FUNDAMENTELE INVESTIGAȚIEI Ș I INTELIGENȚEI

Capitolul I. Introducere în ancheta penală

Introducere
O investigaț ie criminală este de obicei efectuată de ofiț eri ai forț elor de ordine care au responsabilitatea de a
identifică, colectează ș i adună dovezi la locul crimei pentru un scop specific. Un criminal
investigatorul caută indicii ș i dovezi pentru a determina dacă a avut loc o crimă. Dacă o crimă
a fost comis, investigatorii trebuie să stabilească obiectivul triplu al investigaț iei; Să identifice
partidul vinovat, A localiza partidul vinovat: ș i A oferi dovezi ale vinovăț iei sale.

Etimologia investigaț iei criminale

Cuvântul Investigaț ie provine din vechea franceză investigaț ie, care înseamnă „o căutare în” ș i
din cuvântul latin "investigatonem" care înseamnă "o căutare pentru". Investigaț ia se referă aș adar la
cercetând în individ sau proprietăț i.

Investigaț ia penală
Investigaț ia criminală se referă la colectarea de fapte pentru a îndeplini scopul în trei părț i: a identifica
parte vinovată, A localiza partea vinovată: ș i A furniza dovezi ale vinovăț iei sale prin infracț iuni
proceduri.
Un investigator criminal este un ofiț er de aplicare a legii care este instruit, disciplinat ș i experimentat să
conduceț i o investigaț ie criminală ș i cel care poate îndeplini obiectivele investigaț iei criminale. The
investigatorul este uneori numit superstar în procesul de investigare în care în toate cazurile
investigatorul îș i foloseș te discreț ia – utilizarea înț eleaptă a judecăț ii sale.
Când să investighezi? Ofiț erul de poliț ie iniț ial efectuează o investigaț ie când apare unul dintre următoarele:

1. plângere depusă

2. crima comisă sau crima este în desfăș urare

3. infracț iune legată de droguri

4. accident de circulaț ie

5. operaț iunea crimei organizate

6. suspectul este sub arest ș i detenț ie

7. suspectul este în libertate ș i/sau fugit de la justiț ie

"AT LARGE" înseamnă că suspectul nu este arestat sau în detenț ie, nefiind o persoană căutată în ochii
legea ș i, prin urmare, nu poate fi arestat legal fără un mandat.

„FUGITIV DIN JUSTIȚ IE” Acesta se obț ine atunci când „o persoană care, după ce a comis o infracț iune
infractiune, părăseș te jurisdicț ia instanț ei unde a avut loc o astfel de crimă sau se ascunde în cadrul acesteia
jurisdicț ie pentru a scăpa de urmărirea penală.
este necesar un evadat din detenț ie sau un prizonier evadat în timpul executării unei pedepse prin efectul unei hotărâri definitive
hotărârea pronunț ată de o instanț ă de jurisdicț ie competentă care poate fi arestată legal (par. C, Sec 5, Regula
113, Regulile instanț elor) fără necesitatea unui mandat de arestare.

Ca regulă generală; în toate investigaț iile sau procedurile penale, cauza probabilă trebuie să fie bine stabilită.
Fără un motiv probabil, un poliț ist nu poate aresta o persoană nici să solicite emiterea unui mandat de arestare sau
mandat de percheziț ie.

Cauza probabilă înseamnă faptele ș i circumstanț ele care ar genera o convingere bine fundamentată
că o infrac ț iune a fost comisă ș i persoana care trebuie arestată a comis-o.

FAZELE INVESTIGAȚIEI PENALE

1. Identificarea criminalului.

2. Criminalul este urmărit, localizat ș i arestat.

3. Dovezile pentru a demonstra vinovăț ia acuzatului sunt adunate.

4. Dovezile sunt prezentate în instanț ă.

CONCEPTUL DE INVESTIGAȚ IE PENALĂ CA O ARTĂ Ș I O Ș TIINȚ Ă

Investigaț ia criminală este o ș tiinț ă antică care poate avea rădăcini încă din 1700 î.Hr.

Este o artă deoarece este guvernată de reguli rigide sau proceduri legale fixe, dar cel mai adesea este bazată pe
intuiț ie ș i uneori din întâmplare.

Este o ș tiinț ă deoarece implică aplicarea cunoș tinț elor din ș tiinț ele judiciare în
procesul de identificare, localizare, colectare, procesare ș i/sau evaluare a dovezilor fizice.

OBIECTIVELE INVESTIGAȚIEI PENALE

1. A determina dacă a fost comis un crimă.

2. A obț ine legal informaț ii sau dovezi.

3. Pentru a identifica persoanele implicate (suspecț i/victime/martorii).

4. A aresta suspecț ii.

5. Pentru a recupera proprietăț i furate.

6. Să prezint cea mai bună posibilă situaț ie procurorului.

IMPORTANȚA INVESTIGAȚIEI CRIMINALE

1. Oferă faptele unei crime ș i soluț ii.

2. Ajută cele cinci piloni ai Sistemului de Justiț ie Penală în recunoaș terea ș i identificarea infracț ională ș i
ofereț i justiț ie părț ii prejudiciate, infractorului (în funcț ie de caz) ș i în promovarea justiț iei sociale.

3. Un ajutor în aplicarea legilor ș i protecț ia vieț ilor ș i proprietăț ilor.

Ca regulă generală, toate incidentele de criminalitate trebuie să fie înregistrate în registrul oficial al poliț iei – este un carnet de 18"x12".
care conț ine registrul zilnic al tuturor rapoartelor de incidente criminogene, un rezumat oficial al arestărilor ș i altele
evenimente semnificative raportate la staț ia de poliț ie.

CARACTERISTICILE INVESTIGATORULUI:

1. CUNOSCATOR, acest termen se referă la investigatorul care demonstrează înț elegere despre crimă.
dovezi, lege, pentru a include suspectul ș i victima.

2. PERSEVERENȚ A se referă la fermitatea, persistenț a ș i hotărârea de a aduce rezultatul dorit.

concluzie în ciuda obstacolelor legate de investigarea penală.

3. PERSEVERENȚ Ă, acest termen se referă la abilitatea investigatorului de a suporta dificultăț i în desfăș urarea
investigaț ia să includă capacitatea de a dura fizic ș i mental.
3. ONESTITATE Ș I INTEGRITATE, investgatorul trebuie să observe întotdeauna convingerea morală de a face
lucrul corect în toate circumstanț ele. Există tentaț iile mereu prezente ale banilor, femeilor ș i băuturilor etc., care
influenț a rezultatul investigaț iei.

4. INTELIGENȚ A Ș I WISDOMUL LUI SOLOMON, Acest lucru este foarte important pentru ca investigatorul
putea să desluș ească uș or falsitatea de adevăr ș i să separe câș tigul de fân aș a cum a făcut regele Solomon
când a rezolvat disputele de posesie a copilului între cele două mame.

5. ABILITATEA DE A ACȚ IONA, Este capacitatea de a coborî la nivelul subiectului (minor, prostituată sau
locuitorii din cartierele sărace, sau nivelul celorlalț i profesioniș ti sau al membrilor elitei)

6. BUN ÎN COMUNICAREA ORALĂ Ș I SCRISĂ, Aceasta este abilitatea investigatorului pe măsură ce interacț ionează.
cu comunitatea pentru a include în realizarea unui raport concis.

7. PUTEREA ATENTĂ A OBSERVĂRII Ș I DESCRIERII, Acestea sunt foarte importante în scena crimei
investigaț ie ș i interviu ș i interogare.

8. CURAJ, Este tăria morală de a spune adevărul, indiferent de cine va fi rănit.

9. PUTEREA DE A "CITI ÎNTRE LINIi, Aceasta este abilitatea investigatorului de a interpreta

cuvinte sau expresii întâlnite în procesul de investigare în înț elesul lor mai profund pentru a ajunge
cu un înț eles precis al unei anumite afirmaț ii.
10. CUNOȘ TINȚ E DESPRE ARTE MARȚ IALE Ș I COMPETENȚ E ÎN UTILIZAREA ARMELOR DE FOC, acest lucru va ajuta investigatorul în
se apără atunci când se confruntă, arestează ș i interroghează suspectul.
ALTE CALITĂȚ I ALE INVESTIGATORULUI

A. Abilitate superioară de ra ț ionare - capacitatea de a analiza logic o multitudine de fapte ș i de a determina cum
ele se interconectează. Acest lucru este legat de gândirea critică.

Această metodă de ra ț ionare provoacă pe cineva să adopte o atitudine de

justiț ia, prudenț a intelectuală ș i deschiderea faț ă de credinț ele comune sau asumate care sunt contestate.

B. Imagina ț ie ș i curiozitate -

Imaginaț ia - este formarea imaginilor mentale ale celor care nu sunt prezente sau crearea de idei noi prin
combinând experienț ele anterioare.

Curiozitatea – este o dorinț ă de a învăț a

C. Intuiț ie – percepț ie imediată sau cunoș tinț ă, intuiț ie rapidă ș i pregătită.

D. Abilitatea de observaț ie - capacitatea de a observa, de a nota ș i de a înregistra fapte (utilizând simț ul văzului)
ș i auzind)

BACKGROUND ISTORIC AL INVESTIGAȚ IEI PENALE

Codul lui Hammurabi a domnit între 1792 ș i 1750 î.Hr.

Este considerat a fi cel mai vechi cod de legi cunoscut din perioada Babilonului Vechi. Codul este, de asemenea,
unele dintre cele mai vechi exemple ale ideii de prezumț ia nevinovăț iei ș i, de asemenea, sugerează că ambele
acuzatul ș i acuzatorul au ocazia să prezinte dovezi.
Se compune din 282 de legi, cu pedepse reglementate cunoscute sub numele de Lex Taliones, care înseamnă 'ochi pentru ochi,
un dinte pentru un dinte

Una dintre cele mai cunoscute legi din codul lui Hammurabi a fost:

Ex. Legea #22: "Dacă cineva comite un jaf ș i este prins, atunci va fi condamnat la moarte."

Ex. Legea #129: "Dacă soț ia unui bărbat a fost prinsă minț ind cu un alt bărbat, îi vor lega ș i
aruncă-i în ape. Dacă proprietarul soț iei ar salva-o pe soț ia sa, atunci la rândul său, regele ar putea salva
sluga sa.
Ex. Legea #196: "Dacă un om distruge ochiul unui alt om, îi vor distruge ochiul. Dacă cineva sparge ochiul unui om"
os, ei îi vor frânge osul.

SEC. V Î.HR., ROMA: Roma a creat prima unitate de investigaț ie specializată. A fost numită
QUESTORI sau URMĂRITORI ai UCIGAȘ ULUI. Civilul roman a acceptat rolul de quasi poliț ie cu un sentiment de
responsabilitate civică, ei adesea făceau aresturi de cetăț eni.
 SEC. VI Î.HR. ATENA: Magistraț i neplătiț i (judecători), au fost numiț i de cetăț eni pentru a face
decizii pentru cazurile prezentate lor.

TIMPUL LUI ALFRED CEL MARE

În partea de mai târziu a secolului 19, regele Angliei, Alfred cel Mare, a stabilit un sistem de
„promisiune mutuală” (Control social), care s-a organizat pentru securitatea ț ării în mai multe niveluri:
1. ZECIUIREA - O sută de persoane sunt grupate într-una sub conducerea unui Constabil Superior.

2. ZECIUITUL – Zece persoane sunt grupate împreună pentru a se proteja reciproc ș i a-ș i asuma responsabilitatea pentru
acț iunile membrilor grupului. Cel care conduce acest grup se numeș te Omul Zeciuială.

*SHIRE – Diviziunile unei zone geografice specifice. Este controlată de rege ș i

guvernat de un primar de județ sau ș erif.

TIMUL ÎMPĂRATULUI AUGUST

În timpul lui Hristos, Roma: Împăratul roman Augustus a ales special, foarte
membri calificaț i ai militarilor pentru a forma următoarele:

1. GARDĂ PREATORIANĂ – Aceasta a fost considerată prima agenț ie de poliț ie, iar rolul lor este de a proteja palatul.
iar împăratul.

2. PRAEFECTUS URBI – Funcț ia lor este de a proteja oraș ul. Au atât putere executivă, cât ș i judiciară.
3. VIGILELE ROMEI - Vigilele au început ca pompieri, au fost în cele din urmă ș i învestite cu atribuț ii de aplicare a legii
responsabilităț i ș i patrulau străzile Romei zi ș i noapte. Vigiles ar putea fi consideraț i poliț ia civilă
forț a de poliț ie concepută pentru a proteja cetăț enii.

Cuvântul „VIGILANTE” provine de la ei.

