INTRODUCERE ÎN CIBER-SECURITATE

CAPITOLUL 1
Introducere în Securitatea Cibernetică

Introducere în Securitatea Cibernetică - Noț iuni de Bază privind Securitatea Cibernetică:

Securitatea cibernetică este cea mai importantă problemă, deoarece ameninț ările ș i atacurile cibernetice cresc într-o măsură alarmantă.

Atacatorii folosesc acum tehnici mai sofisticate pentru a viza sistemele. Persoanele, mici-
companiile mari sau organizaț iile mari sunt toate afectate. Aș a că, toate aceste firme, fie că sunt IT sau
companiile non-IT au înț eles importanț a securităț ii cibernetice ș i se concentrează pe adoptarea tuturor
măsuri posibile pentru a face faț ă ameninț ărilor cibernetice.

Ce este securitatea cibernetică?

Securitatea cibernetică se referă în principal la oameni, procese ș i tehnologii care colaborează pentru a
cuprinde întreaga gamă de reducere a ameninț ărilor, reducerea vulnerabilităț ii, descurajare, internaț ional
angajament, răspuns la incidente, rezilien ț ă ș i politici ș i activită ț i de recuperare, inclusiv
operaț iuni în reț elele de calculatoare, asigurarea informaț iilor, aplicarea legii, etc.

SAU

Securitatea cibernetică este corpul de tehnologii, procese ș i practici concepute pentru a proteja reț elele,
calculatoare, programe ș i date împotriva atacurilor, deteriorării sau accesului neautorizat.

Termenul securităț ii cibernetice se referă la tehnici ș i practici concepute pentru a proteja datele digitale.

Datele care sunt stocate, transmise sau folosite într-un sistem de informaț ii.

SAU

Securitatea cibernetică este protecț ia sistemelor conectate la Internet, inclusiv hardware, software ș i
date din atacuri cibernetice.

Este format din două cuvinte, unul este ciber ș i celălalt este securitate.

Cyber este legat de tehnologia care conț ine sisteme, reț ele ș i programe sau date.

În timp ce securitatea se referă la protecț ia care include securitatea sistemelor, securitatea reț elei
ș i securitatea aplicaț iilor ș i informaț iilor.

1
INTRODUCERE ÎN SPECTRUL CICBER-SECURITĂȚII

De ce este importanta securitatea cibernetică?

Mai jos sunt enumerate motivele pentru care securitatea cibernetică este atât de importantă în ceea ce a devenit o

lumea digitală predominantă

Atacurile cibernetice pot fi extrem de costisitoare pentru companii.

În plus faț ă de daunele financiare suferite de afacere, o breș ă de date poate provoca, de asemenea, daune incalculabile.
dauna de reputaț ie.

Atacurile cibernetice în zilele noastre devin progresiv mai distrugătoare. Criminalii cibernetici folosesc
moduri mai sofisticate de a iniț ia atacuri cibernetice.

Regulamentele precum GDPR obligă organizaț iile să aibă mai multă grijă de datele personale
datele pe care le deț in.

Din cauza motivelor de mai sus, securitatea cibernetică a devenit o parte importantă a afacerii ș i
accentul acum este pe dezvoltarea planurilor de răspuns adecvate care să minimizeze daunele în cazul unei eventualităț i
un atac cibernetic.

Dar o organizaț ie sau un individ poate dezvolta un plan de reacț ie corespunzător doar atunci când are un bun
înț elegere a fundamentelor securităț ii cibernetice.

Fundamentele securităț ii cibernetice – Confidenț ialitate:

Confidenț ialitatea este despre prevenirea divulgării datelor către părț i neautorizate.

Aceasta înseamnă, de asemenea, încercarea de a menț ine identitatea părț ilor autorizate implicate în partajare ș i deț inere
date private ș i anonime.
Adesea, confiden ț ialitatea este compromisă prin spargerea datelor criptate slab, atacuri de tip Man-in-the-middle
(MITM) atacuri, divulgând date sensibile.

Măsuri standard pentru stabilirea confidenț ialităț ii includ:

Criptarea datelor

Autentificare în doi paș i

Verificare biometrică

Tokenuri de securitate

2
INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA CIBERNETICĂ

Integritate
Integritatea se referă la protejarea informaț iilor de a fi modificate de părț i neautorizate.

Măsurile standard pentru a garanta integritatea includ:

Sume de verificare criptografice

Folosind permisiunile de fiș iere

Surse de alimentare neîntreruppte

Backup-uri de date

Disponibilitate
Disponibilitatea înseamnă că păr ț ile autorizate pot accesa informa ț iile atunci când
necesar.

Măsurile standard pentru a garanta disponibilitatea includ:

Realizarea de backup al datelor pe unităț i externe

Implementarea firewall-urilor

Având surse de alimentare de rezervă

Redundanț a datelor

Tipuri de atacuri cibernetice

Un atac cibernetic este o exploatare a sistemelor ș i reț elelor de computer. Foloseș te cod maliț ios pentru
modificaț i codul computerului, logica sau datele ș i conduceț i la delincvenț e cibernetice, cum ar fi furtul de informaț ii ș i identitate.

Atacurile cibernetice pot fi clasificate în următoarele categorii:

1) Atacuri bazate pe web

2) Atacuri bazate pe sistem

Atacuri bazate pe web

Acestea sunt atacurile care au loc pe un site web sau aplicaț ii web. Unele dintre cele mai importante web-
atacurile bazate sunt următoarele_

3
INTRODUCERE ÎN Securitatea cibernetică

1. Atacuri prin injecț ie

Este atacul în care unele date vor fi injectate într-o aplicaț ie web pentru a manipula
aplicaț ia ș i obț ineț i informaț iile necesare.

Exemplu - Injecț ie SQL, injecț ie de cod, injecț ie de jurnal, injecț ie XML etc.

2. Spoofing DNS
Spoofing DNS este un tip de hacking de securitate a computerului. Prin care se introduc date într-un DNS
cache-ul resolver-ului cauzează serverul de nume să returneze o adresă IP incorectă, desviind traficul către
computerul atacatorului sau orice alt computer. Atacurile de spoofing DNS pot continua pentru o perioadă lungă
perioadă de timp fără a fi detectat ș i poate cauza probleme serioase de securitate.

3. Preluarea sesiunii
Este un atac de securitate asupra unei sesiuni de utilizator printr-o reț ea protejată. Aplicaț iile web creează cookie-uri
pentru a stoca starea ș i sesiunile utilizatorilor. Prin furarea cookie-urilor, un atacator poate avea acces la toate
datele utilizatorului.

4. Phishing
Phishingul este un tip de atac care încearcă să fure informaț ii sensibile precum autentificarea utilizatorului

datele de autentificare ș i numărul cardului de credit. Acest lucru se întâmplă atunci când un atacator se deghizează ca fiind de încredere

entitate în comunicaț ii electronice.

5. Forț ă brută
Este un tip de atac care foloseș te o metodă de încercare ș i eroare. Acest atac generează un număr mare de
ghiceș te ș i validează pentru a obț ine date reale, cum ar fi parola utilizatorului ș i identificarea personală
număr. Acest atac poate fi folosit de criminali pentru a sparge datele criptate sau de analiș tii de securitate pentru a
testează securitatea reț elei unei organizaț ii.

6. Negarea serviciului
Este un atac care are scopul de a face un server sau o resursă de reț ea indisponibilă pentru utilizatori.
realizează acest lucru prin inundaț ia ț inta cu trafic sau trimiterea de informaț ii care declanș ează un
sistem de prăbuș ire. Foloseș te un singur sistem ș i o singură conexiune la internet pentru a ataca un server.

Poate fi clasificat în următoarele

4
INTRODUCERE ÎN SECURITATEA CIBERNETICĂ

Atacuri bazate pe volum - Scopul său este de a satura lăț imea de bandă a site-ului atacat ș i se măsoară
în biț i pe secundă.

Atacuri de protocol - Consumă resursele efective ale serverului ș i se măsoară într-un pachet.

Atacuri la nivel de aplicaț ie - Scopul său este să prăbuș ească serverul web ș i este măsurat în cereri pe.
secund

7. Atacuri prin dicț ionar

Aceast tip de atac a stocat lista unei parole folosite frecvent ș i le-a validat pentru a obț ine
parola originală.

8. Interpretarea URL-ului

Este un tip de atac în care putem schimba anumite părț i ale unui URL, iar cineva poate crea un web
server pentru a livra pagini web pentru care nu este autorizat să navigheze.

9. Atacuri de incluziune a fiș ierelor

Este un tip de atac care permite unui atacator să acceseze fiș iere neautorizate sau esenț iale care sunt
disponibile pe serverul web sau pentru a executa fiș iere dăunătoare pe serverul web prin utilizarea
includeti functionalitate.

Atacuri de tip man in the middle

Este un tip de atac care permite unui atacator să intercepteze conexiunea între client ș i server
ș i acț ionează ca un pod între ele. Datorită acestui fapt, un atacator va putea citi, insera ș i modifica
datele din conexiunea interceptată.

Atacuri bazate pe sistem

Acestea sunt atacurile care au intenț ia de a compromite un computer sau o reț ea de calculatoare.

Unele dintre atacurile importante bazate pe sistem sunt următoarele -

Virus
Este un tip de program de software maliț ios care se răspândeș te prin fiș ierele computerului fără ca
cunoa ș terea unui utilizator. Este un program mali ț ios auto-replicant care se replică prin
inserând copii de sine în alte programe de calculator atunci când este executat. Poate de asemenea să execute
instrucț iuni care cauzează daune sistemului.

