ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Partidul Politic „Partidul

Democrat Modern din Moldova”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”
împotriva Comisiei Electorale Centrale privind contestarea actului administrativ,
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva hotărârii din 2 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-643/25

PIGD 2-25124265-01-3ra-04092025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ. Dezacordul
recurentului cu decizia primei instanțe nu constituie un temei de casare a ei.

Curtea de Apel Centru – jud. Gh. Mîra, V. Sîrbu, A. Bostan

5 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

 Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Partidul
Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:

ÎN FAPT

1. La data de 30 august 2025, Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din

Moldova” a depus acțiunea în contencios administrativ împotriva Comisiei
Electorale Centrale solicitând:
- anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3874 din 29 august 20252025
„privind cererea de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul
Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”
pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 şi a simbolului electoral” și
confirmarea persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”;
- obligarea Comisiei Electorale Centrale să adopte o hotărâre de înregistrare a listei de
candidați înaintată de Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”,
conform cererii și actelor depuse la 18 august 2025.
2. Din conținutul cererii de chemare în judecată rezultă că în susținerea
solicitărilor privind ilegalitatea actului administrativ reclamantul, a indicat că la 14
iulie 2025, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3651, a fost aprobată
lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din
28 septembrie 2025, la pct. 12 din anexă a fost inclus Partidul Politic „Partidul
Democrat Modern din Moldova”.
3. În data de 18 august 2025, Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova” a înaintat la Comisia Electorală Centrală cerere cu privire la înregistrarea
candidaților la funcția de deputat pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie
2025.
4. Prin demersul nr. CEC-8/8514 din 20 august 2025, urmare a examinării
documentelor prezentate, Comisia Electorală Centrală a solicitat clarificarea
anumitor aspecte și înlăturarea neconformităților identificate în procesul de
verificare a documentelor însoțitoare prezentate Comisiei.
5. În data de 22 august 2025, Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova”, prin răspunsul înregistrat la Comisie sub nr. CEC-7/22061 a prezentat
documentele solicitate.
6. Ulterior, la 25 august 2025, președintele Partidului Politic „Partidul
Democrat Modern din Moldova”, Boris Foca, a depus o cerere privind efectuarea
modificărilor în lista de candidați, care a fost înregistrată la Comisia Electorală
Centrală sub nr. CEC-7/22112.
7. Astfel, a subliniat că, examinând documentele prezentate, s-a elaborat
proiectul de hotărâre prezentat la ședința Comisiei Electorale Centrale din 25
1
august 2025, începutul ședinței ora 16:00 (link către ședință: https ://[Link].
com/watch?v:3V3 AzXc QFTk de la minutul 7:35)
8. Reclamantul a subliniat că, potrivit proiectului de hotărâre prezentat în
cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale din 25 august 2025, se conchide
caracterul favorabil al acestuia, prin constatările expuse că cei 91 candidați
întrunesc cerințele prevăzute de Codul electoral și de Regulamentul privind
particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile
parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023.
Inclusiv după modificarea listei de candidați este respectată cota minimă de
reprezentare de 40% pentru ambele sexe.
9. În cadrul ședinței s-a menționat despre o scrisoare a Agenției Servicii
Publice, înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/22136 din 25
august 2025, prin care se comunică despre reexaminarea datelor și informațiilor din
registrul membrilor partidului.
10. Totodată, membrul raportor a menționat că decizia Agenției Servicii Publice
din 31 iulie 2025 privind înregistrarea modificărilor în actele de constituire înscrise
în Registrul de stat privind partidele politice ce vizează Partidul Politic „Partidul
Democrat Modern din Moldova” nu a fost abrogată, astfel rezultând faptul că
acestuia nu i-a fost retras dreptul de a participa la alegeri. Fiind supus votului
proiectul hotărârii de înregistrare a candidaților, din cei 8 membri prezenți, 3 au
votat pro, 4 împotrivă și un membru s-a abținut, astfel încât s-a decis amânarea
ședinței, deși termenul legal prevăzut la alin. (5) art. 68 Cod electoral a expirat.
11. Reclamantul a menționat că după expirarea termenului de examinare a
subiectului, Comisia Electorală Centrală a fixat o nouă ședință, pentru examinarea
demersului privind înregistrarea PDMM ca concurent electoral, pentru data de 29
august 2025, ora 15:00.
12. Reclamantul a evidențiat că, în data de 29 august 2025, ora 14:30, studiind
materialele cauzei administrative, a identificat o nouă scrisoare a Agenției Servicii
Publice către Comisia Electorală Centrală prin care organul electoral era anunțat
despre retragerea Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” din
lista partidelor care au dreptul de a participa la alegeri, în special pentru migrarea
unor persoane afiliate lui Șor către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova” conform informațiilor de la Serviciul de Informaţii şi Securitate
13. În cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale de la ora 15:00, Partidul
Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” a înaintat un demers privind
anexarea la materialele cauzei a deciziei partidului de excludere a persoanelor
vizate supra din lista de candidați.
14. A comunicat reclamantul că, Comisia Electorală Centrală, Agenţia Servicii
Publice sau Serviciul de Informaţii şi Securitate nu au făcut nicio adresare către
Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” privind existența unor
persoane afiliate lui Șor în lista de candidați. Informațiile cu privire la aceste
persoane s-au aflat din presă și s-a acționat imediat.

