1

Titlu: STRATEGII DE MANAGEMENT AL STRESULUI

Strategii de gestionare a stresului în rândul liceenilor

Studenț ii de la Liceul Naț ional La Union

Cabanban, Charmagne M.

Gaa, Eva Marie P.

Gameng, Klarence Jhay G.

Gurion, Darwin G.

Martinez, Prinț esa Gwyneth F.

Rabang, Cielo Amor F.

Tabucol, Jumel P.

Valencia, Guillerma S.

La Liceul Naț ional Union

Liceu

Martie 2020
 2
STRATEGII DE MANAGEMEN T AL STRESULUI

Capitolul 1

Introducere

Acest capitol prezintă diferitele elemente esenț iale: introducerea, care conț ine

justificarea (o explicaț ie a motivelor pentru desfăș urarea cercetării); revizuirea

literatură ș i bază statistică; enunț ul problemelor generale ș i specifice; domeniul de aplicare

ș i delimitarea care identifică variabilele majore, sub-variabilele ș i indicatorii;

semnificaț ia studiului care enumeră beneficiarii studiului ș i corespondenț a acestora

beneficiile pe care le va primi fiecare; ș i în cele din urmă, notările.

Fundamentele studiului

Stresul este în general definit ca răspunsul sau reacț ia nespecifică a corpului la cerinț e.

făcut pe acesta, sau la evenimente perturbatoare din mediu. Este un proces prin care cineva percepe ș i

se confruntă cu ameninț ările ș i provocările de mediu. Evenimentele personale ș i cele de mediu care cauzează

stresul este cunoscut ca fiind stresor. Prin urmare, stresul este pur ș i simplu definit ca tulburări emoț ionale sau

schimbări cauzate de stresori. Stresul care promovează ș i facilitează învăț area se numeș te eustres sau

stresul bun. Un nivel optim de stres poate îmbunătăț i abilitatea de învăț are. Pe de altă parte, stresul

care inhibă ș i suprimă învăț area se numeș te stres negativ sau stres prost, unul care ar trebui să fie

prevăzut ș i evitat. Este demn de menț ionat că aceleaș i stresori pot fi percepuț i diferit de

studenț i diferiț i, în funcț ie de fundalurile lor culturale, trăsăturile de personalitate, experienț a ș i

abilităț i de coping (Retras pe 9 ianuarie 2020 de la [Link]

Mandler (1984) a definit stresul ca presiunea ș i tensiunea fizică care rezultă din

cerinț e sau schimbări în mediu. Stresul apare ori de câte ori există o schimbare în corp care

ne obligă să ne ajustăm. Fiecare este expus stresului la un moment dat în viaț a sa, că
 3
STRATEGII DE GESTIONARE A STRESULUI

o situaț ie inconfortabilă care afectează sentimentul nostru de bunăstare ș i calitatea vieț ii. Conform

modelul cognitiv-transactional al stresului, stresul este relaț ia dinamică dintre un individ

ș i mediul în care un stimul (indiferent ce este) perturbă homeostaza unui individ,

cauzându-l/o să răspundă la situaț ie cu toate resursele disponibile. Când se întâmplă asta, noi

evaluăm cererea în raport cu resursele noastre disponibile ș i cu cantitatea de stres pe care o experimentăm

este guvernat de următoarea regulă: cu cât avem mai multe resurse, cu atât vom experimenta mai puț in stres

(Aherne, D. (1998). Înț elegerea stresului studenț esc: Un studiu calitativ al stresului experimentat

de către studenț i de nivelul trei. Recuperat pe 9 ianuarie 2020 de la [Link]

Conform lui Cohen (1980), stresul nu este neapărat un lucru rău în sine.

impactul este relativ la individ: ceea ce este teribil de dificil pentru o persoană poate fi uș or pentru alta

persoana se simte interesată ș i vie. Stresul poate fi un lucru bun deoarece menț ine corpul

mergând, iar aceasta, la rândul său, ne menț ine în miș care spre un nou obiectiv. Când 'stresul' este bun, ducând la

ceva de dorit, se numeș te eustres.

Pe de altă parte, efectele negative ale stresului sunt mari. Acestea includ confuzia,

incapacitatea de a lua decizii, evitarea oamenilor, precum ș i, în cele din urmă, fizic sau

boală psihologică. În plus, aș a cum menț ionează Cohen ș i Williamson (1991), atunci când stresul

este ‘rău,’ sau depăș eș te capacitatea noastră de a face faț ă, se numeș te suferinț ă.

