizare care rezultă din câș tigul de căldură normal minim la conț inut. O linie de
reprimarea gazului cu un control adecvat ș i o sursă de gaz pot fi furnizate pentru a evita ca
aerul intră în rezervor. Dacă se foloseș te un sistem de reprimare a gazului, acesta va fi utilizat în dispozitivele de
alivio de vacante, ș i nu există capacitate de credit care poate fi permisă.
[Link] Cerinț a de capacitate de ventilaț ie pentru miș carea maximă a lichidului dintr-un rezervor trebuie
ser echivalent cu 5.6 SCFH de aer pentru fiecare baril de 42 de galoane din SUA (0,94 Nm3 / h pe metru)
cúbico) pe oră de viteză maximă de golire a lichidelor din orice punct de inflamare.
[Link] Cerinț a de capacitate de ventilaț ie pentru miș carea maximă a lichidului într-un rezervor ș i
vaporizarea rezultantă trebuie să fie echivalentă cu 12 SCFH de aer pentru fiecare 42 de galoane de baril EE. UU.
(2.02 Nm3 / h pe metru cub) pe oră de rată maximă de umplere (vezi Apendicele A pentru baza acestuia)
requisit).
Un rezervor în care se alimentează lichid aproape de punctul de fierbere la presiunea rezervorului poate
a solicita o capacitate de evacuare care este mai mare decât capacitatea indicată anterior. Valorile
antecedentele prezentate se bazează pe vaporizarea a 0,5 la sută din lichidul de alimentare. Pot
se pot produce taxe de vaporizare semnificativ mai mari dacă alimentarea este deasupra punctului de
ebullicie. De exemplu, cu hexan, 0,4 la sută din alimentaț ie poate fi vaporizat pentru fiecare 1 ° F
(0.56 ° C) deasupra punctului de fierbere la presiunea rezervorului.
Nota: Protecț ia împotriva supraumplerii cu lichide nu este acoperită în această normă, dar este acoperită
în API 620 ș i în API 2350.
5.3.3 Cerinț e pentru capacitatea de ventilaț ie de urgenț ă pentru rezervoare expuse la foc
Când rezervoarele de stocare sunt expuse la foc, rata de ventilaț ie poate depăș i
tasa rezultantă din alte condiț ii. Procedurile din Secț iunile [Link] ș i [Link] vor fi utilizate
pentru a evalua capacitatea de ventilaț ie necesară pentru rezervoarele expuse la foc.
[Link] Ventilaț ie de urgenț ă pentru expunerea la foc pentru rezervoare de stocare
refrigeratoare de perete simple
Capacitatea supapelor de siguranț ă împotriva incendiilor pentru rezervoare de
Întreț inerea depozitării răcite pe pereț i simpli se va stabili conform procedurilor
specificaț i în Secț iunile [Link].1 până la [Link].6 ș i pe baza factorilor conț inuț i în tabelele 5 ș i 6.
[Link].1 Pentru rezervoarele expuse la foc, capacitatea de ventilare necesară va fi determinată
prin ecuaț iile 5A sau 5B.
A. Unitate engleze

Unde:
SCFH = cerinț e de ventilaț ie în picioare cubice standard pe oră sau aer,
Q = Intrarea de căldură prin expunerea la foc, în BTU pe oră.
Intrarea de căldură este furnizată în Figura B-1 din Apendicele B sau următorul rezumat:
A= Suprafaț a umedă a rezervorului, în picioare pătraț i (vezi notele de subsol)
Tabla SA)
F = factor ambiental din Tabelul 6A. creditul poate fi obț inut printr-un singur factor ambiental,
L = căldura latentă de vaporizare a lichidului stocat în aliviu de presiune ș i temperatură, în BTU
pe kilogram.
T = temperatura vaporului de aliviu, în grade Rankine. Normal, se consideră că temperatura de
vapor de alivio corespunde punctului de fierbere al fluidului stocat în presiunea de aliviu.
M = Greutatea moleculară a vaporului care se eliberează.
B. Unităț i metrice

Unde:

Nm3/h = Cerinț ă de ventilaț ie, în m3 normal pe oră de aer.

Q = Intrare de căldură prin expunerea la foc, în waț i. Intrarea de căldură se furnizează în

figura B-1 din anexa B sau în următorul rezumat:

A = Zona suprafeț ei umede a rezervorului, în m2 (observaț i notele pentru tabelul 5B).

F = Factor ambiental din tabelul 6B. Creditul poate fi obț inut doar pentru un factor ambiental.

L= Caldura latentă de vaporizare a lichidului de umplere la temperatura ș i presiunea de eliberare, în

KJ/Kg.