2
 15. În acest sens Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” a
accentuat că, nu are acces la registrele de stat și nu poate cunoaște despre situația
juridică a unor persoane individuale decât pe baza bunei-credințe a acelor persoane.
16. De altfel, de asemenea date nu a dispus nici Comisia Electorală Centrală la
etapa inițială de verificare a listei de candidați în cadrul comunicării instituționale
cu alte organe ale statului. Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală nu a
acționat în sensul informării imediate a Serviciului de Informaţii şi Securitate și
Agenției Servicii Publice cu privire la retragerea persoanelor din lista de candidați
a Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” despre care se
presupune că ar fi afiliate lui Șor, dar a decis abuziv și ilegal să modifice hotărârea
CEC din 14.07.2025 prin a exclude Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova” din lista partidelor cu drept de a participa în cadrul alegerilor
parlamentare din 28.09.2025 și de a respinge demersul de înregistrare în calitate de
concurent electoral.
17. Astfel, având în vedere că termenul legal pentru examinarea demersului
privind înregistrarea Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”
ca concurent electoral a expirat, iar solicitantul s-a conformat tuturor rigorilor
legale și solicitărilor Agenției Servicii Publice, reclamantul consideră că nu au
existat impedimente legale care să justifice întârzierea examinării cererii de
înregistrare a Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” în
calitate de concurent electoral.
18. Reclamantul a evidențiat că, cadrul juridic relevant nu atribuie Agenției
Servicii Publice competențe legale pentru a retrage „temporar” sau „permanent”
dreptul de participare în alegeri a unui partid, iar actele legislative și administrative
care confirmă dreptul Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”
de a participa în alegeri, sunt valabile.
19. Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” a solicitat
audiență la Agenția Servicii Publice pentru clarificări, dar, i s-a refuzat audiența.
Totodată, Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” a solicitat
Comisia Electorală Centrală să convoace o ședință cu Agenția Servicii Publice,
Serviciul de Informații şi Securitate şi Partidul Politic „Partidul Democrat Modern
din Moldova” pentru clarificarea situației. Demersul respectiv a rămas însă, fără
răspuns.
20. În acest context reclamantul a menționat că, în registrul membrilor Partidului
Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” nu este nicio persoană asociată
lui Șor și nici în lista de candidați nu este nicio persoană care ar fi împiedicată să
participe în cadrul alegerilor parlamentare.
21. Totodată, reclamantul a menționat că este abuzivă intervenția Comisiei
Electorale Centrale de a nu admite Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova” în alegeri, din cauza a două persoane despre care se pretinde că ar fi
asociate lui Șor, mai ales în condițiile în care partidul le-a exclus din lista de
candidați chiar până la pronunțarea hotărârii Comisie Electorale Centrale pentru a
evita orice interpretări și speculații.