Meijer (2007) crede că stresul induce sentimentul de frustrare, frică, conflict, presiune,

durere, furie, tristeț e, inadecvare, vinovăț ie, singurătate sau confuzie. Elevii experimentează un stres ridicat

din cauza angajamentelor academice, presiunii financiare ș i lipsei abilităț ilor de gestionare a timpului. Acestea

problemele pot duce la conflicte familiale, abuz de droguri, eș ec academic, violenț ă ș i sinucidere.

Stresul poate fi înț eles în funcț ie de semnificaț ia experienț elor stresante pentru indivizi. The

semnificaț ia experienț elor stresante implică ameninț ări la adresa adecvării de sine, unde adecvarea de sine este
 4
STRATEGII DE GESTIONARE A STRESULUI

considerată o nevoie umană de bază. Sunt necesare metode de cercetare adecvate pentru a explora acest aspect

al stresului (G Gomez, M. G. (2018). Stresul la elevii de liceu: Un studiu descriptiv. Jurnal

de Terapie Cognitiv-Comportamentală, 1(1)).

Cercetătorii au descoperit că principalele surse de stres în mediu academic sunt

muncă în afara ș colii, sus ț inerea prezentărilor, competi ț ia cu colegii de clasă ș i academică

supraîncărcare.

Calitatea interacț iunii între studenț i ș i profesori ș i a relaț iilor între colegi în cadrul ș colii se regăsesc

a avea un impact semnificativ asupra nivelului de stres al studenț ilor. Studenț ii cu interacț iuni mai pozitive

cu profesorii lor au niveluri mai scăzute de stres, în timp ce nivelurile de stres sunt mai ridicate în rândul celor care au

a experimentat bullying din partea colegilor (Banks, J. & Smyth, E. (2015). Revista de studii pentru tineri.

Retras pe 9 ianuarie 2020 de la

[Link]

Studenț ii se confruntă întotdeauna cu stresul generat de cerinț ele subiectelor lor, presiunea

termenelor limită, anxietatea de a anticipa rezultatele examenelor ș i recitările. În plus, probleme cu

prietenii sau partenerii lor ș i familia contribuie de asemenea enorm la stresul pe care îl experimentează.

Aceste probleme care duc la stres sunt fără îndoială experimentate de cei mai mulț i studenț i

a determinat cercetătorii să realizeze acest studiu care se consideră că va fi realizat la La Union

Liceul Naț ional - Liceul Tehnologic în semestrul al doilea al anului ș colar 2019-

2020. Respondentii vor fi elevi de liceu.

Rezultatele acestui studiu sunt de mare ajutor pentru: (1) studenț i, deoarece vor ș ti mai departe

ce este stresul ș i impactul său asupra sănătăț ii, stilului de viaț ă ș i performanț ei academice. Învăț ând astfel,

ei ar putea fi capabili să distingă eustresul de stresul negativ ș i să formuleze strategii despre cum să facă faț ă

cu stres; (2) profesorii, deoarece vor fi con ș tienț i de situa ț iile fiecărui elev ș i vor oferi
 5
STRATEGII DE GESTIONARE A STRESULUI

consideraț ii ș i îndrumări privind modul în care studenț ii lor pot face faț ă stresului; (3) părinț i, deoarece

vor fi conș tienț i de situaț iile copiilor lor ș i îș i vor oferi propriile îndrumări, precum ș i

sfaturi pentru a ajuta copiii să îș i înfrunte luptele ș i să facă faț ă stresului; (4) ș coală

administraț ie, pentru a putea găsi soluț ii ș i modalităț i de a ajuta studenț ii, dar ș i părinț ii,

profesorii ș i aș a mai departe; ș i (5) comunitatea, deoarece acest studiu va contribui la domeniul de cunoș tinț e

oferind învăț are suplimentară nu doar elevilor, ci ș i părinț ilor, profesorilor ș i aș a mai departe.

Declaraț ia problemei

Conform misiunii DepEd, aceș tia trebuie să protejeze ș i să promoveze dreptul fiecărei persoane

Filipinezi la educaț ie de bază de calitate ș i completă în care elevii învaț ă într-un mediu prietenos cu copiii

un mediu motivant. Pentru a atinge acest lucru, atât studenț ii, cât ș i profesorii trebuie să fie sub

mai puț in stres pentru a funcț iona corect ș i a fi mai eficienț i.