TIMPUL WINCHESTER

1285 D.H., Anglia: STATUTUL DE LA WINCHESTER a fost adoptat, stabilind o bază rudimentară
sistema de justiț ie penală în care cea mai mare parte a responsabilităț ii pentru aplicarea legii a rămas cu
oamenii înș iș i.

Aceste statute sau legi au fost promulgate de Winchester.

Legea privind supravegherea ș i vigilenț a

2. Sistemul Hue ș i Cry

3. Poliț ist de parohie

4. Păstrarea unei arme acasă pentru securitatea familiei

Anilor 1720, Anglia: JONATHAN WILD – un criminal de elită care a devenit cel mai eficient din Londra
investigator criminal
 El a fost cel mai faimos PRINDĂTOR DE HOȚ I în anii 1720. A conceput ideea de a percepe o taxă pentru
taxă pentru localizarea ș i returnarea proprietăț ii furate către proprietarii săi legitimi.

Annii 1750, Anglia: HENRY FIELDING – A fost creatorul ș i un magistrat al Bow Street
Curierii; el a format un grup de ofiț eri de poliț ie ataș aț i la Tribunalul Bow Street, nu în uniformă
îndeplinirea funcț iilor de investigare penală.

1753, Anglia: JOHN FIELDING – Fratele mai tânăr „orb” al lui Henry Fielding care a preluat
controlul Curț ii Bow Street în 1753. De asemenea, a introdus practica de a dezvolta informatori,
tipărind notificări dorite, angajând raiduri criminale ș i purtând arme de foc ș i cătuș e.

1800, Londra: PATRICK COLQUHOUN – Un preș edinte proeminent din Londra care a propus
idee unică de a crea o forț ă uniformizată de dimensiuni considerabile pentru a poliț ea oraș ul Londra în scopul remedierii
protestul public cu privire la creș terea criminalităț ii în primele decenii ale anilor 1800.

1811, Franț a: EUGENE „FRANCOIS” VIDOCQ - a înființ at o echipă de foș ti condamnaț i pentru a ajuta Parisul
Poliț ia investighează crime. El a lucrat sub teoria „Pune un hoț să prindă un hoț .”
El este creditat ca fiind fondatorul La Surete, Organizaț ia Naț ională de Detectivi din Franț a.

1829, Londra: ROBERT PEELS – Fondatorul ș i principalul organizator al Poliț iei Metropolitanale din Londra.
El a introdus tehnicile de detectare a crimelor, cum ar fi detectivii care se ascund ș i în secret
fotografierea ș i înregistrarea conversaț iilor.

1835, TEXAS RANGERS a fost organizat ca prima agenț ie de aplicare a legii la nivel de stat
autoritate de investigare. Acesta este precursorul Biroului Federal de Investigaț ii (FBI).

(1847-1915), Dr. HANS GROSS – Cel mai timpuriu susț inător al investigării criminale ca ș tiinț ă.
Gross a fost un nativ din Austria, născut în Graz. Educat în drept, a devenit interesat de investigaț ie în timp ce
îndeplinind funcț ia de magistrat de instrucț ie. A devenit profesor de Criminologie la Universitatea din Viena.

1852, SUA: CHARLES DICKENS este un mare romancier prin care, prin povestea sa intitulată "Sumbră"
casă, el a introdus termenul detectiv în limba engleză.

1852, SUA: ALLAN PINKERTON. Această persoană merită cu adevărat titlul de "Fondatorul Americii".
Investigaț ie criminală.
- Printre metodele perpetuate de Pinkerton se numără; umbrire, legare,
sub acoperire.
 - Lucrează cu deviza „Niciodată nu dormim.”
1856, SUA: KATE WAYNE: Prima femeie detectiv din istoria investigării criminale. Ea
a fost angajat de Agenț ia Pinkerton ș i a contribuit la rezolvarea unor cazuri mari din Statele Unite
a Americii.

1909-1924 JOHN EDGAR HOOVER – A devenit ș eful Biroului Federal de Investigaț ie,
care a fost înființ ată de procurorul general din 1909 până în 1924.

1866, SUA: THOMAS BYRNES

Este un individ neobiș nuit de perspicace care ș i-a instruit detectivii să recunoască indivizii
tehnici criminale. El a fondat „modus operandi” criminal, sau metoda/modul de operare.
1866, Liberty, Missouri, SUA: GANGUL JESSIE JAMES

= a efectuat primul jaf care marchează începutul jafului ș i furtului de 15 ani al bandei
jaful (12 tâlhării bancare ș i 12 jafuri de tren în 11 state). Asociaț ia de Economii Clay County (CCSA) a fost
prima lor victimă ș i câș tigul a fost de 60.000.000,00 dolari.

1882, Franț a: ALPHONSE BERTILLON

Un funcț ionar de poliț ie francez care a introdus ș i a stabilit primul sistem de identificare sistematică
pe baza semnalării antropologice (antropometrie).

El este considerat fondatorul anchetei penale în Franț a.

1954, SUA: Dr. PAUL KIRK – Cel mai cunoscut criminalist care a condus Departamentul de
Criminalistică la Universitatea din California, SUA.

1966, SUA: MIRANDA vs ARIZONA – Curtea Supremă a SUA a stabilit linii directoare procedurale pentru
obț inerea mărturisirilor penale. Cazul este originea drepturilor Miranda actuale ale fiecărui acuzat
custodia poliț iei.

DREPTURILE MIRANDA au originea în jurisprudenț a americană. Domnul Ernesto Miranda, un latino, a fost
acuzat de răpire ș i viol în statul Arizona. Poliț ia din Arizona l-a interogat pe domnul Miranda
ducând în mod epuizat la mărturisirea sa.
Pe baza mărturisirii sale, el a fost acuzat, judecat ș i condamnat. Apelul împotriva condamnării sale a fost făcut înainte de
Curtea Supremă din Arizona, dar condamnarea sa a fost confirmată. Apelul a fost apoi ridicat la SUA
Curtea Supremă unde a avut loc o revocare a deciziei ș i a fost achitat pe baza constituț ională
terenuri.
A fost în acest caz, intitulat Miranda împotriva Arizona (Ernesto Miranda versus Statul Arizona, SUA) că
Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit drepturile constituț ionale ale acuzatului în timpul interogatoriului deț inător.
A fost încorporat în constiț ia noastră din 1973 ș i mai târziu în constiț ia din 1987 a Filipinelor. Acesta este
cunoscut sub numele de Regula Miranda, Doctrine sau Avertizare.

Legea PNP aplicabilă în cadrul investigaț iilor penale;

1. Constituț ia din 1987 a Filipinelor, Art 16, Sec 6 = "Statul a înființ at ș i menț inut o poliț ie"
forț ă, care va fi NAȚ IONALĂ CA SFERĂ Ș I CIVILĂ CA ÎNȚ ELEPT, pentru a fi administrată ș i
controlat de Comisia Naț ională a Poliț iei. Autoritatea executivilor locali asupra poliț iei va
fi furnizat de lege.

2. Legea nr. 4864 = Legea cunoscută sub numele de Actul Poliț iei din 1966, a creat Biroul de
Comisia de Poliț ie (acum Comisia Naț ională de Poliț ie). Va fi datoria lor să menț ină pacea ș i ordinea;
preveniră comiterea infracț iunilor; protejarea vieț ii, libertăț ii ș i proprietăț ii; ș i arestarea tuturor violatorilor legii
ordonanț e în cadrul jurisdicț iei lor. Aceș tia vor exercita puterile generale de a efectua arestări, percheziț ii ș i
sechestrări în conformitate cu legea. Aceș tia vor reț ine o persoană arestată doar pe perioada prescrisă
prin lege. Aprobat pe 8 septembrie 1966, creat de Cong. Teodulo C. Natvidad.

3. RA Nr. 6975 = Crearea BFP, BJMP ș i PNP sub Ministerul de Interne ș i Administraț ie Locală
Legea Guvernului (DILG) din 1990. Ulterior, dizolvând PC-ul, al cărei ofiț eri ș i membri erau
având privilegiul de a se alătura AFP sau PNP în perioada prevăzută.

4. RA Nr. 8551 = Legea de Reformă ș i Reorganizare a PNP din 1998, care este acum legea operaț ională
care guvernează PNP. Aprobat pe 25 februarie 1998.

5. RA Nr. 7438 = O lege care defineș te anumite drepturi ale persoanelor arestate, reț inute sau aflate sub custodie
investigaț ie.

ELEMENTE DE BAZĂ ÎN INVESTIGAREA SCENELOR DE CRIMĂ

Locul crimei

Acesta este locul unde este comis crima ș i dovezile fizice sunt evidente acolo.

LOCUL CRIMEI este spus că este "INSULA COMOARELOR"

Simularea scenei crimei

PROCEDURI SUGERATE PENTRU RĂSPUNS LA CRIMĂ

1. Mijloacele de raportare = Se referă la metoda prin care crimele sunt raportate, fie că au ajuns la staț ie
prin apel telefonic, apariț ie personală sau alte mijloace.

2. Timpul Raportului = Timpul exact al raportului, inclusiv minutele, trebuie înregistrat.

3. Recepț ionerul rapoartelor = Identitatea celui care a primit raportul în staț ie trebuie să fie
notat corespunzător.

4. Timpul de expediere = Timpul când Ofiț erul de birou expediază investigatorul/ei este de asemenea înregistrat,
împreună cu numele investigatorului, cu mijloacele de transport, fie cu maș ina mobilă, fie cu taxiul
sau alte mijloace.

5. Timpul sosirii = Timpul sosirii echipei de investigare la locul crimei trebuie notat.
Situaț ia din zonă ar trebui să fie notată, fie că este vânt, ploaie, soare sau orice altă descriere.
al climatului din zona imediată.

PAȘ II INIȚ IALI ÎN INVESTIGAȚ IA PENALĂ

1. Marchaț i zona crimei.

2. Identifică ș i reț ine persoana care a notificat prima dată poliț ia pentru interogare.

3. Determinaț i suspectul prin anchetă directă sau observaț ie.

4. Detenț ia tuturor persoanelor prezente la locul crimei.

5. Protejaț i zona emitând ordine corespunzătoare.

6. Permiteț i doar persoanelor autorizate să intre în zonă.

7. Separati martorii pentru a obț ine declaraț ii independente.

8. Nu atingeț i sau mutaț i niciun obiect găsit în scenă.

9. Solicitaț i asistenț ă de la persoanele responsabile dacă este necesar.

10. Liderul echipei atribuie sarcinile căutătorilor dacă asistenț ii sunt prezenț i.

REGULA DE AUR ÎN INVESTIGAȚ IA PENALĂ

Nu atingeț i, modificaț i, mutaț i sau transferaț i niciun obiect de la locul faptei decât dacă este corect
marcat, măsurat, schiț at ș i/sau fotografiat.” Scopul acestei reguli este de a evita mutilarea,
alterarea ș i contaminarea (MAC) evidenț elor fizice găsite la locul crimei.

PROCESAREA LOCULUI FAPTEI;

Înainte de a fi efectuată scena crimei, investigatorul va stabili un post de comandă pentru

echipa pentru a desfăș ura o informare ș i a avea dovezi pregătite pentru un inventar adecvat unde să înceapă lanț ul de custodie.

ÎNCADRAREA SARCINILOR OFIȚ ERILOR DE RĂSPUNS

1. OFIȚ ER ÎN RESPONSABILITATE / LIDER DE ECHIPĂ – Cel care dirijează procesarea locului crimei.
2. LIDER DE ECHIPĂ ASISTENT – Cel care implementează sau execută ordinele venind de la el/ea
superiorii.

3. FOTOGRAF – Face fotografii cu toate dovezile relevante

la crima comisă.

Procedura de fotografiere a locului crimei

1. Vedere generală sau pe termen lung, oferind o privire de ansamblu asupra scenei crimei. Arată direcț ia.
si locatia locului crimei.

2. Vedere medie sau de interval mediu, este realizarea fotografiei scenei crimei prin divizare
în secton. Această vedere va evidenț ia cel mai bine natura crimei.

[Link] de aproape/Interval, Este realizarea de fotografii individuale ale dovezilor de la locul crimei.
Este conceput pentru a arăta detaliile crimei.

Fotografii Secvenț iale ale Locului Crimei;

1. Vederi ale exteriorului clădirii/vehiculului în raport cu alte clădiri/vehicule, drumuri/strazi,

etc.
2. Punct de intrare ș i ieș ire în afară ș i în interior.

3. Interioarele locului crimei / camerei.

4. Condiț ia locului faptei.

5. Zona din care au fost scoase articole valoroase

6. Articole lăsate la faț a locului.

7. Dovezi de urme, cum ar fi fire de păr, fibre, amprente ș i chiș toace de ț igară.
8. Urme de unelte ș i impresii ale pantofilor sau urme de paș i.

