Sumar

1. Limbaj SQL. 3
1.1 Comanda Select
2.2 Comenzi DDL ș i DML
2. Limbaj PHP................................................................................................................................ 5
2.1 Operatori Logici în PHP. 5
2.2 Tipuri de Date. 5
2.3 Declaraț ia Constantei..........................................................................................................6
2.4 Cod PHP. 6
2.5 Variabile în PHP........................................................................................................................7
2.6 Importarea ș i Executarea Codului.7
3. Dezvoltarea software-ului. 8
3.1 Coeziune ș i Acoplare
3.2 Design Responsiv......................................................................................................................9
3.3 Bootstrap, AngularJS ș i Single Page. 9
3.4 Arhitectura REST ș i standardul JSON.........................................................................................10
3.5 Consulta de Date....................................................................................................................10
3.6 Server Web
Aplicaț ie pe o singură paginătcursuri (SPA)....................................................................................................... 12

4.1 Adevărat sau Fals. 12

5. HTML. 13
5.1 W3C – Organismul Responsabil. 13
5.2 Atributul lang. 13
5.3 ETICHETE. 13
5.4 Protocolul HTTP.........................................................................................................................14
6. XAMPP.15
6.1 Semnificaț ia acronimului. 15
7. JavaScript....................................................................................................................................... 16
7.1 Cadru AngularJS
7.2 - Tipare Dinamică..................................................................................................................16
1. Limbaj SQL
1.1 Comanda Select
Comanda SELECT se află printre cele mai importante din limbajul de programare SQL,
în final este el care permite selecț ia datelor existente în tabele ș i implementarea ulterioară
de consultări ș i rapoarte în cadrul sistemelor. În legătură cu comanda SELECT, marcaț i alternativa
CORRECTĂ:

Comanda SELECT poate fi aplicată doar la o tabelă din baza de date de

de fiecare dată.

Dacă nu se aplică nicio clauză Where într-o interogare SQL, nu va exista niciun rezultat
întors, deoarece baza de date nu ș tie ce informaț ie trebuie căutată.
Comanda SELECT permite crearea comenzilor numite interogări, în care este posibil
aplicaț i criterii de filtrare pentru a defini detaliat ce informaț ie trebuie căutată.
În sintaxa comenzii select, utilizarea numelui tabelelor urmate de numele este obligatorie
coloanele pe care doriț i să le selectaț i.
1.2 Comenzi DDL ș i DML
Limbajul de interogare structurat - SQL - este un
limbaj standardizat pentru utilizare în baze de date rela ț ionale. Multe dintre bazele de date
relaț ionale, cum ar fi MySql, Oracle, Firebird ș i Microsoft Access au SQL ca limbaj pentru seva
gestionare. Există alte limbaje pentru baze de date, însă SQL este cel care predomină.
Pornind de la această presupunere, clasificaț i V pentru propoziț iile adevărate ș i F pentru cele false:
"INSERT INTO CARRO VALUES (1, 'Teste', 20161014)" este un comanda DML.
( ) "Ș TERGE DIN CARRO ÎN CARE CODCAR = 1" este o comandă DDL.
( ) "DROP TABLE CARRO" este o comandă DML.
( ) "CREAȚ I TABELA CARRO (CODCAR INT(6) NOT NULL)" este un comanda DDL.
Acum, marcaț i alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:
A - F - V - F - F.
B - V - F - F - V.
C - F - V - V - F.
D - V - V - F - V.

Comenzile DDL (Limbaj de Definiț ie a Datelor) ș i DML (Limbaj de Manipulare a Datelor) sunt două
categorii diferite de comenzi în SQL, folosite pentru scopuri diferite în baze de date
date relaț ionale. Iată diferenț a dintre ele:

1. DDL (Limbajul de Defini ț ie a Datelor): Comenzile DDL sunt folosite pentru a defini, modifica ș i
a gestiona structura obiectelor de baze de date, cum ar fi tabele, indexuri, viziuni ș i
scheme-uri. Unele exemple de comenzi DDL includ:
CREA: Folosit pentru a crea noi obiecte de bază de date, cum ar fi tabele, indecș i, vizualizări
etc.
ALTER: Utilizat pentru a modifica structura obiectelor existente în baza de date, cum ar fi
adăugaț i, modificaț i sau ș tergeț i coloane dintr-un tabel.
DROP: Utilizat pentru a elimina obiecte din baza de date, cum ar fi tabele, indici ș i viziuni.
TRUNCATE: Utilizat pentru a elimina toate datele dintr-un tabel, păstrând structura acestuia.
tabelă.
 2. DML (Limbaj de Manipulare a Datelor): Comenzile DML sunt folosite pentru a manipula
date în cadrul obiectelor de bază de date, cum să inseraț i, să actualizaț i ș i să ș tergeț i înregistrări în
tabele. Unele exemple de comenzi DML includ:
SELECT: Folosit pentru a recupera date din una sau mai multe tabele.
INSERT: Utilizat pentru a adăuga noi înregistrări într-un tabel.
ACTUALIZARE: Utilizat pentru a modifica înregistrările existente într-un tabel.
DELETE: Utilizat pentru a elimina înregistrările dintr-un tabel.

În rezumat, diferenț a fundamentală între DDL ș i DML este ceea ce fac:

DDL se ocupă cu structura obiectelor din baza de date, cum ar fi crearea, modificarea sau ș tergerea
tabele ș i alte obiecte.
DML se ocupă cu datele din cadrul obiectelor bazei de date, cum ar fi adăugarea, modificarea
ou excluzi înregistrări din tabele.

Ambele tipuri de comenzi sunt esenț iale pentru administrarea ș i utilizarea eficientă a unei bănci de
date relaț ionale.

Între comenzile care aparț in categoriei DML (Limbaj de Manipulare a Datelor), putem evidenț ia următoarele:
SELECT, INSERT, UPDATE ș i DELETE. Prin intermediul acestor patru comenzi se fac majoritatea manipulărilor de informaț ii.
tabelele unei baze de date. În ceea ce priveș te sintaxa comenzilor DML, analizează propoziț iile care urmează:
În sintaxa comenzii select, una dintre formele de a dezvolta comanda este utilizarea numelui coloanelor urmate
pe numele tabelelor pe care se doreș te să le selectezi.
II- Comanda insert permite crearea de noi înregistrări într-un tabel.
III- Comanda delete nu permite ș tergerea doar a unei părț i a unui registru, de aceea nu foloseș te operatorul .
IV- Comanda update permite chiar actualizarea structurii unei tabele.
Indicaț i alternativa CORECTĂ:
A) Propozi ț iile I, II ș i III sunt corecte.
B) Sentin ț ele II ș i IV sunt corecte.
C) Sentin ț ele I, III ș i IV sunt corecte.
D) Propozi ț iile III ș i IV sunt corecte.