Cu toate acestea, din cauza cererilor constante ș i multiple, studenț ii sunt supuș i la mult stres.

a devenit cel mai raportat impediment în performanț a academică, deoarece studenț ii acum

raportează că este mai stresat ca niciodată.

Dacă această situaț ie continuă printre cei mai mulț i studenț i, calitatea educaț iei va scădea cu siguranț ă.

deoarece studenț ii pot depune proiecte doar pentru conformitate care nu sunt realizate cu cele mai bune eforturi ș i

exelenț ă. Ca răspuns la această problemă, studiul nostru propune să investigheze stresorii experimentaț i

de către studenț i ș i strategiile lor de adaptare.

Cercetătorii propun să efectueze un studiu intitulat „Strategii de gestionare a stresului

printre elevii de liceu de la Liceul Naț ional La Union” care are ca scop identificarea

factori care cauzează stres în rândul elevilor de liceu de la Liceul Naț ional La Union ș i

strategiile lor de gestionare a stresului. În mod specific, se va concentra asupra următoarelor obiective:

1. Pentru a identifica diferite cauze ale stresului în rândul elevilor de liceu.

 6
STRATEGII DE GESTIONARE A STRESULUI

2. Pentru a identifica semnele ș i simptomele stresului în rândul elevilor de liceu

3. Pentru a determina modalităț ile prin care studenț ii fac faț ă stresului.
 7
STRATEGII DE MANAGEMENT AL STRESULUI

INPUT PROCES IESIRE

Identificarea posibilă

Cauzele stresului respondentii prin

printre seniori sondaj.

liceu Formularea de întrebări care Broș ură despre

studii va fi întrebat despre gestionarea stresului

respondenti. strategii de

Strategii de coping Validarea întrebărilor. studenț i ș i

al studenț ilor Colectarea de date prin recomandări

pentru o adaptare mai bună

interviu.

Efectele stresului Analizând datele colectate strategii.

cărț ilor studenț ilor

date prin conț inut

academic analiză.

performanț ă Interpretarea datelor.

Feedback

Figura 1. Paradigma strategiilor de gestionare a stresului în rândul elevilor de liceu.

Liceul Naț ional Union

 8
STRATEGII DE MANAGEMENT AL STRESULUI

Capitolul 2

Metode

Designul cercetării

Metoda fenomenologică a fost folosită în acest studiu pentru a investiga experienț ele de

studenț i care sunt sub mult stres. Această metodologie a fost selectată deoarece cercetătorii sunt

interesaț i de capturarea experienț elor studenț ilor ș i modul în care au trecut cu succes

luptă stresantă din perspectiva lor. Potrivit lui Creswell (2007), o fenomenologie

studiul „descrie semnificaț ia experienț elor trăite de mai multe persoane ale unui concept sau al unui

fenomen” (p. 57). Cu alte cuvinte, se concentrează pe descrierea unui fenomen pe care toate

participanț ii au experimentat, cum ar fi studiul în timp ce se află sub mult stres. Puterea

metoda fenomenologică permite examinarea „modurilor în care oamenii experimentează,

conceptualize, perceive, and understand a phenomenon on their own perspectives.” This method

a furnizat de asemenea o descriere bogată ș i completă a experien ț elor umane ș i a semnifica ț iilor ș i

constatările sunt permise să apară, mai degrabă decât să fie impuse de un investigator. Investigaț iile

cu o orientare fenomenografică, astfel încât să se concentreze mai mult pe explicaț ia a ceea ce este experimentat ș i

cum este trăit (adică „perspectivă de ordinul doi”).

Participanț i

Acest studiu a fost realizat la Liceul Naț ional La Union - Liceu, Oraș

Divizia Ș colară a San Fernando, La Union în anul ș colar 2019-2020. Răspunsurile

din acest studiu au fost elevii din clasele 11 ș i 12 ai Liceului Naț ional La Union care erau

înmatriculat în semestrul al doilea al anului ș colar 2019-2020.

