[Link].

in | Mai 2011

CAP 1 - CONCEPTE ALE SISTEMELOR DE INFORMAȚII

Introducere
Definiț ia unui sistem
Tipuri de sistem
Model general al unui sistem
Mediul de sistem
Informaț ie
Sistemul de Informaț ii ș i rolul său în Management
Tipuri de Sisteme de Informaț ii la diferite niveluri
Sisteme de Suport pentru Operaț iuni (OAS)
Sisteme de suport pentru management (MSS)
Sistem de automatizare a biroului (OAS)

DEFINIȚIA UNUI SISTEM

• Aranjament ordonat al unui set de elemente interconectate ș i interacț ionante - operează colectiv - scop comun.
• Example: Human body, Computer System, Business Enterprise
• Tipuri de Sistem-
Elemente
2. Comportament interactiv
3. Gradul de interven ț ie umană
4. Lucru/ie ș ire

DIAGRAMA DE CLASSIFICARE A UNUI SISTEM

1) Conform Elementelor, Sistemele pot fi:

1. Sistem abstract: Aranjament ordonat al ideilor interdependente. De asemenea, denumit Sistem conceptual sau
model. De exemplu. Teologie - aranjamentul ideilor despre Dumnezeu.
2. Sistem fizic: Un ansamblu de elemente tangibile care interac ț ionează ș i func ț ionează împreună pentru a atinge un obiectiv comun.

De exemplu. Maș ină - aranjamentul părț ilor fizice

Sistemele fizice sunt mai mult decât un construct conceptual; ele afiș ează activitate sau comportament. Părț ile interacț ionează pentru a
atinge un obiectiv.

Cap 1 | [Link] 1
 [Link] | Mai 2011

2) Conform comportamentului interactiv, sistemele pot fi:

Toate sistemele funcț ionează într-un mediu specific ș i, în funcț ie de modul în care performează într-un mediu, sistemele pot fi
clasificate în două clase largi:

Sistem deschis
• Interacț ionează liber cu mediul său ș i cu elementele acestuia prin primirea de input ș i returnarea de output
• Se schimbă pentru a se adapta la schimbările din mediu; Adaptare
• De exemplu, sistemele de informaț ii sunt sisteme deschise deoarece acceptă inputuri din mediu ș i trimit outputuri.
la mediu.
Sistem închis
• Nu interacț ionează cu mediul
• Nu se schimbă odată cu schimbarea mediului, rămâne izolat.
• Ciclul de viaț ă relativ mai scurt deoarece se degradează mai repede din cauza lipsei de input/interacț iune din mediu
• De exemplu, sistem fizic precum ceasul digital sigilat de tip „de aruncat”

Organizaț iile sunt considerate a fi sisteme relativ deschise.

• Interacț ionează continuu cu mediu extern. Acț ionează ca sisteme de intrare-ieș ire. I-P-O.
• Uneori, acț ionează ca un sistem relativ închis pentru a-ș i păstra identitatea ș i autonomia. Aceș tia pot ignora multe
oportunităț i pentru a-ș i menț ine competenț a de bază.

Entropia este măsura cantitativă a dezordinii într-un sistem. Sistemele pot decădea sau deveni dezorganizate. Intrările
de energie/materie necesară pentru a compensa creș terea entropiei. Acest input de menț inere = Entropie negativă. Deschis
sistemul necesită o entropie mai mare negativă decât un sistem relativ închis. Cu toate acestea, ciclul de viaț ă al sistemului închis este mai scurt.

Cap 1 | [Link] 2
 [Link] | Mai 2011

3) Conform gradului de intervenț ie umană, sistemele pot fi:

• Sistem manual - unde colectarea datelor, manipularea, între ț inerea ș i raportarea finală sunt efectuate
absolut prin eforturile umane.
• Sisteme automate - unde computerele sau microprocesoarele sunt folosite pentru a îndeplini toate sarcinile menț ionate.
deasupra. Depinde de intervenț ia manuală într-un mod mic. Implică o interacț iune strânsă între om ș i maș ină.

De ce să folosim calculatoare? Pentru că, altfel, munca este prea dificilă, consumatoare de timp ș i uneori imposibilă.
raț iunile pentru utilizarea computerului în domeniul afacerilor sunt următoarele:
1. Gestionarea volumelor mari de date
2. Stocarea datelor pentru o perioadă nedefinită

3. Procesare rapidă ș i precisă a datelor (IPO)

4. Recuperare rapidă a informa ț iilor despre interogare
5. Transport rapid ș i eficient al datelor/informa ț iilor către locuri îndepărtate
6. Utilizarea uneltelor software pentru luarea rapidă a deciziilor

4) Conform muncii/rezultatului, sistemele pot fi:

Sistem determinist
• Funcț ionează într-un mod previzibil
• Interacț iunea dintre părț i este cunoscută cu certitudine
• Starea/actiunea viitoare poate fi prezisă fără eroare
• De exemplu, un program corect de calculator

Sistem probabilistic
• Se referă la comportamentul probabil
• Viitorul stării/acț iunii nu poate fi prezis fără eroare
• Sistem de inventar

Model general al sistemului

Modelul general al unui sistem fizic cuprinde IPO sau Intrare ---> Proces ---> Iesire. Un sistem poate avea mai multe
Intrări ș i ieș iri.
• Intrarea este datele care curg în sistem din exterior
• Prelucrarea este transformarea intrării într-o formă utilă
• Ieș irea este informaț ia care curge dintr-un sistem
• Stocarea este mijlocul de a păstra informaț ii pentru a fi folosite la o dată ulterioară

• Feedback-ul apare atunci când rezultatul are o influenț ă asupra inputului.

Cap 1 | [Link] 3
 [Link] | Mai 2011

Componente ale unui Sistem SAU Mediu de Sistem

Toate sistemele funcț ionează într-un fel de mediu. Ce constituie sistemul?

• Interconexiuni ș i interacț iuni între subsisteme.

Interfeț e
• Interfeț ele apar la limită ș i au forma de intrări ș i ieș iri.

Sub-sistem • Parte a unui sistem mai mare - un sistem este format din sub-sisteme.

• Defineș te ș i deliniează un sistem de mediu său sau deliniează un sub-sistem în cadrul unei
Limită sistem.
• Sistemul este în interiorul limitei; mediul este în afara limitei.

• Lumea externă care este în afara limitei sistemului = SE

Sistem
• Colecț ia de elemente care înconjoară un sistem ș i interacț ionează cu acesta, de asemenea
Mediu
• Sistemele funcț ionează în cadrul mediului

• Entitate formată dintr-un sistem / sub-sistem ș i alte sisteme echivalente

Supra-sistem
• De exemplu. Organizaț ie (Supra-sistem) -> Domenii funcț ionale (sub-sistem).

Caracteristicile sub-sistemelor (-Decompoziț ia sau Identificarea sub-sistemelor-)

Sub-sistemele sunt elemente de bază - ajută în analiză ș i dezvoltare. Principiile prin care sistemele sunt construite din sub-
sisteme

1) DECOMPOZI ȚIE

1. Un sistem complex este descompus/factorizat în subsisteme mai mici de dimensiuni gestionabile

2. Sub-sistemele rezultate formează structuri ierarhice
[Link] ș i interfe ț ele sunt definite
4. Astfel, suma subrutinelor formează întregul sistem

Necesar/utilizare: Sistem complex dificil de înț eles ca un întreg. Prin urmare, (1) pentru a analiza un sistem existent ș i (2)
a proiecta ș i a implementa un nou sistem.

Exemplu (Abordare asupra descompunerii):

1. Sistem informa ț ional împăr ț it în sub-sisteme - Contabilitate, salarii, achizi ț ii, produc ț ie, inventar etc.
2. În plus, fiecare sub-sistem este împăr ț it suplimentar în sub-sisteme. De exemplu, contabilitatea este decompozită suplimentar:
Registrul general, A/C de încasat etc.
3. Dacă sarcina este de a proiecta ș i programa un nou sistem, sub-sistemele (aplica ț iile majore) definite în (2) ar putea
poate fi subdivizat în sub-sisteme sau module mai mici

Cap 1 | [Link] 4
 [Link] | Mai 2011

2) SIMPLIFICARE

Procesul de organizare a subsistemelor pentru a reduce numărul de interconexiuni. Numărul de interconexiuni dacă toate
subsistemele interacț ionează = ½ x n x (n-1), unde n este numărul de subsisteme.(-De ex. Pentagon-)

3) DECOUPLARE

Dacă două subsisteme diferite sunt conectate foarte strâns, este necesară o coordonare foarte apropiată între ele.