1.3 Chei Primare

Există mai multe obiecte de bază de date. Între principalele, o bază de date, o tabelă ș i o cheie
primară. Despre cheia primară care este creată de obicei în baza de date, analizează propoziț iile a
continua:
Marcaț i alternativa CORECTĂ:
I – Este este identificarea fiecărui registru din tabel.
II – Un exemplu clasic de cheie primară ar fi CPF-ul sau CNPJ-ul.
III – Cheia primară poate fi creată numai dacă există o cheie străină.
IV – Pot exista repetări.
A) Propozi ț iile I, II ș i IV sunt corecte.
B) Sentin ț ele III ș i IV sunt corecte
C) Sentin ț ele I ș i II sunt corecte.
D) Propozi ț iile II ș i IV sunt corecte.
1.4 Tabelas
O bază de date relaț ională este alcătuită din tabele, iar fiecare tabel este dezvoltat din rânduri ș i
coloane care stochează date. Tabelele sunt structuri care permit stocarea datelor ș i sunt
rezultante din comenzile DDL, care le creează. Se poate imagina o tabelă, ca o plasă a unei
foaie de calcul, unde fiecare celulă poate stoca o dată. În ceea ce priveș te tabelele de baze de date, analizează
a afirmat vas a urma:
I- Tabela este o structură a bazei de date, în care comenzile DML pot insera date.
II- Cheia primară, în baza de date, este identificarea unui înregistrări într-un tabel, care nu
se repete.
III- Cheile primare servesc pentru a preveni inserarea de înregistrări duplicate într-o aceeaș i
tabelă.
IV - Schimbarea unei chei primare dintr-un tabel poate fi realizată prin comanda DML
CREAȚ I TABEL
Acum, marcaț i alternativa CORECTĂ:
A) Afirma ț iile I, II ș i III sunt corecte.
B) Afirma ț iile II, III ș i IV sunt corecte.
C) Afirmativile II ș i IV sunt corecte.
D) Numai afirma ț ia I este corectă.

Pentru a localiza informaț ii despre structura unei tabele, se utilizează o comandă în MySQL. Ce
ce comandă este aceasta?

A) DESCRIE câmpuri.
B) ARATĂ TABELUL.
C) SELECT DATABASE ( ).
D) DESCRIE tabelul.
1.5 Comanda Select
SQL (Limbajul de Interogare Structurat) este un limbaj de interogare declarativ pentru baze de date
de date relaț ionale. Într-un model de date care descrie publicaț ia academică a cercetătorilor de
diferite instituț ii în evenimente academice, consideraț i tabelele de mai jos.
DEPARTAMENT
#CodDepartament
ANGAJAT
#CodEmpregado

În limbajul SQL, comanda pentru a recupera angajaț ii cu un salariu mai mare de 2000 este:
A) SELECT CodDepartamento, Salario FROM Empregado GROUP BY CodDepartamento HAVING
AVG (Salariu) > 2000
B) SELECT NomeEmpregado, Salario FROM Departamento WHERE Salario > 2000
C) SELECT NomeEmpregado, Salario > 2000 FROM Empregado
D) SELECT NomeEmpregado, Salario FROM Empregado WHERE Salario > 2000

1.6 Comenzile Show ș i Drop

Un Administrator de Bază de Date lucrează cu MySQL ș i dore ș te să efectueze două
operaț ii:
- Afiș aț i tabelele existente în baza de date utilizată.
Ș tergeț i tabela ACERVO existentă în baza de date curentă.
Care sunt, respectiv, comenzile pentru executarea acestor operaț iuni?
A) Arată tabelele ș i ș terge tabela ACERVO.
B) Arată tabelele ș i ș terge tabela ACERVO.
C) Arată tabelele ș i elimină tabelul ACERVO.
D) Vizualiza ț i tabelele ș i ș tergeț i tabela ACERVO.
2. Limbajul PHP
2.1 Operatori logici în PHP
Operatori logici în PHP sau în orice alt limbaj de programare definesc rezultatul unei
expresie booleană. Date fiind câteva excep ț ii, comportamentul operatorilor logici în limbajul de
programarea JavaScript este destul de similară cu comportamentul operatorilor în alte limbaje de
programare. Considerând comportamentul operatorilor logici în JavaScript, analizează propoziț iile de mai jos:
I- Operatori logici sunt operatori aplicaț i la una sau mai multe valori, întotdeauna returnând adevărat sau fals.
II- Expresia 1=="1" returnează fals.
III- Expresia 1=== "1" returnează false.
IV- Expresia A && B va returna false dacă A sau B sunt expresii booleene care, de asemenea, vor returna false.
Indicaț i alternativa CORECTĂ:
A - Enunț urile I, III ș i IV sunt corecte.
B - Numai sentencia III este corectă.
C - Propoziț iile I ș i II sunt corecte.
D - Propoziț iile II ș i IV sunt corecte.

2.2 Tipuri de Date

Între etichetele de deschidere ș i închidere ale PHP trebuie să fie con ț inută sursa PHP care realizează func ț ii
dinamici ș i logica afacerii aplicaț iei. PHP are unele tipuri de date, care sunt asemănătoare cu
alte limbi. În ceea ce priveș te tipurile de date acceptate de PHP, analizează următoarele propoziț ii:
I- Array nu este un tip de dată suportat de PHP.
II- Integer este un tip de date în care variabilele acceptă doar o valoare numerică întreagă pozitivă sau
negativ
III - Double este un tip de dată în care variabilele acceptă doar o valoare numerică cu zecimale pozitive.
IV- String este un tip de date în care variabilele definite acceptă valori alfanumerice.
V- Boolean este un tip de date în care variabilele definite acceptă doar valoarea true (adevărat) sau false
(fals). Acum, bifaț i opț iunea CORECTĂ:
A) Numai propozi ț ia I este corectă.
B) Propozi ț iile III, IV ș i V sunt corecte.
C) Câtu-i enun ț urile I, II ș i V sunt corecte.
D) Sentin ț ele II, IV ș i V sunt corecte.

Limbajul de programare PHP suportă tipuri de date integer, double, string, boolean, array ș i object.
Să ocupă de date în mod normal prezente în alte limbaje de nivel înalt, permiț ând manipularea datelor ș i
informaț ii de orice natură ș i complexitate. Despre ostpos de date în PHP, asociaț i elementele folosind
codul de urmat:

I- Boolean.
II- Obiect.
III- Dublu.
( ) Valori cu punct flotant.
( ) Date definite printr-o clasă.
( ) Valori adevărat sau fals.

Indicaț i alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:

A) II - I - III.
B) III - II - I.
C) I - III - II.
D) I - II - III.
 Limbajul de programare PHP suportă tipuri de date integer, double, string, boolean, array ș i object.
Săotpos de date, de obicei prezente în alte limbaje de nivel înalt, permiț ând manipularea datelor ș i
informaț ii de orice natură ș i complexitate. Despre ostpos de date în PHP, asociaț i elementele utilizând
codul de mai sus:
I- Întreg.
II- Ș ir.
III- Dublu.
( ) Exemplu de valori: 1, 1914, 1999.
( ) Exemplu de valori: "Uniasselvi", "Programare", "PHP".
( ) Exemplu de valori: 20.08, 20.16, 1.99.
Semnalizaț i alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:
A) I - III - II.
B) III - II - I.
C) I - II - III.
D) II - I - III.
2.3 Declaraț ia de Constante
PHP este un limbaj de programare încorporat în HTML, adică fragmentele de coduri ale acestuia
limbajul de programare este scris între etichetele HTML, ceea ce facilitează dezvoltarea paginilor
web dinamice. O constantă este o zonă de memorie care are valoarea sa definită împreună cu a sa
declaraț ie, ș i nu poate fi modificată pe parcursul execuț iei programului. În PHP, constantle sunt
declarate de funcț ia "define". Plecând de la această premisă, clasifică V pentru propoziț iile adevărate ș i
F pentru falsuri:
( ) Declaraț ia unei constante în PHP este definită de funcț ia "define", fiind primul
parametrul sau numele constantului, iar al doilea parametru, valoarea sa.
( ) Al treilea parametru al funcț iei "define" nu este obligatoriu, iar dacă este specificat, trebuie să primească un
valoare booleană, care indică dacă este sensibilă la majuscule.
( ) Este un exemplu de declaraț ie constantă: "define("Alô Mundo.", "nomeConstante");".
( ) Este un exemplu de declaraț ie a unei constante "define("numeConstanta", "Salut Lume.");". Acum,
indicaț i alternativă care prezintă secvenț a CORECTĂ:
A) F - F - V - V.
B) V - V - V - F.
C) F - V - V - F.
D) V - V - F - V.

