Unitatea 1: Numere

Complecș i
Teorie ș i practică

Note pentru catedra de Matematică pentru Inginerie

Electromecanică

Docente: Lic. Silvia Longoni

Prof. Rosana Gasperi
 Unitatea 1: Numere complexe

Unitatea 1: NUMERE COMPLEXE

Introducere.

În acest capitol vor fi explicate definiț iile ș i proprietăț ile mulț imii numerelor complexe. Acest
conjunto apare ca o necesitate de a rezolva ecuaț ii cubice ș i cvartice în prima jumătate a secolului al XVI-lea,
unde matematicienii precum Tartaglia, Cardano ș i Ferrari propun metode pentru rezolvarea acestora ș i
Bombelli stabilise fără să ș tie să explice cum, soluț ia la rădăcinile pătrate ale numerelor negative. Mai târziu,
În anul 1550, Bombelli, de asemenea, matematician italian, scrie despre tratarea numerelor.
complexe ș i operaț iile lor, stabilind astfel temeliile acestui ansamblu numeric.

Definiț ia 1: Setul numerelor complexe

Conjunto de numere complexeℂ, se define ca

ℂ = {(, /) ∈ ℝ ⋀ }
∈ℝ

Definiț ie 2: Partea reală ș i partea imaginară a unui număr real

Fiind = ( , )un număr complex partea reală a numărului complex este componenta ș i se simbolizează
ℜ ( ) = iar partea imaginară a numărului complex este a doua componentă ș i se simbolizează (=)

Cazuri speciale:

( , 0perechi
) ordonate care se identifică cu numerele reale.

( 0, ȳ )se denumesc complexe imaginare pure

Exemplu 1

Dându-se numerele 1= 3,−1

( ) 2= (−1,0 ) 3= (4,-3 ) 4(0, -6)

a) ( 1=) 3 ( ) 1= −1
b) Numărul 2are parte imaginară nulă, prin urmare se identifică cu numerele reale
c) Numărul 4este un complex imaginar pur
d) ( 3)= 4 3(= −3
)

Definiț ia 3: Unitate imaginară

=(0,1se
) denomina unitate imaginară

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 2

 Unitatea 1: Numere Complexe

Definiț ie 4: Două numere complexe 1= 1(, 1 ) 2= ( 2, 2 ) sunt egale dacă ș i numai dacă 1= 2∧ 1=
2.

ACTIVITATEA 1.

Indică valoarea lui x ș i y pentru ca valorile de 1= ( +2 512 ) 2= (9, 3y + x)să fie egale.

Definiț ia 5: Adiț ia numerelor complexe.

Fiind 1= 1(, 1 ) 2= ( 2, 2 ), se define la suma de 1 2:

1+ 2= ( 1, )
1+ (2 , 2= ) 1(+ 2, 1+ 2 )

Definiț ia 6: Înmulț irea numerelor complexe.

Fiind 1= 1(, 1 ) 2= ( 2, 2 ), se define prin multiplicarea de 1 2:

1⋅ 2= ( 1, 1⋅) ( 2), 2=) 1(⋅ 2− 1⋅ 2, 1 2+ 1⋅ 2

Definiț ie 7: Scăderea numerelor complexe

Fiind 1= 1(, 1 ) 2= ( 2, 2 ), se defineș te restul de 1 2:

1− 2= ( 1, )
1− (2 , 2= ) 1(, 1+ )
(− 2, ( 2) = ) 1+ (− 2, ( 1+ (−) 2) )

Definiț ie 8: Divizarea numerelor complexe

Fiind 1= 1(, 1 ) 2= ( 2, 2 ), se define prin diviziunea dintre 1 2:

( −1
1: 2= 1, 1): ( ) 2, 2)= ( 1, 1⋅) ( 2, 2

Propoziț ie: Proprietăț ile numerelor complexe

Conjunto de numere complexe îndeplineș te proprietăț ile de închidere, comutativitate ș i asociativitate pentru
la adăugare ș i înmulț ire. Elementul neutru aditiv este perechea(0,0)(unic) ș i neutru multiplicativ este
par(1,0)Elementul invers aditiv al = ( , ) este dat de perechea− = (− , − ), si inversul
− −1=
multiplicativ este dat de expresia −1= ( +2 2 , 2+ 2 ), care verifică ⋅ (1,0),
2 5
ambele unice. De exemplu, inversul multiplicativ al−2,5rezultă−2,5
( ) ( ) −1 = (− 29, − 29). La
demonstratia acestei propozitii ramane ca exercitiu.

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 3

 Unidad 1: Números Complejos

ACTIVITATEA 2.

Dându-se următoarele numere complexe:

1= (−2,5 ) z2= 1, −3
( 3=) 4,−3 (z4= −1,6
) z5=( −3,0) ( ) 6(0, -4)

a) Găsi ț i următoarele opera ț ii:

1) 1+ 2+ 3=
2) 2∙ 4=
3) 5 =
3
4) 2(− 2) 6=
1+ 3
5) =
4

IDENTIFICAREA UNUI NUMĂR COMPLEX CU A DOUA COMPONENTĂ NULĂ Ș I UN NUMĂR REAL.

Aparent, numerele reale nu ar aparț ine numerelor complexe, dar vom vedea că sunt un
subconjunct al aceluia.

Să definim următorul set,ℂℝ = ,0 / a{(∈ ℝ )ș i funcț} ia : ℂℝ → ℝ, această funcț ie este bijectivă ș i

are de asemenea următoarele proprietăț i:

I) [( ,)0 +( b, 0)] = ( , 0) +f(b, 0)

II) [( ,)0.(b,)]0= f(a, 0) ⋅ f(b, 0)

Adică, astfel definită are proprietă ț ile importante de a corespunde biunivoc celor
elemente deℂℝ cu elementele deℝ, ș i în plus păstrează suma ș i produsul, din acest motiv se
) cu yℂℝ ≡ ℝ ⊂ ℂ. Cu aceste consideraț ii se
puteț i scrie formal că , 0 se corectează
(
poate spune că numerele reale sunt un subset al numerelor complexe, dar asta nu este
rigurosamente adevărat, se admite pentru că reprezintă un mare avantaj pentru calculul algebraic.

PROPRIETATE FONDAMENTALĂ A UNITĂȚII IMAGINARE.