3
 22. În opinia reprezentantului partidului este arbitrară trimiterea la o scrisoare a
Agenției Servicii Publice fără a se ține cont de prevederile art. 11 alin. (7) din Legea
nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice în conformitate cu care, în
termen de 24 de ore de la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, Agenția Servicii
Publice prezintă acesteia lista partidelor politice care au dreptul de a participa la
alegeri. Partidele politice care, până la începerea perioadei electorale, nu au
prezentat Agenției Servicii Publice toate informațiile prevăzute la alin. (5) lit. b) nu
au dreptul de a participa la alegeri.
23. În acest sens Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” a
accentuat că, orice alte intervenții ale Agenției Servicii Publice pot fi făcute doar
în condițiile generale de reorganizare sau încetare a activității partidului conform
legii.
24. Conform actelor dosarului administrativ, nu există nicio probă că până la
începerea perioadei electorale, Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova” nu a prezentat Agenției Servicii Publice toate informațiile prevăzute la
alin. (5) lit. b) din Legea partidelor politice și nu are dreptul de a participa la alegeri.
Astfel, scrisoarea abuzivă a Agenției Servicii Publice nu poate justifica soluția
contestată.
25. Trimiterea Comisiei Electorale Centrale la pct. 36 din decizia nr. 120/2025
a Curții Constituționale pentru a justifica emiterea unui act abuziv de revocare a
Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” din lista partidelor
care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 august 2025 este
inadmisibilă, Or, Curtea Constituțională, doar a stabilit că chestiunea privind
actualizarea listei partidelor care au dreptul de a participa la alegeri nu face obiectul
normei art. 27 lit. g) din Codul electoral. Înalta Curte însă nu s-a expus asupra
procedurii de urmat pentru actualizarea listei partidelor conform Legii partidelor.
Iar la acest subiect, reiterează faptul că ASP nu a emis nici un act administrativ, ci
o scrisoare lipsită de efecte juridice, deoarece contravine Legii partidelor politice.
26. Mai mult, competențele Agenției Servicii Publice sunt prescrise exact la art.
11 alin. (7) din Legea partidelor politice.
27. La rândul său, Comisia Electorală Centrală, a emis un act abuziv de revocare
a Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” din lista partidelor
cu drept de a candida la alegerile din 28 septembrie 2025. Astfel, prin hotărârea nr.
3874 din 29 august 2025, Comisia Electorală Centrală a hotărât:
„ 1. Se revocă Partidul Politic Partidul Democrat Modern de la poziția 12 din anexa la
hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3651/2025 „Cu privire la lista partidelor politice
care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025”, modificată
prin hotărârea nr. 3742/2025.
2. Se respinge cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în
Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025,
înaintată de Partidul Politic Partidul Democrat Modern.”
28. Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” nu este de acord
cu hotărârea Comisiei Electorale Centrale a fost exclus din lista partidelor care au
dreptul să participe la alegeri și i s-a refuzat înregistrarea listei de candidați la