2.4 Cod PHP

Limbajul de programare PHP face distincț ie între literele mari ș i mici în variabile, cuvinte
rezervate ș i comenzi. În plus, PHP permite interacț iunea utilizatorului cu sistemul prin intermediul
formularii create pe pagini web. Pentru crearea unei variabile în PHP, nu este definit un alt tip de
variabilă, având în vedere că tipul variabilei poate fi modificat la timpul de execuț ie. În ceea ce priveș te codul
PHP anexo, analizează afirmaț iile următoare:
Se va imprima fraza "Imprimând valoarea array-ului."
II- Un array care a fost declarat are o poziț ie cu o valoare.
III- Va fi imprimată fraza "Array-ul este gol.".
IV- Array-ul care a fost declarat nu are valoare.

Indicaț i varianta CORECTĂ:

A) Afirmările III ș i IV sunt corecte.

B) Afirma ț iile I ș i III sunt corecte.
C) Numai afirma ț ia IV este corectă.
D) Afirma ț iile I ș i II sunt corecte.
2.5 Variabile în PHP
Limbajul de programare Hypertext Preprocessor (PHP) suportă mai multe tipuri de date nativ.
în mod similar altor limbaje de programare, cum ar fi JAVA ș i C++. Fiecare variabilă din PHP are
În umtpo de dado, declaraț ia unei variabile trebuie făcută cu $ (dolar) înainte de numele variabilei.
de exemplu $pessoaNome. Despre variabile în PHP, asociaț i elementele utilizând codul de mai jos:

Eu - echo $pessoaNome;
João da Silva
III- $pessoaNume . $pessoaPrenume;

( ) Imprimă valoarea unei variabile.

( ) Face concatenarea a două valori ale variabilelor.
( ) Atribuie o valoare unei variabile.

Semnalizaț i alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:

A) II - I - III.
B) I - II - III.
C) I - III - II.
D) III - I - II.

2.6 Importarea ș i Executarea Codului

Există comenzi responsabile pentru importarea ș i executarea codului sursă con ț inut în fi ș ier
referenț iat. Ce comenzi sunt acestea?
A) Include() ș i Start().
B) Include() ș i Require().
C) Get() ș i Require().
D) Include() ș i Get().

2.7 Date dotpo Obiect

Printre tipurile de date acceptate în limbajul de programare PHP, se numără Obiectul, care sunt
structuri de date definite de o clasă, adică se creează o clasă cu atributele sale, iar apoi se utilizează
se află ca o opț iune a unei variabile. În acest fel, metodele sunt încapsulate ș i informaț iile sunt
armazenadas. Cu privire la fragmentele de cod sursă PHP anexate, analizaț i afirmaț iile de mai jos:
I- Se crează o clasă pentru a instaura un obiect în memorie.
II - Se atribuie valori pentru cele două atribute ale obiectului instanț iat, iar ultima linie
imprime valoarea atributului nume pe ecran.
III- În linia comenzii "echo", este imprimat pe ecran valoarea "Marcio", care a fost unul dintre valori
atribuite pentru acest atribut al clasei.
IV- Pe linia comenzii "echo", este imprimat pe ecran valoarea "Joana", care a fost una dintre valori.
atribuite acestui atribut al clasei. Marcaț i alternativa CORESPUNZĂTOARE:
A) Afirmările III ș i IV sunt corecte.
B) Afirmarea I ș i III sunt corecte.
C) Afirmativ, II ș i III sunt corecte.
D) Afirmările I, II ș i IV sunt corecte.
2.8 Comenzi
PHP este un limbaj de programare care permite dezvoltarea de site-uri web dinamice ș i permite
interacț iune cu utilizatorii, prin intermediul formularelor, parametrilor ș i linkurilor. Această limbaj de programare este case
sensitiv, adică, o variabilă creată cu litere mari este diferită de alta creată cu litere mici.
În PHP, la fel ca în alte limbaje de programare, avem mai multe comenzi pentru a realiza
funcț ionalităț i dorite, printre care, evidenț iem comanda "%2", care returnează restul împărț irii
două, permiț ând descoperirea dacă un număr este par. În legătură cu comenzile limbajului PHP, analizează
código-fonte următor ș i bifaț i opț iunea CORECTĂ:
A) Vor fi tipărite pe ecran valorile: 30, 10, 70, 40.
B) Vor fi imprimate pe ecran valorile: 15, 10, 60, 50.
C) Vor fi tipărite pe ecran valorile: 30, 40, 70, 80.
D) Vor fi afi ș ate pe ecran valorile: 15, 20, 60, 50.

2.9 Variabile PHP

Variabilele în limba PHP sunt sensibile la litere mari ș i mici, adică există o diferenț ă între declaraț ia de
o variabilă cu litere mari dintr-una cu litere mici. Cum există coduri sursă PHP
foarte extinse, adesea se pierde no ț iunea dacă o anumită variabilă a fost sau nu creată. Pentru
rezolvă această problemă, PHP are funcț ia "isset()" care este folosită pentru a valida dacă o variabilă există sau
nu. În ceea ce priveș te codul sursă PHP prezentat, clasifică V pentru propoziț iile adevărate ș i F pentru
false
( ) Codul sursă PHP prezentat imprimă pe ecran depozitul lunar într-o economisire, care
finalizează doar când valoarea depozitului în economii este mai mare sau egală cu valoarea maș inii.
( ) După imprimarea depozitului fiecărei luni, se imprimă linia "
Variabila este declarată!
( ) După imprimarea depunerii fiecărei luni, valoarea returnată de funcț ia "isset" este adevărată
(adevărat).
A doua ultimă linie imprimată de fontul de mai sus va fi "Depuneț i mai mult de 500,00 în luna 40".
Semnalează alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:
A) V - F - V - V.
B) F - V - V - V.
C) F - V - F - F.
D) V - V - V - F.
2.10 Caracteristicile limbajului PHP
Toate limbajele de programare au caracteristici care le diferen ț iază de celelalte
linguaje ș i le face mai potrivite pentru anumite tipuri de probleme. Limbajul de
programarea PHP nu este diferită, având diverse caracteristici specifice care o fac ideală pentru
dezvoltarea aplicaț iilor Web. Având în vedere aceste caracteristici ale limbajului, clasificaț i V pentru
propoziț ii adevărate ș i F pentru cele false:
( ) Comenzile se încheie cu un punct ș i virgulă (;).
Declaraț ia constantelor se face prin comanda constant.
( ) O operator .= este folosit pentru a concatena variabila din stânga cu valoarea prezentată în ea
dreapta.
( ) Variabilele pot fi declarate ca: integer, string, boolean, array ș i object.
Acum, marcaț i alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:

A) F - F - V - F.
B) V - V - F - F.
C) V - F - F - V.
D) V - F - V - F.
3. Dezvoltarea aplicaț iilor web
3.1 Coeziune ș i Acoplare
În dezvoltarea software-ului, cunoaș terea conceptelor de coeziune ș i cuplare este importantă pentru
un rezultat al unui cod sursă mai lizibil, independent ș i modularizat. În acest sens, un cod-
fontele modularizate facilitează de asemenea o întreț inere viitoare a software-ului, facilitând înț elegerea acestuia
func ț ionalităț i pentru următorul dezvoltator care va efectua între ț inerea. Plecând de la această premisă,
clasificaț i V pentru propoziț iile adevărate ș i F pentru cele false:
( ) Un cod sursă coerent are un grad scăzut de cuplare, la fel ca un cod sursă cu
un grad înalt de acoplare are o coeziune scăzută.
( ) Un cod sursă cu coeziune este un avantaj ș i un cod sursă cu un grad ridicat de cuplare.
este o dezavantaj.
( ) Un cod sursă care respectă paradigma orientată pe obiecte are o coeziune scăzută ș i o înaltă
acoplament
( ) Un cod sursă care urmează paradigma orientată pe obiecte este coerent ș i are o ambiguitate scăzută
acoplare. Acum, marcaț i alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:
A - V - V - F - F.
B - V - V - F - V.
C - F - F - V - V.
D - F - V - V - F.