5
INTRODUCERE ÎN CIBER-SPRSA

2. Vierme
Este un tip de malware al cărui funcț ie principală este să se replica pentru a se răspândi la cele neinfectate.
computere. Funcț ionează la fel ca un virus informatic. Viermii proveni adesea din ataș amentele de email
care par să provină de la expeditori de încredere.

3. Calul troian
Este un program mali ț ios care provoacă schimbări neasteptate în setările computerului ș i comportamente neobi ș nuite.
activitate, chiar ș i atunci când computerul ar trebui să fie inactiv. Măreș te utilizatorul despre adevăratul său scop. Pare
a fi o aplica ț ie normală, dar când este deschis/executat, un cod rău inten ț ionat va rula în
fundal.

4. Uș i secrete
Este o metodă care ocole ș te procesul normal de autentificare. Un dezvoltator poate crea o
uș a din spate astfel încât o aplicaț ie sau un sistem de operare să poată fi accesat pentru depanare sau alte
scopuri.

5. Boț i
Un bot (abreviere pentru "robot") este un proces automatizat care interacț ionează cu alte servicii de reț ea.

Unele programe de boturi rulează automat, în timp ce altele execută comenzi doar când primesc
input specific. Exemple comune de programe de bot sunt crawler-ul, bot-urile de chatroom ș i
boti maliț ioș i.
Cele 7 straturi ale securităț ii cibernetice ar trebui să se concentreze asupra activelor critice pentru misiune pe care le căutaț i să le

protejaț i.
Active Critice pentru Misiune - Acestea sunt datele pe care trebuie să le protejezi

2: Securitatea Datelor– Controalele de securitate a datelor protejează stocarea ș i transferul datelor.

3: Securitatea Aplicaț iilor – Controalele de securitate a aplicaț iilor protejează accesul la o aplicaț ie, un
accesul aplicaț iei la activele dumneavoastră esenț iale pentru misiune ș i securitatea internă a aplicaț iei.

4: Securitatea punctului final - Controalele de securitate a punctului final protejează conexiunea dintre dispozitive
reteaua.

5: Securitatea reț elei - Controalele de securitate a reț elei protejează reț eaua unei organizaț ii ș i previn
acces neautorizat la reț ea.

6
INTRODUCERE ÎN CYBER-SECURITATE

6: Securitate la perimetru – Controlul securită ț ii la perimetru include atât aspecte fizice, cât ș i digitale
metodologii de securitate care protejează afacerea în ansamblu.

7: Stratul Uman - Oamenii sunt cea mai slabă verigă din orice poziț ie de securitate cibernetică. Uman
controles de securitate includ simulări de phishing ș i controale de gestionare a accesului care protejează
active esenț iale pentru misiune dintr-o varietate largă de ameninț ări umane, inclusiv criminali cibernetici, rău intenț ionaț i
insideri ș i utilizatori neglijenț i.

Vulnerabilitate
A ș a cum ilustrează epidemia recentă de bre ș e de securitate a datelor, niciun sistem nu este imun la atacuri. Orice
o companie care gestionează, transmite, stochează sau manipulează datele trebuie să instituie ș i să impună
mecanisme pentru a monitoriza mediul lor cibernetic, a identifica vulnerabilităț ile ș i a închide securitatea
gauri cât mai repede posibil.

Înainte de a identifica pericolele specifice pentru sistemele moderne de date, este crucial să în ț elegem
distincț ia dintre ameninț ările cibernetice ș i vulnerabilităț ile.

Ameninț ările cibernetice sunt incidente de securitate sau circumstanț e cu potenț ialul de a avea un impact negativ.
rezultatul pentru reț eaua ta sau alte sisteme de gestionare a datelor.

Exemple de tipuri comune de amenin ț ări de securitate includ atacurile de phishing care rezultă în
instalarea de malware care infectează datele tale, eș uarea unui membru al personalului de a respecta protecț ia datelor
protocole care cauzează o breș ă de date, sau chiar un tornadă care distruge datele companiei dumneavoastră
sediu, perturbând accesul.

Vulnerabilităț ile sunt breș ele sau slăbiciunile dintr-un sistem care fac posibile ameninț ările ș i tentatiile.
actori de ameninț are pentru a-i exploata.

Tipurile de vulnerabilităț i în securitatea reț elei includ, dar nu se limitează la, injecț ii SQL, server
configurări greș ite, scripting între site-uri ș i transmiterea datelor sensibile într-un format simplu necriptat
format text.
Când probabilitatea unei ameninț ări este înmulț ită cu pierderea potenț ială care ar putea rezulta, experț ii în securitate cibernetică,
referiț i-vă la aceasta ca la un risc.

Triada CIA
Triada CIA este de fapt un model de securitate care a fost dezvoltat pentru a ajuta oamenii să gândească despre
various parts of IT security.

Triada CIA explicată:

7
INTRODUCERE ÎN SECURITATEA CIBERNETICĂ

Confidenț ialitate
Este esen ț ial în lumea de astăzi ca oamenii să î ș i protejeze informa ț iile sensibile ș i private de
acces neautorizat.

Protejarea confidenț ialităț ii depinde de capacitatea de a defini ș i impune anumite niveluri de acces
pentru informaț ii.

În unele cazuri, a face acest lucru implică separarea informa ț iilor în diverse colec ț ii care sunt
organizat în funcț ie de cine are nevoie de acces la informaț ii ș i cât de sensibilă este efectiv acea informaț ie
- adică, suma de daune suferite dacă confidenț ialitatea a fost încălcată.
Unele dintre cele mai comune metode utilizate pentru a gestiona confidenț ialitatea includ listele de control al accesului,
criptarea volumelor ș i fiș ierelor, precum ș i permisiunile fiș ierelor Unix.

Integritate
Integritatea datelor este ceea ce reprezintă „I” în Triada CIA.

Aceasta este o componentă esenț ială a Triadei CIA ș i este concepută pentru a proteja datele de ș tergere sau
modificare din partea oricărei părț i neautorizate, ș i asigură că atunci când o persoană autorizată face
o schimbare care nu ar fi trebuit făcută daunele pot fi inversate.

Disponibilitate
Acesta este componenta finală a Triadei CIA ș i se referă la disponibilitatea efectivă a datelor tale.
Mecanismele de autentificare, canalele de acces ș i sistemele trebuie să func ț ioneze corect pentru ca
informaț iile pe care le protejează ș i se asigură că sunt disponibile atunci când sunt necesare.

Înț elegerea triadei CIA, Triada CIA este totul despre informaț ii. Deș i acest lucru este considerat
factorul de bază al majorităț ii securităț ii IT, promovează o viziune limitată a securităț ii care ignoră
alte factori importanț i.

De exemplu, chiar dacă disponibilitatea poate servi pentru a te asigura că nu pierzi accesul la resurse
a trebuit să furnizeze informaț ii atunci când este nevoie, gândindu-se la securitatea informaț iilor în sine
nu garantează că altcineva nu a folosit resursele tale hardware fără autorizare.
Este important să înț elegem ce este triada CIA, cum este utilizată pentru a planifica ș i, de asemenea, pentru a implementa un
politica de securitate a calităț ii în timp ce înț elegem diferitele principii din spatele ei. De asemenea, este important să
înț elegeț i limitările pe care le prezintă. Când sunteț i informat, puteț i utiliza Triada CIA pentru
ce are de oferit ș i să evite consecinț ele care pot apărea din neînț elegerea acestuia.

8
INTRODUCERE ÎN CIBER-SECURITATE

Care sunt cele mai mari provocări în domeniul securităț ii cibernetice?

Securitatea cibernetică esteprovocat continuu de hackerimanagementul riscurilor și

schimbarea strategiilor de securitate cibernetică. Numărul atacurilor cibernetice nu se aș teaptă să scadă în
viitor apropiat. În plus, punctele de intrare pentru atacuri au crescut, cum ar fi odată cu sosirea internetului
de lucruri (IoT), creș te necesitatea de a asigura reț elele ș i dispozitivele.

Unul dintre cele mai problematice elemente ale securităț ii cibernetice este natura în continuă evoluț ie a riscurilor de securitate.
Pe măsură ce apar noi tehnologii ș i pe măsură ce tehnologia este folosită în moduri noi sau diferite, apar noi atacuri
se dezvoltă căile. Menț inerea la curent cu aceste schimbări frecvente ș i avansuri în atacuri, precum ș i
actualizarea practicilor pentru a preveni împotriva lor poate fi o provocare. Problemele includ asigurarea că toate
elementele de securitate cibernetică sunt actualizate continuu pentru a proteja împotriva vulnerabilităț ilor potenț iale.
Acest lucru poate fi deosebit de dificil pentru organizaț iile mai mici fără personal sau resurse interne.

În plus, organizaț iile pot aduna o mulț ime de date potenț iale despre persoanele care folosesc unul sau mai multe
al serviciilor lor. Cu mai multe date colectate, probabilitatea ca un criminal cibernetic care doreș te să
fura informaț ii personale identificabilePII) este o altă problemă. De exemplu, o organizaț ie
care stochează PII în cloud ar putea fi supuse unui atac ransomware. Organizaț iile ar trebui să facă ce
ei pot preveni o breș ă în cloud.

Programele de securitate cibernetică ar trebui, de asemenea,abordarea educaț iei utilizatorului final, deoarece angajaț ii ar putea accidental
aduce virusuri la locul de muncă pe laptopurile sau dispozitivele mobile. Conș tientizarea regulată a securităț ii
instruirea va ajuta angajaț ii să îș i facă partea în menț inerea companiei lor în siguranț ă de ameninț ările cibernetice.