De exemplu, RM este pus direct în producț ie în momentul în care ajunge la fabrică. Sistemul RM poate fi spus că este strâns integrat.
cuplate. Aici, livrarea RM (input în sistemul de producț ie ș i output din sistemul RM) trebuie să fie temporizată precis.
pentru a evita întârzierile în producț ie sau pentru a preveni sosirea prea devreme a materialelor noi fără un loc unde să fie stocate.
• Inventari, buffer sau linii de a ș teptare: inventarul RM permite celor două subsisteme să func ț ioneze oarecum.
independent (pe termen scurt). Bufferele de date sunt folosite în unele calculatoare ș i ieș irea de date pentru a compensa pentru
diferenț ele ratelor de input-output.
• Resurse flexibile ș i de rezervă: Atunci când ieș irea unei subsisteme este intrarea într-un alt sistem, existenț a
resursele slack permit unui subsistem să răspundă cerinț elor celuilalt subsistem.
• Standardele: Standardul permite unui sub-sistem să planifice ș i să organizeze cu o necesitate redusă de a comunica cu altele.
subsisteme. Un mecanism standard de decuplare elimină verificările obositoare ș i consumatoare de timp.

Stresul sistemului
Schimbarea sistemelor deoarece acestea suferă stres. Un stres este o forț ă transmisă de supra-sistemul unui sistem care
cauzează un sistem să se schimbe, astfel încât supra-sistemul să poată atinge obiectivele sale. Rezultatul-
• Sistemul se va schimba pentru a se adapta stresului
• Sistemul nu va putea face faț ă stresului
o Supra-sistemul reduce stresul, altfel sistemul va decădea ș i va înceta.

- Schimbările pot fi schimbări structurale sau schimbări de proces

Cap 1 | [Link] 5
 [Link] | Mai 2011

INFORMAȚII

• Informaț ia este un set de date care a fost plasat într-un context semnificativ ș i util.
• Termenul „date” ș i „informaț ii” sunt adesea folosite interschimbabil. Date : Informaț ii :: RM : FG
• Materiile prime, adică datele, determină calitatea rezultatelor, adică informaț ia. Acest fenomen se numeș te Gunoi în
gunoi ieș ire (GIGO)

Procesare Luarea deciziilor

Date Informaț ii Acț iune

Caracteristici/atribute importante ale informaț iei

Atributele importante ale informaț iei utile ș i eficiente sunt următoarele:

Scop A informa, evalua, organiza. A ajuta la planificare, control, rezolvarea problemelor ș i luarea deciziilor

rată Rata de transmitere /recepere a informaț iei

Mod Vizual, verbal sau în formă scrisă.

Completitudine Decizii mai bune

Transparenț ă Ar trebui să ofere o imagine adevărată

Utilizarea meselor, diagramelor, graficelor ș i diagramelor. Rezumat vs. Raportul întreg. Clasificare corespunzătoare.
Format
Simplu ș i relevant; Fără aglomerare

Disponibilitate Inutil dacă nu este disponibil la momentul necesar

Decădere Valoarea informaț iei se degradează de obicei cu timpul ș i utilizarea. Împrospătaț i/actualizaț i regulat.

Fiabilitate Informaț ia este de încredere dacă duce la decizii corecte în mod repetat.

Calitatea se referă la corectitudinea informaț iilor. Ar trebui să fie lipsită de erori, prejudecăț i personale.
Erori cauzate de:
Calitate • Metode de măsurare ș i calcul incorecte
• Nerespectarea procedurii de procesare
• Pierderea sau neprocesarea datelor

Valoarea de Diferenț a dintre valoarea schimbării comportamentului de decizie cauzată de informaț ie

informaț ie şi costul obţinerii noilor informaţii.

Adecvare Informaț iile trebuie să fie adecvate pentru a iniț ia acț iunea

Cap 1 | [Link] 6
 [Link] | Mai 2011

Beneficiile trebuie să justifice costul suportat pentru achiziț ionarea informaț iilor. Costurile sunt uș or de măsurat.
Beneficiile sunt dificult de cuantificat. Prin urmare, clasa ț i toate declara ț iile de conducere în
categories
Beneficiu Cost
• Absolut esenț ial - Nu poate fi întrerupt indiferent de cost
analiză
• Necesare - Poate fi întrerupt în circumstanț e excepț ionale
• Normal - Poate fi întrerupt dacă costurile sunt mari
• Extra - Pregătiț i-vă dacă beneficiile depăș esc costurile

Valabilitate Proximitatea informaț iei faț ă de scopul pe care este destinată să-l servească

Frecvenț ă Frecvenț a cu care informaț ia este transmisă sau primită afectează valoarea sa

Dragoste
Analiză

Tipuri de informaț ii

Informaț ia, în contextul organizaț iilor de afaceri, în linii mari, poate fi împărț ită în două tipuri diferite:

Informaț ii interne:

• Informaț ii generate din operaț iunile organizaț iei (intern) în diversele zone funcț ionale
• Este procesat ș i rezumat de la nivelul junior până la cel mai înalt nivel de management.
• Toate nivelurile de management îl folosesc

• De exemplu, cifre de producț ie, cifre de vânzări, informaț ii despre personal, conturi, materiale etc.

Informaț ii externe:

• Aș a cum a fost colectat din mediul extern al organizaț iei de afaceri

• Afectează performanț a organizaț ională din afara organizaț iei.
• Nivelul de vârf al managementului îl foloseș te

• De exemplu, politicile guvernamentale, concurenț a, statutul economic etc.

Acces la informaț ii interne ș i externe de către diferite niveluri de management

Cap 1 | [Link] 7
 [Link] | Mai 2011

SISTEMUL DE INFORMAȚII Ș I ROLUL SĂU ÎN MANAGEMENT

Un sistem de informa ț ii este un aranjament al unui număr de elemente care oferă informa ț ii eficiente pentru
decizia ș i / sau controlul unor opera ț iuni ale unei organiza ț ii. Reduce incertitudinea. Unele dintre
implicaț iile importante (-beneficiile-) sistemului de informaț ii în afaceri sunt următoarele:
• Luarea deciziilor pentru a atinge obiectivul
• Decizia corectă la momentul potrivit
• Cunoș tinț e folosite în situaț ii neobiș nuite
• Rezolvarea problemelor critice
• Avantaj în mediul competitiv
• Formulează o strategie de acț iune

Factorii de care depind cerinț ele de informaț ii ale executivilor

[Link]ț ie operaț ională [Link] de luare a deciziilor [Link] activităț ii de management

1. Funcț ia operaț ională: Gruparea/clustering-ul mai multor unităț i funcț ionale pe baza activităț ilor corelate în
un sub-sistem este denumit funcț ie operaț ională.
• De exemplu, într-o întreprindere comercială, marketingul este o funcț ie operaț ională. Gruparea unităț ilor funcț ionale, cum ar fi piaț a
cercetare, publicitate, analiză de vânzări ș i aș a mai departe.
• Cererea de informaț ii a diferitelor funcț ii operaț ionale variază în conț inut ș i caracteristici

2. Tipul de luare a deciziilor: Deciziile organizaț ionale pot fi catalogate ca (1) programate (2) neprogramate
ones.

Decizii programate Decizii neprogramate

1) Decizii structurate Decizii nestructurate

Deciziile luate privind problemele ș i situa ț iile sunt deciziile luate în legătură cu situa ț iile ș i problemele care sunt
2) referinț ă la un set prestabilit de precedente, nou ș i non-repetitiv ș i despre care nu se ș tie prea mult
proceduri, tehnici ș i reguli cunoș tinț ele ș i informaț iile sunt disponibile

Bine structurat în avans ș i testat în timp. Fără linii directoare predefinite, proceduri opera ț ionale standard.
3)
pentru validitatea lor. proceduri

Pentru probleme familiare, de rutină ș i recurente - Nu necesită managerial inteligenț ă experienț ă

4)
este nevoie de multă judecată ș i discreț ie judecată ș i viziune

5) Luarea deciziilor este simplificată Nu există o cale simplă sau unică de a lua decizii

6) Tind să fie consistente în situaț ii ș i timp Deciziile tind să fie unice sau neobiș nuite

De exemplu, comandarea inventarului atunci când nivelul scade la de exemplu, determinarea celor mai bune metode de instruire pentru un nou
7)
100 de unităț i sau mai puț in într-un magazin de retail. angajat care se alătură organizaț iei.

Cap 1 | [Link] 8
 [Link] | Mai 2011

3. Nivelul activităț ii de management: Diferite niveluri ale activităț ilor de management în planificarea ș i controlul managementului
ierarhie sunt - nivel strategic, nivel tactic ș i nivel operaț ional.