O paradigma de orientare obiectuală are ca unul dintre principalele sale obiective promovarea
coesie ș i reducerea legăturii între clase ș i obiecte. Acest lucru este esenț ial pentru a crea sisteme de
software mai organizate, flexibile ș i uș or de întreț inut.

Coesie: Se referă la măsura în care elementele dintr-o clasă sau modul sunt
interconectate ș i colaborează pentru a îndeplini o singură sarcină. O clasăcoezivă
are o responsabilitate bine definită ș i execută o funcț ionalitate unică în mod
clara. Acest lucru ajută la menț inerea codului mai lizibil ș i facilitează întreț inerea.
Acoplare: Se referă la dependenț a dintre clase sau module. Cu cât este mai mică
cuplare, mai puț in o clasă depinde de alta pentru a funcț iona corect. Reducerea
acoplarea este importantă pentru a face codul mai flexibil ș i mai puț in susceptibil la efecte
colaterale neintentionate atunci când apar modificări.

O paradigma de orientare la obiecte încurajează crearea unor clase bine definite, unde fiecare
clasa reprezintă un concept sau o entitate în domeniul problemei. Fiecare clasă trebuie să aibă o
singura responsabilitate este de a colabora cu alte clase într-un mod coerent ș i cu un cuplaj scăzut.
Acest lucru permite crearea de sisteme modulare, unde modificările într-o parte a sistemului au
mai puț in impact în alte părț i.

În rezumat, paradigma orientată pe obiecte caută să echilibreze coeziunea ș i cuplajul pentru

creaț i un cod mai organizat, flexibil ș i uș or de întreț inut.
 Un proiect de software, de obicei, implică multe probleme de rezolvat. Un program
bine modularizat abordează fiecare problemă individual, în timp ce un program prost modularizat, sau
seja, un program în care toate întrebările au fost tratate ca O mare problemă, tratează toate
Întrebări de formă comună ș i mixtă. Despre Coeziune ș i Încercare, analizaț i propoziț iile de mai jos:

I- Coeziune: este gradul de orientare a unei unităț i de program către/cu un (ș i numai un)
obiectiv specific.
II- Acoplarea: este gradul de cunoș tinț e necesar despre o anumită unitate de program
pentru a o putea utiliza.
III - Atunci când vorbim despre coeziune ș i asociere, o chestiune se opune celeilalte. Un cod sursă
coeso prezintă un grad ridicat de cuplare, în timp ce un cod sursă cu un grad scăzut de cuplare
îș i are coeziunea condamnată.
IV - Atunci când programăm, trebuie să căutăm întotdeauna să dezvoltăm un cod sursă coerent ș i cu un grad scăzut de
cuplare.
Indicaț i varianta CORECTĂ:

Sentinț ele I, II ș i III sunt corecte.

Sentinț ele I, II ș i IV sunt corecte.
Propoziț iile I ș i III sunt corecte.
Sentinț ele III ș i IV sunt corecte.

Un proiect de software, de obicei, implică multe probleme de abordat. O persoană care

nu se organizează înainte de a începe să programeze, cu siguranț ă va trata aceste probleme ca UN mare
problema. Dacă ne gândim cu calm, vom începe să percepem că această mare problemă poate fi
divizat în VÁRIANTE alte probleme mai mici, ș i că în acest fel putem să ne gândim la fiecare dintre acestea
probleme de formă specifică, tratându-le individual. În consecinț ă, fiecare problemă tratată
individual, devine o parte a programului. Un program bine modularizat tratează fiecare problemă
individual, în timp ce un program prost modularizat, adică un program în care toate întrebările
au fost tratate ca O mare problemă, tratează toate problemele în mod împreună ș i amestecat.

Care sunt principalele avantaje ale modularizării codului sursă?

A) Creș terea coeziunii ș i creș terea cuplării.

B) Creș terea coeziunii ș i scăderea cuplajului.

C) Diminuaț ia coeziunii ș i creș terea cuplajului.

D) Scăderea coeziunii ș i scăderea cuplajului.

3.2 Design Responsiv
Un design responsive se caracterizează prin pagini web care se adaptează dispozitivului pe care îl foloseș te utilizatorul.
folosind. Utilizatorul poate folosi cele mai variate dispozitive, cum ar fi o tabletă sau un smartphone. Despre
O design responsiv, clasificaț i V pentru propoziț iile adevărate ș i F pentru cele false:
( ) O pagină web nu se adaptează la dimensiunea ecranului dispozitivului.
( ) Bootstrap este un framework back-end.
( ) Informaț iile non-esenț iale ale paginii pot fi ascunse când sunt prezentate pe smartphone.
( ) Mockup-urile sunt prototipuri ale paginilor pentru evaluare înainte de dezvoltare.
Indicaț i alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:
A - V - F - F - V.
B - F - V - V - F.
C - F - F - V - V.
D - V - F - V - F.

Un design receptiv se caracteriza prin pagini web care se adaptează la dimensiunea dispozitivului.
utilizatorul foloseș te. Utilizatorul poate folosi cele mai variate dispozitive, cum ar fi o tabletă sau un
smartphone. Despre designul responsiv, clasificaț i V pentru propoziț iile adevărate ș i F pentru cele false:
( ) Utilizarea Bootstrap-ului elimină necesitatea utilizării CSS-ului.

( ) Utilizarea CDN-ului obligă la descărcarea bibliotecii pentru proiect.

( ) Informaț iile non-esenț iale de pe pagină pot fi ascunse când sunt prezentate pe smartphone.
( ) Bootstrap este un framework front-end.
Indicaț i alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:
A F - F - V - V.
B F - V - V - V.
C F - V - V - F.
D V - F - F - V.
3.3 Bootstrap, AngularJS ș i Single Page
Bootstrap este o bibliotecă care permite dezvoltarea de pagini adaptabile la dimensiunea
dispozitivul utilizat pentru a accesa sistemul. AngularJS este un cadru pentru a facilita modularizarea
de cod sursă Javascript. Aplicaț ia cu Pagina Unică este un concept care evită încărcarea completă a
pagina fiecărei interac ț iuni a utilizatorului. Plecând de la acest presupus, clasifica ț i V pentru propozi ț ii.
adevărate ș i F pentru cele false:
( ) Pentru bune practici de dezvoltare a paginilor web cu cod sursă coerent, se poate utiliza
Bootstrap, API REST, AngularJS ș i aplicaț ia pe o singură pagină.
( ) Pentru dezvoltarea paginilor web nu este permis să se utilizeze acelaș i Bootstrap în aceeaș i aplicaț ie.
e o API REST.
( ) Pentru dezvoltarea paginilor web există incompatibilitate în utilizarea conceptului Single
Pagina Aplicatie este o Bootstrap in aceeasi aplicatie.
( ) Pentru dezvoltarea paginilor web nu există incompatibilitate în utilizarea acestora.
tehnologii Bootstrap, API REST, AngularJS ș i Single Page Application în aceea ș i aplica ț ie. Acum,
indică alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:
A) V - F - F - V.
B) F - V - V - V.
C) V - V - F - V.
D) F - V - V - F.
3.4 Arhitectura REST ș i standardul JSON
Dezvoltarea de aplicaț ii, folosind combinaț ia dintre arhitectura REST ș i standardul JSON
pentru transferul de date, devine ceva destul de comun în universul web. Această combinaț ie
are ca caracteristici simplificarea dezvoltării aplicaț iilor web ș i interdependenț a
de limbaj de programare, ceea ce îl face destul de atractiv ca alternativă tehnologică. Considerând
caracteristicile REST ș i JSON, analizează afirmaț iile de mai jos:
Cea mai comună formă de implementare a unei API REST este prin intermediul metodelor protocolului HTTP
(get, post, put e delete).
II- Array-urile JSON sunt declarate prin literalul acoladelor [], fiind responsabile pentru
stocarea colecț iilor de obiecte.
III- Metoda POST este folosită pentru actualizarea ș i crearea de resurse pe server.
IV- În format Json, structurile de date principale sunt obiectele ș i aranjamentele.
Indicaț i alternativa CORECTĂ:
A) Propozi ț iile I ș i IV sunt corecte.
B) Enun ț urile I ș i III sunt corecte.
C) Enun ț urile II ș i III sunt corecte.
D) Sentin ț ele II, III ș i IV sunt corecte.

