CH Questionarul de Personalitate EYSENCK – Revizuit (EPQ-R)

Introducere

Hans Jürgen Eysenck s-a născut la Berlin, Germania, din actriț a de origine silesiană Helga Molander ș i

Eduard Anton Eysenck. El a fost crescut de bunica sa maternă, care după moartea ei, el

a aflat că era evreu. Din cauza cetăț eniei sale germane, i-a fost greu să găsească un loc de muncă. A primit

doctoratul său de la University College, Londra în 1940. A fost profesor de psihologie în

Institutul de Psihiatrie, King's College, Londra, din 1955 până în 1983. Este cunoscut în mod celebru pentru

contribuț iile sale la înț elegerea personalităț ii ș i inteligenț ei. El a dezvoltat multi-

modelul dimensional al personalităț ii care se baza pe analiza factorială. El a fost editorul fondator

al unei reviste numite Personalitate ș i Diferenț e Individuale. De asemenea, a scris aproximativ 80 de cărț i

şi peste 1500 de articole de jurnal. Fiul său, Michael Eysenck, este de asemenea un profesor de psihologie remarcat.

Hans Eysenck a murit în 1997 la Londra din cauza unui tumor cerebral.

Cea mai notabilă contribuț ie a lui Eysenck în domeniul psihologiei este în domeniul

Personalitate. Eysenck a crezut că personalitatea este o ierarhie de trăsături ș i combinaț ia ș i

interacț iunea diferitelor trăsături a dat unui individ o personalitate care era unică pentru el sau ea. A lui

teoria despre personalitate afirmă că personalitatea poate fi împărț ită în categorii distincte ș i el

numite aceste categorii Super Trăsături.

Eysenck a dezvoltat o teorie numită Teoria PEN sau Modelul PEN, unde a descris

trei trăsături universale – Psihoticism, Extraversie-Introversie ș i Neuroticism.

Psihoticism: Individuile care se încadrează în această categorie sunt văzute ca fiind asumătoare de riscuri, imprudente,

nu au niciun respect pentru convenț ii. Sunt văzuț i ca nonconformiș ti ș i îș i exprimă emoț iile
în mod inadecvat. De asemenea, ar putea avea dificultăț i în a face faț ă realităț ii. Ar putea fi antisociali,

ostil, manipulativ ș i neempatic.

Extraversiune-Introversiune: Persoanele care se încadrează în această categorie sunt de obicei numite extroverti

sau introverț i. Cei care aparț in primei clasificări îș i concentrează atenț ia în afară -

faț ă de mediu ș i de alte persoane; în timp ce cei care aparț in celei de-a doua clasificări

îș i concentrează atenț ia în interior – spre ei înș iș i.

Extrovertii sunt sociabili, deschiș i ș i în general îș i exprimă emoț iile deschis

biologic, au o excitare de bază mai scăzută ș i, prin urmare, caută stimulare din exterior

însuș i. Introvertiț ii, pe de altă parte, sunt mai timizi, liniș tiț i ș i rezervaț i. Biologic, ei au

stimulare mai mare a bazei ș i, prin urmare, necesită puț ină stimulare externă.

Neuroticism - Stabilitatea Emoț ională: Această dimensiune este legată de cât de instabil sau echilibrat emoț ional este

individual este. Neuroticismul se referă aici la capacitatea individului de a deveni melancolic sau emoț ional

în timp ce Stabilitatea Emoț ională se referă la tendinț a de a rămâne calm sau constrâns emoț ional.

Individul neurotic are o tendinț ă de a se supăra rapid ș i, de asemenea, o posibilitate de a fi

sensibili la pedeapsă. Aceste persoane sunt mai inclinate să folosească droguri pentru a evita o stare negativă

minț ii. Aceste persoane pot experimenta mai multă tensiune ș i stres ș i sunt expuse unui risc mai mare de

dezvoltarea tulburărilor neurotice în viitor.

Modelul PEN este mai distinct decât alte teorii, cum ar fi Modelul celor Cinci Factori.

ș i oferă explicaț ii cauzale, precum ș i o simplă descriere a trăsăturilor de personalitate. Oferă clar ș i

niveluri concise, care sunt uș or de înț eles ș i nu se suprapun între ele ca în alte modele.