S-a adoptat o metodă de eș antionare prin selecț ie intenț ionată pentru acest studiu, care este "o metodă de eș antionare în care

cercetătorul alege deliberat cine să includă în studiu pe baza capacităț ii lor de a oferi
 9
STRATEGII DE MANAGEMENT AL STRESULUI

datele necesare” (Parahoo, 1997, p. 232). Raț ionamentul pentru alegerea acestei abordări a fost că

cercetătorul căuta efectele ș i cunoș tinț ele despre opinia studenț ilor despre stresul care afectează

performan ț ele lor academice, pe care participan ț ii le-ar oferi în virtutea lor

experienț ă. În acest studiu, douăzeci (20) de participanț i sunt aleș i ș i, ca regulă de bază

pentru studiile fenomenologice, Creswell (1998) recomandă 5 – 25 iar Morse (1994) sugerează la

cel puț in ș ase. Numărul de participanț i este informat de măsura în care întrebarea de cercetare

a fost abordat (Marshall, 1996; McLeod, 2002). Un eș antionare non-probabilistică, cu scop

tehnica a fost selectată, deoarece participan ț ii erau solicita ț i să îndeplinească un criteriu pre-determinat

(McDermott & Sarvela, 1999). Acest lucru implică identificarea ș i selectarea indivizilor sau grupurilor de

indivizi care sunt deosebit de bine informaț i sau experimentaț i în legătură cu subiectul (Cresswell &

Plano Clark, 2011). În plus fa ț ă de cuno ș tinț e ș i experien ț ă, Bernard (2002) ș i Spradley

(1979) nota ț i importan ț a disponibilită ț ii ș i a dorin ț ei de a participa, precum ș i capacitatea de a

comunicaț i experienț e ș i opinii într-o manieră articulată, expresivă ș i reflexivă. Când

datele ajung la un punct de satura ț ie, adică atunci când temele noi încetează să mai apară, cercetătorul poate

concluzia că nu este nevoie de mai multe interviuri (Hutchinson & Wilson, 1991; Marshall, 1996;

Orbele, 2002). Numărul participan ț ilor intervieva ț i în acest studiu nu este astfel

predeterminate, dar au fost determinate de informaț iile obț inute în timpul diferitelor interviuri.

Interviurile au fost realizate până când datele au atins un punct de saturare acceptabil ș i

cercetătorul a judecat că întrebarea de cercetare ar putea fi răspunsă în mod adecvat.

Instrument ș i procedură de colectare a datelor

Pentru acest studiu, interviul detaliat este metoda principală de colectare a datelor. Este o cheie

metodă de colectare a datelor calitative pentru cercetarea socială. Este deosebit de utilă în cazurile în care există o

trebuie să obț inem date foarte personalizate, precum ș i în cazurile în care există oportunităț i pentru
 10
STRATEGII DE MANAGEMENT AL STRESULUI

investigaț ia pentru a obț ine factorii subiacenț i (Gray, 2004). Potter (1996) susț ine că interviurile sunt valoroase

uneltele pentru colectarea datelor în cercetarea calitativă. Principalul avantaj al interviurilor provine din

capabilitatea lor de a oferi o descriere ș i o analiză completă a unui subiect de cercetare, fără

limitarea domeniului de cercetare ș i natura răspunsurilor participanț ilor (Collis & Hussey,

2003). O metodă de interviu unu la unu permite cercetătorului să interacț ioneze cu participanț ii ș i

a observa semnalele non-verbale în timpul procesului de interviu. Interviurile sunt astfel utile pentru a obț ine

perspectivă ș i context asupra unui subiect. Ele pot oferi informaț ii la care intervievatul a fost

previamente la care am avut acces. În acest studiu, a fost folosită o metodă de interviu nestructurat pentru a permite un

discu ț ie deschisă, în profunzime a subiectului de cercetare. Denzin ș i Lincoln (2005) sus ț in că

interviurile nestructurate permit cercetătorului să în ț eleagă complexitatea situa ț iei

fără a impune vreo categorizare anterioară. Prin alegerea interviului ca metodă de colectare a datelor

colecț ie, cercetătorul a sperat să dobândească o înț elegere mai profundă a construcț iilor participanț ilor

prin dialog ș i prin limbajul pe care îl folosesc în construirea diferitelor discuț ii.

metoda interviului permite cercetătorului să caute claritate ș i să aprofundeze pentru o înț elegere mai profundă. Ca un

rezultatul, raportarea ș i analiza datelor reflectă punctele de vedere ale participanț ilor.

întrebările au fost concepute folosind limba engleză, deoarece majoritatea populaț iei ț intă este fluentă

o scrisoare de inten ț ie a explicat scopul studiului, mijloacele de

răspunzând la întrebări, scopul cercetării, precum ș i securitatea informaț iilor pentru

încurajaț i un răspuns ridicat în rândul participanț ilor la studiu.