O API REST este o implementare bazată pe metodele protocolului HTTP, pe care l-aț i cunoscut
în Unitatea 1 (get, put, post ș i delete). API-urile REST trebuie să returneze date sistemului care le utilizează.
Care sunt formele cele mai utilizate în prezent?
A) Jasons este un XML.
B) Json e o XHTML.
C) Json este un HTML.
D) Json este o XML.

Cea mai comună formă de a implementa o arhitectură REST este utilizarea protocolului HTTP,
utilizând principalele metode. Despre aceste metode principale, analizează propoziț iile următoare: Marchează
alternativa CORECTĂ:
obț in, postează
II – pune, ș terge.
III – ș terge, obț ine.
IV - pune, adaugă.

A frazele III ș i IV sunt corecte.

B Cele propoziț iile II ș i IV sunt corecte.

C Sentinț ele I, II ș i IV sunt corecte.

Sentinț ele I ș i II sunt corecte.

3.5 Consultare de Date
În aplicaț iile web dinamice, interogarea datelor stocate în baza de date a sistemului
pentru popularizarea unei tabele este foarte important. Înainte de Javascript, interogările erau realizate
doar cu redirecț ionări de pagini, care erau montate dinamic pe server cu datele
necesare ș i trimise clientului. În prezent, cu Javascript ș i noile tehnologii de
dezvoltare, este posibil să se efectueze interogări de date fără redimensionarea paginii. În legătură cu
aceste tehnologii, analizează afirmaț iile următoare:
API REST este o implementare bazată pe metodele protocoalelor HTTP ș i este foarte utilizată în
consulta de date.
II - Formatele cele mai utilizate pentru interogările de date prin API REST sunt JSON ș i XML.
III- Formatul standard JSON circulă pe reț ea mai uș or decât XML.
IV- Formatul XML este cel mai utilizat în comunicaț ia API REST, iar utilizarea sa este din ce în ce mai mare.
Acum, marcaț i alternativa CORECTĂ:
A) Afirmativile II ș i IV sunt corecte.
B) Numai afirma ț ia I este corectă.
C) Afirma ț iile I, II ș i III sunt corecte.
D) Afirma ț iile II, III ș i IV sunt corecte.
3.6 Server Web
Arhitectura cunoscută sub numele de REST (Transfer de Stare Reprezentativ) se bazează pe
protocolul HTTP ș i metodele sale cele mai cunoscute, având ca unul dintre obiective simplificarea
dezvoltarea sistemelor Web. În ceea ce prive ș te REST ș i caracteristicile sale, indica ț i alternativa
CORECTĂ:
A) Metoda GET serve pentru a înregistra date pe un server ș i parametrii unei cereri
destetpo sunt prezentate în URL.
B) Singurul format de date acceptat de API-ul REST este standardul Json.
C) Utilizarea arhitecturii REST oferă o separare mai mare a codului sursă al aplica ț iilor,
aumentând coeziunea.
D) Metoda POST este folosită pentru a căuta date pe un server ș i parametrii unei cereri
destetpo sunt ascunse în URL. în timpul procesului natural de navigare pe internet prin protocolul HTTP,
tu tastezi o URL în browserul tău ș i acesta face, de exemplu, o cerere GET către un server Web. Dar
ce este exact un server Web ș i care este rolul său?
A) Un server web este un program a cărui func ț ie este de a controla paginile de start pe server. În cadrul său
forma cea mai de bază, secvenț iind fiș ierele index.
B) Un server Web este un program al cărui scop este de a găsi serviciul solicitat. În forma sa cea mai
de bază, cererile sunt trimise către proxy pentru a returna un anumit fiș ier.
C) Un server Web este un program care are rolul de a răspunde la cereri. În forma sa cea mai
În esenț ă, cererile sunt solicitate serverului Web pentru a returna un anumit fiș ier.
D) Un server Web este un program al cărui rol este de a redirec ț iona solicitările către adresa corectă.
În forma sa cea mai de bază, cererile sunt trimise către serverul Web pentru a fi direcț ionate către destinaț ie
adecvat.

Un server Web este un program al cărui rol este de a răspunde la cereri. Primul software de
Serverul Web a fost conceput în 1990 ș i a beneficiat de participarea lui Tim Berners-Lee în echipă.
proiect. Acest software a fost denumit CERN htpd.
În acest context, indicaț i alternativa CORECTĂ care prezintă din ce este constituit serverul
XAMPP.
Este construit dintr-un server Web; o bază de date; un server FTP; ș i un limbaj.
Este construit dintr-un server Web; o bază de date; ș i un limbaj.
Este construit dintr-un server local; o bază de date Northwind; ș i două limbaje.
Este construit dintr-un server Web; o bază de date; un server FTP; ș i două limbaje.
3.7 Arhitectură REST
Arhitectura cunoscută sub numele de REST (Transfer de stare reprezentativă) se bazează pe protocolul HTTP
ș i metodele sale cele mai cunoscute, având ca unul dintre obiective simplificarea dezvoltării de
sisteme Web. În ceea ce priveș te REST ș i caracteristicile sale, bifaț i alternativa CORECTĂ:
A) Metoda GET serve pentru a salva date pe un server ș i parametrii unei solicitări
destetpo sunt prezentate în URL.
B) Singurul format de date acceptat de API-ul REST este standardul Json.
C) Utilizarea arhitecturii REST oferă o separare mai mare a codului sursă al aplica ț iilor,
aumentând coeziunea.
D) Metoda POST serve pentru a solicita date de pe un server ș i parametrii unei cereri
Destepț po sunt ascunse în URL.
3.8 Modularizare
Modularizarea poate fi definită prin dezvoltarea unor func ț ii mai mici care pot fi
reutilizate. O funcț ie foarte mare dificil poate fi reutilizată de alte aplicaț ii, ș i o
o funcț ie cu mai puț ine linii de cod poate fi reutilizată pentru mai multe scopuri. Cu privire la
modularizare, marcaț i alternativa CORECTĂ:
A) Acoplarea poate fi definită ca gradul în care o func ț ie are pentru realizarea unui
obiectiv specific.
B) Coeziunea poate fi definită prin gradul în care o func ț ie are capacitatea de a realiza un obiectiv.
specific.
C) Cele două principale avantaje ale modularizării sunt diminuarea coeziunii ș i cre ș terea
acoplare.
D) Un cod sursă coeziv are un grad ridicat de cuplare.