9. Amprentele digitale, precum ș i articolele pe care aceste amprente pot fi găsite.

4. SCHIȚ A – Realizaț i schiț e ale imediatului, fundalului ș i interiorului scenei crimei.

5. SCRIITORUL PRINCIPAL - Cea care notează pe scurt toate observaț iile la locul crimei
cum ar fi: condiț iile meteorologice, timpul de expediere ș i timpul de sosire la locul crimei ș i alte informaț ii relevante
datele care ar trebui să fie eliminate.

6. OMUL DE DOVEZI – Persoana responsabilă pentru colectarea, păstrarea, etichetarea articolelor de dovezi
găsit la locul crimei.

7. MĂSURĂTOR – Face toate măsurătorile relevante ale scenei, cum ar fi: distanț a corpului de
victima la arma de foc utilizată; în coliziunile de vehicule motorizate, distanț ele celor două vehicule faț ă de punctele de
referinț e.
CATEVA MATERIALE NECESARE PENTRU RĂSPUNDEREA LA SCENĂ

1. Căutarea materialelor – Exemple: lanterne, lupă, etc.

2. Materiale de schiț are – Exemple: cretă, hârtie de grafică

carte de schiț e, clipboard, tablă de hârtie

creion/ pix, etc.

3. Măsurarea materialelor – Exemple: compas, ruletă, riglă, etc.

4. Materiale de înregistrare – Exemple: magnetofon, cameră video, etc.

5. Colectarea materialelor – Exemple: cum ar fi tăietoarele de flori, cuț itul,

dispozitiv cu ș urub

echipamente, etc.

6. Conservarea materialelor – Exemple: sticle, plicuri, tuburi de încercare,

etichete/labeluri de dovezi, etc.

Căutarea locului crimei, aceasta include o metodă diligentă ș i atentă de către investigator pentru
recunoaș te, identifică ș i păstrează locul crimei, inclusiv dovezile fizice.

MECCANICA CĂUTĂRII LOCULUI CRIMEI

1. Metoda Strip = Căutătorii (A, B ș i C) progresează încet în acelaș i ritm de-a lungul căii paralele cu
unul dintre laturile dreptunghiului. La capătul dreptunghiului, căutătorii se întorc ș i continuă să meargă pe un nou
benzi, dar paralele cu prima miș care.

2. Metoda Dublă de Benzi sau Metoda Grilă = Este oarecum similară cu Metoda de Benzi, dreptunghiul este parcurs mai întâi
paralel cu baza ș i apoi paralel cu latura.

3. Metoda Spirală = investigatorul poate proceda Metoda Spirală Inward = unul sau doi investigaț i (de la
metoda spirală exterioară) ș i/sau Metoda Spirală Externă = un căutător (din centru).

4. Metoda Roată = Acest tip de căutare a locului crimei este aplicabil în zone care sunt oarecum
circular în dimensiune sau suprafaț ă. Căutătorii se vor aduna în centrul locului crimei, apoi
cercetând simultan scena crimei în exterior.

5. Metoda zonelor sau a sectoarelor = Zona care trebuie căutată este împărț ită în cvadrante, iar fiecare căutător sau o
un grup de căutători este repartizat în cadran.

Pe măsură ce căutarea este în curs, investigatorul va identifica bucăț i de dovezi prin ataș area unei etichete ș i pentru
scopuri de colectare.

1. Colectarea dovezilor. Acest lucru se realizează după ce căutarea este completă, rough ș i finisat
schiț e ș i fotografii sunt necesare.

Lucruri de considerat în colectarea probelor;

1. Mănuș ile trebuie purtate de către investigator.

2. Dovezile fragile ar trebui colectate pe măsură ce sunt găsite.

3. Arma de foc ar trebui să fie ridicată folosind o frânghie sau un batic în garda trigger-ului pentru a evita distrugerea.
a posibilele amprente latente în armă. Toate armele de foc (Fas) care au fost găsite cu numărul de serie (SN) modificat
va fi supus automat la gravarea macro la Laboratorul de Criminalistică al Poliț iei Naț ionale din Filipine
(PNP-CL). Un raport corespunzător către Biroul Armelor ș i Explozivilor (FEO) trebuie să fie făcut pentru
pentru scopuri de verificare. În colectare, investigatorul ar trebui să atingă dovezile doar atunci când este necesar.

4. Dovezile lichide, cum ar fi sângele, mucusul, urina ș i alte fluide corporale pot fi colectate folosind
sticla ș i depozitată într-un recipient sigilat pentru a menț ine aceeaș i natură fizică ca cea găsită la locul crimei
scena. Cu toate acestea, sângele coagulant ș i alte dovezi întărite pot fi colectate prin răzuire cu ajutorul
orice instrument disponibil. Mostrele sunt foarte importante pentru testele de laborator.

2. MARCAREA EVIDENȚ EI - Pe măsură ce dovezile sunt colectate, acestea sunt marcate individual cu iniț ialele
investgator. Instrumentul de marcare depinde de natura dovezii. Dacă este un obiect solid, cum ar fi
metalele, iniț ialele sunt zgâriate sau gravate prin utilizarea unui otel ascuț it, care se numeș te stilou.

METODE DE MARCARE A DOVADA SPECIFICE

Revolverele trebuie marcate separat pe TUB, CADRU, MÂNER, CILINDRU ș i CULAT.

O bandă ar trebui să fie, de asemenea, pusă în jurul ginerului ș i al cadrului armei cu semnătura investigatorului.

Pistoalele trebuie să fie marcate pe TEAVA, RAMA, CULATA, MAGAZIE ș i CABINA. Banda adezivă trebuie de asemenea
fi pus în jurul armei cu semnătura pentru a evita schimbarea pieselor armei care ar putea afecta rezultatul
examinare de laborator.

Puș tile trebuie marcate pe Ț EVĂ, CADRU, MAGAZIE, BOLTĂ SAU GLISIERĂ. Toate magazinele ș i
accesoriile vor fi, de asemenea, marcate.

Cilindru de revolver – În afară de marca de pe cilindru, cameră îndreptată spre pinul de foc
trebuie să fie marcat imediat ce este deschis pentru examinare. Un desen trebuie să reprezinte camera cu faț a la
ciocan de percuț ie, poziț ia respectivă a cartuș elor goale trase, eș ec la tragere sau cartuș e dud.

Direcț ia rotaț iei cilindrului trebuie, de asemenea, schiț ată ș i notată. Revolvere Colt
are o direcț ie de rotaț ie în sensul acelor de ceasornic a cilindrului. Revolvere Smith ș i Wesson au un sens invers
direcț ia de rotaț ie a cilindrului în sensul acelor de ceasornic.

Cartuș e goale de foc, cartuș e defecte

Regulile stricte spun că trebuie să fie marcate în interiorul gurii tuburilor goale de muniț ie. Este aproape
imposibil de marcat în interiorul gurii, mai ales munț i de calibrul .22. Dar ar putea fi marcate pe
latura corpului scoicilor, nu pe bază.
 Trebuie să se recunoască faptul că există, de fapt, o mare diferenț ă între ceea ce se practică în realitate.
ș i teoretic scris în cărț i. Lecț ia este, atât timp cât dovezile pot fi corect marcate ș i
păstrat ca dovadă.

Gloanț e/ Proiectile/ Mingii – Un glonț sau un proiectil poate fi marcat pe ogivă sau vârf, precum ș i în
baza. Iniț ialele investigatorilor ș i/sau data ar trebui să fie marcate pe acele părț i astfel încât rândurile
(terenul ș i striatiile) găsite în glonț sau slugă nu vor fi tulburate deoarece sunt foarte importante pentru
examinare de laborator.

Bilele de puș că atunci când sunt colectate de la locul crimei ar trebui de asemenea să fie puse într-un recipient cu eticheta care

indicã unde a fost găsit cu câteva măsurători relevante pe lângă ceea ce este schiț at.

Fiecare probă colectată este marcată prin iniț iala investigatorului. Dacă acestea sunt de
aceeaș i clasă sau tip, cum ar fi cartuș ele de calibrul 45 descărcate, acestea sunt marcate consecutiv astfel: MJB
1, MJB 2, MJB 3 ș i aș a mai departe, în funcț ie de iniț ialele investigatorului.

3. Eliminarea dovezilor, investigatorul îș i pune iniț ialele, data ș i ora descoperirii pe fiecare.
item de dovadă ș i descoperirea acestora pentru identificarea corectă. Articole care
nu a putut fi marcat ar trebui plasat într-un recipient adecvat ș i sigilat.

4. ETICHETAREAEVIDENȚ EI - Orice dovadă fizică obț inută trebuie etichetată înainte de a fi trimisă la
custodele probelor.

- Dovezi care prin natura nu putea fi marcată pe fiecare suprafaț ă precum sângele,
părul, fibrele, sunt plasate în recipientul din plastic unde acel recipient este apoi marcat, numim aș a
practica de a eticheta dovezile fizice folosind un card pe care se află iniț ialele investigatorului, data
Timpul de colectare, caz specific ș i alte informaț ii pot fi scrise.

5. Evaluarea dovezilor. Fiecare element de dovadă trebuie evaluat în raport cu toate dovezile.
individual ș i colectiv.

6. Păstrarea Dovezilor. Este responsabilitatea investigatorului să se asigure că fiecare măsură de precauț ie este
exercitate pentru a păstra dovezile fizice în starea în care au fost recuperate/obț inute până când este
predat custodelui dovezilor.
7. Eliberarea scenei. Scena nu este eliberată până când toate procesările nu au fost finalizate.
eliberarea ar trebui să fie efectuată la momentul practicabil, în special atunci când o activitate a fost închisă sau aceasta
operaț iunile restricț ionate.
Principiile următoare ar trebui să fie respectate în manipularea tuturor tipurilor de probe:

1. Proba ar trebui să ajungă la laborator cât mai mult posibil în aceeaș i condiț ie în care se află.
gasit.

2. Cantitatea de probe ar trebui să fie adecvată. Chiar ș i cu cele mai bune echipamente disponibile, bun
rezultatele nu pot fi obț inute din probe insuficiente.

3. Trimiteț i un specimen cunoscut sau standard în scopuri de comparaț ie.

4. Păstraț i fiecare specimen separat de celelalte pentru a nu exista amestecare sau lipsă de exemplare cunoscute.
ș i material necunoscut. Împachetati ș i sigilaț i în pachete individuale când este necesar.

5. Marchează sau etichetează fiecare dovadă pentru identificare pozitivă ca dovezi preluate dintr-o
locaț ia particulară în legătură cu crima aflată în cercetare.

6. Lanț ul de custodie al probelor trebuie menț inut. Răspunde pentru probe de la momentul în care acestea sunt
colectat până când este prezentat în instanț ă. Orice ruptură în această lanț de custodie poate face materialul
inadmisibil ca dovadă în instanț ă.

Lanț ul de custodie se referă la numărul persoanelor care au manipulat ș i au deț inut probele.
momentul în care au fost colectate, marcate ș i etichetate, până la momentul soluț ionării finale a cazului.

Regula de bază este de a limita lanț ul de custodie pentru a evita manipularea, substituț ia sau pierderea. Dacă dovezile
necesită examinare de laborator, investigatorul trebuie să trimită direct laboratorului fără a delega
la ceilalț i.
Transmiterea este însoț ită de o cerere scrisă ș i trebuie să fie oficial înregistrată de ofiț erul care primeș te.
al laboratorului. Chitanț a trebuie să aibă o identificare lizibilă a receptorului, împreună cu acesta
semnătură, timp ș i dată de primire. Dacă dovezile nu necesită examinare de laborator, trebuie să fie
înaintat custodelui de dovezi, primit în mod corespunzător.

Teoria este contemplaț ia imaginativă a realităț ii, înț elegerea intelectuală directă, intuiț ia sau corpul de
generalizări ș i principii dezvoltate în asociere cu practica într-un anumit domeniu de activitate.
Teoriile servesc ca baze pentru investigator pentru a veni cu o pista relevantă pentru investigaț ie.
Cercetare în domeniu

este interogarea generală a tuturor persoanelor aflate, aproape sau în jurul locului crimei în scopul colectării
informaț ii despre crimă.
Înainte ca o investigaț ie criminală să fie adevărată, ar trebui să includă elementele sale, cum ar fi recunoaș terea, colectarea,
preservare, evaluare ș i prezentare (RCPEP) în instanț ă.
 Recunoaș terea implică eforturile de identificare a datelor, inclusiv a lucrurilor fizice care pot oferi
informaț ii relevante privind cazul penal care este investigat. De aceea recunoaș terea este diferită.
cunoscut ca stadiul de identificare al investigaț iei.