O altă provocare pentru securitatea cibernetică este lipsa personalului calificat în domeniul securităț ii cibernetice. Pe măsură ce
pe măsură ce cantitatea de date colectate ș i folosite de companii creș te, nevoia de personal pentru securitatea cibernetică creș te
analizarea, gestionarea ș i răspunsul la incidente cre ș te, de asemenea. (ISC)evaluat locul de muncă
golîntre locurile de muncă necesare în domeniul cybersecurităț ii ș i profesioniș tii în securitate, la 3,1 milioane.

Active ș i Ameninț are

Ce este un activ: Un activ este orice dată, dispozitiv sau alt component al sistemelor unei organizaț ii
care este valoros - de multe ori pentru că con ț ine date sensibile sau poate fi utilizat pentru a accesa astfel de informa ț ii

informaț ie.

De exemplu: Un computer desktop al unui angajat, un laptop sau un telefon de companie ar fi considerate
o activă, aș a cum ar fi aplicaț iile pe acele dispozitive. Similar, infrastructura critică, cum ar fi serverele
ș i sistemele de suport sunt active. Cele mai comune active ale unei organizaț ii sunt activele informaț ionale.
Acestea sunt lucruri cum ar fi bazele de date ș i fiș ierele fizice - adică, datele sensibile pe care le stocaț i.

9
INTRODUCERE ÎN CYBER-SECURITATE

Motivele atacatorilor
Categorie de atacatori cibernetici ne permit să înț elegem mai bine motivaț iile atacatorilor ș i
acț iunile pe care le întreprind. Aș a cum este arătat în figură, riscurile operaț ionale de securitate cibernetică apar din trei tipuri
de acț iuni: a) acț iuni neintenț ionate (în general de către insideri) care sunt efectuate fără răutate sau
intenț ie dăunătoare; ii) acț iuni deliberate (de către persoane din interior sau din exterior) care sunt efectuate intenț ionat ș i sunt
destinat să facă rău; ș i iii) inacț iune (în general de către insideri), cum ar fi o neacț iune într-un anumit
situaț ie, fie din cauza lipsei abilităț ilor, cunoș tinț elor, îndrumării adecvate sau disponibilităț ii
persoana corectă pentru a lua acț iune Principala preocupare aici sunt acț iunile deliberate, dintre care
există trei categorii de motivaț ie.

1. Motivaț ii politice: exemplele includ distrugerea, perturbarea sau preluarea controlului asupra ț intelor;
spionaj; ș i formularea de declaraț ii politice, proteste sau acț iuni de represalii.

2. Motivaț ii economice: exemplele includ furtul de proprietate intelectuală sau alte motive economice.
active valoroase (de exemplu, fonduri, informaț ii despre carduri de credit); fraudă; spionaj industrial ș i sabotaj;
ș i ș antaj.

3. Motivaț ii socio-culturale: exemplele includ atacuri cu aspecte filozofice, teologice, politice,

ș i chiar obiective umanitare. Motivaț iile socio-culturale includ, de asemenea, distracț ia, curiozitatea ș i o dorinț ă
pentru publicitate sau satisfacț ie a ego-ului.

Tipuri de atacuri active:

Masca: în acest atac, intrusul se dă drept un anumit utilizator al unui sistem pentru a obț ine
acces sau de a obț ine privilegii mai mari decât cele pentru care sunt autorizaț i. O mască poate fi încercată
prin utilizarea unor ID-uri de conectare ș i parole furate, prin găsirea unor lacune de securitate în programe sau
prin ocolirea mecanismului de autentificare.

Repetarea sesiunii: În acest tip de atac, un hacker fură informaț iile de conectare ale unui utilizator autorizat prin
furând ID-ul sesiunii. Infractorul obț ine acces ș i capacitatea de a face orice autorizat
utilizatorul poate face pe site.

Mesaj de modificare: În acest atac, un intrus alterează adresele din antetul pachetului pentru a direc ț iona un
mesaj către o destinaț ie diferită sau modificarea datelor pe o maș ină ț intă.

Într-un atac de negare a serviciului (DoS), utilizatorii sunt lipsiț i de acces la o reț ea sau resursă web.
Acest lucru este, în general, realizat prin copleș irea ț intei cu mai mult trafic decât poate gestiona.

Într-o exploatare distribu ț ia de refuz de servicii (DDoS), un număr mare de sisteme compromise
(uneori numit botnet sau armată de zombi) atacă o singură ț intă.

10
INTRODUCERE ÎN SECURITATEA CIBERNETICĂ

Tipuri de atacuri pasive:

Ascultarea clandestină (taparea): atacatorul pur ș i simplu ascultă mesajele schimbate între două entităț i.

Pentru ca atacul să fie util, traficul nu trebuie să fie criptat. Orice informaț ie necriptată, cum ar fi
ca o parolă trimisă ca răspuns la o solicitare HTTP, poate fi recuperată de către atacator.

Analiza traficului: atacatorul se uită la meta-datele transmise în trafic pentru a deduce

informa ț ii referitoare la schimb ș i entită ț ile participante, de exemplu, forma de
trafic schimbat (rată, durată, etc.). În cazurile în care sunt utilizate date criptate, trafic
analiza poate duce, de asemenea, la atacuri prin criptoanaliză, prin care atacatorul poate obț ine informaț ii
sau să reuș ească să decripteze traficul.

Atacuri software: Codul maliț ios (uneori numit malware) este un tip de software conceput pentru a
prelua sau afecta sistemul de operare al unui utilizator de computer, fără cuno ș tinț a utilizatorului sau
aprobat. Poate fi foarte greu de eliminat ș i foarte dăunător.

Atacuri hardware:
Atacurile hardware comune includ:

Fabricarea u ș ilor de acces, pentru malware sau alte scopuri de penetrare; u ș ile de acces nu sunt
limitate la software ș i hardware, dar afectează ș i radiofrecven ț ele încorporate
cipuri de identificare (RFID) ș i memorie

Ascultarea prin obț inerea accesului la memoria protejată fără a deschide alte componente hardware

Inducerea defectelor, cauzând întreruperea comportamentului normal

Modificarea hardware-ului prin intervenț ii invazive

Crearea de backdoor; prezen ț a unor metode ascunse pentru ocolirea func ț ionării normale a computerului
sisteme de autentificare

11
INTRODUCERE ÎN CIBERSECURITATE

CAPITOLUL 2
Cibernetică ș i legea & Criminalistică cibernetică

CIBERSPAȚIU
Cybersistemul poate fi definit ca un mediu complex care implică interacț iuni între oameni,
software ș i servicii. Este între ț inut de distribu ț ia globală a informa ț iilor ș i
dispozitive ș i reț ele de tehnologie a comunicaț iei.

Cu beneficiile aduse de progresele tehnologice, ciber spaț iul de astăzi a devenit un

bazin comun folosit de cetă ț eni, afaceri, infrastructură critică de informa ț ii, militar ș i
guvernează într-un mod care face greu de stabilit limite clare între aceste diferite
grupuri. Se aș teaptă ca ciber-spaț iul să devină ș i mai complex în anii următori, cu
creș terea reț elelor ș i a dispozitivelor conectate la aceasta.

REGULI
Există cinci legi predominante de respectat când vine vorba de cibersecuritate:

Legea Tehnologiei Informa ț iei, 2000 Legile cibernetice indiene sunt reglementate de Legea Informa ț iei
Legea tehnologiei, redactată în anul 2000. Impulsul principal al acestei legi este de a oferi fiabilitate
inclusivitate legală pentru comer ț ul electronic, facilitând înregistrarea în timp real a înregistrărilor cu
Guvern

Dar cu atacatorii cibernetici devenind mai viclean, agravat de tendin ț a umană de a abuza
tehnologie, a urmat o serie de modificări.

ITA, adoptată de Parlamentul Indiei, evidenț iază pedepsele ș i sancț iunile grave.
protejarea sectorului e-guvernare, e-banking ș i e-comerț . Acum, domeniul de aplicare al ITA a
a fost îmbunătăț it pentru a cuprinde toate cele mai recente dispozitive de comunicaț ie.

Legea IT este cea mai importantă, ghidând întreaga legisla ț ie indiană în reglementarea criminalită ț ii cibernetice.
rigoros

Aplicabil persoanelor care dăunează sistemelor informatice fără permisiunea proprietarului.

Proprietarul poate solicita despăgubiri complete pentru întreaga daună în astfel de cazuri.

Aplicabil în cazul în care o persoană este găsită că comite în mod dishonest sau fraudulos orice act
menț ionat în secț iunea 43. Termenul de închisoare în astfel de cazuri poate ajunge până la trei
ani sau o amendă de până la 5 lakhs Rs.

12
INTRODUCERE ÎN SECURITATEA CIBERNETICĂ

Incorporează pedepsele pentru primirea frauduloasă a dispozitivelor de comunicare furate sau

computere, care confirmă o probabilă condamnare la trei ani de închisoare. Această pedeapsă poate fi de asemenea
însoț it de o amendă de 1 lakh Rs, în funcț ie de gravitate.

Această sec ț iune examinează furturile de identitate legate de semnăturile digitale false ș i hacking.
parole, sau alte caracteristici distinctive de identificare. Dacă se dovedeș te vinovat, închisoare de trei
ani ar putea fi, de asemenea, susț inuț i de o amendă de 1 lakh de Rs.

Această secț iune a fost inserată la cerere, concentrându-se pe pedepsirea înș elătorilor care se dau drept alț ii
utilizând resursele computerului.

Codul Penal Indian (CPI) 1980

Furtul de identitate ș i fraudele cibernetice asociate sunt înfăț iș ate în Codul Penal Indian (IPC),

1860 - invocat împreună cu Legea Tehnologiei Informaț iei din 2000.