În ceea ce priveș te colectarea acestor date, conversaț ia dintre participanț i ș i cercetător

au fost inregistrate in asteptarea aprobarii intervievatului. Interviurile, precum si focalizarea

discuț iile de grup au fost desfăș urate în sălile de clasă ale participanț ilor, iar cercetătorii au avut

le-au cerut care este momentul lor cel mai convenabil pentru a evita orice distragere. În cele din urmă, cercetătorii au
 11
STRATEGII DE MANAGEMENT AL STRESULUI

a stabilit încredere ș i relaț ii cu participanț ii pentru a facilita împărtăș irea acestora

propriile lor experienț e fără teama de a fi judecaț i (Stanley, 1990).

Credibilitate

Pentru a asigura fiabilitatea, valabilitatea, consistenț a ș i credibilitatea datelor,

cercetătorii au invitat participanț ii. În acest caz, elevii de clasa a 11-a ș i a 12-a din La Union

Liceul Naț ional a făcut să-ș i realizeze ș i să reflecteze asupra situaț iilor lor

referitor la subiect ș i lăsaț i-i să descrie în detaliu un anumit caz din aceste categorii.

Acest lucru a asigurat, de asemenea, că perspectivele ș i concepț iile sunt bine fundamentate ș i bine susț inute pe parcursul

teză aș a cum sugerează Polkinghome (2005).

Cercetătorul asigură credibilitatea acestui studiu observând corect colectarea

date, în special în timpul interviurilor. Totul se bazează pe date factuale care sunt obț inute direct

de la participanț i. Banda ș i înregistrarea au fost de asemenea folosite pentru a păstra ș i asigura consistenț a

din toate datele care trebuie colectate. Intenț ia cercetătorilor este de a oferi rezultatul final pentru

participanț i pentru validarea finală. Acest lucru este susț inut de Sandelowski (2006) care a afirmat că

măsura în care un studiu este judecat ca fiind credibil se face prin prezentarea clară a esenț ialului

informaț ii descriptive ș i înț elegerea reciprocă sau acordul cititorilor cu privire la descriere.

În plus, credibilitatea este caracterizată prin recunoaș terea adevărului descoperirilor de către

participanț i ș i practicieni experț i în cadrul disciplinei. Validarea rezultatelor finale revine

recunoaș terea de către participanț i, nu a întregii lor poveș ti, ci a prezenț ei fenomenului ca

descrise ca experienț ele lor. Când esenț a realităț ii fenomenului este surprinsă,

atunci oricine care are experienț e în scrierea lucrărilor de cercetare o va recunoaș te ca pe propria sa poveste.
 12
STRATEGII DE GESTIONARE A STRESULUI

Consideraț ii etice

În această cercetare, au fost luate în considerare liniile directoare etice. Astfel, s-a concentrat pe percepț ia

elevi de liceu; măsuri atente au fost luate pentru a proteja intimitatea ș i

confidenț ialitatea participanț ilor. Fontana ș i Frey (2010) au subliniat că trebuie avută o mare grijă

garan ț ii pentru a asigura că fiecare participant a fost informat cu privire la consim ț ământul informat, dreptul de

intimitate ș i protecț ie împotriva daunelor fizice, emoț ionale sau de orice alt tip. Cercetătorii,

apoi, a asigurat participan ț ii că informa ț iile pe care le-au împărtă ș it sunt tratate cu cea mai mare seriozitate

confiden ț ialitate. În plus, participan ț ii au fost de asemenea con ș tienț i de acord că orice

expresiile, percepț iile sau sentimentele sunt valoroase atâta timp cât sunt precise.

Gestionarea Datelor

Analiza con ț inutului a fost utilizată pentru a analiza datele care au fost colectate din surse personale.

interviuri. Conform lui Moore & McCabe (2005), aceasta este tipul de cercetare în care datele

colectat este categorisit în teme ș i sub-teme, pentru a fi comparabil. O principală

avantajul analizei conț inutului este că ajută la reducerea ș i simplificarea datelor colectate,

în timp ce în acela ș i timp produce rezultate care pot fi măsurate utilizând cantitativ

tehnici. În plus, analiza conț inutului oferă cercetătorilor capacitatea de a structura calitativ

datele colectate într-un mod care satisface îndeplinirea obiectivelor de cercetare. Cu toate acestea,

eroarea umană este foarte implicată în analiza conț inutului, deoarece există riscul ca cercetătorii să

interpretarea greș ită a datelor colectate, generând astfel concluzii false ș i nesigure (Krippendorf)

& Bock, 2008).