Colectare, care se referă la actul de a aduna acele date sau fapte identificate, sau lucruri fizice
care sunt semnificative pentru cazul aflat în investigaț ie. Colectarea poate fi efectuată prin extragerea petelor de sânge
găsit la locul crimei, intervievând vecinul care a văzut spargerea, sau examinarea drogurilor
cartea de cont a dealer-ului.

Preservare. Este o funcț ie care este aproape simultan efectuată în timpul colectării.
stadiu. Include actul de păstrare a probelor colectate în forma lor adevărată ș i originală, prevenind
contaminarea sau distrugerea valorii sale substanț iale. Prevenirea nu implică doar procesul de
ambalarea probelor fizice pentru a putea fi transmise în siguranț ă custodelui de probe sau
la laboratorul de criminalistică. Acesta acoperă procesul de menț inere a obiectivităț ii faptelor sau informaț iilor care
a fost adunat din mărturia martorilor, victimelor sau altor persoane implicate în activitatea criminală
caz.

Evaluarea este procesul de determinare a valorii probante a dovezilor.

Valoarea probativă se referă la forț a dovezii sau la valoarea/sarcina acesteia în

stabilirea cu succes a unei dovezi că o crimă a fost de fapt comisă ș i că suspecț ii/acuzaț ii
este cel care este responsabil pentru asta.

Prezentarea este funcț ia care se manifestă în principal în sala de judecată. Investigatorul,

cu ajutorul procurorului, trebuie să fie capabil să prezinte fapte ș i informaț ii într-un mod foarte simplu ș i
mod convenabil pentru a convinge instanț a ș i celelalte părț i implicate în cazul penal despre
valabilitatea ș i veridicitatea probelor pe care încearcă să le demonstreze sau să le stabilească

Care sunt utilizările ș i scopurile celor 5W ș i H?

1. Ajuva investigatorul în căutarea locului crimei sau a altor locuri care pot fi surse de dovezi.
2. Ghidează investigatorul în formularea întrebărilor în timpul interviului cu reclamantul, martorii ș i altele.
părț ile interesate sau în procesul de interogare a unui suspect.
3. Asistă investigatorul ș i ofiț erul de la birou în formularea unor declaraț ii sumare de fapte în registrul de activitate/poliț ie
bloter ș i în rapoarte.

4. Ajutaț i investigatorul în pregătirea raportului MODUS OPRANDI – Cum a fost comisă crima?
5. Asista investigatorul în furnizarea unui raport concis de investigare a criminalităț ii.

ÎNTREBĂRI WHO: Acestea sunt întrebări folosite pentru a se informa despre identitatea victimelor sau a părț ii vătămate.
numele suspectului, complicele, accesorii ș i martorii crimei.
1. Cine a raportat crima? Cine a descoperit crima?

Cine a văzut cum a fost comis crima?

Cine este victima?

4. Cine este făptuitorul/pătrunzătorul/vinovatul? Cine sunt însoț itorii, asociaț ii sau complicii?
perpetrator?

CE ÎNTREBĂRI: Scopul acestor tipuri de întrebări este de a afla ce s-a întâmplat sau ce a avut loc
plasat înainte, în timpul ș i imediat după comiterea faptei.

Ce s-a întâmplat?

2. Ce acț iuni specifice a realizat suspectul/victima/martorul?

3. Care este natura crimei?

4. Care au fost armele sau uneltele folosite de făptaș ?

5. Care sunt dovezile descoperite la locul crimei?

ÎNTREBĂRI ÎN CEEA CE PRIVESTE LOCUL: Acestea sunt întrebări care localizează locul incidentului - oraș ul sau comuna,
districte sau barangay, strada sau drumul, numărul casei sau clădirii. Unde sunt întrebările
necesar în identificarea specifică a locului particular al scenei crimei.

1. Unde a fost descoperită crima?

2. Unde a avut loc infracț iunea?

3. Unde sunt victimele, martorii sau vinovaț ii?

4. Unde locuiesc victimele/martorii/cei vinovaț i?

5. Unde a fost văzut sau prins suspectul?

6. Unde sunt armele sau uneltele folosite pentru a comite crima?

7. Unde a obț inut sau asigurat investigatorul dovezile?

CÂND ÎNTREBĂRI: Acestea sunt întrebările necesare pentru a determina ș i a fixa ora, ziua, luna ș i anul.
când a fost comisă infracț iunea. Când întrebările ar trebui să fie specificate ș i cât mai precise posibil.

Când a fost comisă crima?

Când a fost descoperit?

3. Când a fost notificată poliț ia?

4. Când a fost văzută ultima dată victima?

5. Când a fost arestat suspectul?

ÎNTREBĂRI DE TIP DE CE: Acestea sunt întrebări care încearcă să stabilească motivele, cauzele, antecedentele,
anterior
infracț iunea.
1. De ce a făcut infractorul asta?

2. De ce a ucis victima sa?

3. De ce nu l-a lăsat pur ș i simplu pe victima să plece?

4. De ce nu s-a predat suspectul?

ÎNTREBĂRI DE TIP CUM: Acestea sunt concepute pentru a ajuta investigatorul să determine cum a fost comisă crima,
mijloacele/unele sunt utilizate, crima a fost descoperită, vinovatul intră în clădire/cameră. Cum
întrebările sunt foarte semnificative în pregătirea fiș ierului sau raportului privind modul de operare.
1. Cum a reuș it suspectul să se apropie de victima sa?

2. Cum a comis el crima?

3. Cum a obț inut criminalul toate informaț iile necesare?

4. Cum a scăpat criminalul de la locul crimei?

5. Cum a fost efectuată căutarea la locul crimei?

Punctele de plecare ale anchetei penale

1 Stabiliț i problema - problema ar fi; să identificaț i, să localizaț i ș i să arestaț i autorul faptei.

crima ș i încercarea de a recupera toate bunurile furate într-un mod legal aprofundat, conceput pentru a asigura
cea mai mare probabilitate de justiț ie.

2. Formulează o ipoteză – pentru a construi o explicaț ie pentru un eveniment prin cunoaș terea acestuia;

a. Motiv - ceea ce determină o persoană să acț ioneze într-un anumit mod

b. Cunoș tinț e/oportunitate - ocazia dată de a comite o infracț iune

c. Mijloace/Instrumentalitate – lucrurile folosite pentru a comite o crimă

3. Observat ș i Experiment – serveș te ca o verificare pentru ipoteza care este incorectă sau corectă.
4. Interpretează datele - interpretează rezultatele observaț iilor finale ș i experimentării

5. Trage concluzia

a. A fost răspuns la problema enunț ată?

b. Sprijină dovezile ipoteza?

c. A fost efectuat fiecare stagiu al metodei de investigare într-un mod legal?

d. Interpretarea datelor susț ine o recomandare pentru urmărirea penală

CELE TREI UNELTE SAU I-URI ALE INVESTIGAȚ IEI CRIMINALE

În investigarea criminală, avem aș a-numitele trei instrumente sau uneori numite ca fiind I-urile criminale
investigaț ia va include: Informaț ii, Interviu ș i Interrogatoriu ș i Instrumentaț ie.

INFORMAȚ IE

este cunoaș terea sau faptele pe care investigatorul le-a adunat sau dobândit de la persoane sau documente,
care sunt pertinente sau relevante în ceea ce priveș te comiterea crimei sau activităț ilor criminale.

Psihologii estimează că aproximativ 85% din cunoș tinț ele noastre sunt acumulate prin vedere, 13% din
simț ul auzului ș i doar 2% prin celelalte trei simț uri.

Procese psihologice ale observaț iei precise;

Atenton – constă în procesul psihologic implicat în conș tientizarea existenț ei unor fapte.

2. Percepț ia – implică în înț elegerea faptului de conș tientizare.

3. Raport - implicat în identificarea a ceea ce a fost perceput, povestit ș i identificat.

INFORMAȚ II CLASIFICATE DUPĂ SURSELE LOR:

Surse Regulate = Documente, fiș iere de la agenț ii guvernamentale sau nonguvernamentale, articole de ș tiri.
majoritatea aplicaț iilor de acest tip este reprezentată de articole de ș tiri. De asemenea, sunt incluse ș tiri sau emisiuni TV, radio interceptat,
mesaje telefonice ș i zonă de stocare a computerului.

2. Surse cultivate = Informaț ii furnizate de informatori sau informatori.

3. Sursele de viț ă de vie = Atunci când informaț ia este divulgată de personaje din lumea interlopă, cum ar fi
prizonieri sau foș ti condamnaț i.

TIPURI GENERALE DE IDENTIFICARE A SUSPECȚ ILOR

1. IDENTIFICARE POZITIVĂ – această utilizare a informaț iilor care identifică o persoană dincolo de orice îndoială ș i este
legitim acceptabil în ceea ce priveș te ș i provenind de la un anumit individ.
 Următoarele sunt exemple:

Informaț ii dezvoltate după compararea întrebărilor cu amprentele digitale;

Rezultatul analizei ADN a sângelui ș i spermatozoizilor.

2. IDENTIFICARE ÎN URMĂRIRE – aceasta implică utilizarea tuturor celorlalte informaț ii care ar putea fi indicative pentru
identitatea personală a unei persoane.

Exemplele includ următoarele:

Descrierea martorilor cu privire la apariț ia vinovaț ilor;

Informaț ii despre prezenț a bunurilor personale ale unui suspect la locul crimei.

SURSE DE INFORMARE
1. Documente guvernamentale – Dosare de poliț ie, dosare NBI, dosare ale Biroului pentru Imigraț ie, dosare COMELEC, dosare de la
închisori locale ș i Biroul Naț ional de închisori ș i alte agenț ii guvernamentale.

2. Înregistrări Private – Din birouri private ș i organizaț ii de afaceri ș i non-guvernamentale.

3. Mesaje interceptate – De la telefoane, telefoane mobile, telecomunicaț ii radio ș i altele

mijloace de comunicare.

4. Înregistrările Unităț ii de Arme de Foc ș i Explozibili privind deț inătorii autorizaț i de arme de foc
posesor de explozibili.

5. Distrugerea focului – Urmărirea lanț ului de posesie al unei arme de foc, de la fabricant, distribuitor, vânzător
ș i către ultimul procesor ș i deț inător. (Aplicabil în SUA, unde acest lucru ar putea fi realizat prin fiș iere
al FBI ș i altor agenț ii de poliț ie din SUA.

6. Date stocate pe computere ș i telefoane mobile - Numai experț ii trebuie angajaț i pentru a le recupera
date stocate.
REGULI PRIVIND DOVEZILE ÎN FORMAT DIGITAL

a. Când computerul este OPRIT la momentul sosirii, nu-l porni.

b. Când este pornit, nu-l opri ș i nu atinge mouse-ul sau tastatura acestuia.

c. Dezconectarea computerului, fie că este pornit sau oprit, ar trebui să se facă prin tragerea cablului.
direct din spatele Unitatea Centrală de Procesare.

d. Fiecare cablu deconectat ar trebui să fie marcat în aceeaș i marcaj corespunzător prizei de la
unde cablul a fost deconectat.

e. Calculatorul trebuie manipulat ș i ambalat cu atenț ie pentru transport la secț ia de poliț ie.
f. Numai experț ii în criminalistica computerizată ar trebui să caute orice informaț ie sau dovadă conț inută în
hardware.

g. Expertul ar trebui să facă o duplicare a computerului ș i a custodelui de dovezi pentru viitorul proces.
Prezentarea ar trebui să păstreze originalul. Căutarea ș i analiza trebuie efectuate folosind discul de imagine.

INTERVIUL Ș I INTEROGATORIUL

O filozofie a interviului ș i interogării:

Ofiț erul CORESPUNZĂTOR

punând întrebările CORECTE

în mod corect

la momentul potrivit ș i în locul potrivit

va obț ine răspunsurile CORESPUNDĂTOARE.

INTERVIU este întrebarea simplă a unei persoane care cooperează cu investigatorul. În contul
în interviu, martorii îș i oferă voluntar relatările despre comiterea unei crime.

Interviul cognitiv este o formă sau tehnică în desfăș urarea interviului asupra celor dispuș i ș i cooperanț i
martorii, unde li se oferă oportunitatea deplină de a-ș i relata poveș tile fără intervenț ie,
întreuperi ș i interferenț e din partea intervievatorului. După ce subiectul ș i-a terminat naraț iunea,
investigatorul acum îl supune stilului de examinare directă ș i contrainterogatoriu, pentru a clarifica
părț i inexplicabile pentru a ajunge la o imagine vie ș i completă a mărturiei.