4
funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile
parlamentare din 28 septembrie 2025.
29. În opinia reprezentantului partidului adoptarea actului contestat autoritatea
pârâtă a sfidat grav prevederile legii, a ignorat circumstanțele de fapt, a încălcat
procedurile de adoptare și a emis un act individual defavorabil neîntemeiat și ilegal.
30. Cu referire la procedura administrativă aplicată, reclamantul a indicat că,
procedura excluderii din lista partidelor care au dreptul de a participa la alegeri
atinge direct un interes legitim și un drept fundamental - la alegeri libere și dreptul
de a fi ales, garantat de art. 38 din Constituție. În pofida acestui fapt, reclamantul
nu a avut posibilitate să prezinte explicații și să se apere.
31. Reclamantul a evidențiat că, o gravă încălcare a procedurii administrative
menționate, este adoptarea deciziei cu consecințe extrem de grave și anume,
restrângerea unui drept fundamental, fără audierea persoanelor interesate, fără
acordarea dreptului la apărare și a unui proces echitabil.
32. Prin urmare, a fost încălcate prevederile art. 44 alin. (3) şi art. 94 din Codul
administrativ, din motiv că neatragerea în procedura administrativă a
reclamantului, constituie o încălcare gravă a tuturor garanțiilor acestuia, oferite de
Codul administrativ pentru protejarea intereselor legitime.
33. Unul din principiile generale ale activității autorității publice este principiul
legalității, conform căruia autoritățile publice trebuie să acționeze în conformitate
cu legea (art. 21 Cod administrativ). Autoritățile publice trebuie să aplice tratament
egal, să fie imparțiali și să dea dovadă de bună credință (art. 23-25 Cod
administrativ).
34. Astfel, consideră că autoritatea pârâtă, în procesul adoptării actului
administrativ individual defavorabil, a omis unele principii ale examinării oricărei
proceduri în fața unei autorități cu drept de decizie, producătoare de efecte juridice
- principiul disponibilității și principiul egalității armelor, fiind elemente esențiale
al dreptului la un proces echitabil. Or, adoptarea unei decizii, fără a se lua în calcul
care sunt argumentele părți vizate, a plasat reclamantul într-o situație net
dezavantajoasă în raport cu adversarii săi, și reprezintă un tratament
discriminatoriu, inechitabil.
35. Referitor la motivele formale care au stat la baza emiterii actului
administrativ defavorabil reclamantul a menționat că prin actul administrativ
contestat este prejudiciat grav, îi sunt încălcate drepturile fundamentale la alegeri
libere, este restrâns dreptul fundamental de a fi ales, este restrâns grav dreptul la
libera exprimare, este discriminat în raport cu alți potențiali concurenți electorali,
nu i se asigură condiții echitabile la o campanie electorală în conformitate cu
principiile constituționale și Codul electoral.
36. A subliniat reclamantul că, deși documentele depuse de Partidul Politic
„Partidul Democrat Modern din Moldova” au fost complete și conforme, în ședința
din 29 august 2025, în loc să formuleze un proiect de hotărâre de înregistrare,
Comisia Electorală Centrală fără a invoca vreun motiv legal și fără a avea la bază
vreun act administrativ al Agenției Servicii Publice de retragere a partidului din
lista celor cu drept de participare, a emis o decizie prin care revocă dreptul
5
Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” de a participa în
alegeri și drept consecință refuză înregistrarea listei de candidați.
37. În opinia reclamantului, în lipsa unor motive reale și legale sau a unor
neconformități și-a motivat hotărârea prin adresa Agenției Servicii Publice privind
unele modificări operate la lista partidelor cu drept de a participa în alegeri.
38. Astfel, reclamantul se află în fața unui grav abuz și a unei acțiuni
discreționare din partea autorității publice care nu a emis un act administrativ în
acest sens și s-a folosit de această adresă pentru a justifica imposibilitatea
înregistrării, deși situația juridică nu este stabilită, transformând astfel o măsură
incertă într-un impediment definitiv.
39. Prin urmare, Comisia Electorală Centrală era obligată să asigure un echilibru
între două drepturi prevăzute la art. 38 și 41 care trebuie să predomine asupra
procedurii formale de înregistrare a unor modificări în Registrul de stat al
persoanelor juridice. Mai ales în condițiile în care decizia nu este irevocabilă și
poate fi răsturnată de instanța de judecată.
40. Reclamantul a mai invocat încălcarea principiilor legale prevăzute de Codul
electoral și Codul administrativ, deoarece Comisia Electorală Centrală are
misiunea creării de condiții optime pentru exercitarea nestingherită de către
cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege şi de a fi aleși în
cadrul unor alegeri libere şi corecte. Totodată potrivit art. 19 alin. (1) Comisia
Electorală Centrală este obligată să se conducă de principiul imparțialității şi
neutralității politice.
41. La caz, Comisia Electorală Centrală a încălcat toate principiile legale
menționate la art. 16 alin. (2), art. 21, art. 22 alin. (2), art. 23 alin. (1), art. 24 alin.(1)
și art. 25 din Codul administrativ, deoarece în procesul adoptării actului
administrativ individual defavorabil contestat, a omis unele principii ale examinării
oricărei proceduri în fața unei autorități cu drept de decizie, producătoare de efecte
juridice - principiul disponibilității și principiul egalității armelor, fiind elemente
esențiale al dreptului la un proces echitabil. Or, adoptarea unei hotărâri, fără a se
lua în calcul argumentele prezentate în explicațiile reclamantului, reprezintă un
tratament discriminatoriu, inechitabil.
42. În altă ordine de idei, reclamantul a menționat că prin excluderea din lista
partidelor care pot participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, este
limitat în drepturile fundamentale prevăzute de art. 38 din Constituția Republicii
Moldova.
43. De asemenea, dreptul la alegeri libere este garantat și de art. 3 protocolul I al
Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a liberaților
fundamentale.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