Nivel strategic sau nivel superior:

• Îngrijorat de dezvoltarea misiunii organizaț iei, obiectivelor ș i strategiilor.
• Deciziile strategice luate la nivel înalt - Se referă la probleme critice pentru supravieț uirea ș i succesul
• Implica analiză ș i judecată
• Comparabil cu deciziile neprogramate - informaț iile disponibile sunt incomplete

Nivel tactic sau nivel mediu:

• Luate la mijlocul ierarhiei manageriale
• Managerii planifică, organizează, conduc ș i controlează activităț ile altor manageri
• Uneori denumite decizii operaț ionale – Relativ structurate
• O singură decizie strategică necesită o serie de decizii tactice implementabile.
• Mai specific ș i funcț ional
• Informaț ii uș or disponibile - mai puț ină incertitudine ș i complexitate
• Variabilele de decizie pot fi prognozate ș i cuantificate - impactul este relativ localizat ș i de scurtă durată

Nivel de supraveghere sau operativ:

• Cel mai scăzut nivel în ierarhia managerială.
• Managerii coordonează activitatea lucrătorilor non-manageriali
• Asiguraț i-vă că sarcini specifice sunt îndeplinite, lucrări de birou de rutină

Cap 1 | [Link] 9
 [Link] | Mai 2011

Componentele sistemului de informaț ii pe bază de computer (CBIS)

CBIS este un sistem de informare în care calculatoarele joacă un rol major. Componente-
• H/w - Include maș ini (CPU, echipamente, dispozitive)
• S/w- Programe de calculator ș i manuale care suportă
• Date - fapte pentru a produce informaț ii utile
• Procedură - Politici care guvernează operaț iunile computerului
• Utilizatori - Operatorii includ utilizatori, programatori, analiș ti de sistem ș i administratori, DBA

Caracteristicile CBIS sunt următoarele:

1. Obiective prestabilite
2. Subsisteme interrela ț ionate ș i interdependente
3. Sub-sistemul lucrează cu alte sub-sisteme (adică interac ț iune)
4. Munca efectuată de subsistemele individuale este integrată pentru a atinge obiectivul central
5. Succesul unui sistem depinde de sub-sistem

Principalele domenii de aplicaț ii bazate pe calculator sunt:

Domenii majore: Scopul este ...

• Pentru a asigura viabilitatea financiară, planificaț i ș i monitorizaț i bugetele.

Finanț e și • Ajută la prognozarea veniturilor, utilizarea optimă a fondurilor.

contabilitate • Zonele sub-aplica ț iei includ contabilitatea financiară, G/L, AR/AP, BS, numerar
management etc.

• Pentru a maximiza vânzările ș i a asigura satisfacț ia clienț ilor.

Marketing ș i vânzări
• Altele - clienț i noi, publicitate, procesarea comenzilor, servicii post-vânzare etc.

• Pentru a desfăș ura optim omul, maș ina ș i materialul pentru a maximiza producț ia sau serviciul.
Producț ie sau
• Altele - controlul costurilor indirecte ș i controlul de ș eurilor, calitatea produsului, utilaje
fabricare
întreț inere, CAD (Proiectare Asistată de Calculator), CAM (Fabricare Asistată de Calculator)

• Pentru a menț ine un nivel optim de stoc de materii prime, unelte ș i echipamente componente.
Inventar / Magazine
• Minimizează costul de păstrare a stocurilor ș i riscul de oprire a producț iei din cauza stocului
management
penurie. De exemplu: EOQ, ABC

• Pentru a avea oamenii potriviț i la locul potrivit.

Gestiunea resurselor umane
• Se ocupă de recrutare, salariu, formare, promovare, administraț ie.

Cap 1 | [Link] 10
 [Link] | Mai 2011

TIPURI DE SISTEME DE INFORMAȚII LA DIFERITE NIVELURI

Datele disponibile în diferite domenii funcț ionale ale unei organizaț ii pentru management:

La cel mai mic nivel,

• Gestionat de managerii la nivel operaț ional (cum ar fi supervizorul, responsabilul de secț ie),
• Informaț iile din diverse surse sunt colectate
• Muncă de birou de rutină - fără proces de decizie
• Organizarea corespunzătoare a datelor pentru procesare ulterioară este importantă – este nevoie de suficiente resurse umane

La nivelul mediu,
• Procesul de decizie începe.
• Informaț iile din diferite surse interne ș i externe sunt colectate ș i procesate
• Managerii de nivel mediu personal cheie - Folosiț i instrumente de analiză ș i produse software tipice pentru a raporta la
nivel mai înalt cu opț iuni ș i efecte posibile

La nivel înalt,
• Deciziile sunt luate pe baza informaț iilor transmise de managementul mediu.

Sistemele informaț ionale pot fi clasificate în 3 categorii mari în funcț ie de tipul de activităț i în care se concentrează.
business enterprise- 1)OSS 2) MSS 3) OAS

- TPS - DSS - Text

- MIS EIS Gestionarea E-documentelor

- ERP ESS - E-messaging

- Tele-Conf.

Cap 1 | [Link] 11
 [Link] | Mai 2011

SISTEME DE SUPORT AL OPERAȚIUNILOR (OSS)

Obiectivul este de a îmbunătă ț i eficien ț a opera ț ională a întreprinderii. Deoarece aceste sisteme sunt preocupate de
operaț iuni, ei folosesc date interne în principal pentru managerii de niveluri inferioare. Acestea sunt clasificate în continuare în:
1. Sisteme de procesare a tranzac ț iilor (TPS)
2. Sistemele de informa ț ii de management (SIM)
3. Sisteme de Planificare a Resurselor Întreprinderii (ERP)

1) Sisteme de procesare a tranzacț iilor (TPS)

TPS la cel mai mic nivel de management este un sistem de informa ț ii care manipulează date din afaceri
tranzacț ii. Orice activitate de afaceri, cum ar fi vânzările, achiziț iile, producț ia, livrările, plăț ile sau încasările implică
tranzacț ie ș i aceste tranzacț ii trebuie să fie organizate ș i manipulate pentru a genera diferite produse informaț ionale
pentru utilizare externă. De exemplu, vânzarea unui produs unui client va genera necesitatea de informaț ii suplimentare precum facturarea clientului,
starea inventarului ș i creș terea soldului AR.

În mod tipic, un TPS implică următoarele activităț i -

o Capturarea datelor pentru a le organiza în fiș iere sau baze de date
o Procesarea fiș ierelor/bazelor de date folosind software
o Generarea rapoartelor de informaț ii
o Prelucrarea cererilor

Un TPS poate urma pregătirea periodică a datelor ș i procesarea în loturi (de exemplu, salarii) sau procesarea online (de exemplu.
controlul stocurilor). Acesta oferă un statut actualizat

Componente TPS (-IPO-uri-)

• Documentele sursă, cum ar fi comenzile de la clienț i, vânzările, chitanț ele, facturile, comenzile de achiziț ie ș i cartelele de timp ale angajaț ilor, sunt
dovezile fizice ale inputurilor în TPS. Scopul - captarea datelor, standardizarea operaț iunilor, înregistrare pentru viitor
referinț ă etc.
• Utilizarea jurnalelor ș i registrelor pentru a oferi o înregistrare permanentă ș i cronologică a introducerilor.
• Stocare: Registrul ș i fiș ierele oferă stocarea datelor atât în sisteme manuale, cât ș i în cele computerizate. De exemplu: GL, AP/AR
cărț i de contabilitate
• Ieș iri: Orice document generat în sistem este o ieș ire. Unele documente sunt atât ieș iri, cât ș i intrări.
Rapoartele financiare rezumă rezultatele procesării tranzacț iilor conform standardelor de raportare

Caracteristicile TPS
• Volum mare de date: TPS este orientat pe tranzac ț ii -> volume mari de date -> necesită stocare mai mare
capacitate. Datele relevante sunt capturate rapid ș i corect.
• Automatizarea operaț iunilor de bază: TPS îș i propune să automatizeze operaț iunile de bază. Sursa importantă de actualitate
informaț ii despre date
• Beneficiile sunt uș or de măsurat: TPS reduce volumul de muncă al oamenilor ș i îmbunătăț eș te eficienț a. Beneficiile sunt tangibile.
ș i uș or de măsurat. Prin urmare, analiza cost-beneficiu este uș or de realizat. Acceptarea de către utilizatori este, de asemenea, uș oară.
• Sursa de intrare pentru alte sisteme: TPS este sursa de bază a informaț iilor interne pentru alte sisteme. Greu
fiabilitatea pe TPS o face importantă pentru deciziile tactice ș i strategice deopotrivă.

Cap 1 | [Link] 12
 [Link] | Mai 2011

2) Sisteme de Informare în Management (SIM)

• MIS vs. TPS - MIS ajută managerii în luarea deciziilor ș i rezolvarea problemelor, spre deosebire de TPS, care sunt
orientat spre operaț iuni. Poate utiliza rezultatele TPS.
• Sistem integrat utilizator-maș ină care oferă informaț ii pentru a sprijini controlul operaț ional, managementul
control, luarea deciziilor ș i rezolvarea problemelor

• Sistemele de informaț ii pot fi dezvoltate astfel încât rapoartele necesare să fie pregătite regulat pentru a susț ine activităț ile recurente.
decizii
• Utilizează resurse precum hardware, software, personal, proceduri, consumabile
• Proiectat pentru a oferi informaț ii precise, relevante ș i actualizate managerilor de la diferite niveluri

• Management: Un manager poate fi necesar să efectueze următoarele activităț i într-o organizaț ie.
Stabiliț i obiectivele ș i planificaț i modul în care le veț i atinge
Organizează resursele
Funcț ii de control al exerciț iului
Monitoriza rezultatele
Astfel, managementul cuprinde procesele sau activităț ile care descriu ce fac managerii în funcț ionarea
organizaț ia lor, planifică, organizează, iniț iază ș i controlează operaț iunile.