Stilul de interviu bazat pe întrebări ș i răspunsuri este practicat ș i de unii investigaț i, unde, după fiecare
întrebat de investigator, intervievatul este obligat să răspundă la ceea ce ș tie despre ce este.
fiind întrebat.

REGULA DE AUR ÎN INTERVIU

Niciodată nu conduceț i ș i nu lăsaț i pe nimeni să conducă un interviu dacă intervievatorul nu a mers la crimă.
scenă.” Întrebările ar trebui să fie în acord cu faptele ș i condi ț iile de la locul crimei. The
întrebările vor duce pe calea greș ită intervievatorul care nu a văzut personal locul crimei ș i el
nu va fi în măsură să distinga jumătăț i de adevăr, exagerări sau minciuni de răspunsurile
persoană intervievată.

CALITĂȚ ILE UNUI INTERVIEVATOR BUN

a. Raport – Este relaț ia dintre intervievator ș i intervievat, care este favorabilă pentru o
fructul rezultat.

b. Personalitate puternică – Apariț ia intervievatorului ș i alte calităț i precum abilităț ile de

tehnicile de comunicare sau forț a limbajului său sunt pilonii principali ai puterii sale
personaj.

c. Cunoaș terea comportamentului uman

d. Tonul său de voce trebuie să fie conversaț ional, nu confruntational.

în interogare.

e. Calităț i de actor - El trebuie să posede calităț ile unui actor, vânzător ș i psiholog ș i
ș tie cum să folosească puterea convingerii.

f. Umilinț ă – El trebuie să fie politicos, simpatic ș i umil, pregătit să ceară scuze pentru...
inconvenienta interviului.

MOTIVE PENTRU CARE MARTORII REFUZĂ SĂ VORBESCĂ SAU SĂ DEPUNĂ MARTURIE

a. Frica de represalii - martorii care nu au curajul să se confrunte cu suspectul, asociaț ii sau rudele acestuia.
întotdeauna să ai în vedere frica de represalii.

b. Mari neplăceri – Din partea celor care trăiesc de pe o zi pe alta există această realitate
inconvenientă, care îi va priva de timp pentru a câș tiga bani pentru trai, mai ales în timpul încercării de
testificând în timpul procesului.

c. Ura împotriva poliț iei – Această ură poate fi rezultatul unei experienț e anterioare proaste cu poliț iș ti corupț i.
membri ai organizaț iei de poliț ie.

d. Părtinirea Martorului – Martorul poate fi o cunoș tinț ă, prieten, ajutor sau binefăcător al
suspect

e. Evitarea Publicităț ii – Există martori care sunt timizi ș i evită publicitatea care va aduce
disconfort la modul lor obiș nuit sau obscur de a trăi.

f. Restric ț ia familială – Unele familii celebre ș i respectate î și păstrează reputa ț ia prin instalarea
membrilor lor nevoia aprobării vârstnicilor lor în chestiuni care afectează familiile lor.

Deschiderea Interviului

1. Intervievatorul ar trebui să se identifice pe sine ș i agenț ia căreia aparț ine.

2. Ar trebui să încerce să evalueze persoana intervievată ș i să ajungă la o concluzie tentativă despre tipul său, apoi
foloseș te cea mai bună abordare în interviu.

3. El ar trebui să ț ină cont de dispoziț iile legale referitoare la drepturile persoanelor aflate în custodie.
investigaț ie.
ETAPELE GESTIONĂRII INTERVIULUI

a. Preparare/Planificare – Investigatorul ar trebui să revizuiască faptele de la scena crimei ș

informaț ii din alte surse pentru a fi pregătit pentru întrebări. Date de fond
subiectul ar trebui să fie disponibil astfel încât să se poată adapta la tipul de abordare care trebuie să fie
angajat.
În planificarea interviului, intervievatorul ar trebui să ia în considerare:

a) Faptele cazului care au fost stabilite până acum.

b) Informaț iile necesare pentru a completa imaginea.

c) Sursele de informaț ie care pot fi consultate, cum ar fi dosarele ș i înregistrările.

d) Posibilitatea de a confrunta suspectul cu dovezi fizice.

e) Timpul disponibil pentru interviu.

f) Termenul permis de lege.

b. Abordare - Investigatorul trebuie să îș i aleagă cu grijă tipul de abordare, care poate fi o singură
tip, o combinaț ie a două sau aplicaț ia tuturor tehnicilor.

c. Încălzirea – Acest lucru se face prin întrebări preliminare sau exploratorii pentru a clarifica atmosfera,
promovaț i un climat favorabil pentru cordialitate, respect ș i încredere reciprocă.

d. Interviul cognitiv - Subiectul este acum rugat să povestească versiunea sa fără întrerupere.
intervenț ie sau interferenț ă. Este doar după finalizarea naraț iunii neîntrerupte că
investigatorul începe examinările directe ș i încruciș ate.
REGULI ÎN ÎNTREBAREA UNEI PERSOANE

a. O întrebare pe rând – Întrebările multiple, complexe ș i legaliste ar trebui evitate. Una

întrebarea este dorită.

b. Evitaț i Răspunsurile Implicate – Înclinarea capului sau orice alt limbaj corporal ca răspuns la
întrebările ar trebui evitate. Răspunsurile trebuie să fie orale, clare, explicite ș i responsive la întrebări.

c. Simplitatea întrebărilor - O întrebare scurtă ș i simplă este necesară la un moment dat. Dacă răspunsul este nevoie
calificare, atunci, ar trebui să fie permis. Evitaț i întrebările legaliste precum: cine este criminalul; sau cine
sunt în conspiraț ie cu subiectul.

d. Salvarea feț elor – Întrebări jenante pe tema exagerării sau onestităț ii

erorile legate de mine, distanț ă ș i descriere pot fi evitate dacă investigatorul va coopera cu
subiect „pentru a-ș i salva faț a”. Investigatorul nu ar trebui să critice sau să ridiculizeze subiectul în aceste privinț e.

e. Răspunsuri Da ș i Nu – Nu puneț i întrebări care ar putea fi răspunse doar cu da sau nu. Va

restrângerea fluxului complet de informaț ii va duce la inexactitate.
Notă: Intervievatorul ar trebui să lase întotdeauna uș a deschisă pentru un nou interviu. Nu uita să spui „ÎȚ I MULȚ UMESC”
VREI după interviu.

TIPURI DE MARTORI ÎN FUNCȚ IE DE ATITUDINEA LOR

a. Tipul Know-Nothing – Aceș tia sunt martorii reticenț i.

b. Tip lipsit de interes – Acesta este subiectul necooperant ș i indiferent.

c. Tipul Beț iv – Stilul de întrebări al investigatorului ar trebui să fie adaptat la

psihologia subiectului. Când subiectul beat s-a dezmeticit, va fi efectuat un alt interviu,
confruntându-l despre divulgările sale în timp ce se afla în stare de ebrietate. Declaraț ia scrisă trebuie să fie
făcut în timpul sobriităț ii sale.

d. Tipul vorbăreț – Aceș tia sunt martori care tind să exagereze, adăugând informaț ii irelevante sau noi.
materiile lor în naraț iune.

e. Martori Cinstiț i – Aceș tia sunt martorii cinstiț i ș i cooperanț i unde investigatorul
s-ar putea baza pe ele, cu puț ine sau fără probleme în a le gestiona.

f. Martorii mincinoș i - Aceș tia sunt tipul de martori mincinoș i.

g. Martori timizi – Ei sunt martorii timizi. Abordarea trebuie să fie prietenoasă ș i reconfortantă
confidenț ialitatea informaț iilor lor. Ar trebui să fie ascunse de presa devoratoare prin interviuri sau
ș edinț e foto.

h. Refuzul de a vorbi cu martorii - Acestea sunt cele mai dificile subiecte de abordat. Aflaț i despre
motivele personalităț ii lor. Cauza poate fi trauma, ș ocul, frica, ura ș i altele. Elimină acestea
fetele tăcerii ș i vor începe să vorbească.

INTEROGATORIU

Interogări, chestionarea viguroasă ș i confruntativă a unui suspect reticent despre aceasta

participarea la o infracț iune. Este procesul de obț inere a unei admisii sau a unei mărturisiri de la aceș ti suspecț i.
ceea ce înseamnă că suspectul este confruntat cu privire la participarea sa la comiterea unei infracț iuni.
actul sau procesul de a interoga pe cineva îndeaproape, adesea într-un mod agresiv, în special ca parte a
o investigaț ie oficială sau un proces

Obiectivele interogării:

Pentru a descoperi adevărul despre crimă.

Pentru a obț ine o admitere sau o mărturisire de vinovăț ie de la suspect.

Pentru a obț ine toate faptele în vederea stabilirii metodei de operare sau modus operandi ș i
circumstanț ele crimei în cauză.
Pentru a colecta informaț ii care ghidează investigatorii să ajungă la o concluzie logică.

CONFESIUNE DISTINSĂ DE ADMITERE

 Confesiunea este declaraț ia acuzatului care recunoaș te vina sa derivată din
comiterea unei infracț iuni.

Acceptarea este o recunoaș tere a unui fapt sau circumstanț e fără a accepta vinovăț ia. Vinovăț ia
poate fi dedus în admitere. Când un acuzat a mărturisit comiterea unei infracț iuni, el acceptă
faptele care constituie infracț iunea, dar dacă el invocă legitima apărare sau alte motive de exonerare, atunci
recunoaș terea nu este o mărturisire, ci o admitere.

TIPURI DE CONFEZIUNE

1. Confesiune extra judiciară – Cele făcute de suspect în timpul anchetei de custodie. Pur ș i simplu
sunt explicate că acele mărturisiri sunt făcute în afara instanț ei.
Secț iunea 3, Regula 133, Regulile de Procedură – Confesiune extrajudiciară, nu este un temei suficient
pentru condamnare: O confesie extrajudiciară făcută de un acuzat nu va fi un temei suficient pentru
convingerea, cu excepț ia cazului în care este coroborată de dovezi ale corpus delicti (corpul infracț iunii).

2. Mărturisire judiciară – Cele făcute de acuzat în faț a instanț ei. Plea de vinovăț ie poate avea loc în timpul
întâmpinarea sau orice etapă a procedurilor în care acuzatul îș i schimbă declaraț ia de nevinovăț ie în vina.

Sec. 2, Regula 129, Regulile de Procedură stipulează că „Îngăduinț a judiciară este făcută de către
parte în cereri, sau în timpul procesului sau altor proceduri nu necesită

dovadă ș i nu poate fi contrazis decât dacă a fost arătat anterior că a fost făcut în mod palpabil
eroare.

TIPURI DE CONFESIUNE EXTRA-JUDICIALE

a. Mărturisire extrajudiciară voluntară - Mărturisirea este voluntară atunci când acuzatul vorbeș te din proprie voinț ă
voinț ă ș i acord, fără inducț ii de niciun fel, cu o cunoaș tere completă ș i totală a naturii ș i
consecinț a mărturisirii.

b. Confesiune extrajudiciară involuntară - Confesiuni obț inute prin forț ă, ameninț are, intimidare, constrângere
sau orice lucru care influenț ează actul voluntar al mărturisitorului.

NOTĂ IMPORTANTĂ:

Mărturisirile obț inute de la inculpat prin forț ă sau intimidare/violenț ă sunt NULE Ș I ÎN VALOARE.
ș i nu poate fi folosit împotriva lui/ei în proces.

O mărturisire făcută sub influenț a sfaturilor sau exortaț iilor spirituale nu este admisibilă.

La fel, o spovedanie făcută sub influenț a sentimentului patern nu este admisibilă ca

dovadă.

Fazele interogării;

a. Planificare ș i pregătire – acesta se referă la interogator care trebuie să fie conș tient de situaț ie ș i el
trebuie să observe ș i să analizeze interogatul fără cunoș tinț a acestuia.
b. Abordare – în acest pas, interogatorul ar trebui să aibă în vedere să câș tige încrederea subiectului.

c. Întrebarea - aceasta este considerată inima interogării. Toate tehnicile ar putea fi aplicate pentru a obț ine
informaț ii din subiect.
d. Terminare - acest lucru se referă la încheierea procesului de interogare, iar acesta ar trebui să se încheie într-un mod prietenos
manieră.
e. Înregistrare - aceasta se referă la locul din document unde se consemnează rezultatul interogării, în acest proces este
Este recomandabil să înregistraț i toate conversaț iile.

f. Raportare – acesta este produsul final al interogării.

