0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări5 paginiProgramarea Feldman
Documentul rezumă conceptele cheie ale programării educaționale. Explică faptul că programarea este un instrument pentru planificarea predării în scopul atingerii intenționate a obiectivelor educaționale. Detaliază componentele cheie ale programării, cum ar fi definirea intențiilor și obiectivelor, selecția și organizarea conținutului, precum și specificarea strategiilor și activităților. În plus, explică concepte precum selecția, organizarea și secvențierea conținutului, precum și rolul activităților în crearea oportunităților.
Tradus de
ScribdTranslationsDrepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări5 paginiProgramarea Feldman
Documentul rezumă conceptele cheie ale programării educaționale. Explică faptul că programarea este un instrument pentru planificarea predării în scopul atingerii intenționate a obiectivelor educaționale. Detaliază componentele cheie ale programării, cum ar fi definirea intențiilor și obiectivelor, selecția și organizarea conținutului, precum și specificarea strategiilor și activităților. În plus, explică concepte precum selecția, organizarea și secvențierea conținutului, precum și rolul activităților în crearea oportunităților.
Tradus de
ScribdTranslationsDrepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
LA PROGRAMARE– DANIEL FELDMAN “DIDACTICA GENERALĂ”
Programul este un instrument al activităț ii de predare, formează
parte a încercării sistematice de a rezolva problemele referitoare la
învăț are - predare. Este necesar să planificăm din trei motive:
1- Învăț area este o activitate intenț ionată ș i are scopuri,
de aceea este necesar ca aceste activităț i să fie îndeplinite.
2- În situaț ia restricț iei de timp, multe ori nu
putem atinge scopurile prin această restricț ie, prin urmare
programarea ne permite de asemenea să prevedem vremea.
3- Complexitatea mediului, unde se întâmplă multe lucruri ș i
în acela ș i timp, deoarece cu cât mai multe variabile sunt
prevăzute în cadrul programării va fi mai pozitiv pentru
dezvoltaț i clasa.
Prin programare se trece de la selecț ia generală a
curriculum la locul de muncă în clasă, programul se va numi
produsul sarcinii de planificare între planul de
studii, cursul sau grupul ș i clasa, această definiț ie include
de la unui program anual până la o unitate didactică. Pentru
Silvina Gvirtz aceș tia sunt de acord că au un scop (el
de a rezolva o problemă), anticiparea (o reprezentare
în stare viitoare) ș i caracterul de probă (nivelul de
incertitudine).
Componentele programării:
O defini ț ie a inten ț iilor unită ț ii sau clasei,
scop ș i obiective. Primele definesc ceea ce
profesorul pretinde de un curs ș i secundele ce de
elevii vor ob ț ine, vor ș ti sau vor fi capabili să
a face.
Selecț ia conț inuturilor, organizarea acestora ș i secvenț a lor.
A specifica strategii, sarcini ș i activităț i, prin intermediul
cele care vor fi posibile să fie îndeplinite cu intenț iile
programa.
PROPUNERI Ș I OBIECTIVE:
Este posibil să definim intenț iile de învăț are în funcț ie de
ce vor face elevii sau ce va realiza profesorul. Cei
propozi ț iile ș i obiectivele sunt două moduri diferite de
definirea finalităț ilor, scopurile subliniază intenț ia ș i
obiectivele realizării sau achizi ț iilor posibile. Orice program
ar trebui să ofer câteva dintre aceste elemente sau ambele lucruri.
Obiectivele oferă un criteriu pentru a aprecia progresele, realizările
ș i problemele sunt un mijloc de a comunica elevilor ș i
către comunitatea educa ț ională aspira ț iile unui proces
educativ.
CE ESTE UN CONȚ INUT?
Conț inutul este tot ce se învaț ă, ș i se învaț ă de mulț i
mediile, din cauza atitudinilor personale, din cauza conț inuturilor explicite,
prin mesaje implicite care niciun document scris
conț ine, este o accepț ie mai profundă este tot ceea ce se
are intenț ia de a învăț a, tot ce este programat să fie
învă ț at. O cunoa ș tere ș colară este produsul unui
proces de recontextualizare, adică se prezintă un
conț inut adecvat pentru studenț i ș i conform acestor scopuri.