44. Prin hotărârea din 2 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins ca
fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic
„Partidul Democrat Modern din Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale
6
privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil.
45. Curtea de Apel Centru, reținând prevederile art. 18, art. 27, art. 112 alin. (1-
2) din Codul electoral, art. 1, art. 11 alin. (4-7) din Legea nr. 294-XVI din 21
decembrie 2007 privind partidele politice raportate la circumstanțele speței a
concluzionat că cererea de chemare în judecată nu este întemeiată.
46. În acest sens instanţa de fond a stabilit că, Agenția Servicii Publice, prin
scrisoarea înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/22357 din 29
august 2025, făcând trimitere la exercitarea atribuției sale legală exclusivă de a
decide privind participarea partidelor politice la alegeri și de a prezenta Comisiei
Electorale Centrale informații în acest sens (inclusiv informații actualizate),
precum și în continuarea corespondenței realizate prin scrisoarea nr.01/10893 din
25.08.2025, a înștiințat Comisia Electorală Centrală că din lista partidelor politice
care au dreptul de a participa la alegeri (transmisă anterior către CEC prin
scrisoarea nr.01/9133 din 14.07.2025) este retras Partidul Politic „Partidul
Democrat Modern din Moldova”, temei a servit scrisoarea cu nr. IE/9010 a
Serviciului de Informații și Securitate prin care se denotă indicatori de migrare de
la un partid declarat neconstituțional către Partidul Politic „Partidul Democrat
Modern din Moldova”.
47. Curtea de Apel Centru, reieșind din prevederile art. 21 din Codul
administrativ, a reţinut că în speță Comisia Electorală Centrală în baza art. 27 lit.
g) din Codul electoral, ținând cont de faptul că Agenția Servicii Publice a retras
Partidul Politic Partidul Democrat Modern din Moldova din lista partidelor politice
care au dreptul de a participa la alegeri, nu a avut o altă marjă de discreție legală
decât să dispună revocarea acestuia de la poziția 12 din anexa la hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 3651/2025, modificată prin hotărârea nr. 3742/2025 și
întemeiat a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat
în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 28
septembrie 2025, înaintată de Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova”.
48. Instanţa de fond a evidențiat că actul/acțiunea Agenției Servicii Publice prin
care s-a dispus retragerea Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova” din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri nu a
fost anulat, iar Comisia Electorală Centrală în baza datelor prezentate de Agenţia
Servicii Publice, publică lista partidelor politice care au dreptul de a participa la
alegeri.
49. Totodată, a remarcat rolul exclusiv al Agenției Servicii Publice în evidența
partidelor politice, care derivă din prevederile art. 11 alin. (4)–(7) din Legea nr.
294/2007. Astfel, Agenția Servicii Publice este responsabilă de publicarea și
furnizarea informațiilor privind înregistrarea, modificările și dreptul partidelor de
a participa la alegeri. În special, alin. (7) prevede expres că Agenția Servicii Publice
prezintă Comisiei Electorale Centrale, în termen de 24h, lista partidelor care au
dreptul de a participa la alegeri. Tot acest alineat stabilește și sancțiunea: „partidele
politice care, până la începerea perioadei electorale, nu au prezentat Agenției
7
Servicii Publice toate informațiile prevăzute la alin. (5) lit. b) nu au dreptul de a
participa la alegeri”. Deci, Agenția Servicii Publice are competența exclusivă de a
confirma sau retrage un partid din lista celor în drept de participare la scrutin.
50. Instanţa de fond a reţinut că, la 29 august 2025, Agenția Servicii Publice a
informat Comisia Electorală Centrală, prin adresa nr. CEC-7/22357, că Partidul
Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” a fost retras din lista partidelor
cu drept de participare, ca urmare a unor indicii de migrare de la un partid declarat
neconstituțional. Iar conform art. 27 lit. g) Cod electoral și art. 11 alin. (7) din Legea
294/2007, Comisia Electorală Centrală este obligată să se conformeze acestei
comunicări oficiale.
51. Respectiv, din moment ce Agenția Servicii Publice a retras Partidul Politic
„Partidul Democrat Modern din Moldova” din lista oficială a partidelor eligibile,
Comisia Electorală Centrală nu mai putea menține partidul în lista publicată
anterior (hotărârea nr. 3651/2025) și decide în privința acestuia ca potențial
concurent electoral, or, în baza art. 21 din Codul administrativ era obligată să
acționeze strict în baza și în limitele legii. În lipsa dreptului de participare confirmat
de Agenția Servicii Publice, înregistrarea listei de candidați ar fi fost contrară legii.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