Discriminează procesele intelectuale de cele emoț ionale. Modelul PEN oferă de asemenea o bază solidă.

abordare experimentală în studiul personalităț ii, ceea ce înseamnă că este o teorie testabilă ș i ca un
rezultatul acestuia a servit ca un bun model de urmat pentru multe alte teorii ale personalităț ii. Cu toate acestea,

teoria are anumite dezavantaje. Deș i extrem de popular, modelul PEN a fost criticat

din cauza eș ecului său de a produce dovezi că introvertiț ii ș i extrovertiț ii sunt condiț ionaț i diferit.

Unii sugerează că trăsăturile de personalitate nu sunt un bun predictor al comportamentelor viitoare. Alț ii critică

că întrebările da ș i nu nu sunt suficient de aprofundate pentru a înț elege diferitele aspecte ale

personalitate.

Inventarul de personalitate Eysenck (EPI) a fost formulat pentru prima dată în anul 1964, a fost

forma primitivă a ceea ce este cunoscut sub numele de Chestionarul de Personalitate Eysenck (EPQ) sau EPQ-R

(revizuit) astăzi. EPI a constat în 57 de elemente care necesitau răspunsuri da/nu. Dimensiunile de

Extravertire/Introversie ș i Neuroticism/Stabilitate aveau fiecare 24 de elemente, cu 9 elemente determinând

scorul minciunii. Scala minciunii este construită din articole care enumeră probleme ș i comportamente care sunt fie

socialmente dorit, dar practicat rar sau practicat frecvent, dar social nedorit

Inventarul nu a inclus concepț ia finală a lui Eysenck despre psihoticism, care urma să fie măsurată ca

determinantul personalităț ii. Scorurile au fost obț inute pe axele Extravertire/Introvertire ș i

Domeniile neuroticism/stabilitate. Coeficientul de fiabilitate al EPI a variat între 0,80 ș i 0,97.

manualul a menț ionat, dacă scorul de minciună este peste 6 atunci scorurile nu pot fi considerate valide.

Mai departe în 1975, Chestionarul de Personalitate Eysenck (EPQ) a fost publicat ca rezultat al

critica teoretică ș i psihometrică a formei anterioare. EPQ a constat în 90 de elemente cu patru

componentele Extraversionii (E), Neuroticismului (N), Psihoticismului (P) ș i Desirabilităț ii Sociale.

În timp ce se forma EPQ, au fost păstrate doar 25 de elemente din EPI. Cu toate acestea, o corelaț ie ridicată (r=0.74)

a fost găsit între scorurile EPI ș i EPQ (Rocklin & Revelle, 1981). Scala psihoticismului

a fost inferioară în proprietăț ile teoretice ș i psihometrice comparativ cu scala E ș i N (Arcialuia,

Psihoticism (Eysenck & Eysenck, 1975)

În anul 1985, a fost publicată o formă revizuită a EPQ numită EPQ-R, care constă din

100 de articole. Această revizuire a crescut coeficientul de fiabilitate de la 0,72 la 0,76. O altă formă de

EPQ-R care este disponibil, constă din 48 de itemi, inclusiv toate cele 4 subscale (Psihoticism,

Neuroticism, Extraversion ș i Desirabilitatea Socială), fiecare dintre acestea constând din 12 itemi. Cu toate acestea,

introducerea psihoticismului din 1976 a fost criticată din cauza lungimii sale ș i

neaplicabilitatea în setările clinice. Astfel, a fost conceput EPQR-S. Coeficientul de fiabilitate pentru

fiecare subscală a Neuroticismului, Extravertirii, Psihozismului ș i Deserului Social sunt 0.82, 0.86,

0.62 ș i 0.75 respectiv în EPQR-S (formă scurtă). EPQ-BV (versiune succintă) a fost de asemenea

conceput cu doar 24 de itemi care au o fiabilitate ridicată. (Sato, 2005). EPQR-A este o formă folosită doar

pentru adulț i. În plus, are mai multe forme, a fost tradus în mai multe limbi ș i fiabilitate

pentru fiecare dintre formele traduse a fost foarte mare. O standardizare a traducerii vernaculare de

EPQ a fost realizat de Abraham, Rao ș i Verghese în India (1997).