TEHNICILE DE ÎNTREBARE

A. APEL EMOȚ IONAL – Aceasta este o tehnică în care investigatorul, combinând abilităț ile sale de actor
ș i un psiholog, se adresează suspectului cu un apel emoț ional de a mărturisi. Credincioș ii unei religii
poate aparț ine acestui tip.

B. ABORDARE SIMPATICA – Investigatorul, în întrebările sale preliminare sau de sondare, trebuie să sape
în adâncul problemelor trecutului, dificultăț ilor ș i evenimentelor nefericite din viaț a suspectului. Oferirea unei ajutoare,
bunătate, prietenie, poate câș tiga cooperarea lui.

C. PRIEZENIE – O abordare prietenoasă, combinată cu o postură de sinceritate, poate induce suspectul

a mărturisi.

D. TRUCURI Ș I TEHNICI DE ÎNȘ ELĂCIUNE

Pretenț ia de dovezi solide împotriva acuzatului

(2) Legătura cea mai slabă

(3) Dramă

(4) Pretinzând Contact cu Membrii Familiei

Metoda aliniamentului (Acuzatul este aliniat între suspecț i)

(6) Inversarea Liniei (Acuzatul este singur ș i martorii ș i victimele sunt adunaț i pentru a face acuzaț ii)
împotriva acuzatului)

ABORDAREA E. STERN - Investigatorul afiș ează o personalitate fermă (cere un răspuns imediat)
în direcț ia suspectului folosind următoarele metode:

Joltng - În procesul de interogare, investigatorul alege momentul potrivit pentru a striga un aspect relevant.
întrebare într-o aparentă indignare dreaptă. Nervii suspectului vor ceda într-o mărturisire.
Oportunitatea de a minț i - Suspectului i se oferă toate oportunităț ile de a minț i. Suspectul este întrebat despre el
viaț a personală, familia, prietenii ș i cunoș tinț ele lui despre reclamant ș i martori. Apoi suspectul
este întrebat despre activitatea sa înainte, în timpul ș i după comiterea crimei.

F. METODA MÂRLAN Ș I FUJI sau METODA ACRU ÎN DULCE

– Primul set de investigaț ie trebuie să pară aspru, rău ș i periculos.

Când au terminat interogatoriul, al doilea investigator intervine prin

oprind prima echipă de investigatori. Fiind simpatic ș i înț elegător, el îș i începe

interogare. Dacă suspectul continuă să refuze să coopereze, atunci procesul se repetă până când există o
spovedanie.

G. Îndepărtarea barierei etnice sau culturale

- Dacă suspectul este Gaddang, un investigator Gaddang ar trebui să-l interogheze pe acesta.
acelaș i lucru cu alte grupuri etnice sau culturale. Este modul de viaț ă al filipinezilor în care ne punem încrederea ș i
încredere celor care aparț in clanului sau tribului nostru. Interogarea trebuie să fie în limba sau
dialectul suspectului pentru a-i putea câș tiga încrederea deplină. Aceasta elimină bariera lingvistică.

H. CĂUTÂND PUNCTUL MOALE

În inima fiecărui bărbat, există întotdeauna acel loc cel mai moale. Inima poate fi întărită pentru a
furat de sărăcie, distrugere, lipsă de speranț ă, disperare, apatie, indiferenț ă, injustiț ie, ură sau altele
factori, totuș i există întotdeauna acel loc care ar putea fi descoperit de investigators prin cunoș tinț ele sale
al comportamentului uman. Acesta identifică poate cea mai tânără fiică, soț ia, mama ș i fratele care
a acț ionat ca tatăl său, bunicii sau cel mai bun prieten.

TEHNIQUE MODERNE SUPLIMENTARE DE INTEROGATORIU

a. Rationalizare – Este utilizarea raț iunilor, care sunt acceptabile pentru subiect, care au dus la...
comiterea crimei. Astfel, s-ar putea spune că uneori, uciderea este o necesitate mai degrabă decât prin
scopul sau designul. Jaful poate fi o necesitate pentru a hrăni o familie flămândă.

b. Proiecț ia - Este procesul de a arunca vina asupra altor persoane, nu doar asupra suspectului.
Asasinul ar putea da vina pe creierul rău pentru că l-a corupt cu sume mari de bani, sau pe
mintea criminală dă vina pe lăcomia victimei sau soț ul dă vina pe soț ie pentru infidelitatea ei.

c. Minimizare - Este actul de a minimaliza vinovăț ia suspectului.

investigatorul convinge suspectul că o mărturisire va reduce infracț iunea ș i pedeapsa. Astfel,

investigatorul ar putea studia dacă există o modalitate de a degrada crimă la omor sau introducerea de
circumstanț e atenuante cu rezultatul pedepsei fiind în intervalul de probare.

Capitolul ll Operaț iunea de inteligenț ă

Introducere:

Guvernul nostru are datoria de a-ș i proteja cetăț enii, astfel, diferite agenț ii de informaț ii au
creată pentru a detecta criminalii, inclusiv terorismul. Departamentul Apărării Naț ionale (DND),
PNP, DOJ ș i alte organizaț ii similare ș i-au stabilit deja reț eaua de informaț ii conform unui set de reguli ș i criterii stricte
instruire pentru personalul său.
Funcț ia diviziunii de informaț ii este de a determina cerinț ele de informaț ii, alocările de sarcini ș i
diseminează Cerinț ele Prioritare de Informaț ii (PIR) ș i acț iunea necompromiț ătoare împotriva celor care
încălca drepturile democratice ale poporului nostru sau orice încercare de a-ș i pune în aplicare propriul guvern. Aș a cum
prima linie de apărare împotriva subversiunii sau disidenț ei, braț ul de informaț ii trebuie să fie de asemenea prima noastră linie
al apărării în protecț ia drepturilor omului.

În această lumină, inteligenț a este legată în mod inevitabil de domeniul războiului psihologic, care
conducerea de succes depinde de informaț ii temporale ș i fiabile nu doar pe aspecte militare, ci ș i pe
factorii sociologici, economici, politici ș i culturali care influenț ează comunitatea.
Evenimente importante ș i personalităț i:

Biblia – aceasta este cea mai veche sursă de inteligenț ă. Găsită în Numeri 13:17, când Moise a trimis un spion să
spionează ț ara Canaan.
Moise - el este prima persoană care a folosit ș i a formalizat inteligenț a.

Rahab - prostituata din Ierihon, care a adăpostit ș i a ascuns agentul lui Israel.

Delilah – ș i-a folosit frumuseț ea pentru a câș tiga încrederea duș manului ș i pentru a aduna informaț ii.

Sun Tzu – Un filozof chinez care a scris o carte intitulată „Arta războiului”, o carte care a fost preferata
lectura lui Mao Tse Tung. Sun Tzu a contribuit cu principiul său de inteligenț ă;

Dacă îț i cunoș ti inamicul ș i te cunoș ti pe tine însuț i,

nu trebuie să te temi de rezultatele a o sută de bătălii,

dacă te cunoș ti pe tine ș i nu inamicul,

pentru fiecare victorie, vei suferi înfrângere,

dacă nu te cunoș ti nici pe tine, nici inamicul

eș ti un nebun care va întâlni înfrângerea în fiecare bătălie.

În aceasta, Sun Tzu, un filozof chinez considerat Tatăl Inteligenț ei.

Alexandru Cel Mare – Cunoscut sub numele de Marș ul Asiei, a conceput prima sortare ș i deschidere a scrisorilor pentru a obț ine
informaț ie, deoarece există zvonuri despre o nemulț umire în creș tere în rândul aliaț ilor săi.

Gen. Romano Q. Sertorius – Comandantul roman din Spania care avea o căprioară albă, care venea
pe scară largă pentru a revela ș i folosi secretele ș i îndrumările de la Fawn.
Akbar – Stăpânul Hindustanului. Cine a angajat mai mult de 4.000 de agenț i pentru a afla adevărul dacă el
tronul s-ar putea odihni pe el.

Genghis Khan - Liderul cuceritorilor mongoli. Ș i cel care a folosit prizonierii ca sursă de
informaț ii.

Sir Francis Walsingham – A organizat primul Serviciu Naț ional de Informaț ii ș i a protejat-o pe regina Elizabeth
din nenumăraț i Asasini.

Arman Jean du Plessis – A luat numele Richelieu, care înseamnă reț eaua de informaț ii secrete ș i
informaț ii exacte utilizate.

Ludovic al XIV-lea - A folosit supravegherea, cenzura poș tală ș i informaț ii militare.

organizaț ie.

Napoleon Bonaparte – A introdus principiul „Un spion la locul potrivit valorează cât 20.000 de oameni în
„ câmpul” men ț ine de asemenea informa ț ii militare ș i servicii secrete de poli ț ie politică.

Karl Schulmeister – cunoscut sub numele de ochiul lui Napoleon, deoarece este agentul său secret militar.
Prin spionaj, el s-a infiltrat în Statul Major General Australian.

Joseph Fouche – Ș eful securităț ii interne al lui Bonaparte. A fondat sistemul modern de spionaj asupra spionilor
cunoscut ulterior sub numele de CONTRA SPIANAJ.

Frederic cel Mare – Cunoscut ca Tatăl Spionajului Militar Organizate. Metoda sa era de a împărț i
agenț ia lui în patru (4) clase

Spioni comuni – se referă la o persoană recrutatǎ pentru a câș tiga bani

Spioni dubli - Informatorii legii ș i renegățț elor nesigure de valoare, înseamnă răspândire fals
informaț ii către duș man.
Spioni ai consecinț elor – în mod invariabil necesitând mită sau momeală substanț ială. Ș i persoana care este forț ată să
a desfăș ura spionaj împotriva voinț ei sale.

Hannibal - Considerat unul dintre strategii militari geniali care a folosit inteligenț a în istorie. A dezvoltat o
sistem de inteligenț ă eficient timp de 15 ani, adesea deghizat ca un cerș etor pentru a aduna informaț ii.

Alfred Redl – unul dintre cei mai străluciț i agenț i de informaț ii ș i ș eful secretului maghiar australian
Serviciul ș i mai târziu au descoperit că este agent al Rusiei. În 1913, trădarea lui a fost descoperită ș i
forț at să se sinucidă ș i a dus la moartea a 500.000 de agenț i ș i soldaț i combinate în cei 13 ani ai săi
episod de spionaj.

Brahma Kautlya – A introdus principiul său de inteligenț ă „Rulers ar trebui să lovească punctul slab al duș manului său
puncte prin intermediul spionilor.

Biroul Federal de Investigaț ie (FBI) – înființ at în 1908, ca braț ul de investigare al Departamentului de Justiț ie al Statelor Unite
Justce. JOHN EDGAR HOOVER a devenit primul Director al FBI.
Agenț ia Centrală de Informaț ii (CIA) – Agenț ia creată în temeiul Legii de Securitate Naț ională a SUA din 1947.
Primul director a fost amiralul Roscoe Hillenkoeter.

Comitetul Securităț ii Statului (KGB) - Agenț ia de Informaț ii a Rusiei.

Mossad - Agenț ia de Informaț ii din Israel. Reuven Shiloah a fost primul director al Mossad.

Două ramuri ale Mossadului

Aman - Informaț ii militare pentru forț a de apărare.

Shabak – acesta este Serviciul General de Securitate pentru Securitate Internă, din cuvântul „Shin Bet”
apărător care nu va fi văzut.

KCI – care înseamnă Agenț ia Centrală de Informaț ii din Coreea.

Scotland Yard - Acesta se referă la Forț a de Poliț ie Metropolitană din Londra care a fost înființ ată de Sir
Robert Peel în 1829.

CONCEPTUL DE BAZĂ AL INTELIGENȚ EI POLIȚ IEI

Inteligenta Politienească - este produsul final rezultat din colectare, evaluare, analiză, integrare ș i
interpretarea tuturor informaț iilor disponibile privind activităț ile infractorilor ș i ale altor încălcători ai legii.

Ofiț er de informaț ii poliț ieneș ti – este persoana care poartă obiectivele informaț iilor poliț ieneș ti.

IMPORTANȚ A Inteligenț ei:

Este vital să permite ț i unei na ț iuni să î ș i formuleze politicile, planurile strategice ș i să î ș i desfă ș oare diploma ț ia.

Inteligen ț a este necesară pentru a permite unei na ț iuni să prevină activită ț ile interne ș i externe.
duș mani.

Este necesar să se detecteze ș i să se procureze activită ț ile criminalilor ș i elementelor subversive.

4. este esen ț ial pentru a oferi o securitate adecvată pentru oameni ș i pentru stat.

Inteligen ț a joacă un rol important în via ț a ș i supravie ț uirea unei ț ări, oferind avans ș i
cunoaș terea exactă a intenț iilor ș i designului duș manilor săi.
Calităț i dezirabile ale unui ofiț er de informaț ii

Capacitatea de cunoaș tere – aceasta se referă la inteligenț a ș i capacitatea mentală.