 13
STRATEGII DE MANAGEMENT AL STRESULUI

Capitolul 3

Rezultate ș i Discuț ii

Rezultate

După utilizarea abordării de analiză a datelor preconizată, au fost generate 3 teme emergente:

„Academici”, „Impact fiziologic” ș i „Relaxare”. În plus, temele emergente vor fi

discutat în legătură cu experienț ele trăite ale participanț ilor susț inute prin revizuirea

literatură.

Academici

Wheeler (2007) a definit stresul ca un cuvânt din fizică care se referă la cantitatea de forț ă utilizată.

pe un obiect ș i se raportează în viaț a reală la modul în care anumite probleme care exercită forț ă asupra oamenilor

via ț ă. Între timp, stresul academic este o suferin ț ă mentală în ceea ce prive ș te frustrarea anticipată

asociat cu eș ecul academic sau chiar cu lipsa de cunoș tinț ă despre posibilitatea unui astfel de eș ec. Pentru a mai bine

pentru a înț elege acest temă emergentă, au fost create trei clustere de teme pentru a ajuta cititorii să înț eleagă

academic ca temă.

Primul grup de sub-temă este „lucrările ș colare”. Cercetătorii au descoperit că principalul

sursele de stres în mediul academic sunt examenele, temele pentru acasă ș i munca în afara ș colii,

prezentarea de lucrări ș i supraîncărcarea academică. Aceasta cauzează un ciclu stresant în care ș coala funcț ionează

se acumulează ș i studenț ii nu au timpul sau energia să termine totul - ducând la ș i mai mult

stres. Doi dintre participanț i au menț ionat că sursa stresului său este:

„Lucrările pentru ș coală deoarece toț i lucrează împreună ș i trebuie să fie predat imediat la

au spus că este termenul limită.

Cerinț ele ș colare... prea excesive.

 14
STRATEGII DE GESTIONARE A STRESULUI

Activită ț ile extracurriculare sunt al doilea grup de sub-teme care apare din aceasta

temă emergentă. Acestea sunt activităț i care se încadrează în afara domeniului curriculumului normal

educaț ia ș colară. Aceste activităț i sunt în general voluntare, neplătite, sociale ș i filantropice.

Aș adar, o verbalizare din partea unui participant afirmă: Acum e stresant pentru că nu ș tii dacă

ce va trebui să faci prima dată, apoi s-au adăugat ș i programările antrenamentelor noastre, apoi ce altceva

naextend din, a fost din nou amânat R1AA...

Al treilea cluster de sub-teme derivat din această temă este 'stresul financiar'. Lucrările ș colare

nevoia de o mulț ime de materiale ș i, desigur, bani, declanș ează stres financiar în majoritatea studenț ilor.

Se îngrijorează constant de unde să obț ină bani pentru activitate - proiecte ș i/sau sarcini speciale

îi place să vizioneze filme sau piese de teatru - mai ales când familia din care face parte nu este financiar

bine stabiliț i. În loc ca studenț ii să se concentreze exclusiv pe studiile lor, minț ile lor vor hoinări pe

situaț ia în care se află ș i să se gândească la modalităț i prin care vor obț ine bani pentru a contribui sau

plătiț i. Aș a cum a explicat unul dintre participanț i:

„...Kasi ‘yung sa financial, ‘yun realmente cel mai greu din toate, de exemplu când intri

nang fără baon...

Impact fiziologic

Al doilea temă emergentă se intitulează „Stres: Impact fiziologic.” Medicinal, acesta a

s-a stabilit că simptomele cronice de anxietate ș i stres pot submina imunitatea corpului nostru

sistem. Indiferent de natura cauzelor stresului, reale sau percepute, mintea noastră subconș tientă

reacț ionează cu aceeaș i răspuns corporal prin eliberarea hormonilor de stres egală cu gradul fricii noastre,

îngrijorare sau sentiment de ameninț are. Acesta aduce modificări în starea biochimică a corpului.

epinefrina. De asemenea, induce o palpitaț ie ș i o presiune arterială crescute în corp, împreună cu starea mentală

manifestări precum furia, frica, îngrijorarea sau agresivitatea. Pe scurt, stresul creează anomalii în noi
 15
STRATEGII DE GESTIONARE A STRESULUI

homeostazia corpului. Când substanț ele chimice extra din fluxul nostru sanguin nu sunt utilizate sau stresul

situaț ia persistă, ne face corpul predispus la boli mintale ș i fizice (Mapp & Hudson,