• Informaț ii: Seturi de fapte, cifre ș i simboluri procesate pentru situaț ia actuală de luare a deciziilor
• Sistem: Un set de componente, activită ț i, procese ș i fiin ț e umane care interac ț ionează împreună pentru a
realiza un obiectiv comun. Funcț iile MIS:

Cap 1 | [Link] 13
 [Link] | Mai 2011

Caracteristicile unui MIS eficient / Factori de luat în considerare pentru proiectarea unui MIS eficient

Orientat spre management:

• Dezvoltarea MIS ar trebui să înceapă cu evaluarea nevoilor de management ș i a obiectivelor de afaceri
• MIS este necesar la toate nivelurile de management

Managementul a direcț ionat:

• Managementul ar trebui să dirijeze activ eforturile de dezvoltare ale sistemului în orice moment.
• De exemplu: proiectarea sistemului, implementarea sistemului, specificaț ii

Integrat:
• Toate informaț iile funcț ionale ș i operaț ionale ale sub-sistemului ar trebui să fie legate între ele într-o singură entitate
• Ajută la generarea de informaț ii mai semnificative ș i cuprinzătoare

Fluxuri de date comune:

• Utilizaț i procedurile comune de IPO ș i mass-media

• Elimină duplicarea muncii

• Simplifică operaț iunile

Bază de date comună:

• Baza de date este "superfiș ierul" care consolidează ș i integrează înregistrările de date anterior stocate în date separate
fiș iere
• Accesat de mai multe sub-sisteme de informaț ii
• Elimină duplicarea în stocarea datelor, actualizare, ș tergere ș i protecț ie

Computerizat
• Utilizarea computerelor creș te eficienț a, viteza, acurateț ea ș i consistenț a sistemului
• Gestionaț i o gamă largă de aplicaț ii, reducerea personalului administrativ

Planificare:
• Dezvoltarea MIS necesită 3 sau mai mulț i ani
• Consideraț i obiectivele ș i cerinț ele viitoare ale informaț iei firmei
• Evitaț i posibilitatea de obsolescenț ă a sistemului înainte ca sistemul să intre în funcț iune

Concept de subsistem:
• Sistemul de informa ț ii de management (MIS) trebuie să fie împăr ț it în sub-sisteme u ș or de digerat, care pot fi implementate unul câte unul de

developing a phasing plan

Concepț ii greș ite sau mituri despre MIS: (- Calculatoarele sunt mai precise -)

• MIS se referă la utilizarea computerelor - MIS poate fi sau nu bazat pe computer; computerul este doar un instrument

• Mai multe date înseamnă mai multe informaț ii pentru manageri - Nu este vorba despre cantitatea de date, ci despre relevanț a acesteia, care este

Important. O masă neorganizată de date creează confuzie.

• Acurateț ea în raportare este foarte importantă - adevărat pentru nivelul operaț ional. Este fals pentru managementul superior, deoarece ei

sunt preocupate de decizii generale. Niveluri mai mari de acurateț e implică costuri mai mari.

Cap 1 | [Link] 14
 [Link] | Mai 2011

Cerinț e preliminare pentru un MIS eficient

-
• Superfiș ier
• Împărț it în sub-seturi majore de informaț ii
• Îmbunătăț eș te accesibilitatea ș i reduce redundanț a
• Caracteristicile sale importante sunt:
• Fiecare subsistem utilizează aceleaș i date, adică o sursă comună de date.
• Reduce duplicarea eforturilor
• Orientat către utilizator
• Disponibil doar pentru persoanele autorizate
• Controlat de o autoritate separată, cunoscută sub denumirea de Sistem de Gestionare a Bazelor de Date (DBMS)

2. Personal calificat în sistem ș i management:

• Două categorii de ofiț eri, ș i anume: (1) experț i în sisteme ș i calculatoare ș i (2) experț i în management.
• Difficult de a atrage ș i de a păstra experț i potriviț i

[Link] Managementului Superior:

• Sprijin esenț ial pentru că-
• În caz contrar, managerii subordonaț i devin lethargici.
• Resursele implicate sunt mari

[Link] ș i între ț inerea MIS:

• Controlul presupune că funcț ionarea sistemului se face conform designului; fără scurtături

• Mentenan ț a implică identificarea domeniilor de îmbunătă ț ire. Metodele formale pentru schimbarea ș i documentarea
schimbări.

[Link] MIS:
• Capabil să satisfacă cerin ț ele de informa ț ie ș i în viitor. Necesită evaluarea SISTEMULUI DE INFORMA Ț II MANAGEMENT.
acț iune adecvată ș i la timp. Evaluarea ar trebui să ia în considerare-
• Dacă există suficientă flexibilitate
• Părerea utilizatorilor ș i a designerilor
• Paș i de acț iune adecvaț i

(- MIS * DB * Personalul care realizează * Sprijinul conducerii superioare * CoM * Evaluare -)

Constrângeri în operarea unui MIS:

1. Lipsa de exper ț i:
• Constrângeri - Lipș a de experț i care pot diagnostica obiectivele organizaț iei ș i oferi o direcț ie
• Remediere - Îngrijirea personalului intern după selecț ia ș i instruirea corespunzătoare

2. Rota ț ia ridicată a exper ț ilor în MIS:

• Restricț ii - Din cauza problemelor legate de plată / promovare, comportament

• Remediu - condiț ii de muncă mai bune, salariu

3. Necoopera ț ia din partea personalului:

• Condiț ii - Neparticipare
• Remediu - Educarea ș i explicarea utilităț ii sistemului; implicarea activă în timpul dezvoltării / implementării

Cap 1 | [Link] 15
 [Link] | Mai 2011

4. Selectarea sub-sistemului:
• Constrângeri - Selectarea sub-sistemului de MIS
• Remediere - Necesitatea ș i importanț a funcț iei MIS ar trebui să fie criterii de ghidare

5. Abordare nestandardizată:
• Constrângerile - Abordarea adoptată pentru proiectarea ș i implementarea MIS-ului este una nestandardizată
• Remediu - Standardizare graduală

6. Dificultate în cuantificarea beneficiilor:

• Constrângeri - Nu comparabil cu costul până atunci, ridică întrebări printre manageri
• Remediu - Managerii să fie educaț i

Efecte/Impactul utilizării calculatorului/tehnologiei computerizate pentru MIS:

1. Cre ș te viteza procesării ș i recuperării datelor

• Situaț ia de afaceri modernă - complexitate, competiț ie, risc-recompensă
• Solicită informaț ii rapide pentru luarea deciziilor
• Capacităț i de calcul ș i stocare

2. Cre ș te eficien ț a MIS-ului

• Informaț ii timely, precise ș i dorite în scopul luării deciziilor

3. Extinde domeniul MIS-

• Aplicaț ii care anterior nu erau fezabile în sistemele manuale sunt acum dezvoltate
• De exemplu, sistem online în timp real

4. Lărge ș te domeniul de analiză -

• Ajută la furnizarea de multiple tipuri de informaț ii cu precizie ș i într-un timp foarte scurt pentru factorii de decizie

• De exemplu, rapoartele de vânzări zilnice detaliate ajută la analizarea slăbiciunilor ș i la luarea de măsuri la timp

5. Integrează diferite sub-sisteme de informa ț ii

• MIS este un grup de sub-sisteme de informaț ii - producț ie, finanț e, marketing etc.
• O bază de date comună ajută la integrarea tuturor ș i, astfel, sprijină controlul operaț ional ș i de management, strategia.
planificare

6. Gestionează complexitatea crescută a designului ș i operării sistemului -

• Design-ul sistemelor a devenit complex din cauza multitudinii de variabile.
• Software-ul pentru calculatoare ajută la dezvoltarea programelor MIS

7. Informa ț ii mai cuprinzătoare

De exemplu, hawk-eye (- COMPS -> Creș te eficienț a ș i domeniul de aplicare al analizei „MIS”. Oferă informaț ii I C C -)

Cap 1 | [Link] 16
 [Link] | Mai 2011

Limitările sistemului de informaț ii de management

1. Calitatea rezultatelor - depinde de cantitatea de input ș i procese (de exemplu, GIGO)

2. Consideră factorii cantitativi - Ignoră moralele, atitudinea

3. Mai pu ț in util pentru a lua decizii neprogramate.

4. Lipsă de flexibilitate necesară - pentru a se actualiza rapid în func ț ie de nevoile în schimbare

5. Nu pot oferi pachete de informa ț ii personalizate

6. Nu este un substitut pentru managementul eficient - Doar un instrument managerial pentru luarea deciziilor / rezolvarea problemelor

7. Eficacitatea redusă dacă există schimbări frecvente în conducerea de vârf, structura organiza ț ională ș i echipa opera ț ională

8. Eficien ț a redusă dacă informa ț iile sunt re ț inute

Cap 1 | [Link] 17
 [Link] | Mai 2011

ERP (consultaț i Capitolul 7)

Definiț ie: „Sistemul ERP este un sistem de management al afacerii complet integrat care integrează nucleul afacerii ș i
procesele de management pentru a oferi unei organiza ț ii un mediu structurat în care deciziile cu privire la
cerere, ofertă, operaț ional, personal, finanț e, logistică etc. sunt susț inute pe deplin de informaț ii precise ș i fiabile
informaț ii despre timp.