2= −1

Proprietate importantă:b ⋅ i = (0, b)

Definiț ia 9: Forma binomică a unui număr complex

Dat fiind un număr complex 1( , 0) ∈ ℂℝ ș i altul 2= (0, ) ∈ ℝ, al sumar a ambos, 1+ 2= ( , ) o

de asemenea 1+ 2= + ⋅ , al doilea membru al celei de-a doua egalităț i se numeș te formă binomică a unui

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 4

 Unitatea 1: Numere complexe

număr complex. De exemplu, numărul (3, 4) poate fi exprimat prin3 + 4i, (0 , 3)pentru număr3iș i el
număr(−4,0)prin numărul real-4.

POTENȚ A DE EXPONENT ÎNTREG AL UNEI NUMER COMPLEXE.

I) 0= 1, ≠0
II) 1=

III) = . . … (n factori) ∈ ℕ
+1=. . … = . = +1valabil pentru ∈ℕ
IV)
1
V) − = , ≠0

POTENȚ E ALE UNITĂȚ II IMAGINARE.

I) 0= 1 V) 4= 1
II) 1= VI) 5=

III) 2= −1 VII) 6= −1
IV) 3= − VIII) 7= −

În general, = 4 + = 4 ∙ = , unde este este coeficientul împărț irii la 4 ș i este restul de

această diviziune.

ACTIVITATEA 3

1) Rezolva ț i opera ț iile aplicând proprietă ț ile numerelor complexe

a) 25 = b) 34. 45: 60 = c) 45: 56= d)20i35+ 5i60 =
2) Aplicarea binomului lui Newton ș i rezolvarea următoarelor puteri
a)2−( )2 = b)−1−
( )3 = ) 4 +2 (
c)3(- i = d)−4 )5 =

Definiț ie 10: Conjugarea unui număr complex

Dat un număr complex = , = ( +) . , se denume ș te conjugatul complex al lui z numărul

̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
( , − ) = − . ș i se simbolizează .̅ De exemplu(3 −5 )=3+5

Definiț ie 11: Modulul unui număr complex

Modulul unui număr complex este rădăcina pătrată ne-negativă a sumei pătratelor părț ii
reală ș i partea imaginară a , adică,√ ℜ 2 (+ ) ( 2) = √ + 2 ș i se
2 simbolizează . Adică
| | că
modulul unui complex este un număr real pozitiv sau nul. De exemplu6 - |i = √6| +1= 2 37. 2 √

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 5

 Unitatea 1: Numere complexe

ACTIVITATEA 4.

1) Având în vedere numerele complexe următoare

1= -6 + 5i 2= 4-i 3= -5 + 3i 4= −2
a) Expresati-le sub formă de pereche ordonată
b) Indica ț i partea reală ș i partea imaginară
c) A exprima conjugatul fiecăruia
d) Găsi ț i modulul fiecăruia

OPERAȚ II CU NUMERE COMPLEXE ÎN FORMĂ BINOMIALĂ.

Operaț iile cu numere complexe în formă binomică sunt mai convenabile, deoarece se efectuează având în vedere
ț inând cont de aceleaș i proprietăț i ca în mulț imea numerelor reale, având în vedere egalitatea 2=

−1.

Exemplu 2

1)-3(+2i + -5) − ( = -8 +) i
2)1+( —)(−2+ 6i) = 1+ +( (2- 6i)) = 3 - 5i
3)2−( 5i−3 +)5i=
( 2. −3 )+ 2.5i (+ -5i−3
) + −5i (. 5i= ) ( ) ( )
= -6 +10i +15i -25i2=
= −6+ 25i −25. −1=( )
= 19 +25i

ACTIVITATEA 5

1) Rezolvaț i următoarele operaț ii sub formă binomică:

a)-3
( + i . 1-) 5i=
( ) c)−2+
( 5i − )−5+( 5i = )

̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
b)(−4 − ) + 12−
( 6i = ) d)6( −7 + ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
) (−7+ 5 )=

DIVIZIAREA COMPLEXELOR ÎN FORMĂ BINOMIALĂ

Fiind 1= 1+ 1 2= 2+ 2 , la diviziunea de 1 2se rezolvă în următorul mod:

1 1 ̅ 2
1∶ 2= = ∙
2 2 ̅ 2

Exemplu 3

4 − 5i 4 − 5i1− 8i 4 − 32i - 5i - 40 -36 - 37 −36- 37 36 37

= . = 2 8i( 2) = = =− −
1+ 8i 1+ 8i 1− 8i 1− 1− 64i2 65 65 65

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 6

 Unitatea 1: Numere complexe

ACTIVITATEA 6.

1) Rezolva ț i ș i exprima ț i rezultatul sub formă binomică.

a) (4 − )− 3(5 +2 )
b)(12− 14 ) (23+ 53 )
c)
1+
( 1+ )( 1−2 )
d)
( 2+ )(4−3 )

2) Mare = + Exprimarea cantităț ii date în termeni de x ș i y.

1 2)
a) ( ) b) (2 + 4 ̅ - 4 c ( d) ( )

PROPRIETĂȚ I: Conjugatul unui număr complex

I) (̅̅̅̅ ) ̅ =
II) ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ( 1+ 2= ) 1̅ + ̅ 2
III) ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ( 1∙ 2)= 1̅ ∙ ̅ 2
IV) ̅ ̅ ̅ ̅ ̅( 1 : )2= 1̅ : 2̅ 2≠ 0
V) ∙ ̅ =| | 2

VI) | | | =| ̅
VII) y ̅ au argumente principale opuse =− ( () )̅ (Mai târziu se va oferi
definiț ia lui Arg(z)
+ ̅
VIII) =ℜ ( )
2
− ̅
IX) = ( )
2
X) |ℛ ( | ) ≤| |
XI) | ( |) ≤ | |
XII) | 1+ 2≤ | |1+| |2 |

ACTIVITATEA 7.

Verificaț i proprietăț ile anterioare folosind numerele 1= -4 + i 2= 6 − 8i

REPREZENTAREA GRAFICĂ A UNEI NUMERE COMPLEXE.

Şirul numerelor complexe, cu operaţiile de adunare a numerelor complexe şi produsul de numere complexe
pentru un scalar real (. , ) = ( , ), constituie un spaț iu vectorial asupra corpului numerelor reale.