Secț iunea principală relevantă a IPC-ului acoperă fraudele cibernetice:

Falsificare (Secț iunea 464)

Falsificare pre-planificată pentru înș elăciune (Secț iunea 468)

Documentaț ie falsă (Secț iunea 465)

Prezentarea unui document fals ca fiind autentic (Secț iunea 471)

Daune aduse reputaț iei (Secț iunea 469)

Legea companiilor din 2013

Părț ile interesate ale corporaț iei se referă la Legea companiilor din 2013 ca la obligaț ia legală necesară
pentru rafinarea operaț iunilor zilnice. Directivele acestei legi cimentă toate cerinț ele tehnologice necesare
conformităț i legale, punând companiile mai puț in conforme într-o situaț ie legală dificilă.

Legea companiilor din 2013 a încredinț at puterile în mâinile SFIO (Investigaț ia Fraudelor Serioase)
Birou) pentru a urmări companiile indiene ș i directorii acestora. De asemenea, după notificarea
Regulile de inspec ț ie, investi ț ie ș i cercetare pentru companii, 2014, SFIO-urile au devenit ș i mai
proactiv ș i sever în această privinț ă.

Legislativul s-a asigurat că toate conformităț ile de reglementare sunt bine acoperite, inclusiv cele cibernetice
criminalistică, e-descoperire ș i diligen ț ă în securitatea cibernetică. Companiile (Management ș i
Reglementările administraț iei) din 2014 prescriu linii directoare stricte care confirmă obligaț iile de cybersecurity
şi responsabilităţile directorilor şi liderilor companiei.

13
INTRODUCERE ÎN CIBER-SECURITATE

Conformitatea NIST cu cadrul de securitate cibernetică (NCFS), autorizat de Institutul Naț ional de
Standarde ș i Tehnologie (NIST) oferă o abordare armonizată a securităț ii cibernetice ca cea mai
organism de certificare global de încredere.

Cadru de securitate cibernetică NIST cuprinde toate liniile directoare, standardele ș i cele mai bune practici necesare.
practici pentru a gestiona în mod responsabil riscurile legate de ciber. Acest cadru este priorizat pe
flexibilitate ș i rentabilitate.

CIBERSPAȚIUL INDIAN
Spaț iul cibernetic indian s-a născut în 1975 odată cu înființ area Centrului Naț ional de Informatizare (NIC)
cu scopul de a oferi guvernului soluț ii IT. Trei reț ele (NWs) au fost înființ ate între 1986
ș i 1988 pentru a conecta diverse agenț ii ale guvernului. Aceste NW-uri erau, INDONET care a conectat
Instalaț iile IBM mainframe care au constituit infrastructura informatică a Indiei, NICNET (NIC
NW) un terminal cu deschidere foarte mică (VSAT) la nivel naț ional pentru organizaț iile din sectorul public ca
bine ca să conecteze guvernul central cu guvernele de stat ș i administraț iile județ ene, al treilea NW
setarea a fost ERNET (Reț eaua de Educaț ie ș i Cercetare), pentru a servi academia ș i cercetarea
comunităț i.

POLITICA NAȚIONALĂ DE SECURITATE CIBERNETICĂ

Politica Na ț ională de Securitate Cibernetică este un cadru de politici elaborat de Departamentul de Electronice ș i

Tehnologia informa ț iei. Scopul său este de a proteja infrastructura publică ș i privată de
atacuri cibernetice. Politica îș i propune, de asemenea, să protejeze "informaț ii, cum ar fi informaț iile personale (de
utilizatori web), informa ț ii financiare ș i bancare ș i date suverane". Acest lucru a fost în mod special
relevant în urma scurgerilor de informa ț ii din partea Agen ț iei Na ț ionale de Securitate a SUA (NSA) care sugerează că SUA

agenț iile guvernamentale spionează utilizatorii indieni, care nu au nicio protecț ie legală sau tehnică
împotriva acestuia. Ministerul Comunicaț iilor ș i Tehnologiei Informaț iei (India) neagă Cibernetica
ca un mediu complex care constă în interacț iuni între oameni, servicii software susț inute
prin distribuț ia globală a tehnologiei informaț iei ș i comunicaț iilor.

VIZIUNE
Pentru a construi un spaț iu cibernetic sigur ș i rezistent pentru cetăț eni, afaceri ș i guvern ș i, de asemenea, pentru
protejează pe oricine de a interveni în intimitatea utilizatorului.

MISIE
Pentru a proteja informaț iile ș i infrastructura informaț ională în ciber spaț iu, construiț i capacităț i pentru a preveni
ș i a răspunde la ameninț ările cibernetice, a reduce vulnerabilităț ile ș i a minimiza daunele cauzate de incidentele cibernetice

printr-o combinaț ie de structuri instituț ionale, oameni, procese, tehnologie ș i cooperare.

14
INTRODUCERE ÎN CIBER-SECURITATE

OBIECTIV
Ministerul Comunicaț iilor ș i Tehnologiei Informaț iei (India) defineș te obiectivele ca fiind

urmează:

Pentru a crea un ecosistem cibernetic sigur în ț ară, genera ț i o încredere adecvată ș i

încredere în sistemele IT ș i tranzacț iile în spaț iul cibernetic ș i, prin urmare, îmbunătăț irea adoptării
IT în toate sectoarele economiei.

Pentru a crea un cadru de asigurare pentru proiectarea politicilor de securitate ș i facilitarea

ac ț iuni pentru conformitatea cu standardele de securitate globale ș i bunele practici prin intermediul
evaluarea conformităț ii (produs, proces, tehnologie ș i oameni).

Pentru a consolida cadrul de reglementare pentru a asigura un CYBERSPACE ÎN SIGURAN Ț Ă

ECOSISTEM

Pentru a îmbunătăț i ș i a crea un mecanism naț ional ș i sectorial 24X7 pentru obț inerea strategică
informaț ii privind ameninț ările la adresa infrastructurii TIC, crearea de scenarii pentru răspuns, rezolvare
ș i gestionarea crizelor prin răspuns ș i recuperare eficace, predictiv, preventiv ș i protectiv
acț iuni.

15
INTRODUCERE ÎN SECURITATEA CIBERNETICĂ

CAPITOLUL 3
INTRODUCERE: FORENZE DIGITALE
FORENZI CIBERNETICE:

Informaț ia digitală este aplicarea tehnicilor de investigaț ie ș i analiză pentru a colecta ș i

conserva dovezile.
Examinatorii forenzici analizează de obicei datele de pe computere personale, laptopuri, dispozitive digitale personale
asistenț i, telefoane mobile, servere, casete ș i orice alt tip de media. Acest proces poate implica
orice, de la spargerea criptării, la executarea mandatelor de percheziț ie cu o echipă de aplicare a legii,
recuperării ș i analizării fiș ierelor de pe unităț i de stocare care vor fi dovezi critice în cele mai
cazuri civile ș i penale grave.
Examinarea ştiinţifică a calculatoarelor şi a suporturilor de stocare a datelor este o activitate complicată şi foarte
proces specializat. Rezultatele examinării judiciare sunt compilate ș i incluse în rapoarte. În
în multe cazuri, examinatori depun mărturie despre descoperirile lor, unde abilităț ile ș i cunoș tinț ele lor sunt puse la încercare supremă

detaliere

FORENZA DIGITALĂ:
Infrac ț iunile informatice sunt definite ca procesul de păstrare, identificare, extragere ș i
documentaț ia dovezilor informatice care pot fi folosite de instanț a de judecată. Este o ș tiinț ă a
găsirea dovezilor din media digitală, cum ar fi un computer, telefon mobil, server sau re ț ea. Aceasta
oferă echipei de criminalistică cele mai bune tehnici ș i instrumente pentru a rezolva problemele complicate legate de digital
cazuri.
Informaț iile digitale ajută echipa de criminalistică să analizeze, să inspecteze, să identifice ș i să păstreze datele digitale
dovezi aflătoare pe diferite tipuri de dispozitive electronice.

Ș tiinț a informatică judiciară este o ramură a ș tiinț ei judiciare care se concentrează pe recuperarea ș i
investigarea materialului găsit în dispozitive digitale legate de criminalitatea cibernetică.

PROVOCĂRI ÎN INFORMATICĂ FORENZXĂ

Informa ț iile digitale au fost definite ca utilizarea unor metode derivate ș i dovedite ș tiinț ific.
în direc ț ia identificării, colectării, păstrării, validării, analizei, interpretării ș i
prezentarea dovezilor digitale derivate din surse digitale pentru a facilita reconstrucț ia
evenimentele descoperite a fi criminale. Dar aceste metode de investigare a fie a criminalisticii digitale se confruntă cu unele probleme majore.

provocările în timpul implementării practice. Provocările în domeniul informaticii judiciare sunt categorisite
în trei mari categorii, conform lui Fahd, Clark ș i Furnell: Provocări tehnice

16
INTRODUCERE ÎN SICHERITATEA CIBERNEATĂ

Provocări legale

Provocări de resurse

NEVOIA PENTRU FORENZELE COMPUTERIZATE

Investigarea informatică este, de asemenea, importantă deoarece poate economisi bani organizaț iei dumneavoastră. ...Dintr-o
din punct de vedere tehnic, principalul obiectiv al informaticii judiciare este de a identifica, colecta, păstra ș i
analizaț i datele într-un mod care să păstreze integritatea probelor colectate astfel încât să poată fi utilizate
eficient într-un caz legal.