52. Împotriva hotărârii instanței de fond a depus recurs Partidul Politic „Partidul
Democrat Modern din Moldova”, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea
hotărârii Curții de Apel Centru din 02 septembrie 2025, emiterea unei noi decizii
prin care să fie admisă contestația, să fie anulată hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr. 3879 din 29 august 2025 și obligarea emiterii hotărârii de înregistrare
a listei de candidați înaintată de Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova”, conform cererii depuse.
53. În motivarea recursului recurentul a reiterat circumstanțele de fapt şi de drept
invocate în cererea de chemare în judecată, totodată a indicat că Curtea de Apel
Centru a respins contestația, acceptând necondiționat poziția intimatului și aplicând
eronat prevederile imperative ale legii.
54. În acest sens a indicat că instanța de apel a ignorat împrejurarea că scrisorile
Agenției Servicii Publice nu au natura unor acte administrative și a acceptat fără
verificare ipoteze neprobate, ceea ce intră sub incidența literei d) a aceluiași articol.
Mai mult, instanța de fond a refuzat să examineze legalitatea înscrisurilor emise de
Agenția Servicii Publice, contrar practicii uniforme, adoptând o hotărâre arbitrară
care nu rezistă exigențelor legale.
55. Totodată a indicat că instanța a refuzat efectiv să analizeze argumentele
recurentului și motivația detaliată din contestație, limitându-se a le da o apreciere
critică și formalistă.
56. A indicat că Curtea de Apel Centru a refuzând să supună controlului
judecătoresc legalitatea actului contestat în raport cu acțiunile/scrisorile Agenției
Servicii Publice, a admis interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții
Supreme de Justiției, expusă în decizia nr. 3ra-633/25 din 02 septembrie 2025, ceea