Se deduce cu uș urinț ă căℝ2 ℂ , cu operaț iile obiș nuite de adunare ș i înmulț ire cu un scalar, sunt
isomorfi ca spaț ii vectoriale peste corpul numerelor reale, iar pentru a-l vedea este suficient să consideri funcț ia
identitate ( (, ) )= ( , ) . Datorită acestui izomorfism, un număr complex poate fi văzut ca un punct
o ca un vector în plan; în ultimul caz, vom conveni că două vectori cu lungimi egale ș i

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 7

 Unitatea 1: Numere complexe

direcț ia (inclusiv sensul) reprezintă un număr complex, indiferent de punctul său

de aplicaț ie (adică, complexele sunt vectori liberi). Prin urmare, numărul complex z = (x, y) poate fi
a reprezenta prin orice vector ale cărui puncte de origine 1 , 1ș (i destinaț) ie origine 2 , 2satisfacă
( )
2− 1= y 2− 1= .

Modulul unui număr complex este lungimea oricărui dintre vectorii care îl reprezintă, sau
îndată distanț a dintre punctul care reprezintă complexul ș i originea coordonatelor.

Când numerele complexe sunt considerate în corespondenț ă unu la unu cu punctele din plan
cartesian, the plane is called complex plane or z-plane. The coordinate axes are called real axis and
axa imaginară a planului z.

Sunt Sunt

z z

ℜ ℜ

Punctul z = (a, b) Vector z = (a, b)

Figura 1 Figura 2

ACTIVITATEA 8.

Reprezentarea în planul complex a următoarelor numere complexe ș i indicarea cadranului de care aparț in
extremităț ile (afixe) ale vectorilor:

a)9 − i b)-5 c)-4 - i d)-3i e)-6 -2 f)7 g)5 − i

INTERPRETAREA GRAFICĂ A SUMEI Ș I A RESTRIȘ II COMPLEXELOR.

Deoarece suma numerelor complexe se realizează adunând componentă cu componentă, se poate

versetul că suma numerelor complexe corespunde sumei vectorilor conform regulii paralelogramului.
Deci, vectorul 1+ 2este una dintre diagonalele paralelogramului al cărui laturi adiacente sunt
vectori 1y 2 .

1 1+ 2 Sunt

Sunt 2

2 2− 1 1

ℜ ℜ

Vector suma 1+ 2 Vector resta 1− 2

Figura 3 Figura 4

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 8

 Unitatea 1: Numere complexe

Se deduce atunci;

conjugatul este simetric faț ă de axa reală,

Opozi ț ia unui număr complex este simetrica sa fa ț ă de origine.
distanț a dintre 1y 2este modulul diferenț ei sale 2− 1= |√ 2− | 1+ (2− 1 ) 2 ( )2 ,
presupunând | 2− 1=| ș i prin deschiderea rădăcinii se obț ine =2 (2− 1+ ) 22− ( 12 ecuaț ) ie
ce reprezintă o circumferinț ă de rază ș i centru 1 , astfel, ecuaț ia − (1+ 3i)
| = 3se |
reprezintă grafic prin intermediul unei circumferinț e cu centru1+ 3iy radio 3, cum se
mustră în figura 5.

Figura 5

ACTIVITATEA 9

1) Interprete a 1= 4 +2 2= −2+ 5ica vectori. Trasaț i vectorii ș i obț ineț i grafică ș i

analitic operaț iile care se indică:
a) 1+ 2
b) 1− 2
c) 1+ ̅ 2
2) Reprezenta ț i mul ț imea de puncte în planul complex care satisface ecuaț ia dată.
a) |− 1= 1| b)z| + 3 - 5i < 4| c) ( ) < 1 d) ( 2 ) = | 3√− i|
3) Utiliza variabila complexă z pentru a determina o ecua ț ie care descrie:
a) O circumferin ț ă cu rază 5 centrată în3 − 6i
b) O elipsă cu focuri în−2+ 2+ cuyo ax mai mare este de 8 unităț i de lungime
c) La curva dată de = cos + unde se măsoară în radiani de la axa pozitivă x.

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 9

 Unitatea 1: Numere complexe

FORMA TRIGONOMETRICĂ Ș I POLARĂ A NUMERELOR COMPLETE

Se pare că orice complex poate fi considerat = , ca un (vector ) cu punctul de origine (0, 0) ș i

extrem în punct( , ) (el0corespunde vectorului nul). Numind r distanț a de la origine până la
punctul( , ) y ≠ 0, y la unghiul (în radiani) pe care vectorul îl formează cu semiaxa reală pozitivă.

Figura 6

Deci

x = r . cos θ = .

Pentru a fi = + , se obț ine următoarea expresie,

= ( + ) FORMA TRIGONOMETRICĂ

Y, într-o formă simplificată,

= FORMA POLAR

Observaț ie: în unele cărț i, forma trigonometrica este deseori denumită forma polară, în acest
se va face distincț ia între cele două.

Exemplul 4.

Exprimaț i în forma binomică ș i trigonometrica următoarele numere1+ i, 4i y −1−

Forma binomică
1+ √ 2( + )
4 4
4i 4( + )
2 2
−1− 3 3
√ 2(cos(− )+ (− ))
4 4

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 10

 Unitatea 1: Numere complexe

Definiț ia 12: Coordonaț ii polare ale unui număr complex

Valorile der ș i θ se denumesc coordonate polare ș i acestea pot fi obț inute din
partea reală ș i imaginară a z prin intermediul următoarelor expresii:

| | = =√ 2+ 2

Numit modulul z,

= ( ) = arg(z)

Valoarea unghiului se numeș te argumentul lui z, prescurtatarg(z)ș i ca orice multiplu întreg de

2 poate fi adăugat fără a schimba z, aș adararg(z)reprezintă o infinitate de valori, care sunt
înglobate în expresia

= +2 , ∈ℤ

Pentru z = 0, argumentul este nedefinit, dar se convine că forma polară a complexului 0 este 0.

Definiț ie 13: Argument principal.

