UNIVERSITATEA RAJASTHAN DE Ș TIINȚ E ALE SĂNĂTĂȚ II, JAIPUR

O STUDIU DESCRIPTIV PENTRU A EVALUA CUNOȘ TINȚ ELE Ș I

PRACTICA PRIVIND PREVENIREA Ș I GESTIONAREA POST
HEMORAGIE POSTPARTUM ÎNTRE ASISTENTE LA SELECȚ IONATE
SPITALUL DE TRIMITERE JODHPUR.

FORMULAR PENTRU ÎNREGISTRAREA SUBIECTELOR

PENTRU DISERTAȚ IE

PRIYANKA GEHLOT

[Link] ASISTENȚ Ă MEDICALĂ 1STAN

ÎNGRIJIREA OBSTETRICĂ Ș I GINECOLOGICĂ

COLLEGE DE NURSING AL GUVERNULUI

CAMPUSUL SPITALULUI MDM

JODHPUR-342001
 UNIVERSITATEA RAJASTHAN DE Ș TIINȚ E ALE SĂNĂTĂȚ II, JAIPUR

FORMULAR PENTRU ÎNREGISTRAREA SUBIECTULUI PENTRU DIZERTAȚ IE

1. NUMELE DE DNA. PRIYANKA GEHLOT

A 5A SHRI RAM UMED CLUB ROAD RAI KA BAGH
CANDIDAT JODHPUR
ȘI
ADRESĂ
2. NUMELE DE COLEGIUL GUVERNAMENTAL DE ASISTENȚ Ă MEDICALĂ, Dr. S.N.
INSTITUȚ IE COLEGIUL MEDICAL, JODHPUR
ȘI 342001
ADRESĂ
3. CURSUL DE [Link]. ASISTENȚ Ă MEDICALĂ ANUL ANTERIOR
STUDIU Ș I Îngrijirea obstetricală ș i ginecologică
SUBIECT
4. DATA DE [Link].2019
ADMITERE
CĂTRE
CURS
5. TITLUL DE O STUDIE DESCRIPTIVĂ PENTRU A EVALUA
STUDIU CUNOȘ TINȚ E Ș I PRACTICĂ PRIVIND
PREVENIREA Ș I GESTIONAREA POST
HEMORAGIE POSTPARTUM ÎN RÂNDUL ASISTENTELOR
SPITALUL DE REFERINȚ Ă SELECTAT JODHPUR.
INTRODUCERE:
În ciclul vieț ii, o femeie trebuie să treacă prin diferite etape precum fiică, soț ie, mamă, mamă
în lege ș i bunica. Între acestea, unul dintre cele mai frumoase ș i memorabile evenimente este
a deveni mamă. Fiecare viitoare mamă speră la o sarcină uș oară ș i fără probleme. The
realitatea este că unele femei pot avea rezultate compromise în timpul sarcinii, cu semnificaț ie importantă
complicaț ie pe sănătatea maternă ș i perinatală. Mama este considerată a fi un risc ridicat.

Sarcina cu risc ridicat este definită ca o sarcină în care mama sau fătul are un risc semnificativ
ș ansă crescută de dizabilitate sau moarte. Condiț iile comune de risc ridicat care sunt întâlnite
în perioada postnatală sunt hemoragia postpartum, sepsisul puerpéral, subinvazia
uterus ș i psihoza puerperală, dintre toate factorii de risc asociaț i, unul dintre cei comuni
Cauza pentru creș terea mortalităț ii materne în perioada puerperală este hemoragia post-partum, aproape un sfert.
25% din toate decesele maternale.

Hemorragia postpartum este o urgenț ă obstetrică. Este una dintre cele mai frecvente cauze ale mortalităț ii materne.
moartea la femeile care nasc după 20 de săptămâni de gestatie ș i care apare cel mai frecvent în
24 de ore de la o naș tere vaginală sau o cezariană.

Conform OMS, „sângerarea post-partum este definită ca orice pierdere de sânge de mai mult de
500ml după naș tere pentru un naș terea vaginală sau mai mult de 1000ml pentru naș tere prin cezariană (OMS,
2012).

Hemorragia postpartum primară este definită ca fiind atunci când sângerarea apare în decurs de 24 de ore de la
livrare. Hemoragia postpartum secundară este definită ca fiind atunci când sângerarea apare între 24
ore ș i 6 săptămâni după naș tere (Iraha et al, 2018). Cu toate acestea, majoritatea deceselor materne cauzate
prin PPH apar în primele 24 de ore după naș tere (OMS, 2017).

Conform recomandării OMS privind hemoragia postpartum:

În 2012, OMS a publicat primele recomandări postpartum privind prevenț ia ș i

managementul hemoragiei postpartum.
La sfârș itul anului 2016, abordarea ghidurilor de viaț ă pentru prioritizare, actualizare ș i dezvoltare individuală
Recomandările OMS pentru managementul hemoragiei postpartum.

În 2017, ca răspuns la noi dovezi (procesul femeilor), OMS a actualizat recomandarea privind
acid tranexamic pentru tratamentul PPH.

Utilizarea timpurie a acidului tranexamic intravenos (în termen de 3 ore de la naș tere) în plus
standardul de îngrijire este recomandat pentru femeile cu diagnostic clinic de depresie postpartum
hemoragie după naș terea vaginală sau cezariană.
Administrarea de tranexamic ar trebui să fie considerată parte a protocolului standard postpartum
pachet de tratament pentru hemoragii.
Tranexamic ar trebui administrat cât mai curând posibil după naș tere pentru a atinge clinica
beneficii; administrarea peste 3 ore nu conferă un beneficiu clinic.
 Dacă sângerarea continuă după 30 de minute sau dacă sângerarea reîncepe în termen de 24 de ore de la
finalizând 1sto dozare, o a doua doză de tranexamic de 1g IV este posibilă.

Recomandarea OMS 2018 (hemoragie post-partum)

Utilizarea unui uteroton eficient pentru prevenirea hemoragiei post-partum

în timpul celei de-a treia etape a naș terii, se recomandă pentru toate naș terile.
În setările unde sunt disponibile mai multe opț iuni uterotonice, oxitocina (10UI, IM/IV) este
agentul uterotonic recomandat pentru prevenirea hemoragiei postpartum pentru
toate naș terile.
În medii în care oxitocina nu este disponibilă (sau calitatea acesteia nu poate fi garantată), utilizarea
altele uterotonice injectabile (carbetocin, sau dacă este cazul ergometrină/metilergometrină
sau combinaț ia fixă de oxitocină ș i ergometrină) sau misoprostol oral este
recomandat.
În contexte în care personalul de sănătate nu este prezent pentru a administra injecț ii
uterotonice, administrarea misoprostolului (fie 400 ug, fie 600 ug pe cale orală) prin
recomandare pentru lucrătorii comunitari din domeniul sănătăț ii ș i lucrătorii medicali neprofesioniș ti
prevenirea hemoragiei postpartum.