Con ț inutul poate consta în informa ț ii, teorii sau
concepturi, în mod obiș nuit se denumesc "a ș ti ce"; de asemenea
pot fi metodologii sau proceduri, abilită ț i sau
tehnici, numite " ș tiai cum" ș i pot fi incluse ca
con ț inuturile practicilor complexe ș i dispozi ț iile, care se
generează pentru a dezvolta anumite atitudini. În momentul în care
selectarea conț inutului nu trebuie să fie ignorată această tipologie.
Conț inutul funcț ionează în trei moduri: ca bibliotecă, ca
unealtă ș i ca practică.
Selecț ia conț inutului:
Selecț ia nu constă în restrângerea unui domeniu disciplinar,
se recontextualizează ș i se prezintă cuno ș tinț ele pentru a sa
în ț elegere. Selec ț ia este o chestiune întotdeauna
problematică, deoarece trebuie să avem în vedere CE să alegem
pentru un curs ș i altul, a recunoaș te că nu se poate preda totul
ș i adaptarea cuno ș tinț elor pentru predarea sa. La
selecț ia conț inutului este un proces practic, orice proces
de selecț ie trebuie să răspundă la întrebarea, care sunt argumentele
avalan incluziunea celor selecta ț i?, de ce trebuie
cunoaș te aceste cunoș tinț e?
Organizarea conț inutului:
Curriculumul oferă un „ stoc” de cuno ș tinț e
„împachetat” într-un anumit fel ș i programarea permite
reechipa ț i-l în alte moduri pentru prezentarea sa.
Trebuie să răspundă la o întrebare sau la o problemă.
Secvenț ierea conț inutului:
Orice proces de învăț are implică o anumită ordine, trebuie
a avea un parcurs logic având în vedere tipul de
material, elevii ș i trăsăturile lor în rela ț ie cu
învăț are
Secvenț ierea se stabileș te în relaț ie cu diferite factorii
o criterii:
Conceptele trebuie să urmeze o structură logică, cu
subordonarea altor concepte, aș ezarea lui într-o reț ea
conceptual.
Vă va reflecta logica ș i metodele de cercetare în
fiecare disciplină.
Se va realiza în funcț ie de atingerea de învăț ări din ce în ce mai
mai complexe, unde se iau în considerare CUNO Ș TINȚ E
PREVIOS, experien ț ă anterioară, interna ț ionalizarea
con ț inut, gradul de dificultate al con ț inutului. Se
stabileș te ideea de „iarhie“.
Se va secven ț a în raport cu problemele fiecărei
context, de aceea secvenț ierea poate fi l
- Lineal: o unitate continuă la cealaltă, con ț inuturile
se încorporează fără a schimba nivelul de complexitate.
- Concentrică: se produce o cre ș tere progresivă a
densitate informativă, exprimă progresia în
cercuri succesive începând cu prezentarea subiectului
(De exemplu: prezentarea subiectului, descriere
general ș i apoi descriere detaliată sau invers)
- Espiralată: a propune ideea unui parcurs care
se întoarce asupra sa, dar într-un mod mai profund.
(De exemplu: revizuirea conceptelor anterioare)
Activităț i:
Activită ț ile servesc pentru a crea oportunită ț i de învă ț are,
cum pot oferi adecvat acest lucru
contenido?. Selec ț ia activită ț ilor necesită corelarea celor
propuneri ș i con ț inuturi, cu resursele, caracteristicile lui
alumn, etc. Definesc inten ț iile educa ț ionale, au o valoare
formativ, este un ansamblu de sarcini ș i practici care trebuie să fie
realizate de elevi, avantajele lor sunt:
- Oferă elevului spa ț iu pentru a gândi cum va
rezolvaț i activităț ile.
- Contribuie la o formare mai generală a
elev
- Stimulează procesele intelectuale proprii.
Articulaț ie
Realizările a ș teptate trebuie să fie exprimate în termeni de
obiectivele sunt o bază pentru evaluare ș i acreditare.