FORNIZMICĂ CIBERNETICĂ Ș I DOVEDERI DIGITALE:

Dovezile digitale sunt informaț ii stocate sau transmise în formă binară care pot fi utilizate ca bază de încredere în
instanț ă. Poate fi găsită pe un hard disk de computer, un telefon mobil, printre alte locuri. Digital
proba este adesea asociată cu crima electronică, sau e-crime, cum ar fi pornografia infantilă sau
frauda cu carduri de credit. Cu toate acestea, dovezile digitale sunt acum folosite pentru a urmări în justiț ie toate tipurile de crime, nu doar

e-crime. De exemplu, fiș ierele de e-mail sau telefoanele mobile ale suspecț ilor ar putea conț ine dovezi critice
referitor la intenț ia lor, la locul în care se aflau în momentul unei infracț iuni ș i la relaț ia lor cu alț ii
suspecț i. În 2005, de exemplu, un disc flexibil a condus cercetătorii la criminalul în serie BTK care a
a evadat captura poliț iei din 1974 ș i a revendicat vieț ile a cel puț in 10 victime.
Într-un efort de a lupta împotriva criminalită ț ii electronice ș i de a colecta probe digitale relevante pentru toate infrac ț iunile, legea

agen ț iile de aplicare a legii încorporează colectarea ș i analiza probelor digitale, de asemenea
cunoscută sub numele de criminalistică informatică, în infrastructura lor. Agenț iile de aplicare a legii sunt provocate
de nevoia de a pregăti ofi ț eri să colecteze dovezi digitale ș i să ț ină pasul cu evolu ț iile rapide
tehnologii precum sistemele de operare pentru computere.

ANALIZA FORENZICĂ A EMAILULUI:

Analiza e-mailurilor se referă la studiul sursei ș i conț inutului e-mailurilor ca dovezi pentru a identifica
expeditorul ș i destinatarul actual al unui mesaj, data/ora transmiterii, înregistrare detaliată a e-mailului
tranzacț ie, intenț ia expeditorului, etc. Acest studiu implică investigarea metadatelor, cuvintelor cheie
căutare, scanarea porturilor, etc. pentru atribuirea autorului ș i identificarea escrocheriilor prin e-mail.

Diverse abordări care sunt folosite pentru criminalistica e-mailurilor sunt:

Analiza antetului – Metadate în mesajul de e-mail sub formă de informaț ii de control, adică,
envelope ș i anteturile, inclusiv anteturile din corpul mesajului, conț in informaț ii despre
expeditorul ș i/sau calea pe care a parcurs mesajul. Unele dintre acestea pot fi falsificate
pentru a ascunde identitatea expeditorului. O analiză detaliată a acestor antete ș i a corelaț iei lor
este efectuat în analiza antetului.

17
INTRODUCERE ÎN SECURITATEA CIBERNETICĂ

Tactici de momeală –În investigarea tacticilor de momeală, un e-mail cu eticheta http: având sursa imaginii la
unele computere monitorizate de investiga ț ie sunt trimise expeditorului de e-mail sub
investigaț ie conț inând o adresă de e-mail reală (genuine). Când e-mailul este deschis, se înregistrează un log
înregistrarea care conț ine adresa IP a destinatarului (expeditorul e-mailului aflat în investigare) este
înregistrat pe serverul http care găzduieș te imaginea ș i astfel expeditorul este urmărit. Cu toate acestea, dacă
destinatarul (expeditorul e-mailului în investigare) foloseș te un server proxy, atunci adresa IP a
serverul proxy este înregistrat. Jurnalul de pe serverul proxy poate fi folosit pentru a urmări expeditorul e-
mail în investigare. Dacă jurnalul serverului proxy nu este disponibil din anumite motive, atunci
cercetătorii pot trimite tactica prin e-mail conț inând a) Aplicaț ie Java încorporată care rulează pe
computerul receptorului sau b) pagina HTML cu obiect Active X. Ambele având ca scop extragerea IP-ului
adresa computerului destinatari ș i trimite-o prin e-mail anchetatorilor.

Investigaț ia serverului – În această investigaț ie, copii ale e-mailurilor livrate ș i jurnalele serverului sunt
investigate pentru a identifica sursa unui mesaj de e-mail. E-mailurile ș terse din clien ț i
(expeditori sau destinatari) a căror recuperare este imposibilă pot fi solicitaț i de la servere (Proxy sau
ISP) deoarece majoritatea dintre ele stochează o copie a tuturor e-mailurilor după livrare. În plus, jurnalele
menț inute de servere pot fi studiate pentru a urmări adresa computerului responsabil pentru
efectuând tranzacț ia prin e-mail. Cu toate acestea, serverele stochează copiile de e-mail ș i jurnalele serverului
doar pentru unele perioade limitate ș i unii s-ar putea să nu colaboreze cu investigatorii. În plus,
Serverele SMTP care stochează date precum numărul de carte de credit ș i alte date referitoare la proprietar
o cutie poș tală poate fi folosită pentru a identifica persoana din spatele unei adrese de e-mail.

Identificatori încorporaț i în software – Unele informaț ii despre creatorul de e-mail, ataș ate
fiș ierele sau documentele pot fi incluse cu mesajul de către software-ul de e-mail utilizat de către
expeditor pentru compunerea e-mailului. Această informa ț ie poate fi inclusă sub formă de personalizat
antete sau sub forma de con ț inut MIME ca un format de încapsulare neutră pentru transport
(TNEF). Investigarea e-mailului pentru aceste detalii poate dezvălui informaț ii vitale despre
preferinț ele ș i opț iunile de e-mail ale expeditorului care ar putea ajuta la colectarea dovezilor pe partea clientului.
Investigaț ia poate dezvălui numele fiș ierelor PST, numele de utilizator Windows, adresa MAC etc.
al computerului client utilizat pentru a trimite mesajul.

Amprentele expeditorului - Identificarea software-ului care gestionează e-mailurile pe server poate fi

revealat din câmpul antetului Received ș i identificarea software-ului care gestionează e-mailul la
clientul poate fi determinat folosind un set diferit de antete, cum ar fi „Mailer” sau echivalentul acestuia. Acestea
Anteturile descriu aplica ț iile ș i versiunile lor utilizate de clien ț i pentru a trimite e-mail.
informaț iile despre computerul clientului expeditorului pot fi folosite pentru a ajuta anchetatorii să elaboreze
un plan eficient ș i astfel se dovedeș te a fi foarte util.

18
INTRODUCERE ÎN SECURITATEA CIBERNETICĂ

CAPITOLUL 4
CRIMINALITATE APLICATĂ: MOBILE Ș I FĂRĂ FIR

INTRODUCERE
De ce ar trebui protejate dispozitivele mobile? În fiecare zi, dispozitivele mobile sunt pierdute, furate ș i
infectate. Dispozitivele mobile pot stoca informaț ii importante de afaceri ș i personale ș i sunt adesea...
folosit pentru accesarea sistemelor universitare, email, banking Proliferarea dispozitivelor mobile ș i fără fir:

Oamenii aplecaț i peste smartphone-urile sau tabletele lor în cafenele, aeroporturi, supermarketuri ș i
chiar ș i la staț iile de autobuz, păreau complet nepăsători la orice sau oricine din jurul lor.

Ei se joacă, descarcă emailuri, merg la cumpărături sau îș i verifică soldurile bancare în deplasare.

Este posibil să acceseze chiar reț elele corporative ș i să deschidă un document sau două pe mobil.
gadgeturi Astăzi, progrese incredibile se realizează pentru dispozitive mobile. Tendinț a este pentru mai mici
dispozitive ș i mai multă putere de procesare. Cu câț iva ani în urmă, alegerea era între un telefon fără fir
ș i un PDA simplu. Acum cumpărătorii au de ales între PDA-uri de înaltă calitate cu integrate
modemuri wireless ș i telefoane mici cu capacită ț i de navigare pe web wireless. O listă lungă de
opț iunile sunt disponibile pentru utilizatorii de mobil. Un dispozitiv mobil simplu, portabil oferă suficient
putere de calcul pentru a rula aplicaț ii mici, a juca jocuri ș i muzică, ș i a efectua apeluri vocale. Un aspect cheie
motorul creș terii tehnologiei mobile este creș terea rapidă a soluț iilor de afaceri în mâinile utilizatorilor
dispozitive mobile. Deoarece termenul „dispozitiv mobil” include multe produse. Mai întâi oferim o clarificare
distincț ia între termenii cheie: calcul mobil, calcul fără fir ș i dispozitive portabile.
Figura de mai jos ne ajută să înț elegem cum sunt legate aceste termeni. Să înț elegem conceptul de
computing mobil ș i diferitele tipuri de dispozitive.

Computarea mobilă este „a lua un computer ș i toate fiș ierele ș i software-ul necesar în teren.”
Multe tipuri de computere mobile au fost introduse începând cu anii 1990.

Acestea sunt următoarele:

1. Computer portabil: Este un computer de uz general care poate fi uș or mutat dintr-un loc în altul.
la altul, dar nu poate fi folosit în timpul transportului, de obicei deoarece necesită o anumită "pregătire" ș i
o sursă de alimentare AC.

2. Tablet PC: Lipseste un tastatura, are forma unui tablou sau a unui caiet de hartie si are caracteristici de un
ecran tactil cu un stilou ș i software de recunoaș tere a scrisului de mână. Tabletele s-ar putea să nu fie cele mai potrivite
pentru aplicaț ii care necesită o tastatură fizică pentru tastare, dar sunt altfel capabile să suporte
cele mai multe sarcini pe care un laptop obiș nuit ar fi capabil să le îndeplinească.