În 2020, au fost actualizate patru recomandări -

UBT pentru tratamentul hemoragiei postpartum-

Injecț ia cu oxitocină în vena umbicală pentru tratamentul placentei retinute
Rutele de administrare a oxitocinei pentru prevenirea hemoragiei postpartum
după naș terea vaginală
Distribuț ia avansată a misoprostolului către femeile însărcinate pentru prevenirea hemoragiei postpartum
sângerare

Cauzele PPH sunt atonia uterină, trauma (vătămarea uterină, cervixului sau vaginului), ț esutul
(placentă reț inută sau cheaguri) ș i trombină datorită coagulopatiilor preexistente sau dobândite
(Sebghati ș i Chandraharan, 2017). Atonia uterină este cauza principală a hemoragiei postpartum (Emerich et al,
2016).

Complicaț iile cauzate de PPH includ ș ocul hipovolemic cu o creș tere rezultată în
decese materne. Supravieț uirea maternă este direct influenț ată de cunoș tinț ele ș i abilităț ile legate de naș tere
însoț itorii, disponibilitatea resurselor ș i capacitatea profesioniș tilor din domeniul sănătăț ii de a evalua cu exactitate
evaluează pierderea de sânge. În multe situaț ii, există adesea luări de decizii care duc la întârzieri la
nivelul facilităț ii, inclusiv căutarea de asistenț ă urgentă de la alț i furnizori calificaț i ș i
amânarea transferurilor către unităț i de sănătate de nivel superior.

OMS recomandă gestionarea activă a celei de-a treia etape a naș terii pentru a preveni hemoragia postpartum.
(OMS, 2018). Un component cheie al acestei gestionări este utilizarea unui medicament uterotonic,
cum ar fi oxitocina, care este administrată fie intramuscular, fie intravenos imediat
după naș terea bebeluș ului. În medii în care oxitocina nu este disponibilă, misoprostolul poate fi
utilizat, care are avantajul de a fi stabil termic ș i poate fi administrat pe cale orală, rectal sau
sublingual (Morris ș i Khatun, 2019; OMS, 2018). Oxitocina ș i misoprostolul sunt esenț iale pentru viaț ă-
salvarea medicamentelor uterotonice pentru tratamentul PPH în cazurile de atonie uterină.

Alte strategii de management includ: masaj uterin, îndepărtarea ț esutului reț inut,
administrarea fluidelor cristaloide izotonice, tamponada cu balon intrauterin pentru cazuri refractare
sângerare, compresie bimanuală ș i aortică, ș i utilizarea îmbrăcămintei antiș oc non-pneumatice
(aceste articole de îmbrăcăminte sunt o măsură temporară până când îngrijirea definitivă este disponibilă) (Zaky, 2017).
Când sângerarea persistă în ciuda eforturilor depuse pentru a o controla, ar trebui să fie intervenț ie chirurgicală
întreprins imediat (OMS, 2012).

Moartea maternă din cauza PPH este un indicator cheie al sănătăț ii materne ș i reflectă direct îngrijirea
furnizate în timpul perioadelor intrapartum ș i postpartum. Multe dintre aceste decese sunt
preventabile. În multe medii, ratele crescute de complicaț ii ș i decese din cauza PPH sunt legate de
găuri în sistemul de sănătate, care pot include; cunoș tinț e ș i abilităț i inadecvate ale asistenț ilor la naș tere
în prevenirea ș i gestionarea PPH, incapacitatea lucrătorilor din domeniul sănătăț ii de a acț iona în timp util ș i

decizii adecvate ș i întârzieri în sistemul de trimitere ș i transport (Emerich et al, 2016;

Mkoka et al, 2014).

NEVOIA DE STUDIU:

Hemoragia postpartum (PPH) este cauza principală a mortalităț ii materne, reprezentând

aproximativ 35% din toate decesele materne. Aceste decese au un impact major asupra vieț ilor ș i sănătăț ii
familiile afectate. Între 1990 ș i 2010, a existat o reducere globală a mortalită ț ii materne
decesele ș i raportul mortalităț ii materne (RMM) de la 543 000 ș i 400 la 100 000 de naș teri vii
la 287 000 ș i 210 la 100 000 naș teri vii, respectiv. Cu toate acestea, ț ările în dezvoltare
continuă să experimenteze un număr mai mare de decese materne în comparaț ie cu ț ările dezvoltate.
În 2010, rata mortalităț ii materne în ț ările în dezvoltare a fost de 240 la 100.000 de naș teri vii
(284 000 de decese materne) comparativ cu 16 (2200 de decese materne) în ț ările dezvoltate.
Treizeci ș i cinci de ț ări au fost identificate ca făcând progrese insuficiente sau deloc.
în direcț ia atingerii celui de-al Cincelea Obiectiv de Dezvoltare a Mileniului (ODM5), care îș i propune să reducă
rata mortalităț ii materne globale a scăzut cu 75% între 2000 ș i 2015. În fiecare an, aproximativ 14 milioane
femeile din întreaga lume suferă de PPH. Riscul de mortalitate maternă din cauza hemoragiei
1 din 1 000 livrări în ț ările în dezvoltare (100 la 100 000 naș teri vii). Cele mai multe decese
(aproximativ 99%) din PPH au loc în ț ările cu venituri mici ș i medii, comparativ cu doar 1% în
naț iuni industrializate. Totuș i, studiile recente au arătat o creș tere a incidenț ei
PPH în ț ările dezvoltate, de asemenea. Prin urmare, pentru a reduce MMR ș i a realiza
MDG5, este esenț ial să se realizeze o reducere semnificativă a incidenț ei hemoragiei postpartum (PPH).
OMS ș i organiza ț iile profesionale recomandă gestionarea activă a celei de-a treia etape a
munca (AMTSL) pentru toate naș terile vaginale pentru a preveni PPH. Aceasta implică profilaxia
administrarea medicamentelor uterotonice înainte de naș terea placentei, în plus faț ă de alte
intervenț ii non-farmacologice, cum ar fi întârzirea clampsării cordonului ș i tracț iunea controlată a cordonului
cordonul ombilical (în medii unde sunt disponibile asistenț i la naș tere calificaț i). Deș i AMTSL
reduc pierderea de sânge postpartum, aproximativ 3% până la 16,5% dintre femei vor continua să experimenteze
PPH ș i va necesita tratament.
Injec ț ia cu oxitocină este medicamentul uterotonic de primă linie recomandat pentru prevenirea ș i
tratamentul PPH deoarece este mai eficace decât ergometrina ș i alte uterotonice ș i are
efecte secundare relativ mai puț ine. Cu toate acestea, oxitocina este instabilă la temperatura camerei ș i necesită
condiț ii speciale de depozitare la temperaturi pentru a rămâne eficiente. Lanț ul frigorific necesar pentru
transportul ș i stocarea oxitocinei sunt nesigure în ț ările cu resurse limitate. În plus,
faptul că oxitocina trebuie administrată parenteral necesită implicarea unor speciali ș ti califica ț i
personal medical.
Diferite studii dezvăluie că mamele cu hemoragie postpartum expuse pentru o perioadă lungă
săptămână de spitalizare, transfuzie de sânge, sindromul Sheehan, deces ș i alte complicaț ii. HPP
este una dintre cele mai critice probleme din sistemul de sănătate publică care impune substanț ial
costurile financiare asupra societăț ii.