Percepț ie despre oameni - aceasta se referă la judecata bună a caracterului personal.

Flexibilitate/Adaptabilitate – capabil să colaboreze cu alț ii chiar ș i în condiț ii dificile.

1. Poate distinge între fapte ș i ficț iune, între esenț ial ș i neesenț ial.

2. Posedaț i curiozitate sau o minte întrebată.

3. Fii ingenios – capabil să improvizezi, să cauț i soluț ii

4. Observant ș i alert

5. Capabil să-ș i exprime ideile clar, concis ș i interesant

6. Discipline

7. Răbdător ș i muncitor

8. Memorie bună

9. Integritate

10. Discret - ș tie când să vorbească sau să tacă.

Clasificarea Funcț ională a Inteligenț ei Politeș ti

Informaț ii Criminale (CRIMINT) - acest termen se referă la producț ia de informaț ii esenț iale pentru prevenire
de crime, investigaț ie ș i arestare ș i urmărire penală a infractorilor.
informaț ia este compusă, analizată ș i/sau difuzată în efortul de a anticipa, preveni sau monitoriza
activitate criminală.

Inteligenta criminală se dezvoltă prin utilizarea supravegherii, informatorilor, interogării ș i căutării.

Intelligence de Securitate Internă (INSINT) - se referă la cunoș tinț ele esenț iale pentru menț inerea păcii
ș i ordine.

Inteligenta pentru Securitatea Publica (PUSINT) - se refera la cunostintele esentiale pentru a asigura protectia vietilor
ș i proprietăț i.

Formele de inteligenț ă

Inteligenț a sociologică – se ocupă de aspectul demografic ș i psihologic al grupurilor de oameni ș i

dinamica de grup a unei populaț ii. conceptele sociologice sunt esenț iale pentru înț elegerea stabilităț ii unei regiuni,
capacitatea militară ș i politica externă.

Inteligenț a Biografică – se ocupă cu personalităț ile individuale care au în posesia lor puteri reale.
Inteligenț a biografică se referă, de asemenea, la un subset de analiză a inteligenț ei bazat pe cunoaș tere ș i înregistrare,
fiecare nume posibil, poreclă, cod ș i alte identificatoare pentru indivizi.

Informaț ii despre Forț ele Armate/Intelligence Militară (se ocupă cu forț ele armate ale naț iunii)

este un element al războiului care acoperă toate aspectele de colectare, analizare ș i utilizare a informaț iilor,
inclusiv informaț ii despre mediul natural (Shulsky ș i Schmit, 2002), asupra forț elor inamice
ș i solul. Implică spionaj, observaț ie, echipamente de supraveghere de înaltă tehnologie ș i, de asemenea, agenț i secreț i.

Inteligenț a geografică – se ocupă cu progresul cercetării ș i dezvoltării, aș a cum afectează

potenț ialul economic ș i militar al naț iunii.

Tipuri de inteligenț ă

Inteligenț a strategică – un set de date de inteligenț ă care nu au o valoare imediate. Ci mai degrabă pe termen lung
în funcț ie de natura sa, poate deveni relevant în operaț iunile Poliț iei.

Este cunoș tinț a care se referă la capabilităț ile ș i vulnerabilităț ile naț iunilor străine, care este necesară de către un
planificatorii naț ionali (lideri de rang înalt ș i civili) pentru o formare a unei apărări naț ionale.
Intelligence de linie – Imediată în natura sa. Este tipul de inteligenț ă necesară comandantului pentru a
oferi pentru planificarea ș i desfăș urarea operaț iunilor tactice ș i administrative în luptele împotriva insurgentelor.

Informaț iile de intelligence urmează să fie stabilite în conformitate cu Intelligence este cuvântul PWET;

P – oameni, se referă la condiț iile de viaț ă ale oamenilor.

W - vreme, se referă la vizibilitate/cer noros.

E – inamic – se referă la locaț ia ș i forț a inamicului.

T – teren, se referă la suprafaț a terenului ș i a zonei ț intă.

Cinci aspecte militare ale terenului

1. Ascundere ș i camuflaj.

2. Obstacol.

3. Caracteristici esenţiale ale terenului critic.

4. Observaț ie.

5. Alee de abordare.

Inteligenț a contrainformativă (CI) – acest tip de inteligenț ă se referă la activitatea dedicată distrugerii ...
eficacitatea activităț ilor străine ostile ș i protecț ia informaț iei.

Trei activităț i de CI

1. Protecț ia informaț iei împotriva spionajului.

2. Protecț ia personalului împotriva subversiunii.

3. Protecț ia instalaț iei ș i a materialelor împotriva sabotajului.

*CI este cunoscut ș i sub numele de inteligenț ă negativă. Acesta se referă la cele trei termeni generici;

Inteligenț a de securitate – suma totală a eforturilor de a consilia politicile naț ionale, deciziile diplomatice,
date militare ș i orice alte informaț ii care afectează securitatea naț iunii.
Contra-spionaj – a investiga încălcările efective sau teoretice ale legilor de spionaj pentru a le aplica.
legile ș i de a captura orice încălcători. Ș i se referă de asemenea la o muncă de a prinde spioni. Asta conform Sir
Bassil Thomson a introdus principiul său în contraespionaj "Că o cerinț ă de bază a secretului"
agentul se deghizează ș i misiunea sa

Trei scopuri ale contraespionajului

1. Pentru a localiza duș manul 3. Pentru a neutraliza duș manul

2. Pentru a identifica inamicul

Două tipuri generale de CI

A. Măsuri pasive - sunt acele măsuri care caută să ascundă informaț ii de inamic

B. Măsuri active – sunt acele măsuri care caută să blocheze activ efortul inamicului.

Cinci categorii de operaț iuni CI

1. Securitate militară - aceasta se referă la măsurile luate de un comandament pentru a se proteja împotriva
spionaj, operaț iune duș man, sabotaj, subversiune sau surpriză.

2. Port Fronter ș i Securitatea Călătoriilor – pentru a controla toate punctele de intrare ș i ieș ire.

3. Securitate CIVILĂ – aceasta se referă la protecț ia oamenilor din zona de reș edinț ă sub autoritatea militară sau
controlul poliț iei.

4. Cenzura – este controlul, examinarea ș i analiza indivizilor, forț elor armate, câmpului
presa ș i prizonierii de război.

5. Operaț iune Specială – contrasubversie, sabotaj ș i spionaj.

Inteligenț a de combatere - este inteligenț a necesară unui comandant pentru a oferi o bază pentru planificare
ș i desfăș urarea operaț iunilor tactice.

Serviciul de informaț ii – este o agenț ie care se ocupă în principal cu colectarea ș i evaluarea informaț iilor pentru politica unei ț ări
ș i liderii militari. Scopul este de a contura politica militară, de a duce războaie ș i de a desfăș ura activităț i economice ș i altele.
relaț ii internaț ionale.

Două tipuri de servicii de informaț ii;

1. Serviciul de informaț ii externe – care colectează informaț ii despre ț ările străine ș i despre acestea
instituț ii, analizează astfel de informaț ii sau ambele. Poate desfăș ura operaț iuni sub acoperire.

2. Serviciul de securitate internă – caută să neutralizeze serviciile de informaț ii ostile care operează în interiorul
ț ară ș i se concentrează de asemenea pe detectarea grupurilor teroriste/crimininale. De obicei, se bazează pe surse deschise
cum ar fi cărț i, reviste, ziare ș i televizor.

Inteligenta operaț ională

Inteligenț a operaț ională se concentrează pe sprijinul unui comandant de forț ă expediț ionară ș i va fi
ataș at la sediul formaton.

Serviciile Majore de Informaț ii din Filipine;

1. NICA - Agenț ia Naț ională de Coordonare a Informaț iilor, este principalul organism de colectare a informaț iilor ș i
analiza braț ului guvernului filipinez, responsabil pentru efectuarea activităț ilor deschise, secrete ș i clandestine
programelor de inteligenț ă. Motto-ul său este: AngKarunungan ay Kaligtasan (tradus: "Cunoș tinț ele sunt Securitate").
pentru a contracara ameninț area terorismului.

2. NBI - Biroul Naț ional de Investigaț ie, este o agenț ie a guvernului filipinez sub
Departamentul de Justiț ie, responsabil pentru gestionarea ș i rezolvarea cazurilor importante de mare amploare care se află în
interesul naț iunii.

3. Serviciile de inteligenț ă, Forț ele armate ale Filipinelor

OPERAȚ IUNEA DE INTELIGENȚ Ă

Introducere:

Guvernul nostru are datoria de a-ș i proteja cetăț enii, astfel, diferite agenț ii de informaț ii au
creat pentru a detecta criminalii, inclusiv terorismul. Departamentul Apărării Naț ionale (DND),
PNP, DOJ ș i altele ș i-au stabilit deja reț eaua de informaț ii conform unui set de reguli ș i rigide
instruire pentru personalul său.

Funcț ia diviziei de informaț ii este de a determina cerinț ele de informaț ii, alocările de sarcini ș i
diseminează Cerinț ele de Informaț ii Prioritare (PIR) ș i acț iuni necompromiț ătoare împotriva celor care
a călca în picioare drepturile democratice ale poporului nostru sau orice încercare de a-ș i institui propriul guvern.
prima linie de apărare împotriva subversiunii sau disidenț ei, braț ul de informaț ii trebuie să fie, de asemenea, prima noastră linie
de apărare în protecț ia drepturilor omului.
 În această lumină, inteligenț a este inevitabil legată de domeniul războiului psihologic, care
conducerea de succes depinde de informaț ii precise ș i de încredere, nu doar de aspectele militare, ci ș i de
factorii sociologici, economici, politici ș i culturali care influenț ează comunitatea.
Evenimente ș i personalităț i importante:

Biblia – acesta este cea mai veche sursă de inteligenț ă. Găsită în Numeri 13:17, când Moise a trimis un spion să
spionează ț ara Canaan.
Moise - el este prima persoană care a folosit ș i a formalizat inteligenț a.

Rahav – prostituata din Ierihon, care a adăpostit ș i a ascuns agentul lui Israel.

Delilah – ș i-a folosit frumuseț ea pentru a câș tiga încrederea duș manului ș i pentru a aduna informaț ii.

Sun Tzu – un filozof chinez care a scris o carte intitulată „Arta războiului”, o carte care a fost preferata
lectura lui Mao Tse Tung. Sun Tzu a contribuit cu principiul său de inteligenț ă;

Dacă îț i cunoș ti inamicul ș i te cunoș ti pe tine,

nu trebuie să te temi de rezultatele a o sută de bătălii,

dacă te cunoș ti pe tine ș i nu inamicul,

pentru fiecare victorie, vei suferi înfrângere,

dacă nu te cunoș ti nici pe tine, nici pe inamic,

eşti un nebun care va întâlni înfrângerea în fiecare bătălie.

În acest context, Sun Tzu, un filozof chinez considerat Tatăl Inteligenț ei.

Alexandru cel Mare - numit Marș ul Asiei, a conceput prima sortare ș i deschidere a scrisorilor pentru a obț ine
informaț ii, deoarece există zvonuri despre nemulț umirea în creș tere în rândul aliaț ilor săi.

Gen. Romano Q. Sertorius – Comandantul roman în Spania care deț inea o căprioară albă, care venea
în mod larg pentru a dezvălui ș i a folosi secretele ș i îndrumările de la Fawn.

Akbar – Maestrul Hindustanului. Care a angajat mai mult de 4.000 de agenț i pentru a afla adevărul dacă...
tronul ar putea să se odihnească pe el.

Genghis Han – Liderul cuceritorului mongol. Ș i cel care a folosit prizonierii ca sursă de
informaț ie.
Sir Francis Walsingham – A organizat primul Serviciu Naț ional de Informaț ii ș i a protejat-o pe regina Elisabeta
de la nenumăraț i Asasini.

Arman Jean du Plessis – A luat numele Richelieu, care înseamnă reț eaua de informaț ii secrete ș i
informaț ii precise utilizate.

Louis XIV - A folosit supravegherea, cenzura poș tală ș i informaț iile militare
organizaț ie.

Napoleon Bonaparte – A introdus principiul "Un spion în locul potrivit valorează 20.000 de bărbaț i în
„ câmpul” men ț ine de asemenea informa ț ii militare ș i un serviciu secret de poli ț ie politică.

Karl Schulmeister – numit ochiul lui Napoleon, deoarece este agentul secret militar al lui Napoleon.
Prin spionaj, el s-a infiltrat în Statul Major Australian.