1997)

Primul grup de sub-teme este Cea mai pu ț in productiv. Makmen (1999) a afirmat că stresul

afectează negativ producț ia de muncă ș i creativitatea în viaț ă. Îș i pierde echilibrul în a face faț ă cu

lucruri, precum ș i dispersează energie ș i potenț ial, precum ș i resentimentele de acces pentru a întâlni

obiective. Aș a cum a declarat unul dintre participanț i:

Nu pot face lucrurile pe care voiam să le fac ș i de obicei nu depun mult efort în lucrurile pe care le fac.

din cauza stresului.

A fi schimbător de dispoziț ie sau iritabil este al doilea cluster sub-tematic. Kilburn (2010) a afirmat că stresul

afectarea ta emoț ional te va face să te simț i iritabil ș i schimbător. S-ar putea să te simț i copleș it

prin muncă, probleme familiale sau experienț e noi, găsind dificil să se relaxeze ș i să se deconecteze. Unul dintre

participanț ii au vorbit despre schimbările de dispoziț ie pe care le-a experimentat:

Când mă stresez, mă enervează repede ș i apoi nu-mi place să fie prea zgomotos.

tapos mă enervează când mă forț ează, pentru că, desigur, eș ti stresat când te mai forț ează cineva

tapoș , zgomotul din jur este mai puternic, furia ta va veni cu adevărat mai întâi din cauza tuturor lucrurilor la care te gândeș ti.

Cel de-al treilea grup sub-tematic derivat din acest temă este ‘Impactul social’. Don ș i

Catherall (2005) a menț ionat că este dificil pentru indivizi, sub influenț a stresului, să construiască

relaț ia cu vecinii, sau prietenii, sau cu studenț ii ș i profesorii, deoarece se enervează chiar ș i de

lucrurile mici ș i la oameni chiar ș i atunci când nu fac nimic. Aș a cum a fost descris de unul dintre cei

participants

„Pag sunt stresat, nu vreau să interacț ionez cu alț ii pentru că mă simt stresat.

Aș a… Uneori, prietenia se strică...

 16
STRATEGII DE GESTIONARE A STRESULUI

Relaxare

Primul grup de sub-teme este 'dormitul'. Somnolen ț a este un lucru, dar unii oameni

experimentează oboseală intensă în perioade de stres ridicat până la punctul în care poate deveni debilitant.

Deoarece este atât de costisitor metabolic să menț ii corpul într-o stare de alertă maximă, somnolenț a poate apărea aș a că

că corpul poate să reîntărească acea energie. În perioadele de stres, mulț i oameni aleg să petreacă

timp excesiv în pat ș i adesea adorm, deoarece este modul lor de a scăpa de stres. Somnul poate

oferă o oarecare uș urare de la suferinț ă chiar ș i pentru o vreme. De asemenea, creierul ar putea să reț ină doar atât de mult

informa ț ii emo ț ionale, iar somnul ajută la eliberarea unui spa ț iu ș i ajută la descoperirea care activită ț i zilnice

experienț ele trebuie să fie puse în stocarea memoriei pe termen lung ș i ce poate fi eliminat (Prather,

2019).

Mâncatul este al doilea subtemă care apare din acest temă emergentă. Galan

(2018) a explicat că stresul face ca apetitul să scadă pentru ca corpul să poată face faț ă

situatie, dar daca stresul nu se reduce, un hormon numit cortizol este eliberat. Acest hormon

creș te pofta de mâncare ș i dorinț ele pentru alimente dulci sau grase.

Al treilea cluster de sub-temă derivat din această temă este „ascultând muzică”. Notes (2003)

a explicat că muzica sau sunetul coordonat într-un mod ritmic este cunoscut că atrage atenț ia noastră interioară

fiind atât de puternică încât poate accelera procesul de vindecare în corpul nostru. Muzica, fie ea vocală sau

instrumental, de fapt trimite diferite forme de energie sonoră vibratoare în jurul său.

Oamenii sunt în general atraș i de tipurile de muzică care fac apel la vibraț ia lor corporală înnăscută.

Unii oameni pot iubi să asculte vibraț iile înalte ș i incisive ale jazzului, dar pentru unii, este ritmul lent.