Argumentul principal al , denotat ( ), este este unghiul care aparț ine intervalului(− , ]

Notă: Aș a definit, argumentul principal al numerelor complexe care se află în primul ș i al doilea
cuadrante ia valori între 0 ș i π; iar numerele care se află în al treilea ș i al patrulea cadran, au
argumentul principal între − π ș i 0. Vezi valorile date în tabelul exemplului anterior.

Prin urmarearg (z =) ( )+ 2 , ∈ℤ

ACTIVITATEA 10

1) Expresati in forma polar urmatoarele numere complexe, exprimati in functie

( ) de :
a)2
b)-3i
c)− 3√+
d)−10i
e)5 − 5i
f)−2− 23i √

2) Scrie ț i în formă binomică următoarele numere complexe:

a)5 7 b)82√ 11 c)6 d)3√
6 4 4 12

Matematica pentru Inginerie Electromecanică Pagina 11

 Unitatea 1: Numere complexe

OPERAȚ IUNI CU NUMERE COMPLEXE ÎN FORMA TRIGONOMETRICĂ.

În continuare vor fi prezentate formule care vor ajuta la înț elegerea avantajelor utilizării expresiilor polare.
pentru operaț ii precum înmulț irea, împărț irea ș i în special puterea numerelor complexe.

MULTIPLICAREA NUMERELOR COMPLEXE ÎN FORMĂ TRIGONOMETRICĂ.

Fie complecș i 1= ( 1 1+ 2 ) y 2= 2 ( 2+ 2 ) , aplicând regulile sinusului ș i

cosenoul sumei a două unghiuri se obț ine următoarea formulă a produsului între 1 2.

1∙ 2= 1 . 2[. cos( θ1+ 2+

) ( 1+ 2 )]

(atâta timp cât niciuna dintre complexele care se multiplică nu este complexul 0, căci în acel caz produsul
este 0 ș i are argument nedeterminat).

Exemplu.

Pentru a rezolva operaț ia-3.( 3 +√i) obț inem forma sa polară ș i apoi operăm:

-3.( 3 +√i) = 3. 2= (3.2) ( + )6

=6 7
6 6

CONJUGAT ÎN FORMĂ TRIGONOMETRICĂ.

Și = ( + ) ,aș adar, prin definiț ia deconjugat ș i prin proprietăț ile sinusului ș i cosinusului de
numere reale, trebuie să

̅= (cos ) −( ) =( ) cos− + ( ( ) − )( = ) [cos − ( + ) − ]

de unde se poate vedea că modulul conjugat este egal cu modulul complexului original ș i un
argumentul conjugat este opusul argumentului.

INVERSUL MULTIPLICATIV ÎN FORMA TRIGONOMETRICĂ

̅
marez ≠ 0. Prin proprietate văzută anterior, ș tim că . ̅ = |2 urmare, . | | = 1ș2 i pentru a fi unic
|. Prin
−1 ̅
invers = | |2

Prin urmare, în forma trigonometrică, inversul dez = cos + ( este dat)prin expresia

−1 =
1
. (cos (−θ+)
2
(− ) = (cos
. −θ(+ ) −( ) )

Adică, inversul multiplicativ al numărului complex este inversul modulului ș i opusul argumentului.

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 12

 Unitatea 1: Numere complexe

DIVIZIA COMPLEXELOR ÎN FORMĂ TRIGONOMETRICĂ.

Fie complexele 1= ( 1 1+ 2) y 2= 2( 2+ ) 2, 1≠ 0, z2≠ 0. Diviziunea

între cele două complexe se rezolvă:

1
= −1 ( 1) . [cos θ(1−
1. 2 = 2+ ) (1− 2 )]
2 2

ACTIVITATEA 11

1) Date 1= 2 2= 4
3 6
a) Scrie: ̅ 1 ( −12)
b) Rezolva ț i în forma polară ș i exprima ț i rezultatul în forma binomică:
1 . 1̅ =
1
1) 1. 2= 2) = 3) 4) 2. 2. 2=
2

PUTERE ÎNTREAGĂ ÎN FORMĂ TRIGONOMETRICĂ.

Să vedem acum cum utilizarea expresiilor polare ne permite să facem uș or puteri cu

exponenț i întregi, aș a cum s-a putut intui rezolvând exerciț iul activităț ii 11. b) 4)

Mare = ( + ) ( ≥ 0, ∈ ℝ)y ∈ ℤ,

1. Pentru valori întregi pozitive de n, se verifică cu u ș urinț ă prin induc ț ie, că:
=[ ( + )] = [cos ( ] )+ ( ) ] Formula lui De Moivre

2. Para entero negativ, avem:

−1 ) | | −1 ) | | | |
=( = ( (cos (−θ +) ( − ))

Dat fiind că exponentul este un număr întreg pozitiv:

−1 ) | |
=( (cos (− | | θ) + ( −| | ) )

−
= (cos ( +) ( ) )

Prin urmare, pentru orice exponent întreg avem că:

= [cos( ) + ( ) ]

Adică că: |= | | | yarg (z = ) arg (= ) .

Exemplul 5.

1) Rezolvator(1+ )8

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 13

 Unitatea 1: Numere complexe

Pentru a-l rezolva în formă binomică, trebuie să-l rezolvăm cu formula binomului lui Newton, dar
este mult mai uș or să exprimi în formă trigonometrica sau polară ș i apoi să aplici ultima formulă dată.
8 8
( 1+ )=8 ( 2 √) = ( 2) √ 8.
= 16 2 =16(cos2 ( + ) ( 2 ) ) = 16
4 4

ACTIVITATEA 12.

1) Rezolva ț i următoarele puteri în formă polară ș i exprima ț i rezultatul în formă binomică.

9 12
a)(1+ 3i)√ b)2−
( 2 )5 c)(− 21− 21 )

2) Rezolva ț i în formă polară ș i exprima ț i rezultatul în formă binomică:

12 5
a)( 9
+ 9
) ) [2(cos 6+ 6
)] =
3
[8(cos 8+ )]
8
b) 10 =
[2 (cos 16+ )]
16

3) Determina ț i un număr întreg pozitiv pentru cel care merită egalitatea:

2
a)(√23+ 21 ) = −1 b)(− √ +
√2
)=1
2 2

FORMA EXPONENȚ IALĂ A UNUI NUMĂR COMPLEX.