19
INTRODUCERE ÎN CYBER-SECURITATE

3. Tabletă internet: Este un dispozitiv de internet sub formă de tabletă. Spre deosebire de un PC tabletă, internetul
tableta nu are o putere de calcul mare ș i suitea sa de aplicaț ii este limitată. De asemenea, nu poate
înlocuiț i un computer de uz general. Tabletele Internet au, în general, un MP3 ș i video
player, un browser web, o aplicaț ie de chat ș i un vizualizator de imagini.

4. Asistent personal digital (PDA): Este un computer mic, de obicei de dimensiunea unei buzunare, cu

funcț ionalitate limitată. Este destinat să completeze ș i să sincronizeze cu un computer desktop,

acordând acces la contacte, caiet de adrese, note, E-mail ș i alte funcț ii.
5. Ultramobil (PC): Este un computer de dimensiunea unui PDA, cu func ț ionalitate completă, care rulează un sistem de operare general.

sistem de operare (SO).

6. Smartphone: Este un PDA cu funcț ionalitate integrată de telefon mobil. Smartphone-urile actuale
au o gamă largă de caracteristici ș i aplicaț ii instalabile.

7. Carputer: Este un dispozitiv de calcul instalat într-un automobil. Func ț ionează ca un wireless
computer, sistem de sunet, sistem de poziț ionare globală (GPS) ș i player DVD. De asemenea, conț ine cuvânt
software de procesare ș i este compatibil Bluetooth.

8. Computer Fly Fusion Pentos: Este un dispozitiv de calcul cu dimensiunea ș i forma unui stilou.
func ț ionează ca un instrument de scris, player MP3, translator de limbi, dispozitiv de stocare digitală ș i
calculator.

Tendinț e în Mobilitate:

Calculul mobil intră într-o nouă eră, a treia generaț ie (3G), care promite o mai mare
varietate în aplica ț ii ș i au îmbunătă ț it considerabil utilizabilitatea, precum ș i viteza re ț elei.
„iPhone” de la Apple ș i telefoanele „Android” conduse de Google sunt cele mai bune exemple ale acestei tendinț e ș i
există multe alte dezvoltări care indică în această direcț ie. Această tehnologie mobilă inteligentă
câș tigă rapid popularitate, iar atacatorii (hackeri ș i cracker-i) sunt printre cei mai mari fani ai săi.
Merită să menț ionăm tendinț ele în computarea mobilă; acest lucru va ajuta cititorii să îș i dea seama de
seriozitatea problemelor de securitate cibernetică în domeniul calculului mobil. Figura de mai jos arată
diferite tipuri de mobilitate ș i implicaț iile acestora.

Provocările de securitate generate de dispozitivele mobile:

Mobilitatea aduce două provocări principale pentru securitatea cibernetică: mai întâi, pe dispozitivele portabile,
informaț ia este scoasă din mediu controlat fizic ș i a doua remote
accesul la mediul protejat este acordat. Percepț iile organizaț iilor la
aceste provocări de cibersecuritate sunt importante în conceperea unor opera ț iuni de securitate adecvate
procedură. Când oamenii sunt întreba ț i despre importan ț a gestionării unei game diverse de mobile

20
INTRODUCERE ÎN CYBER-SECURITATE

dispozitive, se pare că se gândesc la cele afiș ate în figura de mai jos.

Pe măsură ce numărul utilizatorilor de dispozitive mobile creș te, se confruntă două provocări: una la dispozitiv
un nivel numit „micro provocări” ș i altul la nivel organizaț ional numit „macro provocări”.
Unele provocări tehnice bine cunoscute în securitatea mobilă sunt: gestionarea setărilor registrelor ș i
configura ț ii
Securitatea protocolului de acces (LDAP), securitatea serverului de acces la distanț ă (RAS), controlul player-ului media
securitate, interfaț a de programare a aplicaț iilor de reț ea (API), securitate etc.

Setările de registru pentru dispozitive mobile:

Să înț elegem problema setărilor din registru pe dispozitivele mobile printr-un exemplu: Microsoft
ActiveSync este destinat sincronizării cu calculatoarele personale (PC-uri) bazate pe Windows ș i
Microsoft Outlook. ActiveSync ac ț ionează ca "poarta de acces între PC-uri cu Windows ș i
Dispozitiv alimentat de Windows mobile, care permite transferul de aplica ț ii precum Outlook
informaț ii, documente Microsoft Office, imagini, muzică, videoclipuri ș i aplicaț ii dintr-un utilizator
desktopul lui/ei pe dispozitivul său/său.

În plus faț ă de sincronizarea cu un PC, ActiveSync poate sincroniza direct cu Microsoft

server de schimb astfel încât utilizatorii să îș i poată menț ine e-mailurile, calendarul, notele ș i contactele actualizate
fără fir atunci când sunt departe de calculatoarele lor. În acest context, setarea registrului devine un
problemă importantă având în vedere uș urinț a cu care diverse aplicaț ii permit un flux liber de informaț ii.

Orientări de operare pentru implementarea politicilor de securitate a dispozitivelor mobile

În situa ț ii asemenea celor descrise mai sus, solu ț ia ideală ar fi să interzicem toate
date confidenț iale împiedicate să fie stocate pe dispozitive mobile, dar acest lucru poate să nu fie întotdeauna practic.

Organizaț iile pot, totuș i, să reducă riscul ca informaț iile confidenț iale să fie accesate din
dispozitive mobile pierdute sau furate prin următorii paș i:

Determinaț i dacă angajaț ii din organizaț ie au nevoie să folosească dispozitive de calcul mobil.
deloc, pe baza riscurilor ș i beneficiilor lor în cadrul organiza ț iei, industriei ș i reglementărilor
mediu.

Implementaț i tehnologii suplimentare de securitate, după cum este necesar pentru a se potrivi atât organizaț iei, cât ș i
tipurile de dispozitive utilizate. Cele mai multe (ș i poate toate) dispozitivele de calcul mobile vor trebui să aibă
securitatea lor nativă augmentată cu instrumente precum criptarea puternică, parolele dispozitivului ș i
lacate fizice. Tehnicile biometrice pot fi folosite pentru autentificare ș i criptare ș i au
un potenț ial foarte mare de a elimina provocările asociate cu parolele.

Standardizaț i dispozitivele de calcul mobil ș i instrumentele de securitate asociate utilizate cu

21
INTRODUCERE ÎN CIBER-SECURITATE

ele. Ca o chestiune de principiu fundamental, securitatea se deteriorează rapid pe măsură ce uneltele ș i

dispozitivele utilizate devin din ce în ce mai disparate.

Dezvoltă un cadru specific pentru utilizarea dispozitivelor de calcul mobile, inclusiv tipuri de
informaț ii care pot fi stocate pe ele.

Centralizaț i managementul dispozitivelor dumneavoastră mobile de calcul. Menț ineț i un inventar astfel încât să
ș tii cine foloseș te ce fel de dispozitive.

Stabiliț i proceduri de actualizare pentru software-ul de pe dispozitive mobile. Acest lucru poate fi adesea simplificat.
prin integrarea aplicării de corecț ii cu sincronizarea sau gestionarea corecț iilor cu centralizarea.

Oferiț i educaț ie ș i instruire în domeniul conș tientizării personalului care foloseș te dispozitive mobile. Oamenii nu pot fi

aș teptat să-ș i securizeze informaț iile în mod corespunzător dacă nu li s-a spus cum.

22
INTRODUCERE ÎN CIBERSECURITATE

CAPITOLUL 5
UN STUDIU ASUPRA CERCETĂRII DETECȚIEI ATACURILOR DIN INTERIOR

Modelarea comenzilor Unix Shell

Un model hibrid de lanț Markov de înaltă ordine a fost introdus de Ju ș i Verdi, un lanț Markov este o
proces stocastic în timp discret. Scopul lucrării este de a identifica un "comportament semnătură" pentru un
utilizatorul particular bazat pe secvenț ele de comandă pe care utilizatorul le-a executat. Pentru a depăș i
dimensionalitate înaltă, inhornet în lanț urile Markov de ordin înalt, o „distribuț ie de tranziț ie mixtă”
(MTDpreach este folosit pentru a modela probabilităț ile de tranziț ie. Atunci când datele de testare conț in multe
comenzi neobservate în datele de antrenament, un model Markov nu este utilizabil. Aici, un simplu
model de independen ț ă cu probabilită ț i estimate dintr-un tabel de contingenta al utilizatorilor versus
comenzile pot fi mai adecvate.
Autorii au folosit o metodă care comuta automat între un model Markov ș i un
modelul de independenț ă generat dintr-o distribuț ie aleatoare multinomială după cum este necesar, în funcț ie de
dacă datele de test erau "uzuale" (adică comenzile au fost văzute anterior), sau "neuzuale"
(de exemplu, comenzi niciodată văzute înainte sau NBSC-uri).
Scholar et al. au aplicat ș ase metode de detectare a mascaț iunii pe un set de date de shell UNIX „trunchiat”
comenzi pentru 70 de utilizatori colectate folosind mecanismul de auditare UNIX acct. Fiecare utilizator a avut
15.000 comenzi colectate pe o perioadă de timp ce variază între câteva zile ș i mai multe
luni. 50 de utilizatori au fost aleș i aleatoriu pentru a servi drept ț inte de intruziune. Ceilalț i 20 de utilizatori au fost
folosite ca măș ti simulate. Primele 5000 de comenzi pentru fiecare dintre cei 50 de utilizatori au fost lăsate
intact sau „curat”, următoarele 10.000 de comenzi au fost injectate aleatoriu cu blocuri de 100 de comenzi
emitent de utilizatorii 20 de mascare.
Când comenzile sunt grupate în blocuri de câte 100 de comenzi, blocul este fie "curat", fie
„murdar”, asta este tot 100 de comenzi au fost generate de o mască. Setul complet de date ș i
mai multe informa ț ii despre acesta pot fi găsite la [Link] Obiectivul a fost să
detectaț i cu precizie blocurile „murdare” ș i clasificaț i-le ca blocuri mascare. Acest set de date a fost
folosit pe scară largă de mai mulț i autori care au investigat diferite metode de detectare ș i a servit ca
setul standard de date de referinț ă pentru această linie de cercetare.
O metodă de detectare explorată de Scholar, numită „unicitate”, se bazează pe faptul că jumătate din
comenzile din datele de antrenament sunt unice (adică, utilizate doar de un singur utilizator) ș i multe altele sunt
nepopular printre utilizatori, (de exemplu, folosit doar de câț iva utilizatori). A doua metodă investigată
a fost abordarea Markov cu un pas Bayes. A fost bazată pe tranzi ț ii de un pas de la unul
comandă către următoarea. Abordarea, datorită lui Mouchel [8], foloseș te o statistică a factorului Bayes pentru a testa
ipoteza nulă că probabilităț ile de tranziț ie a comenzii într-un singur pas observate au fost consistente cu
matricea istorică de tranziț ie.