ș i sunetul liniș titor al flautului care face cea mai mare impresie. Sunetul muzicii, atunci când se coordonează bine cu

vibratia interioară a cuiva, dezlegă nervii împletiț i ș i stresiț i, calmează mintea ș i corpul,
 17
STRATEGII DE MANAGEMENT AL STRESULUI

ș i promovează bunăstarea în oameni, precum ș i în alte specii. Muzica poate fi o sursă de emoț ie

plăcere; fie că cineva o interpretează sau pur ș i simplu o experimentează ca un ascultător pasiv.

Discuț ie

Toate temele emergente reflectau experienț ele trăite ale participanț ilor în cadrul lor

călătorii stresante. Primul temă, 'academici', a ilustrat factorii de stres cu care participanț ii s-au confruntat

întâlnite de-a lungul vieț ii lor. Nu este greutatea care ar putea să-i doboare pe elevi, ci modul în care

ei o poartă. Ca orice altă problemă, stresul necesită, de asemenea, o abordare strategică pentru a fi învins

sau cel puț in să gestioneze. Studenț ii trebuie să fie suficient de puternici pentru a-ș i gestiona provocările cu pricepere, înț elepț i

suficient pentru a găsi soluț ii la probleme ș i suficient de capabil pentru a face tot ce este necesar

gata.

Al doilea temă, 'impactul fiziologic,' indicat de un senzoric neplăcut, emoț ional

ș i experienț a subiectivă care este asociată cu daunele potenț iale ale ț esutului corporal ș i ale corpului

ameninț are. Diverse condiț ii corporale pot îndeplini aceste criterii, de exemplu: durere, foame, stres oxidativ

ș i altele.

A treia temă, 'relaxare', orice număr de activităț i relaxante poate ajuta oamenii să facă faț ă

cu stres. Activităț ile de relaxare pot include practicarea meditaț iei, relaxarea musculară progresivă

sau alte tehnici de calmare, stând în natură sau ascultând muzică moale.
 18
STRATEGII DE GESTIONARE A STRESULUI

Capitolul 4

Concluzie

Concluzie

Acest studiu a dorit să colecteze date despre stres, simptomele stresului ș i mecanismele de adaptare din

elevii actuali de liceu ai Liceului Naț ional La Union. Elevii au furnizat

perspectivă asupra unui set de factori de stres cu care se confruntă (de exemplu, teme ș colare, activităț i extraș colare, taxe ș colare)

simptomele stresului (efecte fiziologice) ș i strategii pentru a face faț ă (dormit, alimentaț ie, ascultând)

Această cercetare arată că stresul resim ț it de studen ț i î ș i lasă amprenta asupra vie ț ilor lor.

Părinț ii, profesorii, precum ș i elevii înș iș i ar trebui să ia măsurile necesare pentru a reduce

stresul în rândul elevilor ca fiind principala cauză a stresului lor este academică. În plus, când

întâmpinând o situaț ie stresantă, elevii ar trebui să ș tie cum să-ș i gestioneze stresul eficient.

pentru a nu fi afectaț i de acesta. Ar trebui să aibă activităț i recreative sau metode de reducere a stresului (de exemplu, joacă,

privind) pentru ca ei să aibă o pauză rapidă, să scape de stresul pe care îl simt ș i efectele acestuia,

ș i continuă să lucreze excelent.

 19
STRATEGII DE GESTIONARE A STRESULUI

Referinț e

A Cărț i

Cohen, A. (1980). Sănătatea: Un ghid pentru bunăstare. New York: Harper Collins

Cohen, A. & Williamson, M. (1991). Identifică sursele de stres din viaț a ta. California,

S.U.A.: Simon ș i Perth Publishing Incorporated.

Mandler, B. (1990).Psihologia ș i [Link] York:Academic Press

Meijer, J. (2007). Corelaț ii ale stresului elevilor în învăț ământul secundar. San Francisco, CA:

Jossey-Bass

B. Surse electronice

Aherne, D. (1998). Înț elegerea stresului studenț ilor: Un studiu calitativ al stresului experimentat

de către Studenț i de Nivel Trei. Recuperat pe 9 ianuarie 2020 de la

Invalid request. Please provide text for translation.

Banks, J. & Smyth, E. (2015). Revista studiilor pentru tineret. Preluat pe 9 ianuarie 2020 de la

[Link]

Gomez, M. G. (2018). Stresul în rândul elevilor de liceu: O studiu descriptiv. Jurnal de Cogniț ie

Terapie Comportamentală, 1(1)

Retras pe 9 ianuarie 2020 de la [Link]