Obiective:
• a oferi suport pentru adoptarea celor mai bune practici de afaceri
• a implementa aceste practici cu scopul de a spori productivitatea ș i
• pentru a oferi puterea clienț ilor ș i furnizorilor de a modifica procesele de afaceri implementate pentru a se potrivi nevoilor lor

Model ERP: Un sistem ERP integrează diverse PROCESE DE AFACERI, aș a cum este prezentat
Sistem de afaceri: Include următoarele aspecte - Prognoză, Obiective, Strategie, Alocarea resurselor
monitorizare ș i control
2)Produc ț ie: Planificare, Procese de lucru, Sistem de achizi ț ii ș i procurări, Managementul inventarului
3) Între ț inere: Planificare, defec ț iune, între ț inere preventivă ș i condi ț ionată
4) Controlul Calită ț ii: Evaluare conform standardelor ș i procesului BY, materiale ș i loca ț ia centrului de lucru, Analiză
5)Marketing: Analiza pie ț ei/clientului/produse, Prognoza vânzărilor ș i bugetarea; Cercetare de marketing
6) Finan ț e: Planificare ș i control; Managementul fondurilor pe termen lung, CF, FSA, Costuri, impozitare
7)Personal: planificarea resurselor umane, recrutare ș i formare; evaluare; managementul compensa ț iei; sănătate ș i securitate

8) Consolidarea opera ț iunilor de afaceri: Contabilitate pe unită ț i ș i divizii, func ț ii

Cap 1 | [Link] 18
 [Link] | Mai 2011

BENEFICIILE ERP ≠ Cap. 7 [- Client -> Bunuri Achiziț ionate -> Bunuri Vândute -> Documentaț ie / rapoarte -> ☺ -> Extindere internaț ională -]

Există numeroase beneficii ale ERP care pot fi încadrate în următoarele grupuri:

1. Utilizarea mai bună a resurselor organiza ț ionale: modelul ERP ajută la indicarea locului unde resursele se găsesc cel mai bine

utilizare; utilizare optimă.

[Link] Operationale Inferioare: Performan ț ă de afaceri îmbunătă ț ită prin reducerea timpului de ciclu, inventar
reducere, îmbunătăț irea îndeplinirii comenzilor, creș terea agilităț ii în afaceri => Profituri mai bune.

[Link] proactive: Deciziile trebuie luate cu anticipa ț ie fa ț ă de schimbările de mediu preconizate.

ș i miș cări competitive anticipate. Decizie reactivă.
4. Decizii Decentralizate: Deciziile sunt luate în acele puncte în care acestea sunt relevante
pentru execuț ie. Tehnologia de procesare mai rapidă ș i SQL ajută + Decizii la niveluri mai joase de management -
mai puț ină presiune asupra nivelurilor superioare de management ș i eliberarea acestora pentru gândirea strategică.

5. Cre ș terea satisfac ț iei clien ț ilor: Defini ț i o abordare de la început până la sfâr ș it pentru gestionarea cererilor clien ț ilor.

Procesarea cererilor Eff-Eff ș i concentrare pe gestionarea relaț iilor cu clienț ii (CRM).

[Link] în Opera ț iunile de Afaceri: Ajustare la nevoile de mediu - limbi diferite

monedele, standardele contabile, etc. pot fi incluse într-un singur sistem.

LIMITĂRI ale ERP(-N.B. Nu se aplică pentru cele mai recente ERP-uri -)

• Un sistem ERP oferă doar starea curentă, cum ar fi comenzile deschise. Managerii trebuie adesea să se uite la
trecutul împreună cu statutul actual pentru a identifica tendinț e ș i modele care ajută la luarea unor decizii mai bune
facând.

• Metodele utilizate în aplicaț iile ERP nu sunt integrate cu alte organizaț ii sau
sisteme divizionare. În plus, ele nu includ inteligenț a externă.

Unele pachete ERP majore disponibile pe piaț a indiană sunt SAP, Aplicaț iile Oracle, Ramco Marshals
eBPC-uri, Activera ș i Baan ERP.

Consultaț i cap. 7 pentru următoarele subteme

• Caracteristicile ERP (Evaluarea ERP realizată pe următoarele criterii)(-Sugestie: FM Tally Co. -)
• Funcț iile ERP (-Sugestie: Multi: MPS -)

Cap 1 | [Link] 19
 [Link] | Mai 2011

SISTEME DE SUPORT PENTRU MANAGEMENT (MSS)

MSS se concentrează pe utilizările manageriale ale resurselor de informaț ii ș i oferă informaț ii managerilor pentru planificare.
procesul decizional. Informaț iile furnizate de aceste sisteme se bazează atât pe datele interne, cât ș i pe cele externe utilizând
diverse instrumente de analiză a datelor. 3 tipuri de MSS, ș i anume:

• Sisteme de suport pentru decizii (DSS)

• Sistem de Informaț ii Executive (Suport) (EIS)
• Sisteme expert

MSS

DSS EIS ES

• Pentru nivelul superior

• Computerizat interactiv
sistem de informaț ii • Caracteristici DSS foarte dezvoltat
•
Acces online - Timp util de la Intrare la Iesire
Respectă, Personalizează,
Decizie executivă: Incendiul de la casa lui Stephen
• Buz. Aplicaț ii ș i Nevoi
Rezolvă •
• Beneficii
• Suport • Mediul de Decizie
Flexibil, Uș or • Roluri ș i caractere. • Proprietăț i
• 4 Componente: DoSaS sunt • Vs. Tradiț ional: • Componente
din UDP, Madras • Echipa de cricket

SISTEME DE SUPORT PENTRU DECIZII (DSS)

Definiț ia DSS - Sistem informaț ional interactiv computerizat care sprijină activităț ile de luare a deciziilor în afaceri.
• Compilarea informaț iilor utile din datele brute ș i rezolvarea problemelor.
• Oferă instrumente managerilor pentru a-i ajuta să rezolve probleme semi-structurate ș i nestrucurate, într-un
mod personalizat
• Informaț ii tipice pe care un DSS le-ar putea aduna ș i prezenta ar fi:
• un inventar al tuturor activelor de informaț ie actuale
• figuri de vânzări comparative; cifrele de venituri prognozate pe baza presupunerilor
• consecinț ele diferitelor alternative de decizie

DSS vs. Sisteme de Decizie Programate (PDS)

• DSS - Un DSS susț ine procesul de luare a deciziilor umane, mai degrabă decât să ofere un mijloc de a-l înlocui.
• Sistemele PDS care înlocuiesc procesul decizional uman, mai degrabă decât să-l susț ină, sunt uneori numite programate.
sisteme de decizie (PDS). Aceste sisteme sunt utilizate pentru a lua decizii de rutină, structurate, cum ar fi aprobarea
împrumuturi sau credit etc.
• Diferenț ă - În PDS, accentul este pe a face ceva mai eficient. Pe de altă parte; în DSS, accentul este
în a ajuta factorii de decizie să devină mai eficienț i.

Cap 1 | [Link] 20
 [Link] | Mai 2011

Caracteristicile DSS: DSS sunt caracterizate prin cel puț in 3 proprietăț i:

Ei sus ț in luarea deciziilor semi-structurate sau nestruturate.
2. Ele sunt suficient de flexibile pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale deciden ț ilor
Sunt u ș or de utilizat

[Link] ț inerea deciziilor semi-structurate ș i nestrucrate

• Decizii structurale - uș or de luat dintr-un set dat de date de intrare, programate destul de uș or. De exemplu, datorii restante
notificare de reamintire

• Decizii nestructurate ș i decizii semi-structurate - decizii pentru care informaț ii parț iale sunt disponibile

Pa ș ii în rezolvarea unei probleme cu DSS sau Cum un semi-

o problemă structurată ar putea fi rezolvată prin utilizarea unui DSS.

• În primul rând, problema este definită ș i formulată.