8
ce constituie temei pentru admiterea recursului conform art. 2451 lit. a) Cod
administrativ.
57. La fel a menționat că, hotărârea Curții de Apel Centru din 02 septembrie
2025 este arbitrară și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor.
58. Astfel instanța efectiv nu şi-a motivat hotărârea, nu a dat apreciere probelor
anexate la caz, a ignorat argumentele de fapt şi de drept ale recurentului, nici nu a
încercat să examineze cazul în esența sa, în spiritul standardelor internaționale în
materie de alegeri libere și neafectarea dreptului de a fi ales.
59. Recurentul a susținut că instanța nu a administrat vreo probă suplimentară
pentru a stabili dacă formațiunea politică a prezentat informațiile solicitate Agenției
Servicii Publice, dacă membrii săi erau asociați cu un alt partid sau dacă scrisorile
Agenției Servicii Publice reflectă situația reală și sunt legale sau emise conform
competențelor legale. Prin preluarea necriticată a unor acuzații neprobate, instanța
a transformat simple ipoteze în certitudini, ceea ce contravine standardelor
europene și art. 119 alin. (1) Cod administrativ privind cerința de certitudine a
actelor administrative.
60. Au mai menționat că, reieșind din textul proiectul de hotărâre al Comisiei
Electorale Centrale din 25 august 2025, se atestă lipsa oricăror pretenții cu privire
la calitatea listei de candidați a Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova”. De altfel, nici din scrisorile Agenție Servicii Publice nu se atestă că s-
ar fi identificat persoane pe lista formațiunii politice care ar cădea sub incidența art.
16 din Codul electoral și ar fi incompatibile cu statutul de candidat.
61. Mai mult, Curtea de Apel nu a analizat legalitatea actelor emise de Agenția
Servicii Publice şi nici competența acestei instituții de a retrage temporar sau
definitiv dreptul unui partid de a participa la alegerile parlamentare. Deşi
reclamantul a invocat faptul că scrisorile Agenției Servicii Publice nu constituie
acte administrative şi că Legea partidelor politice nu permite Agenției să retragă,
după începerea perioadei electorale, dreptul unui partid de a participa la alegerile
parlamentare, instanța a omis să se pronunțe pe aceste argumente.
62. Dar această operațiune a ASP este parte a procedurii administrative inițiate
de Comisia Electorală Centrală și finalizată cu emiterea hotărârii definitive a CEC
din 14.07.2025, revizuită contrar principiului certitudinii juridice prin actul
administrativ contestat - Hotărârea CEC din 29 august 2025.
63. Circumstanțele descrise, în opinia recurentului echivalează cu o apreciere
vădit nerezonabilă, arbitrară a probelor şi a argumentelor de drept prezentate de
recurent, ceea ce este contrar art. 2451 alin. (1) lit. d) Cod administrativ şi
standardelor CEDO.
64. A mai menționat că instanța de judecată a ignorat în totalitate jurisprudența
Curții Constituționale ale RM, jurisprudența CEDO şi standardele internaționale cu
privire la limitarea dreptului la asociere politică şi la participare la alegeri.
65. În opinia recurentului instanța de fond a examinat formal cauza, nu a cercetat
pe deplin starea de fapt a speţei şi nu a dat un răspuns explicit tuturor problemelor
de drept ridicate de către participanții la proces în faţa instanței. Curții de Apel
9
Centru, ca instanță de fond îi revenea o deosebită obligație de a exercita controlul
judiciar complet al actului administrativ contestat, în fapt şi în drept.
66. Astfel, hotărârea contestată este nu doar contrară legii și jurisprudenței
naționale și europene, ci și profund arbitrară, fiind adoptată cu o apreciere evident
nerezonabilă a probelor. Singura soluție compatibilă cu statul de drept este casarea
acesteia, anularea actului emis de Comisia Electorală Centrală și restabilirea
recurentului în drepturile sale electorale.

POZIŢIA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE

67. Comisia Electorală Centrală a depus referință împotriva recursului înaintat

de către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”, prin care a
solicitat declararea recursului inadmisibil, deoarece nu îndeplinește criteriile de
admisibilitate, or, din conținutul recursului se deduce cert lipsa temeiurilor
prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ, ceea ce implicit duce la
inadmisibilitatea acestuia.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

[Link]. 191 alin. (3) și (5) lit. b) din Codul administrativ:

„Curtea de apel Chişinău (Centru) soluţionează în primă instanţă acţiunile în
contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Naţională a Moldovei,
precum şi acţiunile în contencios administrativ atribuite în competenţa sa prin Codul
electoral.
Curtea Supremă de Justiţie soluţionează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor şi a încheierilor curţilor de apel.”

[Link]. 244 alin. (1) din Codul administrativ:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”

[Link]. 245 Codul administrativ:

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

[Link]. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral:

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanţele de judecată competente
examinează acţiunile în domeniul electoral după cum urmează:
Curtea Supremă de Justiţie soluţionează cererile de recurs împotriva actelor
judecătoreşti ale curţilor de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

[Link]. 100 alin. (1) din Codul electoral:

„În perioada electorală, autorităţile competente examinează contestaţiile în termen de
3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanţele judecătoreşti aplică acelaşi termen, inclusiv în cadrul
procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

[Link]. (3) din Codul administrativ:

10
 „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ şi
cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

[Link]. 2451 din Codul administrativ:

„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenţei
uniforme a Curţii Supreme de Justiţie;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii
Supreme de Justiţie;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea
competenţei jurisdicţionale.
Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. c) şi d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanţă şi instanţa de apel este obligatorie pentru
instanţa de recurs, cu excepţia cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau
a cazului în care Curtea Supremă de Justiţie examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la
rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu
au fost reclamate de către instanţa de judecată contrar prezentului cod.”

[Link]. 246 alin. (1) şi (2) lit. h) din Codul administrativ:

„Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele
cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii
Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor.
Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ
76. Referitor la termenul de depunere a recursului, completul de judecată
constată că hotărârea motivată a fost comunicată autorităţii recurente, prin
intermediul poștei electronice, la 03 septembrie 2025. Recursul a fost depus la data
de 04 septembrie 2025, prin urmare cu respectarea termenului legal prevăzut de art.
245 din Codul administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral.