Leonhard Euler este probabil unul dintre marii creatori ai notaț iilor matematice moderne.
În plus faț ă de diverse constante, a introdus, în special, expresia

= cos θ + i sin θ

numită Formula lui Euler, care defineș te simbolul pentru orice valoare reală de Această expresie se poate
obț ineț i din dezvoltarea în serie Mac Laurin a funcț iilor sеlx y cos x.

Formula lui Euler permite exprimarea unui număr complex = ( + ) mai compact
în formă exponenț ială:

= ()

unde este un număr real mai mare sau egal cu zero (modulul de ) y orice argument dez.

Nota1: Pentru punctul din origine, r este egal cu zero, iar în acest caz θ nu este definit, dar prin convenț ie
stabilim că forma exponenț ială pentru complexul (0, 0) este 0.

Nota 2: Din consideraț iile noastre referitoare la forma trigonometrica a unui număr complex, inferăm
că dacă = ( ,) atunci

Matematica pentru Inginerie Electromecanică Pagina 14

 Unitatea 1: Numere Complexe

Forma exponenț ială a conjugatului său este ̅ = −

Forma exponenț ială a inversului său este −1= −1 −

Nota 3: La multiplicarea ș i împărț irea în formă exponenț ială, dacă 11= 1 y si 2= 22 conform formulilor
obț inute în forma trigonometrica sunt;

( 1 + 2)
1. ( 2= 1 . )2
( 1 − 2)
1 : 2= ( 1 : )2

Ș i puterea rezultă:

= . , ( ∈ ℤ)

Aceasta arată că utilizând forma exponenț ială se păstrează proprietăț ile cunoscute ale ridicării la putere, ș i
atunci rămâne pe deplin justificată nota ț ia introdusă de Euler, ș i că de acum înainte
preferăm mai presus de forma trigonometrica sau polară.

Activitate 13.

1) Expresarea numerelor 1= −2− , 2= 3, 3= 5(cos(− 4 ) + (− 4 ))

3
a) În formă polară
b) În forma exponen ț ială
c) Rezolva ț i în forma cea mai convenabilă următoarele opera ț ii:
)4
1) 1.
2. 3= 2) [(3 2)]8 = 3)( 2
=
3

EGALITATEA A DOI COMPLEXURI ÎN FORMA POLARĂ SAU EXPONENȚ IALĂ.

În această privinț ă, este clar că ambele trebuie să aibă acelaș i modul ș i, în ceea ce priveș te argumentele, trebuie să difere în
un multiplu întreg de 2π.

Pentru a-l vedea, să observăm mai întâi că, pentru orice ∈ ℝ , trebuie să = 1ș i, doar dacă, =2 , ∈ℤ.
Aș adar, pentru oricine +
, 2(∈1 ℝ ,)( 1, 2 ) ∈ ℝ se trebuie să

1
1 = 2 2 ⟺ 1 = 2⋀
1( −2 )= 1⟺ 1= 2⋀ 1− 2= 2 , ∈ℤ

RAȚ IONAREA NUMERELOR COMPLEXE.

Si este un număr complex ș i este un număr întreg pozitiv, se spune că numărul complex este o rădăcină n-ică
de z, denotat = ⇔√ = .

De la definiț ie, reiese că0 =√0Ne întrebăm atunci despre când este√ un0 complex 0nenul
oricine. Adică, ce valoare ar trebui să ia = întocmai cum = 0. Trebuie să se întâmple atunci( ) =

Matematica pentru Inginerie Electromecanică Pagina 15

 Unitatea 1: Numere complexe

( . 0)Pentru egalitatea numerelor complexe în

0 0 , presupunând că 0în forma sa exponenț ială: 0= 0
forma exponenț ială:

= 0⇒ = √ 0⋀ = 0+ 2 , ∈ ℤ unde ( 0 )= 0

Ar putea părea că există rădăcini n-eficiente infinite, corespunzătoare valorilor infinite pe care le poate lua k.
Cu toate acestea, rămâne de demonstrat că pentru k = m+n se obț ine aceeaș i valoare ca pentru k = m, ș i
că n valori distincte consecutive pentru k produc numere complexe distincte. În consecinț ă, doar este
este necesar să luăm n valori consecutive pentru k (de exemplu, 0, 1, . . . , n − 1), ș i să le înlocuim în formulă
de rădăcinile n-ate, pentru a genera toate rădăcinile posibile.

În rezumat,

( +2 )
= , ≥ √0, =
√ ; k = 0, 1, ..., n − 1
2kπ z θ
Adică,| √| = √yargument(√ ) = arg( )n= +n , ∈ℤ, = 0, 1, … , −1
n

Asta indică faptul că există n rădăcini n-ice distincte ale oricărui număr complex diferit de zero. Toate
2kC
au aceeaș i modul ș i argumentele lor diferă în multipli de . Geometric vorbind, când n este
mai mari decât două, rădăcinile n-ese din z sunt vârfurile unui poligon regulat cu n laturi, înscris într-un
cerc cu centrul în origine ș i rază egală cu rădăcina n-ă a Adresa | complexului
|
( )
corespunzător unuia dintre vârfuri esteargument .

Exemplu 6.

1) Determina ț i cele trei rădăcini cubice de =

Ceea ce se va rezolva este, în esenț ă, ecuaț ia 3= , de aceea trebuie să exprimăm numărul en

forma polar ș i apoi aplicarea formulei anterioare.

= 1, () = , apoi, forma polar este, = 1, 3atunci

2 2

+2 +2
( 2 (2
3
= 1[
√ )+ )] , = 0,1,2
3 3

Prin urmare, radicalii cubici sunt:

√ 31
= 0, 0= cos+ = +
6 6 2 2

= 1, 1= cos5 6+ 5
6
= − √32+ 21

3π 3π
= 2, 2= cos + =−
2 2

Matematica pentru Inginerie Electromecanică Pagina 16

 Unitatea 1: Numere complexe

Loca ț ia rădăcinilor în planul complex este prezentată în Figura în care constă o

2
circunferinț ă de rază 1 ș i centru în origine, distanț ate cu un unghi de , începând cu rădăcina 0cuyo
3
argumentul este .
6

Figura 7

ACTIVITATEA 14.