• Apoi este modelat cu software DSS.
• În continuare, modelul este executat pe computer pentru a oferi
rezultate. Modelatorul, în revizuirea acestor rezultate, ar putea
decide să reformuleze complet problema, rafinează
modelul, sau foloseș te modelul pentru a obț ine alte rezultate.
• De exemplu. Simularea fluxurilor de numerar - mai multe iteraț ii

2. Flexibilitatea de a se adapta la nevoile în schimbare

Deciziile semi-structurate ș i nestrucurate pot să nu se conformeze unui set de reguli de luare a deciziilor.
Trebuie să permită utilizatorilor să îș i modeleze propriile nevoi de informaț ii. Adaptabil la schimbările nevoilor de informaț ii –
formate de ieș ire, interogări spontane
Designerul DSS trebuie să-l facă flexibil ș i nu rigid

3. U ș urinț a de a învă ț a ș i de a folosi

Folosite de utilizatori care nu sunt profesioniș ti în domeniul informaticii
Uneltele DSS ar trebui să fie uș or de învăț at ș i de utilizat
Interfeț e orientate pe utilizator, cum ar fi grile, grafice, limbaje de programare non-procedurale de a patra generaț ie (4GL),
engleză naturală, documentaț ie uș oară ș i interfeț e grafice utilizator (GUI)

Exemple de DSS în contabilitate

• Sistem General de Suport Decizional - Utilizatorul lucrează interactiv cu computerul pentru a dezvolta un model ierarhic
al problemei de decizie.
• Sistem de Bugetare a Capitalului - De exemplu, deciziile NPV, IRR pentru a evalua alternativele de investiț ie

• Sistem de contabilitate a costurilor - De exemplu, industria sănătăț ii necesită controlul costurilor de furnituri, maș ini, personal etc.

• Sistem de Analiză a Variaț iei Bugetare - De exemplu, rapoarte lunare de variaț ie pe divizii

Cap 1 | [Link] 21
 [Link] | Mai 2011

PATRU COMPONENTE ALE UNUI DSS (- DoSaS sunt din UDP, Madras -)

Utilizator-Utilizator este de obicei un Manager care se ocupă de probleme nestructurate sau semi-structurate.
• Nu este necesar să fii expert tehnic. Este necesară doar înț elegerea problemei ș i a factorilor care trebuie luaț i în considerare.

• 2 clase largi de utilizatori:

o Manager: Utilizatorii care au cunoș tinț e de bază în utilizarea computerului ș i doresc ca DSS să fie foarte prietenos cu utilizatorii.

Managerul poate fi la orice nivel de autoritate în organizaț ie

o Specialist în personal (Analiș ti): Utilizatori care sunt mai orientaț i spre detalii ș i dispuș i să folosească complexe
sistem în activitatea lor zilnică.

Baze de date - DSS include una sau mai multe baze de date. Baze de date conț in atât date "de rutină, cât ș i nerutine" din
ambele surse „interne ș i externe”. Baza de date este implementată la 3 niveluri, aș a cum este enumerat mai jos
a) Nivel fizic: Implică implementarea bazei de date pe discul dur, adică stocarea datelor în
hard disk. Managementul stocării ș i accesului este controlat de OS.
b) Nivel Logic: Este conceput de programe profesioniste, care au cuno ș tinț e complete despre DBMS. Se ocupă
cu natura datelor stocate, schema datelor. Stocarea este logic împărț ită în diverse
tabele care au rânduri ș i coloane ș i tehnicile pentru definirea relaț iilor cu indecș i.
c) Nivel extern: Nivelul logic define ș te schema care este împăr ț ită în unită ț i mai mici cunoscute sub numele de sub-
scheme-uri ș i datele oferite managerilor, fiecare sub-schemă con ț inând toate datele relevante necesare unui
manager.

Limbi de planificare (-PL-)-Două tipuri sunt:

• PL de uz general - Utilizat pentru a efectua sarcini obiș nuite, cum ar fi bugetarea, prognoza. De exemplu, prin intermediul foilor de calcul.

• PL cu scop special - Limitat ca domeniu, dar de obicei fac anumite sarcini mai bine decât PL-urile de uz general.
De exemplu, limbile statistice, cum ar fi SAS, SPSS

Limbajul de planificare a modelului de bază permite utilizatorului să menț ină un dialog cu baza de modele, care este creierul DSS.
deoarece efectuează analize cantitative, manipulări de date, calcule, funcț ii matematice.

Bază de date corporativă

Baza de date a utilizatorului

Model DSS
baza

Cap 1 | [Link] 22
 [Link] | Mai 2011

Sisteme de Informaț ii Executive (SIE)

EIS – este un DSS care este conceput pentru a satisface nevoile speciale ale managerilor de nivel înalt.
"EIS" ș i "ESS" (sistem de suport executiv) sunt folosite interschimbabil. Dar ESS > EIS. ESS include suplimentar
capabilităț i precum e-mail.
Executiv: Manager de nivel înalt care exercită o influenț ă puternică asupra deciziilor.

Caracteristici:

EIS este un CBIS care serve ș te nevoia de informa ț ii a executivilor de top.

2) EIS permite utilizatorilor să extragă date sumare ș i să modeleze complex: nu este nevoie să înve ț e limbaje de interogare, statistice.
formule sau abilităț i de calcul înalt.

EIS oferă acces rapid la informa ț ii de actualitate ș i acces direct la rapoarte de management.
EIS este capabil să acceseze atât date interne, cât ș i externe.
EIS oferă un instrument extins de analiză online, cum ar fi analiza tendin ț elor, condi ț iile pie ț ei etc.

6) EIS poate fi cu u ș urinț ă dotat cu suport DSS pentru luarea deciziilor.

Roluri executive ș i luarea deciziilor:

Cele mai multe decizii executive se încadrează în una dintre cele trei clase -

[Link] strategică: Se referă la direc ț ia generală pe termen lung a organiza ț iei. De către CEO.
[Link] tactică: Se referă la cum, când, unde ș i ce aspecte sunt implicate în punerea în aplicare a planului strategic.
3. Combaterea incendiilor: Se referă la probleme majore care trebuie rezolvate la nivel executiv. De exemplu, proces de amploare, grevă

De asemenea, executivii au nevoie de un anumit grad de control pentru a se asigura că aceste activităț i sunt desfăș urate corect.
Control: Exercitaț i control general asupra organizaț iei. Revizuiț i periodic ș i comparaț i cu planurile.

Mediul de Decizie Executivă

Adesea, executivii se bazează pe propria intuiț ie, pe instinct ș i pe experienț a anterioară, mai degrabă decât pe metode sofisticate.
abilităț i analitice”. Cinci caracteristici ale tipurilor de informaț ii (responsabile pentru acest fenomen) sunt-

1. Sursă informală: Se bazează puternic pe surse informale - prânz de echipă, TV, media, evenimente sociale, discu ț ii informale
[Link] scăzut de detaliu: Deciziile sunt luate prin observarea tendin ț elor generale. Viziune macro / imagine de ansamblu.
3. Lipsa structurii: Multe decizii sunt relativ nestructurate.
4. Grad ridicat de incertitudine: Lipsă de precedent. Rezultate posibile ș tiinț ific, nu predictibile din ac ț iuni.
5. Orientare spre viitor: Deciziile de planificare strategică necesare pentru a modela evenimentele viitoare. Trebuie să ne adaptăm la schimbare.

Roluri ș i Caracteristici EIS

EIS oferă executivilor acces la date financiare, informa ț ii de marketing ș i vânzări, informa ț ii HR,
date de fabricaț ie ș i informaț ii competitive/strategice. EIS-ul de afaceri include facilităț i precum e-mail, cuvânt
procesare, foi de calcul, fluxuri de ș tiri etc.
• Un instrument care oferă acces direct online la informaț ii relevante (adică oportun, precise ș i utile) într-un
format util ș i navigabil.
• Necesită timp limitat, abilităț i limitate de tastare ș i puț ină experienț ă directă cu computerele
• Ajută la identificarea problemelor generale ș i la localizarea cauzei de bază

Cap 1 | [Link] 23
 [Link] | Mai 2011

Sistemele de informaț ii executive diferă de sistemele de informaț ii tradiț ionale în următoarele moduri:

(- Nivelul de management decide „Natura informaț iilor”, „Surse ș i format ș i interfaț ă”. Mai multe detalii în detaliu -)

Ș i...
1. Informa ț ii prezentate într-un format pictural sau grafic
Informa ț iile sunt prezentate într-un format sumar, cu posibilitatea de a ‚ aprofundiza’ detaliile.

Focalizarea puternică a unui EIS se datorează expresiei "ceea ce este măsurat se realizează." Managerii sunt în mod special
atenti la informaț ii concrete despre performanț a lor atunci când sunt disponibile superiorilor lor.