Tehnologia JSON
Sistemele dezvoltate cu tehnologia API REST pot face răspunsurile mai eficiente prin
reduce utilizarea resurselor lăț imii de bandă a reț elei. API REST foloseș te tehnologie care se bazează pe protocolul de
comunicare HTTP. În ceea ce priveș te tehnologia JSON, analizaț i propoziț iile de mai jos:
I- Standardul Json necesită mai puț ine resurse de lăț ime de bandă a internetului decât standardul XML.
II- Formatul Json poate fi dezvoltat în două structuri de date principale: obiect ș i array.
III- Formatul Json nu impune ca valorile non-numerice ale proprietăț ilor unui obiect să fie
între aspas.
IV- O proprietate a unui obiect Json poate fi un array, adică o listă de valori.
Acum, indicaț i alternativa CORECTĂ:
A) Numai propozi ț ia I este corectă.
B) Cerin ț ele I, II ș i IV sunt corecte.
C) Sentin ț ele I, II ș i III sunt corecte.
D) Propozi ț iile II, III ș i IV sunt corecte.

3.10 Practicile bune

În prezent, o bună practică de dezvoltare a paginilor web este utilizarea resurselor de
design responsiv, adică, pagini care se adaptează în funcț ie de dimensiunea ecranului dispozitivului care
este folosit. În plus, o altă tehnică de bune practici în dezvoltarea web este
modularizarea codului sursă javascript. În ceea ce priveș te aceste tehnologii pentru dezvoltarea web,
analizează afirmaț iile următoare:
Bootstrap este o bibliotecă cu cod sursă open source, care oferă resursa de
design responsabil
II- Biblioteca Bootstrap poate fi utilizată online, fără a fi necesar să descărcaț i biblioteca pentru
în cadrul proiectului, sau chiar off-line, unde se descarcă biblioteca.
III- AngularJS este un framework de la Google care este folosit pentru a facilita modularizarea codului sursă
Javascript.
IV - AngularJS este un framework care permite codului sursă Javascript să adapteze paginile la
dimensiunea ecranului. Acum, bifaț i alternativa CORECTĂ:
A) Afirma ț iile I, II ș i III sunt corecte.
B) Afirmările II ș i IV sunt corecte.
C) Numai afirma ț ia I este corectă.
 D) Afirmativele II, III ș i IV sunt corecte.

3.11 Metode
Cea mai comună formă de a implementa o arhitectură REST este utilizarea protocolului HTTP,
utilizând metodele get, post, put ș i delete. Despre aceste metode, analizează propoziț iile de mai jos:
I- Post: indică că dorim să obț inem informaț ii despre resursa la care accesăm;
II- Obț ine: indică faptul că dorim să creăm o nouă resursă;
III- Punere: indică faptul că dorim să modificăm o resursă existentă;
IV- Ș terge: indică faptul că dorim să excludem o resursă existentă.
Îndică alternativa CORECTĂ:
A) Propozi ț iile III ș i IV sunt corecte.
B) Sentin ț ele II ș i IV sunt corecte.
C) Sentin ț ele I ș i IV sunt corecte.
D) Sentin ț ele I, II ș i IV sunt corecte.
4. Aplicaț ii web pe o singură pagină (SPA)
4.1 Adevărat sau Fals
Aplicatiile SPA au dezvoltarea lor bazată pe tehnici de front-end, utilizând în principal
JavaScript. Există posibilitatea să codificăm mai pu ț in în limbajul serverului ș i mai mult în tehnologiile
client/navigare, pentru a oferi utilizatorului o aplicaț ie mai dinamică, care încarcă resurse
conform necesarului. O pagină SPA este practic o aplicaț ie desktop care rulează în browserul web,
e un server se ocupă în principal cu responsabilitatea de a accesa baza de date. Despre Single
Pagini Aplicaț ii, clasificaț i V pentru propoziț iile adevărate ș i F pentru cele false:
( ) Există cel puț in două proiecte, unul pentru back-end ș i unul pentru front-end.
( ) Adaugă mai multă responsabilitate pentru front-end.
( ) Codul necesar poate fi obț inut cu o singură încărcare a paginii.
( ) Dificultatea experienț ei utilizatorului.
Indicaț i alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:

A - F - F - V - V.
B - V - V - V - F.
C - F - V - V - F.
D - V - F - F - V.

Rezultatul SEO este mai slab în SPAs.

( ) Timpul de încărcare al paginii este mai mare.
JavaScript este limbajul cel mai important al aplicaț iei.
( ) Dificultă experienț a utilizatorului.
Indicaț i alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:
A - F - V - V - F.
B - V - V - V - F.
C - F - F - V - V.
D - V - F - F - V.
5. HTML
5.1 W3C – Organismul responsabil
În 1990, a fost creat un limbaj de marcare pentru crearea de fiș iere hypertext: HTML
(Hypertext Markup Language), care este în continuă evoluț ie până în zilele noastre. Această evoluț ie a dat naș tere
la diverse versiuni ale limbajului, cum ar fi HTML, HTML 2.0, HTML 3.0, HTML 3.2, HTML 4.0, XHTML, ș i
recent, HTML5. Din 1994, există un organism responsabil pentru determinarea caracteristicilor pentru
versiunile HTML ș i coordonarea procesului evolutiv al limbajului.
Indicaț i varianta CORECTĂ referitoare la numele acestui organ:
A - ANSI (Institutul Naț ional American de Standarde).
B - W3C (Consorț iul World Wide Web).
C - NIC BR (Nucleul de Informaț ii ș i Coordonaț ie al Punctului BR).
D - IEEE (Institutul Inginerilor Electrice ș i Electronice).

5.2 Atributul lang

Atributul global lang ajută la definirea limbii unui element: limba în care elementele nu sunt
editabile sunt scrise, sau limba în care elementele editabile trebuie să fie scrise de către dezvoltator. O
atributul conț ine un singur "tag de limbă" într-un format definit.
Indicaț i alternativa CORECTĂ despre cum ar trebui să fie reprezentată această etichetă într-un cod HTML:

<html> lang="ro"> </htm> ou <p lang="fr"> Definind o limbă </p>

B) <html> charset="en"> </htm>
C) <html> lang:xml="en"> </htm>
D) <html> tag="ro"> </htm>

5.3 ETICHETE
Fără HTML, elementele sau etichetele care formează conț inutul paginii sunt plasate între eticheta de
abertura ș i tag-ul de închidere. Elementul este cunoscut ș i sub numele de elementul rădăcină. Despre tag-uri
HTML, asociază articolele utilizând codul de mai jos:
I- div.
II- selectaț i.
III- stil.

( ) Sec ț iune în document, ac ț ionând ca un grup de elemente HTML.

( ) Lista de items selectabile
( ) Declara ț ie de foi de stil.

Indicaț i varianta care prezintă secvenț a CORECTĂ:

A) III - I - II.
B) II - I - III.
C) I - III - II.
D) I - II - III.
5.4 Protocolul HTTP
Există un protocol standard pentru comunicarea între un browser Web ș i un server Web, un
împachetare specială în care sunt incluse URL-ul ș i alte informaț ii despre pagina web
solicitata. Ce protocol este acesta?
A) TCP.
B) HTTP.
C) UTP.
D) FTP.