1) Găsi ț i toate rădăcinile următoarelor numere complexe. Localiza ț i rădăcinile pe o circumferin ț ă

centrată pe origine.
3 5
a) √ 8 b)-9
√ c)−1+
√ d)−6√

2) Găsi ț i solu ț ia următoarelor ecua ț ii:

a) +2 2 + 1−( = 0)
2
b) - 8z + 4 = 8i
c) 4= 16

CONJUNCT DE PUNCTE ÎN PLANUL COMPLEX.

În articolele anterioare s-au revizuit câteva noț iuni elementare de algebră ș i geometrie a numerelor
complecș i.

Obiectivul în unitatea următoare este de a examina funcț iile complexe într-o singură variabilă complexă ș i
calculul acestor funcț ii.

Înainte de a introduce conceptul de funcț ie, este necesar să se stabilească câteva definiț ii esenț iale ș i
terminologia mulț imilor în planul complex.

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 17

 Unidad 1: Números Complejos

Definiț ie 14: Mediu circular sau disc deschis al punctului 0y radio .

Această mulț ime constă din toate punctele care se află în interiorul cercului centrat în 0cu radio
prefijado . Notare: − | 0< |, se reprezintă în planul complex, aș a cum s-a văzut în tema
„reprezentarea numerelor complexe” aș a cum se arată în Figura 8.

Figura 8

Definiț ie 15: Mediu circular redus (sau disc deschis redus) al punctului 0 radio .

Consta din toate punctele din mediu, cu excepț ia punctului 0.

Notare:0 < −| 0< |Reprezentarea sa grafică este prezentată în figura 9.

Figura 9

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 18

 Unitatea 1: Numere complexe

Definiț ie 16: Punct interior

Se spune că 0 este un punct interior al unui set S atâta timp cât există un anumit mediu de 0 cuyo puncte
toț i aparț in lui S.

Figura 10

Punct exterior

Se spune că 0 este un punct exterior al S atunci când există un mediu al acelui punct care nu conț ine puncte
de S.

Figura 11

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 19

 Unitatea 1: Numere complexe

Definiț ie 18: Punct de Frontieră

Si 0 nu este un punct interior sau un punct exterior al ansamblului S, se numeș te punct de frontieră, adică, vecinătăț ile
centraț i pe acel punct conț in puncte care aparț in mulț imii S ș i altele care nu aparț in acesteia
conjunto. Totalitatea punctelor de frontieră se numeș te frontiera mulț imii S. De exemplu, mulț imea
dat de =| 1este
| frontiera conjuntos < 1y | ≤| 1. | |

Figura 12

Definiț ie 19: Mulț ime deschisă

Este este care nu conț ine niciunul dintre punctele sale de frontieră. Adică, fiecare punct aparț inând acestuia
conjunto este un punct interior. Un mediu deschis este un ensemble deschis, sau de asemenea, ansamblul punctelor
dată de ecuaț ia: >( 1,) care este prezentat în Figura 13

Figura 13

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 20

 Unitatea 1: Numere complexe

Definiț ie 20: Set închis

Un set S este închis atunci când conț ine toate punctele sale de frontieră. De exemplu − | ≤ 2.|

Figura 14

Definiț ie 21: Mulț ime de închidere sau închidere.

Conjunto de închidere sau clausă al S este setul închis care constă din toț i punctele care aparț in lui S
̅ exemplu | ≤| 1este închiderea de | <| 1.
y de todos punctele sale de frontieră. Nota: . De

Definiț ie 22: Mulț ime conexă

Un set S este conex dacă fiecare pereche de puncte1 2 se pot uni printr-o poligon consistent într-un
un număr finit de segmente succesive care este în întregime conț inut în mulț imea S.

De exemplu, mulț imea dată de expresia1< <3este

| |un ansamblu conex ș i deschis, ș i se arată în
figura 15.

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 21

 Unitatea 1: Numere complexe

Figura 15

Un alt exemplu este ansamblul de puncte dat de expresia ( )| > 1, |care nu este conex. Se ilustrează la
continuare în figura 16.

Figura 16

Matematica pentru Inginerie Electromecanică Pagina 22

 Unitatea 1: Numere complexe

Definiț ie 23: Domeniu

Un set deschis ș i conex se numeș te domeniu. Observaț i că orice mediu circular este un domeniu.

Definiț ie 24: Regiune

O domeniu împreună cu unele, niciuna sau toate punctele sale de frontieră se numeș te regiune.

Definiț ie 25: Conjunctură acotată

Un set un plan este delimitat în planul complex dacă există un număr realR > 0aș a cum < para | |
fiecare en . Adică, este restricț ionat ș i poate fi complet închis în interiorul unei anumite vecinătăț i a
origine. De exemplu, figura arată un set limitat deoarece este complet conț inut în interior
de la vecinătate circulară cu linie punctată a originii.

ACTIVITATEA 15.

1) Trasează graficul ecua ț iei date în planul complex:

a)z -| 4 + 3i = 5 |
b)z +| 3i = 2|
c) ( )= 5
d) |+ 2+ 2 =| 2
e) ( )= −2
f)arg z (= )
4

2) Realiza ț i un contur al mul ț imii S de puncte în planul complex care satisfac inegalitatea
da, Apoi determinaț i dacă mulț imea este a) deschisă, b) închisă, c) un domeniu, d) conexă sau e) o
regiune.
1) ( )< −1
2) |− >| 1
3)2< −| < 3|
4)2< (− 1< 4)
5)2≤ |− 3 + 4i ≤ 5|

3) Ansamblul dat de0 < | ≤| 5, este conex? Care este graniț a?

4) Schi ț ează mul ț imea de puncte din planul complex care satisfac inegalitatea dată:

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 23

 Unitatea 1: Numere complexe

a)0 ≤ arg(z) ≤ b– < arg ( <)

6 2
5) Descrie ț i mul ț imea punctelor din planul complexpe o inegalitate:

Ecuatie Ecuatie

APLICAȚII ALE SETULUI DE NUMERE COMPLEXE.

În plus faț ă de obț inerea rădăcinilor complexe ale ecuaț iilor de gradul al doilea în ecuaț ii cu
coeficienti întregi ș i complecș i, vom analiza rezolvarea ecuaț iilor diferenț iale de ordinul doi.
care au fost introduse în cadrul cursului de al doilea an de Analiză Matematică.