T= Temperatura vaporizării de eliberare, în grade Kelvin. De obicei se presupune că

temperatura vaporului de suprapresiune corespunde punctului de fierbere al lichidului de umplere la
presiune de eliberare.

M= Greutatea moleculară a vaporului care este eliberat.

[Link].2 Când se poate tolera un grad mai mic de precizie, capacitatea de ventilare necesară se
poate determina pe baza tabelului 5 sau Ecuaț ia 5, aș a cum se indică în următorul rezumat:
În unităț i englezeș ti:

Unde:
SCFH = cerinț a de ventilaț ie, în picioare cubici standard pe oră de aer,
F = factor de mediu din Tabelul 6A. Creditul poate fi obț inut pentru un singur factor de mediu,
A= zona de suprafaț ă umedă, în picioare pătraț i (vezi Tabelul SA, Nota de subsol a).
Nota: la ecuț ia 6A se bazează pe:
Q = 21,000A^0,82
În unităț ile metrice se are:

Unde:

Nm3/h = cerinț ă de ventilaț ie, în metri cubi normali pe oră de aer.

F = factor ambiental de la tabla 6B.

A = Aria suprafeț ei umede în metri pătraț i.

Nota: La ecuaț ia 6B se bazează pe:

Q = 43,200 A^0,82

Căldura total absorbită, Q, este în BTU pe oră pentru ecuaț ia 2A ș i în waț i pentru ecuaț ia 2B,
tabla 5 ș i constantele 1107 ș i 208.2 din ecuaț iile 5A ș i SB, respectiv, au fost derivate din
Ecuaț ia 4 ș i Figura B-1 folosind căldura latentă de vaporizare a hexanului (144 BTU pe livră)
335.000 J / kg) la presiune atmosferică ș i greutatea moleculară a hexanului (86,17) ș i presupunând o
temperatura de vapor de 60 ° F (15.6 ° C). Acest metodă va oferi rezultate într-un grad de
precizie acceptabilă pentru multe fluide care au proprietăț i similare (vezi anexa B).
[Link].3 Rata totală de ventilaț ie determinată pe baza Tabelului 5 poate fi multiplicată cu un
factor ambiental apropiat, F, selectat din Tabelul 6. Creditul poate fi luat pentru un singur factor
ambiental.
[Link].4 Se poate obț ine credit complet pentru capacitatea de ventilaț ie oferită pentru
ventilaț ie normală, deoarece efectul termic normal poate fi ignorat în timpul unui incendiu. În plus,
se poate presupune că nu va exista miș care de lichid în rezervor.
[Link].5 Dacă dispozitivele de ventilaț ie normale sunt inadecvate, dispozitive adiț ionale de
ventilaț ia de urgenț ă de tipul descris în secț iunea 5.4.2 pentru ca capacitatea totală de ventilaț ie
să fie cel puț in echivalent cu ceea ce este cerut de Tabelul 5 sau Ecuaț ia 4 sau 5.
[Link].6 Capacitatea totală de ventilaț ie se va baza pe presiunea indicată în secț iunea [Link].
[Link] Ventilaț ie de urgenț ă pentru expunerea la foc pentru rezervoare de stocare
refrigeratoare cu perete dublu
Întrarea de căldură a unui incendiu cauzează iniț ial vapori în
Spaț iu între pereț ii unui depozit frigorific cu pereț i dubli.
tancul se extinde, iar introducerea de căldură cauzează de asemenea ca vaporizarea în
Spaț iul de pe tavanul unui rezervor cu dublă pereț i cu podea suspendată.
izolare pentru a extinde; cu toate acestea, poate dura câteva ore înainte
Creș terea intrării de căldură în lichidul stocat provoacă o semnificativă
rată mai mare de vaporizare. Cerinț ele de ventilaț ie.
Pentru a face faț ă creș terii vaporării, aceasta poate fi mică în comparaț ie.
La cerinț ele pentru gestionarea volumetrului iniț ial.
Expansiunea vaporilor.
Din cauza ventilaț iei de urgenț ă pentru un perete dublu răcit
rezervorul de stocare este complex, nu se prezintă niciun metodă de calcul