Când te conectezi la internet ș i introduci într-un browser un anumit site, browserul va efectua o
cerere prin intermediul unui protocol. Despre numele acestei cereri ș i protocol, analizează propoziț iile de mai jos:
Eu – Obț in.
II – HTTP.
III – Post.
IV – Intrare.
V – Pop.
Indicaț i varianta CORECTĂ:
A) Frazele I ș i IV sunt corecte.
B) Propozi ț iile I ș i II sunt corecte.
C) Sentin ț ele I ș i III sunt corecte.
D) Sentin ț ele II ș i V sunt corecte.

HTTP (Protocolul de Transfer al Hipertextului) este protocolul pentru transferul de fiș iere de hipertext. Get este
o metodă HTTP utilizată pentru a căuta un fiș ier pe un server Web. Pe lângă metoda get utilizată de
browser, HTTP are alte metode. Marcaț i alternativa CORECTĂ referitoare la aceste metode:
A) Pune e Ping.
B) Ș terge metoda.
C) Postează e <script>.
D) Post e Put.

Conceptul de Web a fost conceput în 1980, de Tim Berners-Lee, ș i nu se referea la internet ca

ne-am întâlnit astăzi. Era vorba despre un proiect denumit ENQUIRE, care era foarte embrionar, dar
un pas mare pentru începutul internetului a fost făcut, deoarece în acest proiect a apărut primul procesor de hipertext.
Hipertextul este un concept foarte simplu, în care utilizatorul care citeș te conț inutul unei pagini are
posibilitatea de a naviga pe diferite pagini. În plus, în 1989, Tim Berners-Lee continua cu
proiectul său când a reuș it, împreună cu Robert Cailliau, să stabilească prima conexiune de succes.
Despre conceptul de hipertext ș i despre conexiunea reuș ită, analizaț i propoziț iile următoare: I – Hiperlinkuri.
II – Server HTTP.
III – Protocolul POP.
IV – Protocolul FTP.
V – XML.
Indicaț i alternativa CORECTĂ:
Sentinț ele I ș i III sunt corecte.
B - Propoziț iile I ș i IV sunt corecte.
C - Sentinț ele II ș i V sunt corecte.
D - Sentinț ele I ș i II sunt corecte.
5.5 Protocolul HTTP – Partea 2
Conceptul de Web a fost conceput în 1980, de Tim Berners-Lee, ș i nu se trata de internetul ca
ne întâlnim astăzi. În acest proiect a apărut primul procesor de hipertext.
Pe baza conceptului de hipertext, alegeț i alternativa CORECTĂ:
A) Hipertextul este un concept care implică doar pagini în HTML ș i XML.
B) Hipertexte sunt pagini Web interpretate de navigatorii pe care îi numim Browser.
C) Hipertextul este un concept care implică doar CSS ș i HTML 5.
Hipertextul este un concept foarte simplu, în care utilizatorul care cite ș te con ț inutul unei
pagina are posibilitatea de a naviga prin diferite pagini prin hyperlinkuri.

Protocolul HTTP (PROTOCOLUL DE TRANSMITERE A HIPERTEXTULUI) este protocolul responsabil pentru transferul de
pagini HTML către browserul clientului, având diverse metode pentru interac ț iunea cu resursele
disponibile pe server. Referitor la metodele disponibile în HTTP, analizaț i următoarele propoziț ii:
I- Metoda GET este responsabilă pentru căutarea unui anumit resurs în cadrul serverului web.
II- Metoda POST este responsabilă pentru trimiterea de informaț ii către un anumit resursă în cadrul unui
server, ca de exemplu, informaț iile conț inute într-un formular HTML de înregistrare.
III- Metoda PUT are exact aceea ș i func ț ie ca metoda POST; cu toate acestea, informa ț iile
trimise serverului devin vizibile în URL.
IV- Metoda GET nu poate fi folosită pentru a trimite informaț ii către serverul web. Acum, bifează
alternativa CORECTĂ:
A) Sentinț ele II ș i III sunt corecte.
B) Sentinț ele I ș i III sunt corecte.
C) Enunț urile I, II ș i IV sunt corecte.
D) Sentinț ele I ș i II sunt corecte.
6. MySQL ș i XAMPP
6.1 Semnificaț ia Abrevierii
XAMPP este construit în principal dintr-un server web, o bază de date ș i un server FTP
(Protocolul de Transfer de Fiș iere). Despre semnificaț ia termenului XAMPP, analizează afirmaț iile de mai jos:
I- X: Litera X are ca obiectiv prezentarea caracteristicii că aceasta este generică în raport cu
sistemul de operare în care trebuie să fie instalat.
II- A: Apache, serverul Web al XAMPP.
III- M: MongoDB, o bază de date.
IV- P: PHP, limbajul.

Indicaț i alternativa corectă.

A - Sentinț ele I, II ș i IV sunt corecte.
B - Sentinț ele I ș i III sunt corecte.
C - Propoziț iile III ș i IV sunt corecte.
D - Propoziț iile I, III ș i IV sunt corecte.

6.2 MySQL cu PHP

În sistemele noastre pentru web, datele sunt stocate într-o bază de date, cum ar fi MySQL, ș i nu introduse.
Băncile de date sunt ca foi de calcul textice care au mai multe tabele. Fiecare tabelare are coloane ș i
linii cu datele înregistrate. Manipularea datelor din această tabelă se efectuează cu un limbaj cunoscut
ca SQL, ea permite să faci căutări în tabele pentru anumite tipuri de date ș i să inserezi, să elimini ș i să actualizezi datele.
Cu PHP ș i HTML sunt prezentate datele utilizatorului. Despre utilizarea MySQL cu PHP, clasificaț i V pentru
Adevărate ș i F pentru cele false:
( ) Comanda "INSERT INTO habito" este responsabilă pentru actualizarea unui registru în tabelul habito.
( ) Expresia "$conexao->query($sql) === TRUE" analizează statisticile de acces la baza de date.
Comanda "new mysqli" iniț iază o conexiune cu baza de date.
( ) Comanda "$conexao->connect_error" verifică dacă a existat o eroare la deschiderea unei conexiuni.
A) F - V - V - V.
B) F - V - V - F.
C) V - F - F - V.
D) F - F - V - V.

În sistemele noastre pentru web, datele sunt stocate într-o bază de date, cum ar fi MySQL, ș i nu inserate
banco de date sunt ca foi de calcul care au mai multe tabele. Fiecare tabelă are coloane ș i
linii cu datele înregistrate. Manipularea datelor din acest tabel se efectuează cu un limbaj cunoscut
ca SQL, ea permite să efectuezi căutări în tabele după anumite tipuri de date ș i să inserezi, să elimini ș i să actualizezi datele.
Cu PHP ș i HTML sunt prezentate datele utilizatorului. Despre utilizarea MySQL cu PHP, clasifică V pentru
sentinț e adevărate ș i F pentru cele false:
( ) Comanda "DELETE FROM habito" ș terge toate datele din tabela habito.
( ) Comanda "$conn->query($sql)" execută o interogare în baza de date.
( ) Comanda "$conn->close();" închide conexiunea cu baza de date.
( ) Comanda " $_GET["id"] " actualizează ID-ul unui înregistrare în baza de date.
A) V - V - V - F.
B) V - F - F - V.
C) F - V - V - F.
D) F - F - V - V.
7. JavaScript
7.1 Cadru AngularJS
Utilizarea framework-ului AngularJS permite modularizarea codului sursă Javascript. Pentru aceasta
func ț ionalitate, acest cadru utilizează conceptele de directive, injec ț ie de dependen ț ă ș i dinamic
legare. Plecând de la acest presupus, clasificaț i V pentru propoziț iile adevărate ș i F pentru cele false:
( ) Există corespondenț ă între directiva ng-app ș i declaraț ia modulului în codul sursă
Javascript, cum ar fi, de exemplu, directiva ng-app="teste" ș i declara ț ia modulului
[Link]('teste', [])
( ) Există corespondenț ă între directiva ng-controller a etichetei body ș i declaraț ia controller-ului în
fiș ier [Link].
( ) Cu un parametru $scope în declara ț ia controller-ului, se injectează un obiect utilizat de
cadru pentru a împărtăș i valori între controler ș i sursa HTML.
( ) Există necesitatea de a defini proprietă ț ile id ș i name ale elementelor HTML pentru
imprimaț i o valoare. Acum, indicaț i alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:
A) F - F - V - V.
B) F - V - V - F.
C) V - V - F - V.
D) V - V - V - F.