1) ECUA Ț II DIFERENCIALE

Pentru a rezolva ecuaț ia diferenț ială liniară de ordinul al doilea ′′ + ′+ = ( ) con coeficientes reales
, y mai întâi trebuie să rezolvăm ecuaț ia omogenă asociată ′′ + ′+ = 0. Ultima ecuaț ie
are soluț ii de forma = .

Acest lucru poate fi verificat, înlocuind = , ′= , ′′ = 2 ,

2
( )+ + = ( +2 + =) 0

De ( 2+ + ) = 0,se vede că = este o soluț ie a ecuaț iei omogene atâta timp cât
sea la rădăcina ecuaț iei polinomiale 2 + bm + = 0, numită ecuaț ie auxiliară. Când coeficientii
de la ecuaț ie auxiliară sunt reale, ecuaț ia poate avea soluț ie complexă, care vine întotdeauna ca
complex conjugates. Therefore, if the auxiliary equation has complex rootsα + iβ, α − iβ, β > 0,
atunci cele două solu ț ii de ′′ + ′+ = 0sunt func ț ii exponen ț iale complexe ( + ) y
( − ) , (se va defini mai târziu în mod formal).

Pentru a obț ine soluț iile reale, se foloseș te formula lui Euler = cos θ + i sin θ, unde ∈ ℝ.

Înlocuind în expresie = ( + ) = = (cos ( )+ ( ) ) y (1)

( − ) = − = (cos (
= )− ( ) ) (2)

Cum este ecuaț ia diferenț ială omogenă, combinaț iile liniare

1 ( + ) ( − ) 1( + ) ( − )
1= [ 2 + ] y 1= [ 2 − ]

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 24

 Unitatea 1: Numere complexe

Sunt de asemenea soluț ii. Dar prin expresiile (1) ș i (2), (demonstrarea) se obț in funcț iile reale;

1= cos( ) y 2= ( )

ACTIVITATEA 16.

Obț ineț i soluț ia ecuaț iei diferenț iale ′′ +2 ′+ 2 = 0.

APLICAȚIE ÎN INGINERIE.

Să luăm în considerare problema găsirii curentului în regimul staț ionar ( într-un

) circuit în serie en
cel care o încarcă ( ) de la condensator la timpt > 0se descrie cu ecuaț ia diferenț ială

2 1
2
+ + = 0 ( )

Unde sunt constantele pozitive , la inductanț ă, rezistenț a ș i capacitanț a.

Soluț ia de stare stabilă ( ) este o soluț ie particulară a ecuaț iei anterioare pe care o căutăm cu
metoda coeficientilor indeterminaț i. Această metodă implică asumarea unei soluț ii particulare de forma
( ) = ( ) + cos( ). Înlocuind această expresie în ecua ț ia diferen ț ială ș i egalând
coeficienț i, se obț ine
1
0( − )
0
= 2 1 = 2 1
− ( 2 2 − + 2 2 + 2) − ( 2 2 − + 2 2 + 2)

Este convenabil să exprimăm y în termeni de câteva simboluri noi.

1 1 2= 2 2− 2 1
Și = − atunci = − atunci + 2 2

2+ 2atunci 2= 2 2− 2 1 2
Și =√ + 2 +
2

0 0
Prin urmare, = 2
y , = 2
− −

Aș adar, încărcătura de stare stabilă este

0 0
( ) =− 2
− 2
cos θt

Acum curentul stabil se determină prin = ( ): ( ) ′

0
( ) =.( − cos )

1 2+ 2se
Cantită ț ile = − y =√ denumesc reactan ț ă ș i impedan ț ă,
respectiv, al circuitului ș i ambele se măsoară în ohmi.

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 25

 Unitatea 1: Numere complexe

În termeni de analiză complexă. Pentru a evita confuzia cu curentul i, în inginerie se va denota cu

unitate imaginară i cu simbolul , în alte cuvinte, 2= −1. Având în vedere că curentul se relaț ionează cu
încărcătura cu = , ecuaț ia diferenț ială iniț ială rămâne

1
+ + = 0

Având în vedere cele văzute anterior

0 = ( 0 )

Datorită acestei ultime forme, metoda coeficientilor indeterminati sugerează să se încerce o soluț ie
în forma unui multiplicator constant al unei exponen ț iale complexe, adică =( ) ( . ).
Substituind această expresie în ecuaț ia diferenț ială, presupunând că exponenț iala complexă satisfice
1
regulile de derivare obiș nuite, ș i ș tiind că = ∫ , rezultatul este( + +) = 0, si de
aceasta se obț ine

0 0
= =
1 +
+ ( −)

Unde este reactanț a. Denominatorul ultimei expresii,

1
= + ( − )= + se denomina impedanț a complexă a circuitului.

1 2
Cum este modulul impedanț ei complexe? = | +| ( √ −2 ) se vede că impedanț a y la
impedanț ă complexă sunt legate prin = . | |

Acum, forma exponenț ială a unui număr complex dat poate fi scrisă ca impedanț a complexă
1
−
= , unde =

0 0
Aș a că se poate exprima cum = = ș i astfel curentul de stare stabilă este dat de

0 −
( ) = ( )

Această ultimă expresie este coincidentă cu cea dată anterior în formă convenț ională

Problema găsirii curentului de stare constantă într-un circuit LRC descris prin ecua ț ia
diferential

1
+ + = 0cos θ

Se poate rezolva într-un mod similar. În acest caz, tensiunea 0cos γtsugerează că se încearcă o
soluț ia formei =( ) ( . ). Cu aceeaș i analiză ca cea anterioară, obț inem soluț ia dată
por

0 −
( ) = ( )

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 26

 Unitatea 1: Numere complexe

ACTIVITATEA 17.

1) Determina ț i solu ț iile ecua ț iei diferen ț iale omogene date.

a) ′′ - 4y′ + 13y = 0
b) ′′ + ′ + y = 0

2) Găsi ț i încărcătura în condensatorul unui circuit LRC în serie.t = 0,01 când = 0,05 , =
2Ω , = 0,01 , ( )= 0V, 0( =) 5Ce 0 =( 0AStabileș
) te la prima dată când încărcătura de
capacitor este egal cu zero.