MOTIVAREA INSTANȚEI
77. Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe
temeiuri concludente şi serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv
al instanţei de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
78. În această ordine de idei, completul de judecată al Curţii Supreme de
Justiţie reţine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
11
recursului, dar şi cerinţa de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile şi esenţiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne
deciziile instanţei de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curţii de Apel ca
primă instanţă într-o eventuală examinare în fond şi invocare ex officio a erorilor
de drept.
79. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conţină o motivare
convingătoare şi întemeiată în condiţiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanţele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de
admisibilitate.
80. Instanţa de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus
de Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la
dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru şi nu relevă
interpretarea contrară a legii şi aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.
81. Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”, în susținerea
recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1), lit. a) şi
lit. d) din Codul administrativ.
82. Cu referire la argumentul recurentului precum că interpretarea legii din
hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curţii Supreme de
Justiţie, instanţa de recurs, menționează, că art. 2451, alin. (1), lit. a) din Codul
administrativ se referă la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii
din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de
Justiție şi anume jurisprudența reținută în decizia Curţii Supreme de Justiţie nr. 3ra-
633/25 din 2 septembrie 2025.
83. În context, instanța de recurs reține că cauza care este invocată de către
Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” şi anume nr. 3ra-633/25
din 2 septembrie 2025, este distinctă de prezenta cauză, problemele ridicate în
aceste spețe sunt diferite, prin urmare hotărârea nu este contrară jurisprudenței
uniforme a Curţii Supreme de Justiţie.
84. Referitor la temeiul menționat, de către Partidul Politic „Partidul Democrat
Modern din Moldova” şi anume art. 245¹ alin. (1), lit. d) din Codul administrativ,
completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin
raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile
din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară
atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între
faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de
fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea,
intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în
special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere.
Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă
12
eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și
afectează fundamental echitatea procedurii.
85. Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident
nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția
adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci
doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată
rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul
administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod
clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.
86. În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost
pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod
determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi
admis.
87. Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
că, recursul depus de către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova”, conține obiecții de fapt şi de drept, care au fost analizate minuțios de
către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.
88. Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu
niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451
din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea
acestuia.
89. Completul reține că în condițiile în care ulterior includerii de către Comisia
Electorală Centrală a Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”
în lista partidelor admise pentru participarea la alegerile parlamentare, Agenţia
Servicii Publice a retras partidul din această listă informând în acest sens Comisia
Electorală Centrală.
90. Respectiv nu a mai fost în drept să mențină Partidul Politic „Partidul
Democrat Modern din Moldova” în lista partidelor, or, conform art. 27, lit. g) din
Codul electoral în coroborare cu art. 11 din Legea privind partidele politice
nr.294/2007, Comisia Electorală Centrală admite în alegeri doar partidele care sunt
incluse în lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri, prezentată
de Agenţia Servicii Publice.
91. La rândul să Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” nu
a contestat acțiunile Agenției Servicii Publice de excludere a sa din lista partidelor
politice care au dreptul de a participa la alegeri.
92. Aspectele ce ţin de acțiunile Agenției Servicii Publice nu pot constitui
obiectul acestei proceduri, or, la caz nu se pune în discuție legalitatea acțiunilor
acestei autorități.
93. Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea
recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare
clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul
administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile
se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.
13
 94. În consecinţă, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanţă,
în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei.
95. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/hotărârii şi care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 245 1 din
Codul administrativ.
96. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care
se bazează, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii faţă de actul de dispoziţie pronunţat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat
o hotărâre neîntemeiată.
97. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curţii de Apel Centru şi o minimă argumentare a
criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
şi/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
98. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate
şi a avea succes.
99. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condiţiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franţei, 1996, §45).
[Link] de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din
CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul
acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național şi de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care
14
implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
[Link] aceste motive, în conformitate cu art. 230 şi art. 246 alin. (2) lit. h) din
Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Partidul Democrat
Modern din Moldova”.
Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

15