Ș tim deja că AngularJS îmbunătăț eș te foarte mult modularizarea codului nostru sursă JavaScript.
Care sunt cele trei concepte de care el face uz?
A) Selectează, Injectare de dependen ț ă ș i Legare dinamică.
B) Directive, Injectare de dependen ț ă ș i Legare dinamică.
C) Directive, injec ț ie de legătură ș i selec ț ie dinamică.
D) Directive, Injectare de dependen ț ă ș i Select binding.

Cu scopul de a ajuta la modularizarea codului sursă JavaScript, Google a publicat o

un cadru gratuit numit AngularJS. Cu acesta, este posibil să separi complet codul tău JavaScript
de cod sursă al paginii ș i a modulariza codul sursă în mod corect, crescând foarte mult gradul de
legibilitatea codului sursă.
Care sunt cele trei concepte utilizate de AngularJS pentru a îmbunătăț i modularizarea codului sursă
JavaScript?
A) Directive, Injecț ie de dependenț ă ș i legare dinamică.
B) Directive, Injecț ie unghiulară ș i Bindings dinamice
C) Directive, Construct dinamic ș i Legare dinamică
D) Directive, Injekț ie de dependenț ă ș i Construct dinamic.
 Ș tim că AngularJS îmbunătăț eș te foarte mult modularizarea codului nostru sursă JavaScript. Pentru
isto, el foloseș te concepte, ale căror descrieri se găsesc mai jos. Despre concept, bifează
alternativa INCORRECTĂ:
A) Injectarea dependenț ei: Este conceptul analog cu include din PHP, uses din C# ș i importul din
Java. Pe cât de incredibil pare, JavaScript nu avea un mecanism care să permită „legarea” unui cod-
fontă către celălalt. AngularJS a venit cu soluț ia pentru această situaț ie.
B) Constructor: resursă care permite construirea de modele exclusive de construcț ie dinamică.
C) Ligare dinamică: Este o resursă care automatizează actualizarea componentelor paginii cu
modificări efectuate în datele modelului. Vei înț elege mai bine după Hello World-ul nostru.
D) Diretive: Este este puntea între codul sursă HTML ș i codul sursă dezvoltat în JavaScript cu
asistenț a AngularJS. Vei vedea multe dintre ele în codurile tale sursă HTML de acum înainte, ele sunt întotdeauna
prefixate de literele ng-.
7.2 Tipare Dinamic
Limbajul JavaScript, la fel ca PHP, dispune de resursa de paginare dinamică. În ceea ce priveș te
pentru acest concept, bifaț i opț iunea CORECTĂ:

A) Array-urile nu trebuie să fie declarate.

B) Nu este necesar să specifici opto, dar este necesar să pui identificatorul "$".
C) Atunci când declari o variabilă, nu este necesar să specifici tipul de date.
D) Când se declară o variabilă, va fi obligatoriu să se specifice tipul de date.
7.3 Limbaj Interpretat
Javascript este un limbaj interpretat pentru browsere, care funcț ionează pe partea clientului, adică,
comenzile tale nu sunt executate pe serverul aplicaț iei, ci sunt executate de browserul
client. Plecând de la această premisă, clasifică V pentru propoziț iile true ș i F pentru cele false:
Comanda [Link] din Javascript scrie un anumit valoare trecută pentru ea în pagina HTML.
( ) Utilizarea punctului ș i al virgulei ca delimitator al comenzilor Javascript este obligatorie.
( ) Un comentariu pe o linie în Javascript începe cu două slash-uri "//".
( ) Comentariile cu mai multe linii în Javascript încep cu bară asterisk ș i se termină cu
asterisc bară.
Indicaț i alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:
A) V - V - F - V.
B) V - F - V - V.
C) F - V - V - F.
D) F - V - V - V.

7.4 Operatori
JavaScript are practic aceleaș i operatori logici găsiț i în PHP. Operatorii
logicile sunt operatori aplicaț i unuia sau mai multor valori (de obicei una la stânga ș i una la dreapta a)
operador) e retornam un valoare booleană (adevărat sau fals). Observaț i mai jos descrierea unuia dintre acestea
operatori logici:
Verifică dacă două valori nu au aceeaș i identitate. Propunerea ta este de a face exact asta
contrar a ceea ce face operatorul de identitate, adică, a verifica dacă două valori sunt diferite, având în vedere
consideraț ie optimă de date.
Despre ce operator logic din JavaScript se referă fragmentul de mai sus?
Indicaț i alternativa CORECTĂ:
A) Identitate (===)
B) Egalitate (==)
C) Desigualitate (!=)
D) Non Identitate (!==)

7.5 Operatori
String-urile în JavaScript pot fi reprezentate în două moduri, cu ghilimele simple sau cu ghilimele duble.
În JavaScript, variabilele care stochează ș iruri de caractere pot fi văzute ca obiecte, adică metodele de
manipularea stringului se face direct din variabila care conț ine ș irurile prin intermediul operatorului
punctul (.).
Există mai multe operaț ii care pot fi efectuate asupra unui ș ir de caractere, cum ar fi de exemplu:
- Transformă toate literele din ș ir în litere mici.
Ce metodă corespunde operei citate mai sus? Bifează alternativa CORECTĂ:
A) toUpperCase()
B) toLowerCase()
C) concat()
D) înlocuie ș te()
7.6 Operatori Aritmetici
JavaScript are aceleaș i operatori aritmetici ca celelalte limbaje de programare.
care au o structură lexicală bazată pe C. Ce operator aritmetic scade cu 1 valoarea sa
dacă operatorul este la stânga operandului, el scade mai întâi ș i apoi returnează
valoare nouă?
A) Diviziune (/).
B) Incrementare (++).
C) Decrementare ( – – ).
D) Modul (%).

7.7 Caracteristicile JavaScript

JavaScript a fost creat ini ț ial cu scopul de a permite dezvoltatorilor web
adăugam ceva interactivitate pe paginile tale printr-un limbaj de programare script care
se rulau împreună cu HTML în browserele clien ț ilor. În ceea ce prive ș te JavaScript ș i metodele sale
caracteristici, clasificaț i V pentru propoziț iile adevărate ș i F pentru cele false:
( ) Comportamentul scris în cod javascript poate fi pus în interiorul func ț iilor, care sun
apeluri din interiorul HTML-ului.
( ) JavaScript diferen ț iază majuscule de minuscule pentru numele variabilelor, adică o variabil
apelul de nume este diferit de o variabilă numită Nume.
( ) Variabilele locale au acela ș i domeniu de aplicare ca ș i func ț ia în care au fost definite.
( ) Este necesar să definim tipul variabilelor în javascript.
( ) Există o limitare de doar un script pe pagină HTML.
Acum, desemnaț i alternativa care prezintă secvenț a CORECTĂ:
A) V - V - V - F - F.
B) F - V - F - V - F.
C) F - F - F - V - V.
D) V - F - V - F - V.