Potrivit raportului OMS din 2016, există 216 milioane de decese materne la 100.000 naș teri vii.
în fiecare an la nivel mondial. 90% din decesele materne au loc în ț ări în dezvoltare, cum ar fi Etiopia
[10Organizaț ia Mondială a Sănătăț ii indică faptul că, în fiecare an, aproximativ 14 milioane de mame din întreaga lume suferă de
sângerare vaginală după naș tere. Pe baza datelor Organizaț iei Mondiale a Sănătăț ii, probabilitatea
mortalitatea maternă cauzată de hemoragia postpartum este de 1 la 1000 de naș teri în ț ările în dezvoltare
ț ări, inclusiv Etiopia. În plus; aproape toată (99%) mortalitatea maternală din cauza
sângerarea vaginală după naș tere apare în ț ările cu venituri mici ș i medii.

Raportul mortalităț ii materne (MMR) în India între 2007 ș i 2009 a fost de 212, ceea ce este mult mai...
departe de obiectivul 5 al Dezvoltării Millennium pentru India: 109 decese materne pe
100.000 naș teri vii [30]. Cu 56.000 de decese materne, India a reprezentat 19% din totalul global
povara deceselor materne în 2010, deș i are doar 16% din populaț ia globală. Nivelul de
MMR-ul din India a scăzut de la peste 750 în anii '60 la aproximativ 400 în anii '90.
A scăzut ș i mai mult de la 254 în 2004-2006 la 212 în 2007-2009 [30], dar încă nu a
a atins nivelurile dorite. PPH este o complica ț ie frecventă a na ș terii ș i raportată
incidenț a în India este de 2% - 4% după naș terea vaginală ș i 6% după secț iunea cesariană cu
atonie uterină fiind cea mai comună cauză (50%). În plus, cele mai recente cifre raportează PPH ca
cauza contributivă a 19,9% din mortalitatea maternă, adică între 78.000 [35] ș i
117.000 [11] decese materne în India.

Aș a cum a raportat Registrarul General din India ș i Centrul pentru Cercetări Globale în Sănătate 2001-2003;
cele cinci cele mai comune cauze directe ale mortalităț ii legate de sarcină în India au fost hemoragia
(38%), sepsis (11%), avort nesigur (8%), tulburări hipertensive (5%) ș i muncă obstructedă
(5%). Celelalte 34% din decesele materne au fost cauzate de cauze indirecte nespecificate.
Diverse studii în diferite regiuni din India raportează o prevalenț ă diferită a PPH. Un studiu în
Regiunea de nord-est a Indiei a raportat 94 de decese materne din 102525 de na ș teri vii, dintre care
53,19% dintre femei au murit din cauza hemoragiei, reprezentând aproximativ 21,27% din totalul deceselor [36].
Studii similare au raportat o prevalen ț ă de 22,7% în Delhi [37] ș i 28,57% în Orissa [38].
Hemoragia a fost de asemenea identificată ca fiind principala cauză a mortalită ț ii materne în India de Vest,
reprezintă 24,6% din decesele materne din acea regiune [39]. Mukherji et al [40]. au raportat că
58% din decesele materne din cauza hemoragiei au fost de fapt cauzate de HPP, rezultând din lipsa de
asigurarea transportului de urgenț ă la nivel comunitar.

În acest studiu actual, vreau să efectuez un studiu pentru a evalua cuno ș tinț ele ș i practica
referitor la prevenirea ș i gestionarea hemoragiei postpartum în rândul asistentelor la unităț i selectate
ospedalele de referinț ă Jodhpur.

ÎNTREBARE DE CERCETARE:

Care este nivelul de cunoș tinț e ș i practică privind prevenirea ș i gestionarea post
hemoragie postpartum în rândul asistentelor medicale de la spitalul de referinț ă Jodhpur.
OBIECTIVELE STUDIULUI:

Un studiu descriptiv pentru a evalua cuno ș tinț ele ș i practicile privind preven ț ia ș i
managementul hemoragiei post-partum printre asistentele de la spitalul de referinț ă Jodhpur.

OBIECTIVELE STUDIULUI

1. A evalua cuno ș tinț ele privind preven ț ia ș i gestionarea postpartum

hemoragie printre asistente.
2. A evalua practica referitoare la prevenirea ș i gestionarea postpartum
hemoragie printre asistente.
3. Pentru a evalua cuno ș tinț ele referitoare la prevenirea ș i gestionarea postpartum
hemoragie între asistentele medicale cu variabilele lor socio-demografice selectate.
4. Pentru a evalua practica în ceea ce prive ș te prevenirea ș i gestionarea postpartum
hemoragie printre asistentele medicale cu variabilele lor socio-demografice selectate.
5. Pentru a afla asocierea între cuno ș tinț e ș i practică în ceea ce prive ș te preven ț ia ș i
managementul hemoragiei postpartum printre asistentele medicale cu caracteristicile lor sociale selectate
variabile demografice.

RECENZIE A LITERATURII:
Revizuirea literaturii este un pas cheie în procesul de cercetare. Revizuirea literaturii în cercetare
raportul este un rezumat al cunoș tinț elor actuale despre o anumită practică sau problemă ș i include
ce se ș tie despre problemă. Literatura majoră este realizată la începutul
procesul de cercetare ș i revizuirea limitată sunt realizate în timpul generării raportului de cercetare pentru a
identifică noile studii.