aici. O analiză minuț ioasă a reliefului contra incendiilor pentru un zid dublu.
rezervor de stocare refrigerat, inclusiv o revizuire a
Integritatea părț ilor neudate ale peretelui exterior trebuie să fie
conduit
5.4 Mijloace de ventilaț ie
5.4.1 Ventilaț ie normală
Ventilarea normală se va face printr-un dispozitiv de decompresie.
(Vezi API standard 620).
[Link] Orice dispozitiv de decompresie trebuie să fie proiectat astfel încât să fie
Protejeț i rezervorul în cazul defectării unei părț i esenț iale.
[Link] Un rezervor care poate fi deteriorat de vidul intern
va trebui să dispună de cel puț in un set de dispozitive de degajare a vidului
y dimensionat pentru a se deschide într-un vid care este suficient pentru a proteja
rezervor de daune.
Suprafaț a udă a unui rezervor sau recipient de stocare se va calcula în felul următor:
Sferă ș i sferoizi: zona umedă este egală cu 55 la sută din aria totală a suprafeț ei.
o del area de suprafata la o inaltime de 30 de picioare (9.14 metri)
peste gradul, cel care este mai mare.
Tancuri orizontale: zona umedă este egală cu 75 la sută din suprafaț a totală sau zona de
suprafaț ă la o înălț ime de 30 de picioare (9,14 metri) deasupra
Gradul, cel care este mai mare.
Rezervoare verticale: zona umedă este egală cu suprafaț a totală a acoperiș ului vertical la o înălț ime
de 30 picioare (9.14 metri) deasupra nivelului solului. Pentru o verticală
Dacă rezervorul este plasat pe sol, suprafaț a plăcilor de la sol nu trebuie inclusă ca suprafaț ă udă.
Pentru un rezervor vertical susț inut deasupra nivelului, un
Trebuie inclusă o parte din zona de fund ca suprafaț ă umidificată suplimentară. Partea din zona de
fondul expus la un incendiu depinde de
Diametru ș i înălț ime a rezervorului deasupra nivelului. Judecata ingineriei va fi folosită pentru a evalua
porț iunea zonei expuse la foc.
pentru suprafeț e umede de peste 2.800 de metri pătraț i (260 de metri pătraț i), consultaț i Secț iunea
[Link].3.
Nota:
Tabelul 5 ș i constantele 1107 ș i 208.2 din ecuaț iile 6A ș i 6B, respectiv, au fost derivate din
ecuaț ia 5 ș i figura B-1 utilizând latentul
calor de vaporizare (144 BTU pe livră sau 334900 J / kg) la presiune atmosferică ș i greutatea moleculară a
hexan (86.17) ș i presupunând un
Temperatura vaporizării de 60 ° F (15.6 ° C). Această metodă va oferi rezultate în termen de un grad.
aceptabil de precizie pentru multe fluide care au niveluri similare
proprietăț i (vezi anexa B).
a) Izolarea trebuie să reziste la evacuarea echipamentului împotriva incendiilor, nu trebuie să fie combustibil ș i
nu trebuie să se descompună la temperaturi de până la 1000 ° F (537,8 ° C). Utilizatorul este responsabil
de a determina dacă izolaț ia va rezista evacuării de către echipa de stingere a incendiilor
incendii disponibile. Dacă izolarea nu îndeplineș te aceste criterii, nu trebuie să se ia nicio
credit pentru izolaț ie. Valorile de conductanț ă se bazează pe izolaț ie cu un
conductivitate termică de 4 BTU pe oră pe picior pătrat pe grad pe inch grosime (9
watt pe metru pătrat pe ° C pe centimetru grosime). Utilizatorul este responsabil de
determinarea valorii conductanț ei reale a izolaț iei utilizate. Valoarea conservatoare de 4
BTU pe oră pe picior pătrat pe ºF pe inci de grosime (grosime (9 waț i pe metru
cuadrado pe ° C pe centimetru de grosime).

Se utilizează piciorul pe inch de grosime (9 waț i pe metru pătrat pe ° C pe centimetru de grosime)