Conț inutul EIS

Un set practic de principii pentru a ghida proiectarea măsurilor ș i indicatorilor care trebuie incluș i într-un EIS este
prezentat mai jos
• Munca în echipă ș i competiț ia prietenoasă - Promovează-o

• Proprietate comună - Trebuie să încurajeze managementul ș i personalul să împărtăș ească proprietatea obiectivelor
• Disponibilitate ș i Confidenț ialitate - Informaț iile EIS trebuie să fie disponibile pentru toată lumea. Informaț iile confidenț iale sunt excluse.

• Evolve - cu nevoi schimbătoare

• Uș or de înț eles ș i de colectat - Măsurile EIS trebuie să fie uș or de înț eles, iar datele să fie uș or de colectat

• Reflecta obiectivul organizaț iei - Bazat pe o viziune echilibrată asupra obiectivului organizaț iei în domeniile
productivitate, calitate, servicii pentru clienț i etc.

• Reflecta contribuț ia fiecăruia - într-o manieră corectă ș i constantă. Nepartinitor.

(- Executivii de cricket. -> Echipa călătoreș te împreună în autobuz AC Volvo. Obiectiv ș i contribuț ie uș or de înț eles -)

Cap 1 | [Link] 24
 [Link] | Mai 2011

SISTEME EXPERTE

• Sistem de suport pentru decizii foarte dezvoltat care utilizează cunoș tinț e deț inute în general de un expert

• -Sisteme software care imită procesele de raț ionament ale experț ilor umani ș i oferă decidenț ilor
cu tipul de sfaturi pe care l-ar primi de obicei de la astfel de sisteme experte
• Capacitatea de a explica procesul de raț ionare care a fost folosit pentru a lua decizii.

De exemplu, un sistem expert în domeniul gestionării portofoliului de investiț ii ar putea pune utilizatorului său o serie de întrebări specifice referitoare la
în investiț ii pentru un anumit client, cum ar fi - cât poate fi investit. Are clientul vreo preferinț ă cu privire la specific?
tipuri de valori mobiliare? Ș i aș a mai departe.

Unele dintre APLICAȚIILE DE AFACERI ale Sistemelor Expert sunt următoarele:

(i) Contabilitate ș i Finanț e: Sfaturi/ajutoare privind impozitele, investiț iile, modelele de prognoză
(ii) Marketing: Ajută la ____ cotele de vânzări, cererile clienț ilor, momentul marketingului, discount
(iii) Producț ie: Ajută la ____ procesul să decurgă corect, calitate, măsuri corective, facilităț i,
programarea sarcinilor în atelierele de lucru, selectarea rutelor de transport, designul produsului

(iv) Personal: Ajută în ____ evaluarea calificărilor candidaț ilor

(v) General Business: Ajută în ___ propuneri de proiecte, strategii de achiziț ie, educarea cursanț ilor, evaluarea
performanț ă.

NEVOIE pentru Sistemele Expert

• Munca expertă este scumpă ș i rară. Lucrătorii cunoș tinț e nu sunt uș or de găsit ș i păstrat, iar companiile sunt adesea
se confruntă cu o penurie de talente în poziț ii cheie.
• Ei pot adesea să gestioneze doar câteva factori deodată (-X multitasking-)

Atât aceste limite impuse de capacitatea de procesare a informaț iilor umane, cât ș i ritmul grăbit în care afacerea
este desfăș urat astăzi impune o limită practică asupra calităț ii deciziilor umane, ceea ce generează o nevoie de expert.
sisteme

BENEFICIILE sistemelor expert

(i) Informaț ie într-o formă inactivă astfel încât să poată fi convocată oricând, aproape ca un expert în viaț a reală.
(ii) Nu sunt supus unor căderi umane precum oboseala, fiind prea ocupat sau părtinitor

(iii) Păstrează cuno ș tinț ele care ar putea fi pierdute prin pensionare-demisie-moartea unei persoane recunoscute
expert de companie
(iv) Asistaț i novicii în a gândi aș a cum o fac profesioniș tii experimentaț i.

(v) Folosit eficient ca un instrument strategic în domeniul marketingului produselor, reducerii costurilor etc.

Totuș i, sistemele expert nu sunt întotdeauna soluț ia pentru problemele manageriale / organizaț ionale.

Cap 1 | [Link] 25
 [Link] | Mai 2011

Unele dintre PROPRIETĂ ȚILE pe care aplica ț iile poten ț iale ar trebui să le de ț ină pentru a se califica pentru Sistemul Expert

dezvoltarea este următoarea:

• Disponibilitate: a expert(ilor) capabili să comunice modul în care rezolvă problemele la care se referă
Sistemul expert va fi aplicat.
• Expertiză: Soluț iile problemei necesită eforturile experț ilor. Asta înseamnă că doar câț iva deț in
cunoș tinț e, tehnici ș i intuiț ie necesare.

• Domeniul: Domeniul sau aria de subiect a problemei este relativ mic ș i limitat la un domeniu relativ bine
zona de problemă definită

• Structura: Procesul de soluț ie trebuie să fie capabil să facă faț ă datelor prost structurate, incerte, lipsă ș i conflictuale.
• Complexitate: Soluț ia necesită procesarea inferenț elor logice, ceea ce nu ar fi uș or de gestionat de
procesare informaț ională convenț ională

(- Experț ii ar trebui să fie disponibili - care au cunoș tinț e de specialitate -> Pentru probleme prost structurate/complexe -)

COMPONENTE ale Sistemelor Expert (ES)

ES oferă instrumente, informaț ii ș i metode pentru luarea deciziilor în domenii specifice, cum ar fi sistemele care generează
ofertelor competitive, sisteme pentru a sus ț ine aprobarea împrumutului, sisteme pentru a sus ț ine drenajul în domenii specializate unde
experț ii sunt în raritate ș i aș a mai departe. ES este compus în mod tipic din
1. Bază de Cuno ș tinț e
2. Motor de Inferen ț ă
3. Subsystema de Achizi ț ie a Cuno ș tinț elor (-Dezvoltarea ș i între ț inerea bazei de cuno ș tinț e -)
4. Interfa ț a utilizatorului

1) Baza de cunoș tinț e (KB): Baza de cunoș tinț e stochează regulile, datele ș i relaț iile care sunt folosite pentru a rezolva
probleme ș i conț ine fapte specifice despre domeniul de expertiză.

• De exemplu, acolo unde un agent de asigurări are nevoie atât de expertiză fiscală cât ș i de sfaturi financiare este un bun candidat pentru un ES cu

două baze de cunoș tinț e.

• Un set de REGULI trebuie dezvoltat pentru a conecta bazele de cunoș tinț e ș i a rezolva orice conflicte. Cunoaș terea
dobândit de la expert trebuie să fie reprezentat formal, ceea ce se ocupă cu structurarea informaț iilor,
cum să îl manipulezi pentru a deduce date suplimentare ș i pentru dobândirea de cunoș tinț e. Puterea unui sistem tinde să fie
legat de adâncimea ș i lă ț imea cuno ș tinț elor din baza de cuno ș tinț e. Există mai multe tipuri de
tehnici de reprezentare, cum ar fi - Sisteme de reguli de producț ie, un obiect structurat ș i calculul predicatului sau
Logica.

2) Motor de inferenț ă: elementul principal de procesare constând dintr-un sistem de programe care solicită date de la utilizator,
manipulează baza de cunoș tinț e ș i oferă o decizie utilizatorului.

• Îndeplineș te această sarcină pentru a deduce noi fapte, care sunt apoi folosite pentru a trasa concluzii suplimentare.
• Componenta activă a unui ES, deoarece conduce prin cunoaș tere ș i progresează întreaga interacț iune.
motorul de inferenț ă alege „reguli din agendă” pentru a activa
• Tehnici care modelează diferite metode de raț ionament
o Un mecanism de deducț ie în avans examinează mai întâi baza de cunoș tinț e ș i problema în cauză; apoi, încearcă să
descoperi o soluț ie. De exemplu, un ES medical poate fi folosit pentru a examina simptomele unui pacient ș i a oferi o
diagnosticul bazat pe simptomatologie, ES ar putea identifica mai multe boli pe care pacientul le poate avea.
o Cu lanț ul înapoi, pe de altă parte, Motorul de Inferenț ă începe cu o ipoteză sau un scop,
pe care îl verifică apoi împotriva faptelor ș i regulilor din baza de cunoș tinț e pentru consistenț ă. De exemplu, ES
ar putea primi scopul de a "găsi boala(ile) acestui pacient ș i ar lucra de acolo, punând întrebări pe măsura ce
necesar pentru a confirma sau a infirma diagnosticele candidaț ilor.