Literatura de revizuire este aranjată după cum urmează:

Factori
influenț ând
asistentelor
cunoaș tere
şi
abilităț i în
prevenire
și
management
din
postpartum
hemoragie
Factori
influenț are
asistentei
cunoaș tere
și
abilităț i în
prevenire
și
management
din
postpartum
sângerare
Revizuirea literaturii legate de factorii care influen ț ează cuno ș tinț ele ș i abilită ț ile asistentelor în
prevenț ia ș i gestionarea hemoragiei postpartum.
A fost efectuat un studiu transversal
implicând 172 de asistente medicale care lucrează în

Dodoma, Tanzania. Date despre

caracteristicile sociodemografice ale
asistentele au fost

colectate folosind o structură

chestionar. Cunoș tinț e despre PPH au fost
evaluat folosind
un chestionar validat ș i abilităț i au fost
evaluat folosind o listă de verificare observaț ională.
Testul chi-pătrat a fost folosit pentru a găsi
asociaț ii între sociodemografice
caracteristici ș i cunoș tinț e ș i abilităț i.
Regresia logistică binară (atât redusă
și
modele complete) a fost folosit pentru a identifica

predictori semnificativi ai cunoș tinț elor ș i

abilităț i.
A fost efectuat un studiu transversal
implicând 172 de nurse care lucrează în
Dodoma, Tanzania. Date despre
caracteristicile sociodemografice ale
asistentele au fost

collected using a structured

chestionar. Cunoș tinț e despre PPH au fost
evaluat folosind
un chestionar validat ș i abilităț i au fost
evaluat folosind o listă de verificare observaț ională.
Testul chi-pătrat a fost folosit pentru a găsi
asociaț ii între sociodemografice
caracteristici ș i cunoș tinț e ș i abilităț i.
Regresia logistică binară (atât redusă
și
modelele complete) a fost folosit pentru a identifica

predictori semnificativi ai cunoș tinț elor ș i

abilităț i.
A fost realizat un studiu transversal
involucrează 172 de asistente care lucrează în
Dodoma, Tanzania. Date despre
caracteristicile sociodemografice ale
asistentele erau
colectate folosind o structură
chestionar. Cunoș tinț e despre PPH a fost
evaluat folosind
un chestionar validat ș i abilităț ile au fost
evaluat folosind o listă de verificare observaț ională.
Testul chi-pătrat a fost folosit pentru a găsi
asociaț ii între sociodemografice
caracteristici ș i cunoș tinț e ș i abilităț i.
Regresia logistică binară (atât redusă
și
modelele complete) a fost folosit pentru a identifica

predicatori semnificativi ai cunoș tinț elor ș i

abilităț i.
Afost realizat un studiu descriptiv transversal între mai 2017 ș i aprilie 2018,
explorarea cunoș tinț elor ș i abilităț ilor în gestionarea PPH între asistentele medicale ș i moaș e
lucrând în centrele de sănătate rurale ș i periurbane
A fost realizat un studiu transversal care a implicat 172 de asistente medicale care lucrează în Dodoma, Tanzania.
Datele referitoare la caracteristicile sociodemografice ale asistentelor au fost colectate folosind o structură
chestionar. Date despre cunoș tinț ele asistentelor în gestionarea ș i prevenirea PPH
a fost evaluat folosind un chestionar standardizat, care conț inea 15 întrebări cu răspunsuri multiple
întrebări (Jhpiego, 2016). Fiecare element cu un răspuns corect a primit un punct ș i
zero puncte au fost acordate pentru răspunsuri incorecte. Conform protocolului pentru
în acest chestionar, cei care au obț inut 11 puncte ș i mai mult au fost clasificaț i ca având
cunoș tinț e adecvate, iar cei care au obț inut sub 11 au fost clasificaț i ca având cunoș tinț e inadequate
cunoș tinț e. Abilităț ile în prevenirea ș i managementul PPH au fost evaluate folosind un obiectiv
un instrument de examinare clinică structurată (OSCE) pe PPH. O listă de verificare standardizată a fost
folosit pe măsură ce participantul a completat OSCE. OSCE a acoperit două cauze principale
al PPH: managementul atoniei uterine ș i managementul unei placente reț inute.
lista de verificare conț inea un total de 35 de articole, fiecare articol corect efectuat a primit
o notă. Cei care au obț inut ≥25 la OSCE au fost clasificaț i ca având adecvat
abilităț i în gestionarea PPH. Cei care au obț inut <25 puncte au fost clasificaț i ca având
abilităț i insuficiente. Patru moaș e asistente calificate formatori naț ionali BEmCO au monitorizat
examinarea. Instrumentul OSCE a fost dezvoltat de Universitatea Johns Hopkins
organizaț ia afiliată Jhpiego, în colaborare cu compania Laerdal Global Health
ca parte a iniț iativei Ajutarea Mamelor să Supravieț uiască. Programul bazat pe competenț e pentru Sângerare
Programul After Birth a fost introdus în 2013 (Jhpiego, 2014; Nelissen et al, 2015).
Această unealtă a fost validată ș i aplicată în studii realizate în India, Malawi,
Zanzibar ș i Tanzania în 2014 (Evans et al, 2014) Cunoș tinț e despre hemoragia postpartum
a fost evaluat folosind un chestionar validat, iar abilităț ile au fost evaluate printr-o observaț ie
lista de verificare. Testul chi-pătrat a fost folosit pentru a găsi asociaț ia între variabilele sociodemografice.
caracteristici ș i cunoș tinț e ș i abilităț i. Regresia logistică binară (atât redusă cât ș i completă)
modelele) au fost folosite pentru a identifica predictori semnificativi ai cunoș tinț elor ș i abilităț ilor.

Revizuirea literaturii referitoare la cuno ș tinț ele moa ș elor asistente

Gestionarea hemoragiei post-partum în Irak.

Un studiu descriptiv de design transversal a fost efectuat din 30/iulie/2019 până la

29/aprilie/2020 pentru a atinge obiectivele men ț ionate anterior. Toate asistentele medicale ș i moa ș ele (n=150)
au fost incluș i cei care lucrează la spitalul din provincia AL-Najaf AL-Ashraf. Un construit
chestionarul a fost pregătit ș i adoptat de către cercetător pentru a îndeplini obiectivele studiului.

Rezultatul studiului a relevat că scorul mediu de cuno ș tinț e generale al studiului

participanț ii pentru toate domeniile a fost (1.91), ceea ce a indicat că cunoș tinț ele generale ale asistentului medical
moaș ele din oraș ul Al-Najab AL-Ashraf din Irak în ceea ce priveș te îngrijirea de nursing a postpartum
hemoragia a fost (corectă). Scorul general de cuno ș tinț e despre prevenirea postpartum
hemoragia a fost (1.87), care este de asemenea considerată (fair). Rezultatul studiului actual de asemenea
s-a dezvăluit că există o corelaț ie pozitivă semnificativă între vârstă, durată
de experienț ă în sala de naș teri, cursuri de formare sau ateliere.