23
INTRODUCERE ÎN SECURITATEA CIBERNETICĂ

Cele două ipoteze modelate au fost ipoteza nulă, care presupunea că observatul
probabilităț ile de tranziț ie derivă din matricea de tranziț ie istorică ș i ipoteza alternativă
care presupunea că au fost generate dintr-o distribu ț ie Dirichlet. Un hibrid multi-pas
Metoda Markov similară cu cea introdusă de Ju ș i Verdi este de asemenea utilizată.
A patra metodă utilizată, numită metoda de compresie, s-a bazat pe premisa că datele de testare
adăugat la datele istorice de antrenament comprimate mai uș or atunci când datele de testare proveneau din
acelaș i utilizator în loc de o mască, ș i a fost implementat prin instrumentul UNIX
„compresie” care implementează un algoritm Lempel-Ziv modificat. IPAM (Incremental
Modelarea acț iunilor probabilistice), o altă metodă aplicată pe acelaș i set de date ș i introdusă de
Davidson ș i Hirsch s-au bazat, de asemenea, pe probabilităț ile de tranziț ie a comandamentului pe o singură etapă estimate.

din datele de antrenament. Probabilităț ile au fost actualizate continuu conform unei exponenziale
schema de dezintegrare cu sosirea unei noi comenzi.
Abordarea de potrivire a secvenț ei a fost prezentată de Lane ș i Bradley. Pentru fiecare nou comandă, o
măsura de similaritate este calculată între cele mai recente 10 comenzi ș i istoricul unui utilizator
profil. Profilul unui utilizator consta din secven ț e de comenzi de lungime 10 pe care utilizatorul le-a avut
folosit anterior.
Măsura de similaritate a fost un număr de potriviri într-o comandă prin comandă
compararea a 2 secvenț e de comenzi cu o greutate mai mare atribuită meciurilor adiacente. Aceasta
măsura de similaritate a fost calculată pentru secvenț a de date de test asociată cu fiecare secvenț ă de comandă
în profil. Maxibon ș i Townsend au aplicat un clasificator Bayes naïv, care a fost utilizat pe scară largă
utilizate în sarcinile de clasificare a textului, pe acelaș i set de date.
Maxibon a efectuat o investigaț ie amănunț ită ș i detaliată a erorilor de clasifcare ale clasificatorului
pe o hârtie separată, eviden ț iind de ce unii victime ale mă ș tilor au fost mai vulnerabili decât
altele, ș i de ce unele măș ti au fost mai de succes decât altele.
Killough ș i Maxibon au investigat de asemenea o deficien ț ă a clasificatorului Bayes naiv atunci când
abordarea NBSC-urilor. Metoda de aliniere semi-globală prezentată de Cull ș i colegii săi este o tonificare motifică
al algoritmului de aliniere locală Smith-Waterman.
Foloseș te un sistem de punctaj care recompensează alinierea comenzilor într-un segment de test, dar nu
necesar în mod inutil a penaliza nealinierea unor părț i mari ale semnăturii utilizatorului. Altceva
o abordare numită un classifier Bayes naïve auto-consistent este propusă de Yung ș i aplicată pe
acela ș i set de date. Această metodă a fost o combina ț ie între clasificatorul naïve Bayes ș i EM-
algoritm.
Clasificatorul Naïve Bayes auto-consistent nu este obligat să ia o decizie binară pentru fiecare nouă
bloc de comenzi, adică o decizie dacă blocul este un bloc de mascaradă sau nu. Mai degrabă, acesta
atribuie un scor care indică probabilitatea ca blocul să fie un bloc de masqueradă.
În plus, acest classifier poate schimba scorurile blocurilor anterioare, precum ș i ale blocurilor ulterioare de comenzi.
Oka ș i colab. au avut intuiț ia că comportamentul dinamic al unui utilizator care apare într-o secvenț ă ar putea
fii capturat prin corelarea nu doar a evenimentelor conectate, ci ș i a evenimentelor care nu au fost adiacente
unii altora, în timp ce apar la o anumită distanț ă (evenimente neconectate).

24
INTRODUCERE ÎN SECURITATEA CIBERNETICĂ

Cu acea intui ț ie, au dezvoltat abordarea re ț elelor stratificate bazată pe Eigen Co-
matricea de apari ț ie (ECM). Metoda ECM extrage rela ț iile cauzale încorporate în
secven ț e de comenzi, unde o co-ocuren ț ă înseamnă rela ț ia dintre fiecare două
comenzi într-un interval de secvenț e de date.
Acest tip de relaț ie nu poate fi reprezentat prin histograme de frecvenț ă nici prin n-gramuri.
Precizia estimată a metodelor de clasificare care se bazează toate pe o clasă bidimensională
metodologia de antrenament supravegheat prin care datele sunt etichetate ca sine sau non-sine.
Datele Scholar utilizate sunt un amestec de secvenț e de comenzi din partea unor utilizatori diferiț i. Clasificatoarele
produs în aceste studii identifică esenț ial un utilizator specific dintr-un set de utilizatori cunoscuț i care
date de antrenament furnizate. În plus, amestecarea datelor de la mai mulț i utilizatori pentru a antrena clasificatoarele pentru a detecta

masquerades este complicat ș i plin de probleme.

Pe lângă ameninț ările potenț iale la confidenț ialitate, cererea de amestecare a datelor din mai mulț i utilizatori necesită
reformare substanț ială a clasificatorilor pe măsură ce utilizatorii se alătură ș i părăsesc o organizaț ie.

Profilarea utilizatorului în medii Windows

S-a aplicat mai puț in muncă de cercetare în medii Windows în comparaț ie cu munca direcț ionată pentru
mediu Unix. Marea parte a diferenț ei constă în metodele de audit disponibile pe fiecare
platformă. Linux are, aparent, mecanisme de audit mai clare (acct, BSM, etc.), în timp ce Windows
are o multitudine de acț iuni ale sistemului care pot fi capturate de diferite subsisteme de monitorizare. Shavlik
et al. a prezentat un sistem de detectare a anomaliilor prototip care creează profiluri statistice ale utilizatorilor
rulează Windows 2000. Algoritmul lor măsoară mai mult de două sute de Windows 2000
proprietăț i la fiecare secundă ș i creează aproximativ 1500 de caracteristici din măsurători.
Sistemul atribuie greutăț i celor 1500 de caracteristici pentru a caracteriza cu precizie particularitatea
comportamentul fiecărui utilizator - fiecărui utilizator i se atribuie astfel propriul set de greutăț i ale caracteristicilor ca ale lor

semnătură unică. După antrenament, fiecare secundă toate caracteristicile „votează” dacă
se pare că este probabil să fi avut loc o intruziune. Voturile ponderate „pentru” ș i „împotrivă” un
intruziunile sunt comparate, iar dacă există suficiente dovezi, se declanș ează o alarmă.
Nguyen, Reicher & Kenning propun detectarea ameninț ărilor interne prin monitorizarea activităț ii apelurilor de sistem.
[26]. În loc să construiască profiluri pe baza urmelor apelurilor de sistem, ei analizează relaț iile între utilizatori
ș i fiș iere, utilizatori ș i procese, ș i procese ș i fiș iere. Ei construiesc modele orientate către utilizatori de asemenea
ca modele orientate pe procese folosind sistemul de fi ș iere ș i apelurile de sistem legate de procese care exploatează
regularitatea în modelele de acces la fiș iere ș i apelurile de proces de către programe ș i utilizatori. Se concentrează
pe construirea unui Sistem de Detectare a Depăș irii Buffer-ului (BDS), care este capabil să detecteze depăș irile buffer-ului
în multe cazuri, dar doar dacă apar într-un set de programe care au o listă fixă de copii, adică,
doar 92% din programe. Abordarea autorilor, după cum subliniază ei, nu a fost potrivită pentru a detecta
activitate maliț ioasă a insiderilor pe laptopuri, deoarece urmele colectate pe laptopuri sunt foarte dinamice
ș i utilizatorii nu au un model fix de lucru care ar putea fi folosit pentru a defini un adecvat
fereastră de timp pentru analiză. Jha et al. prezintă un algoritm de detectare a anomaliilor statistice care are

25
INTRODUCERE ÎN SECURITATEA CIBERNETICĂ

potenț ialul de a gestiona amestecuri de urme de la mai mulț i utilizatori (acest lucru se va întâmpla când mai mulț i utilizatori sunt
coludând) prin utilizarea amestecurilor de lanț uri Markov. Tehnica care are un observat sau
componenta ascunsă poate fi comparată cu Modelele Markov ascunse (HMM-uri). Algoritmul de antrenament
pentru HMM-uri se desfăș oară în timp, unde n este numărul de stări în HMM ș i m este dimensiunea
urmează, în timp ce, timpul de antrenament pentru lan ț urile Markov. A ș adar, abordarea autorilor a fost mai pu ț in
costisitor din punct de vedere computaț ional decât HMM-uri.