pentru conductivitatea termică.
Aceș ti factori se bazează pe valorile de conductivitate termică prezentate ș i un diferenț ial de temperatură
de 1600 ° F (888.9 ° C) când se utilizează o sursă de căldură, valoarea este de 21,000 BTU pe oră pe picior
cuadrat (66.200 de waț i pe metru pătrat) conform condiț iilor asumate în API
Recomandat
Practică 521. Când aceste condiț ii nu există, trebuie să se folosească criteriul de inginerie pentru
selectaț i un factor F diferit sau pentru a furniza alte mijloace.
Pentru a proteja rezervorul de expunerea la foc.
Utilizaț i factorul F pentru o valoare a conductanț ei echivalente a izolaț iei.
În condiț ii ideale, peliculele de apă care acoperă suprafeț ele metalice pot absorbi
majoritatea radiaț iilor incidente. Fiabilitatea aplicării apei depinde.
În multe privinț e. Clima îngheț ată, vânturile puternice, sistemele obstruate, aprovizionarea cu
apa nesigură ș i condiț iile suprafeț ei rezervorului pot împiedica uniformitatea
Acoperirea cu apă. Din cauza acestor incertitudini, nu se recomandă reducerea factorilor.
ambientale; cu toate acestea, aș a cum s-a menț ionat anterior, apă aplicată corect poate fi foarte
efectivă.
Se pot folosi dispozitive de depanare, dar nu ar trebui să se permită credit pentru dimensionare.
dispozitiv de ventilaț ie pentru expunerea la foc.
Se trebuie să se respecte următoarele condiț ii: trebuie să se asigure o pantă de cel puț in 1%.
ciento de la rezervor cu cel puț in 50 de metri (15 metri) spre zona de confinare; zona de
confinamentul trebuie să aibă o capacitate care să nu fie mai mică decât capacitatea celui mai mare rezervor care
poate drenaj în ea; rutele sistemului de drenaj ale altor rezervoare către zonele lor de confinare nu
va trebui să expună serios rezervorul; ș i zona de confinenț ă pentru rezervor, precum ș i zonele de
confinarea pentru celelalte rezervoare (fie ele îndepărtate sau cu diguri în jurul celorlalte rezervoare) trebuie să
a se afla într-o poziț ie în care, atunci când zona este plină până la capăt, nivelul său de lichid nu este mai aproape
de 50 de picioare (15 metri) de rezervor.
Notas
Izolarea trebuie să reziste la evacuarea echipamentului de stingere a incendiilor, nu trebuie să fie combustibilă ș i nu trebuie
se descompune la temperaturi de până la 1000 °F (537,8 °C). Utilizatorul este responsabil pentru a determina dacă
izolarea va rezista evacuarea din partea echipei de stingere a incendiilor disponibile. Dacă
izolarea nu îndeplineș te aceste criterii, nu se trebuie să se ia niciun credit pentru izolarea. Valorile
de conductanț ă se bazează pe izolaț ie cu o conductivitate termică de 4 BTU pe oră pe picior
cuadrado pe ºF pe inch de grosime (9 waț i pe metrul pătrat pe ° C pe centimetru de grosime).
Utilizatorul este responsabil de a determina valoarea reală a conductanț ei izolaț iei utilizate. Valoarea
conservator de 4 BTU pe oră pe pătrat.
Se utilizează piciorul pe °F pe inches de grosime (9 waț i pe metru pătrat pe °C pe centimetru de
espesor) pentru conductivitatea termică.
Aceș ti factori F se bazează pe valorile de conductivitate termică afiș ate ș i pe un diferenț ial de
temperatura de 1600 ° F (888,9 ° C) când se foloseș te o intrare de căldură de 21,000 BTU pe oră
pe picior pătrat (66.200 waț i pe metru pătrat) conform condiț iilor asumate în API
Recomandat
Practică 521. Când aceste condiț ii nu există, trebuie utilizat criteriul de inginerie pentru
selectaț i un factor F diferit sau pentru a oferi alte mijloace.
Pentru a proteja rezervorul de expunerea la foc, utilizaț i factorul F pentru o valoare de conductanț ă
echivalente ale izolării.
În condiț ii ideale, filmele de apă care acoperă suprafeț ele metalice pot absorbi
majoritatea radiaț iilor incidente. Fiabilitatea aplicării apei depinde de mulț i factori.
Clima îngheț at, vânturi puternice, sisteme obstructive, aprovizionare cu apă nesigură ș i
condiț iile suprafeț ei rezervorului pot împiedica acoperirea cu apă. Datorită acestor incertitudini,
nu se recomandă reducerea factorilor de mediu; cu toate acestea, aș a cum s-a menț ionat anterior,
Aplicată corect, apa poate fi foarte eficientă.
Se pot folosi dispozitive de depanare, dar nu trebuie permis credit pentru dimensionare.
dispozitiv de ventilaț ie pentru expunerea la foc.
Trebuie să se respecte următoarele condiț ii: trebuie să se asigure o înclinaț ie de cel puț in 1%
cien de la rezervor cu cel puț in 50 de metri (15 metri) spre zona de confinare; zona de
confinamentul trebuie să aibă o capacitate care să nu fie inferioră capacităț ii celui mai mare rezervor care
poate drenaj în ea; rutele sistemului de drenaj al altor rezervoare către zonele lor de confinare nu
vor trebui să expună serios rezervorul; ș i zona de restricț ionare pentru rezervor, precum ș i zonele de
confinarea pentru celelalte rezervoare (fie ele îndepărtate sau cu diguri în jurul celorlalte rezervoare) trebuie să
a se plasa astfel încât, atunci când zona este plină până la capacitate, nivelul lichidului să nu fie mai aproape
de 50 de picioare (15 metri) de rezervor.