Revizuirea literaturii legată de cuno ș tinț ele ș i practica moa ș elor în cadrul asisten ț ei medicale
managementul ș i prevenț ia hemoragiei postpartum în trei instituț ii de învăț ământ selectate
spitale - statul Khartoum - Sudan 2014

Hemorragia postpartum este cauza principală a mortalităț ii materne la nivel mondial ș i în Sudan.
a contribuit la 28% din cazurile raportate de mortalitate maternă în 2013. Asistentele de naș tere fiind
primul punct de contact joacă un rol central în abordarea acestei probleme globale. Acest studiu a fost
derulată cu scopul de a studia cunoș tinț ele ș i practica moaș elor în ceea ce priveș te managementul
ș i prevenirea hemoragiei postpartum în statul Khartoum, Sudan, studiul a utilizat o
design transversal pentru a obț ine informaț ii despre cunoș tinț ele ș i practicile asistentelor/ moaș elor în
prevenirea ș i gestionarea hemoragiei postpartum, 60 de asistente/maturi au fost selectate
din trei spitale selectate prin intervievare ș i observaț ie. Rezultatele au relevat că,
participanț ii au o experienț ă lungă care variază între 11 ș i 30 de ani, dar doar 30 % dintre ei au primit
instruirea în serviciu despre hemoragia postpartum a fost (78%). Cuno ș tinț ele lor despre
evaluare ș i management, semn, prevenire ș i definiț ie, tipuri, cauze comune au fost
(84.2, 82.5, 82 ș i 81.3%) respectiv mai puț ină cunoaș tere despre complicaț iile ș i factorii de risc ai
hemoragia post-partum a fost de 73,5% ș i 64,2% respectiv. Un aspect practic al
infirmiere/moaș e cu privire la prevenirea hemoragiei postpartum a fost (69,6).

Revizuirea literaturii referitoare la un studiu pentru evaluarea eficienț ei bazate pe competenț e

Program educa ț ional pentru identificarea predictorilor hemoragiei postpartum
durante perioada antenatală în rândul asistentelor medicale la SMVMCH, Puducherry.

Hemorragia postpartum este o urgenț ă obstetrică asociată atât cu naș terea vaginală ș i
cezariana. Este printre cauzele gestionabile ale mortalităț ii materne care, dacă sunt gestionate
poate preveni majoritatea cazurilor de decese materne. Abordarea de cercetare cantitativă
a fost utilizat ș i designul de cercetare a fost unul pre-experimental, metoda grupului unic pre-test post-test.
Studiul a fost realizat la Colegiul Medical ș i Spitalul Sri Manakula Vinayagar pentru 60
asistentele medicale prin utilizarea tehnicii de e ș antionare inten ț ionată. Chestionar de cuno ș tinț e ș i
a fost folosit un checklist observaț ional pentru a evalua cunoș tinț ele ș i abilităț ile personalului de asistenț ă medicală.
constatarile studiului au aratat ca din cei 60 de asistenti medicali, scorul mediu al testului initial de cunostinte
11.66 ș i nivelul scorului de abilităț i 8.83 ș i scorul mediu al testului de cunoș tinț e post 19.98 ș i nivelul
cu un scor de abilită ț i de 17.33. concluziile studiului au arătat că educa ț ia bazată pe competen ț e
program de formare în managementul identificării predictorilor hemoragiei post-partum
în perioada antenatală a fost eficientă în îmbunătăț irea cunoș tinț elor ș i abilităț ilor foarte competente
personal medical din rândul asistenț ilor.

Revizuirea literaturii legată de un studiu pentru a evalua cunoș tinț ele privind prevenț ia ș i
managementul hemoragiei postpartum dintre asistentele medicale
A fost realizat un studiu transversal pentru a evalua impactul salvării vieț ii

instruire în abilităț i pentru îmbunătăț irea cunoș tinț elor ș i abilităț ilor lucrătorilor din domeniul sănătăț ii ș i

calitatea serviciilor de sănătate oferite mamelor ș i nou-născuț ilor .137 lucrători din domeniul sănătăț ii care

au fost instrui ț i în abilită ț i de salvare a vie ț ii care au fost incluse în studiu. Cuno ș tinț ele au fost

accesat cu 50 de întrebări de cunoș tinț e despre tehnica aseptică, naș tere simplă

ș i livrare, îngrijire imediată a nou-născu ț ilor, hemoragie postpartum, sepsis ș i pre-

eclampsie, ș i eclampsie. Competenț a a fost evaluată prin observarea competenț ei de

lucrătorii din domeniul sănătă ț ii. Rezultatele studiului arată că, infirmierele ș i asistentii medicali

menț inându-ș i nivelul de cunoș tinț e destul de bine. Cei mai mulț i dintre ei ar putea efectua activ

managementul abilităț ilor de muncă relativ bine, cu un scor mediu de 73%. Scorul mediu

scorul pentru Îndepărtarea manuală a placentei a fost de 66%. Scorul mediu al bimanualului

compresia uterină a fost (58%) uș or mai mică decât alte teste de abilităț i legate de

prevenirea ș i/sau tratamentul hemoragiei postnatale. Studiul a concluzionat că

formarea abilităț ilor de salvare a vieț ii în îmbunătăț irea cunoș tinț elor ș i abilităț ilor în domeniul sănătăț ii

muncitorii au fost eficienț i ș i a îmbunătăț it calitatea serviciilor de sănătate oferite la

mame ș i nou-născuț i.

A fost efectuat un studiu retrospectiv pentru a evalua factorii de risc, mortalitatea ș i "aproape-

misiunea” morbidităț ii în hemoragia postpartum precoce în nordul Indiei. Eș antionul studiului

a constat din 178 de femei cu hemoragie postpartum precoce. Toate fi ș ele de caz ale

pacienț i identificaț i prin registrele de muncă ca având hemoragie postpartum precoce

au fost revizuite de aceeaș i persoană pentru a identifica impactul real al condiț iei. Datele

a fost analizat prin analiza chi-pătrat. Rezultatul a relevat că postpartum timpuriu

hemoragia a fost înregistrată în 178;90 născute în spital (Grupul A) ș i 88 trimise

după livrare (Grupul B) de la diferite centre periferice, adică; spital de maternitate, asistenț ă

centre de sănătate la domiciliu, de districte ș i comunităț i. Rata mortalităț ii materne în timpul aceasta

perioada a fost de 1049/100.000 (139 decese/13248 na ș teri vii; materne directe

decese=94). Hemoragia postpartum precoce a reprezentat 11/94 din cazurile materne directe

moarte (11.7%). Dintre aceste 11 decese, 3 au fost în Grupul A ș i 8 în Grupul B. "aproape accident"

morbitatea a fost mai mare decât mortalitatea (total 19/178; 5/90 în Grupul A ș i 14/88 în

Grupa B). Referire întârziată ș i lipsă de activitate 3rdmanagementul de scenă în grupul B a fost

responsabile pentru majoritatea evenimentelor adverse. Aceste constatări arată că atât "near-miss"

morbitatea ș i mortalitatea în cazul hemoragiei postpartum precoce reflectă nivelul obstetric

îngrijire în lumea în dezvoltare. Acestea trebuie reduse prin consolidarea periferică

facilităț i de livrare, active 3rdmanagementul scenei ș i trimiterea timpurie.