Cap 1 | [Link] 26
 [Link] | Mai 2011

3) Subsystema de Achiziț ie a Cunoș tinț elor (KAS):Componenta software a unui ES care permite Inginerului de Cunoș tinț e
(KE - un analist de sisteme specializat responsabil pentru proiectarea ș i întreț inerea ES) pentru a construi ș i rafina un ES
baza de cunoș tinț e. KE lucrează cu subsistemul de dobândire a cunoș tinț elor pentru a modela logica decizională ș i a actualiza
bază de cunoș tinț e.
• Dezvoltarea ș i întreț inerea unei baze de cunoș tinț e poate fi realizată folosind instrumente speciale, relativ uș or de utilizat

software prietenos. Acest software oferă un mod convenabil ș i eficient de a captura ș i stoca conț inutul
a bazei de cunoș tinț e. Utilizatorii sunt adesea prezentaț i cu meniuri ș i ș abloane uș or de utilizat pentru introducerea regulilor, faptelor
ș i relaț ia dintre fapte. Odată ce acestea sunt introduse, software-ul stochează corect informaț iile în cunoaș tere
base. Acest software notează că este mult mai uș or ș i mai ieftin să dezvolț i, să actualizezi ș i să îmbunătăț eș ti KB.

4) Interfa ț a Utilizator (UI): Metoda prin care un ES interac ț ionează cu un utilizator. De exemplu, casete de dialog, comenzi de prompt etc.

• Unele ES-uri interacț ionează cu alte aplicaț ii computerizate ș i nu interacț ionează direct cu un om.
• În majoritatea cazurilor, ES solicită utilizatorului să furnizeze informaț ii -> utilizatorul tipăreș te -> datele introduse sunt examinate

prin motorul de interfaț ă ș i comparativ cu faptele, regulile ș i relaț iile din baza de cunoș tinț e -> sugestii
utilizator pentru mai multe informaț ii până când sistemul are suficiente date despre problema actuală astfel încât să poată ajunge la o
concluzie. Astfel, UI pentru un ES este foarte interactiv.

Cap 1 | [Link] 27
 [Link] | Mai 2011

Sistem de Automatizare a Biroului (OAS) - CBIS

Activităț ile de birou diferite pot fi grupate în mod broad în următoarele tipuri de operaț iuni:

• Capturarea documentelor: Documente care provin din surse externe, cum ar fi mail-uri încoming, note, materiale de distribuire,
graficele, diagramele etc. trebuie să fie păstrate.

• Înregistrarea utilizării resurselor: Include păstrarea de înregistrări referitoare la resursele specifice utilizate de
personal de birou.
• Calculaț ii: Include funcț iile obiș nuite ale calculatorului, cum ar fi operaț iile aritmetice de rutină pentru transmiterea facturilor.
calculul dobânzilor etc

• Crearea de documente: Constă în pregătirea documentelor, dictare, editarea textelor etc. ș i necesită
o parte majoră a timpului secretarului.

• Recepț ii ș i Distribuț ie: Include distribuț ia corespondenț ei către destinatarii desemnaț i.

• Depunere, Căutare, Recuperare ș i Urmărire: Legat de completarea, indexarea, căutarea documentelor, care ocupă
timp semnificativ.

(- Capturarea comenzii de cumpărare -> Calcularea costurilor resurselor -> Crearea facturii -> Distribuirea -> Arhivarea ș i urmărirea -)

Aplicarea calculatoarelor pentru a gestiona activităț ile de birou este, de asemenea, denumită automatizare a biroului.

BENEFICIILE sistemelor de automatizare a biroului

• ↑comunicare și acuratețea fluxurilor de comunicare.

• ↓timpul de ciclu între pregătirea mesajelor și primirea mesajelor la destinație.
• ↓costurile comunicării în birou în termeni de timp petrecut de executivi, costul legăturilor de comunicare

CATEGORII de sisteme de automatizare a biroului bazate pe calculator (OAS) ---

• Comun • Captură / Stocare

• Audio / Video
• Automatiza • Acces de la distanț ă • E-mail, Fax, Mesaj vocal
• Preînregistrat
• Copii rapide • X Călătorie

Cap 1 | [Link] 28
 [Link] | Mai 2011

Sisteme de Procesare a Textului

• Cele mai frecvent utilizate componente ale OAS - comunicarea în birou se desfăș oară în scris
• Automatizează dezvoltarea documentelor precum scrisori, rapoarte, memorii etc. Acestea permit utilizarea standard
informaț ii stocate pentru a produce documente personalizate -↓efort ș i erori de tastare
• Poate fi sisteme simple de procesare a textului sau sisteme de editare pe birou. Sistemele de editare pe birou ajută
producț ie rapidă a multiplelor copii ale documentului cu imprimare de calitate.
• Sistemele de editare pe desktop sunt suportate cu imprimante, scanere etc.

Sisteme de Management al Documentelor Electronice

• Util pentru capturarea informaț iilor conț inute în documente, stocate pentru referinț e viitoare ș i pentru a comunica
părț ile relevante pentru utilizatori, pe măsură ce este necesar. Sistemele legate de OAS.

• Util în comunicarea internă. De exemplu, formularul de cerere pentru împrumut depus într-o sucursală a unei bănci poate fi
accesat de ofiț erul de sancț iuni pentru examinare la sediul central sau la orice birou pentru analiza propunerilor de credit.
• Util în accesarea de la distanț ă a documentelor, ceea ce este aproape imposibil cu sistemele manuale
• Locaț ia executivului devine irelevantă pentru accesul la documente. Astfel, aceste sisteme pot fi foarte utile în
un mediu de birou în care executivii care călătoresc împărtăș esc spaț iul de lucru în birou.

Sisteme de Comunicaț ie prin E-Mail

• Agenț iile de afaceri folosesc diferite sisteme de comunicaț ie pentru a trimite ș i a primi mesaje. Acestea includ
telefon, mail ș i fax (Fax), etc. Oferi ț i economie prin - reducerea timpului de trimitere sau primire a
mesaj, fiabilitatea mesajului ș i costul.

• 3-COMONENTE DE BAZĂ ale Sistemelor de Comunicaț ie prin Mesaje (E-mail, Fax, Voce-mail):

(i)EMAIL: Diverse caracteristici ale po ș tei electronice sunt enun ț ate mai jos :
1) Integrarea cu alte sisteme informa ț ionale: Asigură acurate ț ea ș i accesul rapid
2) Dezvoltare ș i editare online: Mesajul de email poate fi dezvoltat ș i editat online înainte de
transmitere. Elimină necesitatea utilizării hârtiei -> mai puț in spaț iu necesar.
3) Transmiterea ș i redirec ț ionarea: Trimiterea de mesaje către mul ț i destinatari simultan. De exemplu, filială
circular -> ar putea fi redirecț ionat/trimis cu/fără vreo modificare sau ataș ament

4)Transmiterea electronică: Transmiterea mesajelor ș i confirmarea transmitere cu e-mailul este

electronic, rapid ș i fiabil
5) Economic: pentru atât comunicarea formală, cât ș i comunicarea informală în cadrul întreprinderii.
6)Portabilitate: Loca ț ia fizică a destinatarului ș i a expeditorului este irelevantă. Accesibil de oriunde

(ii) FAX
1) Comunica ț ia electronică a imaginilor documentelor prin linii telefonice.
Tehnologia faxului „ bazată pe calculator” automatizează comunicarea prin fax ș i permite partajarea faxurilor
facilită ț i. Folose ș te software special ș i servere de fax pentru a trimite ș i a primi mesaje fax folosind
resurse de comunicare comune. Aceste servere au capacitatea de a primi mesaje fax ș i
le va redirecț iona automat către destinatarul dorit după ce acesta a fost vizualizat la computerul central.
În mod similar, managerii dintr-o întreprindere pot lăsa mesajele fax pe server, care le va trimite către
destinatarul destinat automat.

Cap 1 | [Link] 29
 [Link] | Mai 2011

(iii) MESAJ VOCAL

• O variantă de email în care mesajele sunt transmise ca voce digitalizată.
• Destinatarul mesajului vocal are serviciul de mesagerie vocală todiala sau acces la căsuț a de e-mail folosind
echipamentul specificat ș i el poate auzi mesajul vorbit cu vocea expeditorului.
un tip de serviciu de mesagerie vocală securizată poate necesita ca receptorul să introducă un cod de identificare înainte de

accesul este acordat informaț iilor stocate.

Sisteme de teleconferinț ă ș i videoconferinț ă

Conducerea unei întâlniri de afaceri care implică mai mult de două persoane situate în două sau mai multe locuri diferite.
• ↓timpul și costurile întâlnirii, deoarece participanții nu trebuie să călătorească

• Audio sau videoconferinț ă cu sau fără utilizarea sistemelor informatice.

• Cu toate acestea, teleconferin ț ele bazate pe computer au avantajul flexibilită ț ii în ceea ce prive ș te înregistrările pre-înregistrate.

prezentări ș i integrarea cu alte sisteme de informa ț ii. Pe baza PC-ului, camerei digitale ș i vizuale
software de comunicare. Legăturile de comunicare sunt încă destul de scumpe

Cap 1 | [Link] 30