Instrumentul produce scoruri care sunt clasificate ca „înalt” sau „scăzut” în dimensiunile de

Extravertire/Introvertire, Neuroticism/Stabilitate ș i Psihoticism. Un scor mare în Extravertire

induces o natură ieș itoare, impulsivă, necontrolată. Ei sunt cronic mai puț in stimulaț i ș i sunt

având nevoie de excitare externă. În timp ce un punctaj scăzut indică Introversie sau o atitudine calmă, rezervată,

ș i controlat. În cazul nevrozei, un punctaj mare reprezintă o responsabilitate emoț ională puternică ș i

activitate excesivă. Persoanele cu scoruri mari tind să fie emoț ional excesivi ș i se confruntă cu

dificultăț i în a se calma. Astfel de persoane se plâng de disconforturi somatice vagi ș i raportează multe

griji, anxietăț i ș i sentimente emoț ionale iritante. Sunt vulnerabili la a dezvolta anxietate

tulburări. Un scor N ridicat tinde să fie asociat cu persoane care sunt nervoase, anxioase, care nu se pot descurca.
uşor cu stresul. Pe de altă parte, un scor ridicat de Stabilitate specifică calmul emoț ional, fără anxietate.

natura indivizilor. Un scor mare în psihoticism se referă la comportamente riscante, ostile ș i antisociale.

De asemenea, au o vulnerabilitate ridicată faț ă de dezvoltarea psihozelor ș i schizofreniei. Eysenck

sugerează o vulnerabilitate genetică faț ă de dezvoltarea acestei trăsături. Această sub-scală necesită mai multe

cercetarea teoretică ș i psihometrică a fost criticată în ceea ce priveș te validitatea sa ca măsură a

personalitate.

EPQ-R este o măsură de personalitate auto-raportată care necesită răspunsuri spontane în

forme ale răspunsurilor 'da' sau 'nu'. În timpul evaluării, numărul răspunsurilor E ș i N este notat ș i

situat pe foaia de grafic. Scorurile E ș i N, aș a cum sunt reprezentate pe foaia de grafic, sunt apoi interpretate

pentru a citi caracteristicile de personalitate. EPQ ș i EPQ-R îș i găsesc aplicaț ia valabilă în

setări industriale ș i clinice. EPQ-R este o alegere excelentă atunci când se administrează un test

baterie ș i când este nevoie de un instrument scurt care să reprezinte domeniul personalităț ii. Această măsură

s-a dovedit a fi util pentru numeroase aplicaț ii în resurse umane, consiliere în carieră, clinică

setări ș i cercetări. Există o scară actualizată ș i îmbunătăț ită pentru psihoticism/rigiditate mentală.

O serie de scale ș i măsuri au fost dezvoltate pentru a evalua personalitatea, folosind

Teoria personalităț ii lui Eysenck. Unele dintre acestea sunt - Chestionarul medical Maudsley

(Eysenck, 1952), Inventarul de Personalitate Maudsley (MPI) (Eysenck, 1959), Personalitatea Eysenck

Inventarul (EPI) (Eysenck & Eysenck, 1964), Chestionarul de Personalitate Eysenck (EPQ)

(Eysenck, 1976), Chestionarul de Personalitate Eysenck Revizuit (EPQ-R) (Eysenck, Eysenck &

Barrett, 1985), Chestionarul de Personalitate Eysenck Revizuit – Formă Scurtă (EPQRS) (Eysenck,

Eysenck & Barrett, 1985

Vikramadithya.S (V.S)

22 de ani

Bărbat

Calificări educaț ionale: Licenț ă

Limbi cunoscute: engleză, kannada, hindi, tamil, germană

Fundal: Urban

Student

Familie nucleară

Plângeri prezente: Stres

Recomandat pentru: N/A

Auto-referit

Test administrat: EPQ-R a fost administrat clientului.

Număr de pagină Psihoticism (P) Neuroticism (N) Extraversiune (E) Punctaj de minciună (L)

1. 1 6 5 0
2. 3 6 7 3
3. 2 4 5 2
4. 1 2 2 2
TOTAL 7 18 19 7

Interpretare:

Chestionarul de personalitate Eysenck - Revizuit a fost administrat clientului (V.S).

ș i că clientul ar putea încerca să îș i contureze o imagine bună în timp ce răspunde la unele dintre întrebări.

Psihoticism: În domeniul psihoticismului, clientul a obț inut un scor de 7, ceea ce indică faptul că

scorul este scăzut ș i clientul nu este psihotic.