A fost realizat un studiu descriptiv pentru a determina frecvenț a, cauzele ș i

various treatment and methods used in for postpartum hemorrhage setup in Hydrabad.

Toate femeile admise sau care au dezvoltat hemoragie postpartum în spital după

naș terea naturală sau cezariană au fost incluse în acest studiu. Rezultatele studiului

a dezvăluit că numărul total de internări obstetricale în perioada de studiu a fost

[Link] ace ș tia, 118 (9.5%) pacien ț i au dezvoltat hemoragie postpartum.

dintre ace ș ti 118 pacien ț i, 98 (83%) pacien ț i au avut hemoragie postpartum primară în timp ce

20(16.9%) pacien ț i au avut hemoragie secundară postpartum. În ceea ce prive ș te cauzele de

hemoragia postpartum, cea mai comună cauză a fost atonia uterină în 76 (64,4%) din cazuri,
urmate de rupturi perineale vaginală la 41 (34,7%) pacienț i ș i muncă prelungită în

29 (24.5%). Massagele uterine au fost efectuate la 76 (64.4%) pacien ț i, cusături B-Lynch

au fost aplicate în 6 (5%) cazuri ș i histerectomia a fost efectuată la 4 (3,3%) pacienț i. Constatarea

revela că majoritatea pacienț ilor au dezvoltat hemoragie postpartum primară ș i

cea mai frecventă cauză a fost atonia uterină.

A fost efectuat un studiu longitudinal pentru a îmbunătăț i calitatea obstetrică

îngrijire la Spitalul Delek Tibetan din nordul Indiei. A fost folosită o metodă de audit clinic

a identifica un nivel ridicat de hemoragie postpartum asociat cu un management medical slab

managementul celei de-a treia etape a naș terii, plus transferul inadecvat al femeilor în

au fost observate muncile. Aceste constatări ale auditului au determinat implementarea unor modificări

în livrarea îngrijirii intrapartum ș i cicluri de audit de urmărire pentru a monitoriza continuarea

efectul acestor schimbări. Rezultatele au arătat că o reducere susț inută aproximativ

50% din incidentele de hemoragie postpartum au fost observate după introducerea

management activ al 3rdmuncă de stagiu. Studiul a concluzionat că introducerea ș i

menț inerea unui ciclu de audit clinic poate conduce la îmbunătăț iri în calitatea obstetrică

grijă.

A fost realizat un studiu observaț ional pentru a determina discrepanț a dintre pierderea reală de sânge.

(ABL) ș i pierderea estimată de sânge (EBL). Acest studiu constă în 103

obstetricieni, anestezi ș ti, moa ș te, asistente medicale ș i asisten ț i medicali. Clinic

scenariile au fost reproduce sub forma a 12 Examene Clinice Structurate Obiective

Staț ii de tip examen (OSCE) augmentate cu volume cunoscute de sânge integral.

Personalul individual a estimat pierderea de sânge vizual ș i a înregistrat rezultatele lor.

rezultatele au relevat că s-a produs o subestimare semnificativă a pierderii reale de sânge în 5

din cele 12 sta ț ii de examen clinic structurat obiectiv: 500 ml (50 cm

ciupercă de podea de 1000 ml (diametru de 75 cm), ciupercă de podea de 1500 ml (diametru de 100 cm)
diametru) vărsare pe podea, capacitate de 350 ml a ș erveț elului de 45 x 45 cm îmbibat ș i cele 2 l

hemoragie vaginală postpartum pe pat/pardoseală. Studiul a concluzionat că precis

estimarea vizuală a pierderii de sânge este cunoscută pentru a facilita resuscitarea la timp, minimizând

riscul de coagulare intravasculară diseminată ș i reducerea severită ț ii

ș oc hemoragic.

A fost efectuat un studiu descriptiv în Karnataka pentru a îmbunătăț i precizia vizuală.

estimarea pierderii de sânge în timpul naș terii vaginale prin standardizarea (utilizarea unor dimensiuni similare

mopuri ș i un recipient fixat) ș i corelând cu modificările hematocritului. Studiul

exemplarul a constat din 250 de femei. Măsurătorile hemoglobinei ș i hematocritului au fost

realizat în momentul admiterii ș i, la 24 ș i 72 de ore după naș tere ș i corelaț ia sa

s-a terminat cu pierdere de sânge. A fost analizat prin testul cu perechi ș i testul neasociat 250 din 269

femeile au finalizat studiul. Incidenț a PPH (> 500 ml) a fost de 11.2%. Estimarea

pierdere de sânge a fost corelată bine cu modificările de hemoglobină ș i hematocrit postpartum.

Cercetătorul a concluzionat metoda vizuală standardizată (recipient fix ș i mopuri)

cu un observator instruit îmbunătăț eș te acurateț ea estimării. Aceasta poate asista clinicienii

pentru a estima cu exactitate pierderea de sânge, prevenind astfel complicaț iile legate de hemoragie.

Un alt studiu cvasi-experimental a fost realizat pentru a evalua eficacitatea

intervenț ie multifacetată asupra practicilor pentru prevenirea, diagnosticarea ș i gestionarea

hemoragie postpartum ș i asupra prevalen ț ei hemoragiei postpartum majore. The

eşantionul constă din femei care nasc în 19 spitale de maternitate din reț ea. Rezultatele

studiul arată că, după interven ț ie, preven ț ia farmacologică a

sângerarea postpartum a crescut de la 58,8% la 75,9% din naș terile vaginale (P<10-4)

ș i utilizarea pungilor de colectare a sângelui de la 3,9% la 76,3% (P<10-4), dar ini ț ial

managementul hemoragiilor postpartum nu s-a schimbat semnificativ. Cu toate acestea,

întârzirea mediană pentru tratamentul farmacologic de linia a doua a fost semnificativ redusă
[de la 18 minute (35-130) la 32,5 minute (22-75)]. A fost observată o creș tere a utilizării

chirurgie (0.06% faț ă de 0.12% din naș teri; P=0.03) ș i în transfuzia de sânge (0.18%

versus 0,33%; P=0,01). Totuș i, prevalenț a hemoragiei majore postpartum a făcut

nu se schimbă (0,80% faț ă de 0,86% din livrări=0,62). Descoperirile studiului arată

că interven ț ia a fost eficientă în îmbunătă ț irea hemoragiei postpartum legate

practici preventive ș i diagnostice într-o reț ea prenatală.