3) Determina ț i încărcătura de stare stabilă ( ) ș i curentul de stare stabilă ( ) pentru circuit

LRC în serie descris prin ecua ț ia diferen ț ială dată. Determina ț i impedan ț a complexă ș i
impedanț a circuitului. Folosiț i metoda complexă analizată în dezvoltarea teoretică.
a) + 6i +25q =10 cos5t ( ) b) + + 2 = 100 se t

4) Calculează sarcina din condensator ș i curentul din circuit Determină sarcina maximă în
condensator.
5 1
a) = ℎ, = 10Ω, = 30 , (= )300 V, q0 = (0°C,
) i0 0 A ( )
3

b) = 1ℎ, = 100Ω, = 0,0004f, E =( 30

) V, q 0 =0°C,
( )i 02 ( )

5) Găsi ț i sarcina ș i curentul în regimul de stabilitate într-un circuit în serie când = 1ℎ , =

2Ω, = 0,25 f y E ( ) = 50 cos t .

BIBLIOGRAFIE.

Ruel v. Churchill, James Ward Brown, Variabilitate Complexă ș i Aplicaț ii, ediț ia a 5-a, Mc Graw Hill, 1998.
Dennis G. Zill, Michael R. Cullen, Ecuaț ii diferenț iale cu probleme de valori pe frontieră, ediț ia a 6-a.
Thomson, 2006.
Dennis G. Zill, Patrick D. Shanahan, Introducere în Analiza Complexă cu aplicaț ii, 2ª ed. CENGAGE
Învăț are, 2009.
O'Neil Peter, Matematica avansată pentru Inginerie, Thompson Int, 2004.

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 27

 Unitatea 1: Numere complexe

PRACTICA NR. 1:
Numere complexe. Operaț ii. Regiuni în plan.

Fie următoarele numere complexe: 1(4; -3) 2= (−8;2); 3= (−1; −4); 4= (7; 1)
Reprezentarea lor în planul complex, exprimarea lor în formă binomică, calcularea modulului ș i a argumentului
principal.

2. Calcula ț i, în forma cea mai convenabilă:

a.2+( - 5) − 3i=
( ) (1 i)5 1
h.
b.1- (3i. 1+ 2) ( − −3)+ 5i=
( ) (1 i)5 1
3 5i
c. i.( 3 i)(1 i)
1  eu
d. 45
= 3 1 5
j. (  i)
e.2. 38+ 5i123− 7 89
= 2 2
f.4i-3+ 6i−25 = k. (1 i)25
(1 2i)2 (1 i)3 1  i3
g. l. ( ) 20
(3 2i)3 (2 i)2 1  eu

3. Ș iz1 2i z2 4  e u calcul
  
1    
1 2
a.z1. z 2
b)
3 z 1:z2 3.(z1) 2 2z2 5 . d)
4z 1  (z 2)
2 c) 3

4. Dându-se modulul ș i argumentul principal al următoarelor numere complexe, a le reprezenta în

planul ș i exprimarea lor sub formă de pereche ordonată ș i binomică.
5
a. 1|=° | c. | 2=| ; = 120°
6
1
b. 3|= | ; = −100° d. | 4| = 5; = −40°
2

5. Fiind y numere reale, găsiț i valoarea acestora pentru ca egalitatea să fie îndeplinită:
a. x  2  3i 4  vi
b. v  3i xi 2  v  5i
c. x 2 (x v)i 3v 2i
d.  1 2i  x  (3 5i)v 1 3i
e. (3 xi)(v 4i) 2  3 7i
6. Găsi ț i valorile pentru y de ce fac numărul complex = − [ + 3− 4i( mare) ( )
imaginariu pur.

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 28

 Unitatea 1: Numere Complexe

7. Dându-se următoarele numere complexe:

i. Reprezentare în plan a. 1
ii. Exprimaț i în formă trigonometrica b.  eu
iii. Exprimaț i în formă polară c.−1−
iv. Exprimaț i în formă exponenț ială d.2+
√2 √
e.2
f.− 7+√ 21 √

8. Completa ț i tabelul următor:

Număr Complex
1 2+ 2
2 2(cos π + iseπ)
3 √2
3
5
4
2 4.

5 −
6 √ 2. 4.

9. Având în vedere numerele complexe din exerci ț iul anterior. Rezolva ț i următoarele opera ț ii în
cea mai convenabilă formă:
a. 2+ 4=
b. 1 . 2=
c. 3 =
4
( 2 . 3 )4
d. =
4
e.3z4 . 6
2=

10. Determinaț i elementele de A v/vn z în fiecare dintre cazurile următoare:

a. z 1
 6i n 2
b. z 8  n 3
c. z 2  2i n 3
d. z 1 n 6
e. z 1 n 3

11. Rezolvaț i următoarele ecuaț ii ș i reprezentaț i soluț iile în planul complex:

a) 4− 16 = 0 b) 4+ 16 = 0 c) 5= 4 + 4i
3
e)1+( . ) − 2. = 0 e) − 3z2-10 = 0f) 6− 2 3− 1= 0

REGIUNI ÎN PLAN.

12. Determinaț i mulț imea de puncte care reprezintă următoarele numere complexe:

a. Modulele sale sunt egale5 cu

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 29

 Unitatea 1: Numere complexe

a 3
b.z (a,b)
b 3
c. |− =| 2
d. |− 1+ | +| 1= 3 |
e. | ( ) <| 4

13. Reprezentaț i următoarele seturi ș i determinaț i care dintre ele sunt domenii:
a) |− 2+ ≤ 1| b)2z
| + 34 | c) >1 d) =1

e)0 ≤ arg( ) ≤ f)z| - 4 ≥ |2

4

14. Ce seturi din exerciț iile 12) ș i 13) nu sunt nici deschise, nici închise?
15. Care dintre mulț imile exerciț iului 12) ș i 13) sunt limitate?
16. Determinaț i în fiecare caz închiderea mulț imii:
1
a)– < arg ( <) , ≠(0 ; b) ) ≤ ( )
2 2
17. Fie S setul format din punctele z astfel încât < 1 | −| 2< 1Este| deschis?
|
18. Găseș te ecuaț ia pentru cercul care trece prin punctele1− ; 2 ; 1+ .

Matematică pentru Inginerie Electromecanică Pagina 30