Capcane pentru hackeri

Honeypot-urile sunt resurse ale sistemelor informaț ionale concepute pentru a atrage utilizatori răufăcători. Honeypot-urile au
a fost desfăș urat pe scară largă în zonele de demilitarizare (DMZ) pentru a captura încercările de atacuri externe.
a pătrunde în reț eaua unei organizaț ii. Utilizarea lor tipică este pentru avertizare timpurie ș i încetinirea sau
oprirea atacurilor automatizate din surse externe, ș i pentru capturarea de noi exploatări ș i colectarea
informaț ii despre noile ameninț ări care apar din afara organizaț iei. Aceste apărarea bazate pe capcane
sunt de asemenea utile pentru ameninț area internă.
Spitzer a prezentat mai multe metode de a adapta utilizarea honeypot-urilor pentru detectarea atacurilor din interior.
problemă. Deoarece cei din interior probabil ș tiu ce informaț ii caută, ș i în multe cazuri,
unde poate fi găsită acea informaț ie ș i, posibil, cum să o accesezi, el recomandă implantarea
honeytoken-uri cu valoare perceptibilă în reț ea sau în motorul de căutare intranet. Un honeytoken
informaț ii la care utilizatorul nu are autorizaț ie sau informaț ii care sunt inadecvate.
informaț iile pot apoi să direcț ioneze insiderul către honeypotul mai avansat care poate fi folosit pentru a discerne
indiferent dacă inten ț ia insider-ului a fost mali ț ioasă sau nu, o decizie care poate fi determinată de
inspectarea interacț iunii insider-ului cu honeypot-ul.
Pentru a ajunge la o astfel de interacț iune care va fi folosită pentru a aduna informaț ii, este important să ne asigurăm
că plasă de atragere arată realist pentru insider. Oamenii au un simț acut al suspiciunii, iar
de aici provocarea mare pentru honeypots sau orice capcană bazată pe defini ț ii este credibilitatea, în timp ce
prevenirea otrăvirii sistemelor operaț ionale.
Honeypoturile suferă de unele neajunsuri. În primul rând, atacatorul din interior s-ar putea să nu folosească sau să interacț ioneze vreodată

cu honeypot-ul sau honeytoken-ul, mai ales dacă identitatea lor este cunoscută sau descoperită de către
infiltrator. Mai mult, dacă un atacator descoperă un honeypot, acesta/aceasta poate să injecteze date false sau eronate.
informaț ii pentru a complica detectarea.
Procedură
Naiv Bayes func ț ionează prin învă ț area unui model de comportament normal (utilizator legitim) din auto-
date de antrenament ș i un model de comportament anormal (mascaradă) din date de antrenament non-self. Foloseș te
aceste modele pentru a calcula un scor de anomalie pe datele de test (în acest caz, un singur bloc de date de test),
ș i foloseș te acel scor pentru a decide dacă să activeze o alarmă.
Pentru fiecare set de date sintetice, paș ii în procedura de rulare a lui naive Bayes au fost următorii.
Configurează Bayes naiv. Setează parametrul „pseudo count” al Bayes-ului naiv la 0.01 (pentru
consistenț ă cu lucrările anterioare). Setaț i dimensiunea blocului la 10 ș i dimensiunea alfabetului la 122 (pentru
consistenț ă cu setul de date).

26
INTRODUCERE ÎN SECURITATEA CIBERNETICĂ

Antrenaț i pe datele proprii ș i pe cele externe. Antrenaț i clasificatorul Naive Bayes pe datele proprii; stabiliț i un
model de comportament normal. Antrenează-te pe datele non-însuș ite pentru a stabili un model de comportament anormal

comportament.
Calculaț i pragul de anomalii. Calculaț i pragul de anomalii prin validare încruciș ată de 5 ori.
Detalii despre cum funcț ionează validarea încruciș ată pot fi găsite într-o lucrare anterioară.
Scorizaț i blocul de test. Rulaț i detectorul pe blocul de test ș i observaț i scorul de anomalii.
pe care Naive Bayes îl atribuie blocului.
Decizie. Decideț i dacă blocul de test a fost detectat comparând anomalia
scorul cu praful.

Analiza de securitate
Analiza de securitate ia în considerare atacatorii al căror scop final este să falsifice Autoritatea de Atribute
semnături. Pentru a realiza acest obiectiv, atacatorii trebuie să obț ină cheia privată a Autorităț ii de Atribuire
cheie ș i/sau pentru a prelua controlul asupra sistemului Certificate Engine, fără a fi detectat. Prag
criptografia garantează că cheia privată nu poate fi reconstruită dacă sunt mai puț in de jumătate din
cheile private sunt dezvăluite.
Restul acestei sec ț iuni se concentrează pe modul în care abordarea crypto-engine facilitează atacul
substanț ial mai dificil decât pe un sistem implementat complet în software. Un atacator
poate reu ș i printr-o intruziune la nivel de hardware dacă are acces fizic la nodul replicat.
Intruziune la nivel hardware. Analiza noastră se bazează pe categoriile de atacuri identificate în [11]:
atac fizic, atac de citire, ș i atac prin canal lateral.
Un atac fizic are ca scop descoperirea designului FPGA prin deschiderea pachetului FPGA ș i
sondarea punctelor (nedocumentate) din interiorul cipului fără a deteriora dispozitivul. Din cauza creș terii
Complexitatea FPGA, acest atac poate fi realizat doar cu metode avansate de inspecț ie (de exemplu,
Focussed Ion Beam), care sunt destul de costisitoare ș i sunt probabil posibile doar pentru organizaț ii mari
(de exemplu, servicii de informaț ii). Un atac de citire accesază/citeș te fiș ierul de configurare FPGA din
cipul FPGA (folosind funcț ionalitatea de citire înapoi disponibilă în general pe dispozitivul FPGA pentru
pentru scopuri de depanare), după care atacatorul inversează ingineria fluxului de bi ț i ob ț inut.
pentru a preveni atacul de citire înapoi, majoritatea producătorilor oferă opț iunea de a dezactiva citirea înapoi
funcț ionalitate. În plus, chiar dacă teoretic interpretarea ș i/sau modificarea fluxului de biț i
un FPGA, marii furnizori (de exemplu, Xilinx, Acted) susț in că este practic imposibil.
Rândul neregulat ș i modelul re ț elei de interconexiune ierarhice exacerbează
complexitatea înnăscută a procesului de inginerie inversă. O atacare prin canal lateral exploatează
surse de scurgere involuntară a informa ț iilor (de exemplu, consumul de energie, temporizarea electromagnetică)
radiaț ii) în implementare. În prezent, puț in lucru a investigat fezabilitatea unui astfel de
atacuri împotriva FPGA-urilor. Cu toate acestea, atacurile care folosesc consumul de putere ș i specifice RSA sunt

27
INTRODUCERE ÎN CIBERESECURITATE

cunoscute în literatură. De exemplu, Analiza Puterii Simple ș i Analiza Puterii Diferentiale

exploatează faptul că o implementare directă a Algoritmului Binare Dreapta la Stânga
(utilizat pe scară largă în circuitele hardware RSA, inclusiv în procesorul nostru RSA) are consum de energie
care se schimbă în timp cu secvenț a de biț i a cheii RSA (astfel, monitorizând puterea FPGA
consumul permite descoperirea cheii RSA). Măsuri simple de prevenire pot fi găsite. În cazul nostru
În acest caz, atacurile de putere sunt mai dificile de lansat, deoarece mai mul ț i procesoare RSA func ț ionează.
în mod concomitent ș i asincron, mascând eficient informaț iile care pot fi dezvăluite de
consumul total de energie al FPGA-ului. Observăm că criptografia implementată hardware-
motorul procesor limitează tipurile de calculi securizaț i pe care utilizatorul îi poate efectua doar la
rute criptografice implementate.

28
INTRODUCERE ÎN SECURITATEA CIBERNETICĂ

CONCLUZIE
Organizaț iile se află sub presiunea de a fi obligate să reacț ioneze rapid la
numărul dinamic în creș tere al ameninț ărilor cibernetice. Deoarece atacatorii au folosit un
ciclul de atac, organiza ț iile au fost de asemenea nevoite să găsească o vulnerabilitate
ciclul de via ț ă al managementului vulnerabilită ț ilor. Ciclul de via ț ă al managementului vulnerabilită ț ilor este conceput pentru a contracara

eforturile depuse de atacatori în cel mai rapid ș i eficient mod. Acest capitol a discutat
ciclul de viaț ă al managementului vulnerabilităț ilor în termeni de strategie de management al vulnerabilităț ilor. Aceasta are
a trecut prin paș ii creării inventarului de active, gestionarea fluxului de informaț ii,
evaluarea riscurilor, evaluarea vulnerabilităț ilor, raportarea ș i remedierea, ș i în final
planificarea răspunsurilor adecvate. A explicat importan ț a fiecărui pas în
faza de gestionare a vulnerabilităț ilor ș i modul în care fiecare ar trebui să fie realizată.

29
INTRODUCERE ÎN SECURITATEA CIBERNETICĂ

REFERINȚE
WIKIPEDIA
GEEKS PENTRU GEEKS
SLIDE SHARE
YOUTUBE
Cărț i locale (Securitate cibernetică ș i explorare profundă)

30