Revizuirea literaturii referitoare la practica asisten ț ei medicale în prevenire ș i

Controlul hemoragiei postpartum: O revizuire integrativă

Studiul a fost dezvoltat pentru a identifica ș i analiza practicile de nursing din literatură

legat de prevenirea ș i controlul hemoragiei postpartum. Revizuire integrativă a

articole online indexate în bazele de date MedLine, PubMed, Lilacs, SciELO, Embase,

CINAHL ș i Web of Science (în perioada dintre septembrie 2013 ș i februarie

2014); strategii de căutare prin cuvinte cheie ș i descrieri mesh au fost folosite. Cele 22 de studii

selectate au fost catalogate ca: 1. Implementarea gestionării active a celui de-al treilea

stadiul livrării

instruire privind gestionarea hemoragiei postpartum; 5. Alte măsuri de gestionare pentru

prevenirea hemoragiei postpartum; ș i 6. Utilizarea tehnologiei pentru a înregistra datele despre

hemoragie postpartum. Revizuirea integrativă prezentă a relevat că îngrijirea

profesioni ș ti (moa ș e, asistente medicale, moa ș e tradi ț ionale), împreună cu al ț ii

profesioniș tii au contribuit la implementarea gestionării active a celei de-a treia etape de

munca, ș i pentru a elabora ș i implementa protocoale, instruiri ș i evaluări de

rezultatele acestei practici în servicii. Cu toate că există recomandări globale de a adopta

gestionarea activă a celei de-a treia etape a naș terii, ori de câte ori un profesionist calificat

oferă o asemenea îngrijire, această practică nu este încă dezvoltată ș i implementată pe scară largă, chiar dacă

în spitalele de referinț ă din Brazilia ș i din multe alte ț ări

 Într-un studiu descriptiv transversal [19] realizat în Honduras, personalul medical a fost

antrenat să estimeze pierderea de sânge ș i să gestioneze PPH. Nu a fost semnificativă

corelaț ia între tehnicile de gestionare a PPH ș i pierderea estimată de sânge (EBL),

(r=.060; p=.368). A existat o corelaț ie statistic semnificativă (p<.001) între

administrarea de oxitocină ș i o pierdere de sânge mai mică (r=-.232). A fost o pierdere de sânge mai mică

asociat cu utilizarea oxitocinei ș i utilizarea de rutină a agentului uterotonic

pare benefic.

CONCLUZIE

Calificarea profesională ș i experien ț a într-o unitate de maternitate sunt factori semnificativi

influenced knowledge and skills of nurses, respectiv, în prevenirea ș i gestionarea
PPH

DECLARAȚIA PROBLEMEI

Un studiu descriptiv pentru a evalua cuno ș tinț ele ș i practica privind preven ț ia ș i
managementul hemoragiei postnatale printre asistentele medicale de la spitalul de referinț ă selectat Jodhpur.

DEFINTII OPERAȚIONALE
 1. EVALUARE: În studiul prezent, evaluarea se referă la sistematizarea organizată ș i continuă
procesul de colectare a informaț iilor despre cunoș tinț e ș i practici privind prevenirea ș i
managementul hemoragiei postnatale.

2. CUNO Ș TINȚE: Se referă la informa ț iile ob ț inute prin experien ț ă sau educa ț ie
asistentele medicale cu privire la prevenirea ș i gestionarea hemoragiei postpartum
evidenț iat prin scorul lor de cunoș tinț e, care este măsurat ca fiind cunoș tinț e adecvate,
adecvat moderat, cunoș tinț e inadecvate.

3. PRACTICI:
În acest studiu, practica se referă la acț iunea de îngrijire efectuată de asistentele medicale în ceea ce priveș te îngrijirea medicală.

al pacientului cu hemoragie postpartum, aș a cum este măsurat prin lista de observaț ie.

4. HEMORAGIE POSTPARTUM: Se referă la cantitatea de sânge pierdută în exces.

de 500 ml după naș terea bebeluș ului. Orice cantitate de sângerare din sau în
tractul genital după na ș terea bebelu ș ului până la sfâr ș itul puerperiumului care
afectează negativ starea generală a pacientului, evidenț iată prin creș terea frecvenț ei pulsului
ș i scăderea tensiunii arteriale se numeș te hemoragie post-partum.

5. PREVEN ȚIA HEMORAGIEI POSTPARTUM: Se referă la

anticipare inteligentă, supraveghere calificată, detectare rapidă ș i instituț ie eficientă
de terapie pentru a preveni hemoragia postpartum.

6. MANAGEMENTUL HEMORAGIEI POSTPARTUM: Se referă la îngrijire

care este oferit unei mame în timpul ș i după hemoragia post-partum ș i mai departe
măsuri urmate pentru a preveni hemoragia postpartum la mame.

7. VARIABILE SOCIO-DEMOGRAFICE SELEC ȚIONATE: În acest studiu se referă la

vârstă, statut educaț ional ș i ani de experienț ă ș i domeniul de lucru al personalului de obstetrică
asistente.

8. ASISTENTE: Se referă la asistentele medicale înregistrate care lucrează în ramura îngrijirii medicale relevante.
cu femeile în perioada lor ante-natală, intra-natală ș i post-natală în selecț ia aleasă
setare de spital.
AȘ TEPTĂRI:

1. Asisten ț ii medicali pot avea cuno ș tinț e despre prevenirea ș i gestionarea post
hemoragie postpartum.
Cuno ș tinț ele referitoare la preven ț ia ș i gestionarea hemoragiei post-partum
poate varia în funcț ie de variabilele demografice selectate în rândul asistentelor de la referinț a selectată
spital jodhpur. .

HIPOTEZĂ:

H1 – Există o asociere semnificativă între cunoș tinț ele legate de prevenț ie ș i

managementul hemoragiei postpartum ș i variabilele demografice selectate.
H2 – Există o asociere semnificativă între practicile privind prevenț ia ș i
managementul hemoragiei postpartum ș i variabilele demografice selectate.

Există o corelaț ie între cunoș tinț e ș i practică în ceea ce priveș te prevenț ia ș i

managementul hemoragiei postpartum.