Joseph Fouche – Ș eful de Securitate Internă al lui Bonaparte. A fondat sistemul modern de spionaj asupra spionilor
cunoscut ulterior sub denumirea de CONTRA SPIONAJ.

Frederic cel Mare – Cunoscut ca Tatăl Spionajului Militar Organizate. Metoda sa a fost să împartă
agentul său în patru (4) clase
Spioni comuni - acest termen se referă la o persoană recrutată pentru a câș tiga bani

Spioni dubli – Informatorii legii ș i renegatii nesiguri de valoare, mijloacele de răspândire fals
informaț ii pentru duș man.
Spioni ai consecinț elor - necesită în mod invariabil mite substanț iale sau momeală. Ș i persoanele care sunt forț ate să
a desfăș ura spionaj împotriva voinț ei sale.

Hannibal – Considerat unul dintre străluciț ii militari care a folosit inteligenț a în istorie. A dezvoltat un
sistem de inteligenț ă eficient pentru 15 ani, adesea deghizat în cerș etor pentru a aduna informaț ii.

Alfred Redl – unul dintre cei mai străluciț i agenț i de informaț ii ș i ș eful Serviciului Secret Austro-Ungar
Serviciul ș i mai târziu au descoperit că el este agent al Rusiei. În 1913, trădarea lui a fost descoperită ș i
forț a de a se sinucide ș i a conduce la moartea a 500.000 de agenț i ș i soldaț i combinate în aceș ti 13 ani
episod de spionaj.
Brahma Kautlya – A introdus principiul său de inteligenț ă "Conducătorul ar trebui să lovească în punctele slabe ale duș manului său"
puncte prin intermediul spionilor.

Biroul Federal de Investigaț ie (FBI) – înființ at în 1908, ca braț investigativ al Departamentului de Justiț ie al SUA
Justce. JOHN EDGAR HOOVER a devenit primul director al FBI.
Agenț ia Centrală de Informaț ii (CIA) – Agenț ia creată în baza Legii privind Securitatea Naț ională a Statelor Unite din 1947.
Primul director a fost amiralul Roscoe Hillenkoeter.

Comitetul pentru Securitate de Stat (KGB) – Agenț ia de Inteligenț ă a Rusiei.

Mossad - Agenț ia de Informaț ii din Israel. Reuven Shiloah a fost primul Director al Mossad.
Două ramuri ale Mossad

Aman – Informaț ii Militare pentru forț a de apărare.

Shabak – aceasta este pentru Serviciul General de Securitate pentru Securitate Internă, din cuvântul „Shin Bet” înseamnă
apărător care nu trebuie să fie văzut.

KCI – care înseamnă Agenț ia Centrală de Informaț ii Coreeană.

Scotland Yard – Acesta se referă la Forț ele de Poliț ie Metropolitane din Londra, care au fost stabilite de Sir
Robert Peel în 1829.

CONCEPTE DE BAZĂ ALE INTELIGENȚ EI POLIȚ IEI

Inteligenta poliț iei - este produsul final rezultat din colectare, evaluare, analiză, integrare ș i
interpretarea tuturor informaț iilor disponibile privind activităț ile infractorilor ș i altor violatori ai legii.

Ofiț er de Inteligenț ă al Poliț iei – este persoana care duce la îndeplinire obiectivele Inteligenț ei Poliț iei.

IMPORTANȚ A INTELIGENȚ EI:

Este esen ț ial ca o na ț iune să- ș i formuleze politicile, planurile strategice ș i să- ș i desfă ș oare diploma ț ia.

Inteligen ț a este necesară pentru a permite unei na ț iuni să prevină activită ț ile interne ș i externe ale acesteia.
duș mani.
Este necesar să se detecteze ș i să se urmărească activită ț ile criminalilor ș i elementelor subversive.

4. este esen ț ial în asigurarea unei securită ț i ample pentru oameni ș i pentru stat.

Inteligen ț a joacă un rol important în via ț a ș i supravie ț uirea unei ț ări, oferind informa ț ii avansate ș i
cunoaș tere exactă a intenț iilor ș i designului duș manilor săi.

Calităț i dorite ale unui ofiț er de informaț ii

Aptitudinea cunoș tinț elor – aceasta se referă la inteligenț a ș i capacitatea mentală.

Percepț ia despre oameni – aceasta se referă la judecata bună a caracterului personal.

Flexibilitate/Adaptabilitate – capabil să colaboreze cu alț ii chiar ș i în condiț ii dificile.

1. Poate distinge între fapte ș i ficț iune, între esenț ial ș i nonesenț ial.

2. Posedaț i curiozitate sau o minte exploratoare.

3. Fii ingenios – capabil să improvizezi, să cauț i soluț ii

4. Observant ș i atent

5. Capabil să îș i exprime ideile clar, concis ș i interesant

6. Disciplină

7. Răbdător ș i harnic

8. Memorie bună

9. Integritate
10. Discret – ș tie când să vorbească sau să-ș i ț ină gura.

Clasificarea funcț ională a inteligenț ei poliț ieneș ti

Inteligenț a Criminală (CRIMINT) – aceasta se referă la producț ia de informaț ii esenț iale pentru prevenire
cereri, investigaț ii ș i arestări ș i urmărirea penală a infractorilor.

informaț iile sunt compilate, analizate ș i/sau diseminate în efortul de a anticipa, preveni sau monitoriza
activitate criminală.

Inteligenta criminală este dezvoltată prin utilizarea supravegherii, informatorilor, interogatoriilor ș i căutării.
Inteligenț a de Securitate Internă (INSINT) – se referă la cunoș tinț ele esenț iale pentru menț inerea păcii
ș i ordine.

Inteligenț a pentru Siguranț a Publică (PUSINT) – se referă la cunoș tinț ele esenț iale pentru a asigura protecț ia vieț ilor
ș i proprietăț i.

Formele de inteligenț ă

Inteligenț a sociologică - se ocupă cu aspectul demografic ș i psihologic al grupurilor de oameni ș i

dinamica de grup a unei populaț ii. conceptele sociologice sunt esenț iale pentru înț elegerea stabilităț ii unei regiuni,
capabilitate militară ș i politică externă.

Inteligenț a biografică – se ocupă cu personalităț ile individuale care deț in efectiv puterea.
Inteligenț a biografică se referă de asemenea la un subset de analiză a inteligenț ei bazat pe cunoaș tere ș i înregistrare,
fiecare nume posibil, poreclă, cod ș i alte identificatoare pentru indivizi.

Inteligenta Forț elor Armate/Inteligenta Militară (se ocupă cu forț ele armate ale naț iunii)

este un element al războiului care acoperă toate aspectele de colectare, analizare ș i utilizare a informaț iilor,
inclusiv informaț ii despre mediul natural (Shulsky ș i Schmit, 2002), asupra forț elor inamice
ș i solul. Implică spionaj, observaț ie, echipamente de supraveghere de înaltă tehnologie ș i, de asemenea, agenț i secreț i.

Inteligenta Geografică – se ocupă de progresul cercetării ș i dezvoltării aș a cum afectează

potenț ialul economic ș i militar al naț iunii.

Tipuri de inteligenț ă

Intelligence Strategic – o inteligenț ă a datelor care nu are o valoare imediată. Ci mai degrabă pe termen lung.
domeniul naturii sale poate deveni relevant în Operaț iunea de Poliț ie.

Este cunoaș terea referitoare la capacităț ile ș i vulnerabilităț ile naț iunilor străine, care este necesară de către un
planificatori naț ionali (lideri de rang înalt ș i civili) pentru o formare a unei apărări naț ionale.

Inteligenta pe linie - Imediată în natura sa. Este tipul de inteligenț ă de care are nevoie comandantul pentru
oferi pentru planificarea ș i desfăș urarea operaț iunilor tactice ș i administrative în combaterea insurgenț ei.

Informaț iile de inteligenț ă urmează să fie determinate în conformitate cu Inteligenț a, cuvântul este PWET;
P – oameni, se referă la condiț iile de trai ale oamenilor.
W - vreme, se referă la vizibilitate/înnorat.

E – inamic – se referă la locaț ia ș i puterea inamicului.

T – teren, se referă la suprafaț a terenului ș i a zonei ț intă.

Cinci aspecte militare ale terenului

1. Acoperire ș i ascundere.

2. Obstacol.

3. Caracteristici cheie ale terenului critic.

4. Observaț ie.

5. Aleea de abordare.

Intelligence de contrainformaț ii (CI) – acest tip de informaț ii acoperă activitatea dedicată distrugerii
eficacitatea activităț ilor străine ostile ș i protecț ia informaț iilor.

Trei activităț i de CI

1. Protecț ia informaț iilor împotriva spionajului.

2. Protecț ia personalului împotriva subversiunii.

3. Protecț ia instalaț iei ș i a materialelor împotriva sabotajului.

*CI este cunoscut ș i sub denumirea de inteligenț ă negativă. Aceasta se referă la cele trei termeni generici;

Intelligence de securitate – suma totală a eforturilor de a consilia politicile naț ionale, deciziile diplomatice
date militare ș i orice alte informaț ii care afectează securitatea naț iunii.

Contra spionaj – a investiga încălcările actuale sau teoretice ale legilor spionajului pentru a le aplica
legi ș i pentru a captura eventualii încălcători. Ș i se referă de asemenea la un loc de muncă pentru a prinde spioni. Asta conform lui Sir
Bassil Thomson a introdus principiul său în contraespionaj "Că o cerinț ă de bază a secretului
agentul se deghizează ș i misiunea sa
Trei obiective ale contraspionajului

1. Pentru a localiza duș manul 3. Pentru a neutraliza inamicul

2. Pentru a identifica duș manul

Două tipuri generale de CI

A. Măsuri pasive – sunt acele măsuri care caută să ascundă informaț iile de inamic
B. Măsuri active - sunt acele măsuri care caută să blocheze activ efortul inamicului.

Cinci categorii de Operatii CI

1 Securitate Militară – acest termen se referă la măsurile luate de un comandament pentru a se proteja împotriva
spionaj, operaț iune duș mănoasă, sabotaj, subversiune sau surpriză.

2. Port Fronter ș i Securitatea Călătoriilor – pentru a controla toate punctele de intrare ș i ieș ire.

3. Securitate CIVILĂ - aceasta se referă la protecț ia persoanelor din zona în care locuiesc sub milă
controlul poliț ienesc.

4. Cenzura – este controlul, examinarea ș i analiza indivizilor, forț elor armate, terenului
presa ș i prizonierii de război.

5. Operatiune Specială – contrasubversiune, sabotor ș i spionaj.

Intelligence de luptă – este acea inteligenț ă necesară unui comandant pentru a oferi o bază pentru planificare
ș i conducerea operaț iunilor tactice.

Serviciul de informaț ii – este o agenț ie care se ocupă în principal cu colectarea ș i evaluarea informaț iilor pentru politica unui ț ări.
ș i liderii militari. Scopul este de a contura politica militară, de a duce războaie ș i de a conduce activităț i economice ș i alte.
relaț ii externe.

Două tipuri de serviciu de informaț ii;

1. Serviciul de informaț ii externe – care adună informaț ii despre ț ările străine ș i acestea
instituț ii, analizează astfel de informaț ii sau ambele. Poate desfăș ura operaț iuni ascunse.
2. Serviciul de securitate internă – caută să neutralizeze servicii de informaț ii ostile care operează în cadrul
ț ară ș i se concentrează, de asemenea, pe detectarea grupurilor teroriste/criminogene. De obicei, se bazează pe surse deschise
cum ar fi cărț i, reviste, ziare ș i TV.

Inteligenta operaț ională

Intelligence operaț ională este concentrată pe sprijinul unui comandant de forț ă expediț ionară ș i va fi
ataș at la cartierul general al formaț iei.

Serviciile de Informaț ii Majore din Filipine;

1. NICA – Agenț ia Naț ională de Coordonare a Informaț iilor, este principala agenț ie de colectare a informaț iilor ș i
braț ul de analiză al guvernului filipinez, responsabil cu desfăș urarea operaț iunilor deschise, secrete ș i clandestine
programe de inteligenț ă. Motto-ul său este: AngKarunungan ay Kaligtasan (tradus: "Cunoaș terea este Securitate").
pentru a contracara ameninț area terorismului.

2. NBI - Biroul Naț ional de Investigaț ie, este o agenț ie a guvernului filipinez sub
Departamentul de Justiț ie, responsabil cu gestionarea ș i soluț ionarea cazurilor majore de înaltă profil care sunt în
interesul naț iunii.

3. Serviciile de informaț ii, Forț ele armate ale Filipinelor

1. Activităț i de predare ș i învăț are