Neuroticism: În domeniul neuroticismului, clientul a obț inut un scor de 18, ceea ce indică că

scorul este ridicat ș i clientul este neurotic. El tinde să se îngrijoreze mult, este hiperactiv, foarte neliniș tit

ș i afiș ează fluctuaț ii enorme în emoț ii. Este posibil să sufere ș i de insomnie, este destul de singur

ș i poate fi susceptibil la sentimentele sale, în special la griji ș i anxietăț i. Cu astfel de scoruri ridicate de

nevroza, de asemenea, este susceptibil la tulburări nevrotice atunci când se află sub o mare stres.

Extravertire: În domeniul extravertirii, clientul a obț inut un scor de 19, ceea ce indică că

scorul este ridicat ș i clientul este deschis, impulsiv, necontrolat ș i este foarte sociabil

persoană. Se pare că este o persoană vorbăreaț ă, cu multe hobby-uri ș i un cerc social mare.

nu-i plac activităț ile solitare, cum ar fi cititul, studiul ș i contemplaț ia. Preferă aventura,

îi place să îș i asume riscuri, tinde să acț ioneze pe moment ș i, în general, este destul de activ. El

poate avea de obicei un răspuns la orice.

Recomandări:
 Clientul pare să fie extrem de neurotic. Pentru a depăș i aceasta, el trebuie să întreprindă măsuri mai bune.

strategii de planificare, cum ar fi elaborarea unui program sau a unui diagramă de flux a muncii care trebuie realizată. A fi

nevroza duce la conș tiinciozitate ș i aceasta poate fi canalizată în îmbunătăț irea stării fizice

sănătate prin exerciț ii fizice zilnice ș i alimentaț ie sănătoasă ș i urmărind o rutină.

Generarea de soluț ii pentru problemele sale, listarea punctelor sale forte ș i slabe, utilizând

analiza câmpurilor de forț ă, elaborarea arborilor problemelor ș i jocurile de rol îl pot ajuta de asemenea să depăș ească

anxietate ș i a face faț ă situaț iilor stresante.

Pentru a-ș i maximiza potenț ialul de extraversiune, ar putea să se angajeze în discursuri publice, să exploreze

mai multe hobby-uri posibile ș i să vedem dacă există altceva ce îi place. El ar putea ajuta

oameni introverti prin învăț area abilităț ilor pentru a-i face mai sociabili.

Pentru a-ș i menț ine nivelul scăzut de psihoticism, se recomandă să fie constant

verificat pentru a fi foarte determinat, ne-negociabil ș i intolrant prin interacț iune

cu o persoană de încredere.

concluzie

A ș a cum indică scorurile, clientul are un nivel ridicat de Extravertire ș i Neuroticism ș i un nivel scăzut de

Psihotism. El este activ, optimist, impulsiv, schimbător, excitat, neliniș tit, sensibil ș i poate
devin agresivi.

Referinț e:
Ahuja, A., Garcia, O., ș i Garcia, L. (2003). O analiză psihometrică a revizuit

Chestionarul de Personalitate Eysenck, scală scurtă. Personalitate ș i Diferenț e Individuale, 449-460.

Eysenck, H., & Eysenck, S. (1975). Manualul personalităț ii Eysenck Chestionar

(Junior ș i Adult). Kent, Marea Britanie: Hodder & Stoughton.

Eysenck, H., & Eysenck, S. B. (n.d.). Inventarul de Personalitate Eysenck ș i Personalitatea Eysenck

Chestionar. San Diego, California: Serviciul de Testare Educaț ională ș i Industrială.

Rocklin, T., & Revelle, W. (1981). Măsurarea extraversiei: O comparaț ie a

EPQ ș i EPI. Revista Britanică de Societate Psihologie, 279-284.

Sato, T. (2005). Versiunea Scurtă a Chestionarului de Personalitate Eysenck: structura factorului ș i

fiabilitate. Revista de Psihologie, 139(6), 545-552.

Tiwari, T., Singh, A., & Singh, I. (2009). Forma scurtă revizuită a personalităț ii Eysenck

chestionar: O ediț ie în limba hindi (EPQRS-H). Industrial Revista de Psihiatrie, 18(1), 27-31.

doi: 10.4103/0972-6748.57854.