DELIMITĂRI:

Evaluarea cunoș tinț elor doar ca răspunsuri corecte date la itemii din
chestionar de cunoș tinț e.
Evaluarea practicii doar ca răspunsuri corecte date la articolele din practică
listă de verificare observaț ională.

Asistentele care lucrează în spitalul de referinț ă selectat Jodhpur.

STUDIU PILOT: Studiul pilot va fi efectuat pe 10 mostre pentru a verifica fezabilitatea

ș i fiabilitatea studiului.

CADRUL CONCEPTUAL:
Cadru conceptual, moduri sau scheme conceptuale reprezintă o încercare mai puț in formală de a
organizarea fenomenelor decât teoriilor. Aș a cum sugerează numele, cadrul conceptual se ocupă cu
abstrac ț ii care sunt asamblate prin natura relevan ț ei lor pentru o temă comună. Ambele
scheme conceptual ș i teoriile conceptuale folosesc concepte ca blocuri de construcț ie. Ce este absent

din schema conceptuală este un sistem deductiv de pregătire care afirmă o relaț ie între
concept precum teoriile, cu toate acestea, cadrul conceptual serve ș te ca trambulină pentru
generarea ipotezelor de cercetare ș i poate oferi un context important pentru cercetarea ș tiinț ifică
Multe cadre conceptual existente sunt susceptibile să servească drept pa ș i preliminari în
construcț ia unor teorii mai formale.

MATERIAL Ș I METODE DE STUDIU

SURSE DE DATE

Asistenț ii medicali care lucrează în sala de naș tere, în secț ia antenatală ș i postnatală ș i personalul de urgenț ă
la spitalul de referinț ă selectat din Jodhpur.
ABORDAREA DE CERCETARE

Conform cercetării lui Polit ș i Hungler (1985), abordarea de cercetare se referă la întrebarea cercetătorului.
ș i pentru testarea ipotezei de cercetare. În acest studiu se foloseș te o abordare de cercetare calitativă.

DESIGNUL DE CERCETARE

Designul de cercetare este coloana vertebrală a structurii studiului. Designul de cercetare se referă la
plan sau organizaț ie a unei investigaț ii ș tiinț ifice. Oferă un cadru care susț ine
studiu ș i îl men ț ine împreună. Pilot ș i Hungler (1985) au afirmat că un design de cercetare
include cele mai importante decizii metodologice pe care un cercetător le ia în
realizarea unui studiu de cercetare.

În aceasta

SETTINGS DE CERCETARE

Setarea se referă la zona în care este efectuat studiul pentru a găsi rezultatele aș teptate.

Acest studiu va fi realizat în prevenirea ș i gestionarea hemoragiei postpartum.

spital de trimitere.

Spitalul satellite Paota Jodhpur

Spitalul satelit Mandore Jodhpur

POPULAȚIE

Potrivit lui Talbot, „O populaț ie este un grup ale cărui membri deț in atribute specifice care
cercetările sunt interesate de studiu.” Cerinț a de a defini populaț ia pentru o
proiectul de cercetare apare din necesitatea de a specifica grupul căruia îi pot fi atribuite rezultatele studiului.
fiț i generalizate.

În acest studiu, populaț ia este formată din asistentele medicale ale sălii de naș tere, secț iei antenatale ș i postnatale.
emergenț ă la spitalul de referinț ă selectat.

VARIABLEE

Variabilele sunt acele factori care pot să se schimbe într-o investigaț ie ș tiinț ifică sau experiment. Pe baza
pe obiectivele studiului, variabilele majore au fost identificate ca fiind:

Variabilele de cercetare: cuno ș tinț e ș i practici ale asistentelor medicale privind preven ț ia ș i
managementul hemoragiei postpartum.

Demographical variable: age, sex, qualification, work of experience.

METODOLOGIE
TEHNICI DE PRELEVARE

Un subgrup al populaț iei este numit eș antion. Eș antionul este ales pentru a reprezenta
populaț ie ș i este folosit pentru a face generalizări despre populaț ie. În acest studiu, Non-
tehnica de eș antionare intenț ionată a probabilităț ii va fi utilizată.

DIMENSIUNEA EȘ ANTIONULUI

În general, eș antioanele mari sunt mai reprezentative pentru populaț ia de interes decât
mostre mici. Mostra constă în

CRITERII DE EȘ ANTIONARE

Criterii de includere

Asistentele care lucrează în secț iile antenatale, secț iile postnatale ș i sala de naș teri.
Asistentele care sunt disponibile în perioada colectării datelor
Asistenț ii medicali care sunt dispuș i să participe la acest studiu
Asistentele care lucrează în locurile selectate

Criterii de excludere

Asistentele care nu sunt dispuse să participe la studiu.

INSTRUMENTE DESTINATE SĂ FIE UTILIZATE

Înainte de a dezvolta instrumentul, a fost efectuat un studiu extins al literaturii. Cărț i ș i articole
au fost de asemenea studiate.

Investigatorul a selectat următorul instrument pentru colectarea datelor. Instrumentele au fost construite
conform obiectivului studiului, acesta constă în următoarele:

Secț iunea 'A' Date socio-demografice precum vârsta, sexul, calificarea, experienț a profesională ș i

Secț iunea ‘B’ chestionar de cunoș tinț e structurate privind prevenț ia ș i gestionarea
hemoragie postpartum.

Lista de verificare pentru practică observaț ională secț iunea 'C' privind prevenirea ș i managementul post
sângerare postpartum.

METODA DE COLECTARE A DATELOR

Cel mai important ș i crucial aspect al oricărei cercetări este colectarea de date adecvate
informaț ii, care ar oferi datele necesare pentru a răspunde la întrebarea ridicată pentru a studia datele
colectarea se bazează pe un chestionar auto-structurat.

Procedura de colectare a datelor va fi efectuată pe o perioadă de o lună. Studiul va fi

efectuate după ob ț inerea permisiunii de la autorită ț ile competente. Investigatorul va
coelectaț i date de la personalul din sala de naș teri, personalul antenatal ș i postnatal ș i personalul de urgenț ă.

PLAN DE ANALIZĂ A DATELOR

Datele vor fi colectate ș i analizate folosind statistici descriptive ș i inferenț iale.

1) O distribu ț ie a frecven ț ei ș i procentajului va fi utilizată pentru a analiza caracteristicile socio-economice selectate.

variabile demografice ș i cuno ș tinț e ș i practici privind preven ț ia ș i
managementul hemoragiei post-partum.
2) Testul chi-pătrat va fi utilizat pentru a determina asocierea între cuno ș tinț e ș i
scorul de practică ș i variabilele demografice selectate.

DECLARAȚIE ETICĂ