1

Lecț ia 2: Situaț ia veniturilor cuprinzătoare

Declaraț ia de Venituri Cuprinzătoare este o declaraț ie care raportează rezultatele operaț iunilor
afacerea pentru o perioadă contabilă. Această declaraț ie conț ine următoarele informaț ii:

venituri generate prin operarea afacerii;

b. Costul cheltuit pentru a genera venitul; ș i
c. Venit, care este excedentul veniturilor fa ț ă de costuri.

Pentru scopurile noastre, SCI este acelaș i lucru cu Declaraț ia de Venit. Diferenț a dintre SCI ș i
declaraț iile de venituri depăș esc domeniul de aplicare al contabilităț ii de liceu ș i vor fi discutate mai mult în
subiecte avansate de contabilitate.

SCI este descris ca un raport „pentru o perioadă”. Aceasta înseamnă că suma prezentată în raport
include doar cele care au avut loc în perioada dată. De exemplu, SCI din Figura 1 este descris ca
„pentru anul încheiat pe 31 decembrie 20X1”. Aceasta înseamnă că venitul raportat de 1,29 milioane P a fost
generated din 1 ianuarie 20X1 până la 31 decembrie 20X1. Veniturile generate în 20X0 sau 20X2 nu au fost
numărate în acest raport particular.

Compania ABC
Declaraț ie de venituri cuprinzătoare
Pentru anul încheiat pe 31 decembrie 2019

Venituri 1.290.000
Cheltuială 890.000
Venit net 400.000

Statele financiare sunt un set de rapoarte interconectate. SCI este pregătit mai întâi. Linia de bază a SCI-ului este
venit net (Figura 1)'. Venitul net este transferat în Declaraț ia modificărilor în capital pentru a fi
inclus în determinarea soldului capitalului Proprietarului la sfârș itul anului. Capitalul
soldul este transferat în Situaț ia Finanț elor (P). Dacă contabilitatea în dubla registratură este
implementat corect, SFP-ul se va echilibra. Aceasta înseamnă că SFP-ul va arăta active totale egale cu
suma pasivelor ș i a capitalului propriu.

Mai jos sunt caracteristicile cheie ale unei situaț ii a veniturilor cuprinzătoare.
Titlul
Declaraț ia de venituri cuprinzătoare este un raport financiar, Ca raport financiar, trebuie să fie corect elaborat.
identificat ș i datat. Titlul corespunzător al declaraț iei va permite utilizatorilor să diferenț ieze
declaraț ia de venituri cuprinzătoare din celelalte rapoarte financiare emise de entitate.

Un titlu sau un heading adecvat include numele entităț ii, titlul raportului (de exemplu, declaraț ia de
venitul cuprinzător) ș i perioada pe care o acoperă.

2. Venituri

Pregătit de: Ma. Isabel Abellon, CPA

 2

Veniturile sunt definite de Cadrele Conceptuale pentru Raportarea Financiară ca

Consiliul Standardelor Contabile 2010):
Venitul apare în cursul activităț ilor obiș nuite ale unei entităț i ș i este denumit printr-o varietate de termenii.
numel diferite, inclusiv vânzări, taxe, dobânzi, dividende, redevenț e ș i chirie.

Veniturile sunt prima linie de itemi în situaț ia veniturilor globale. Veniturile obț inute de către
afacerile variază în funcț ie de natura entităț ii. Un mic magazin cu amănuntul va avea vânzările ca principală
venit. Pe de altă parte, o mică firmă de avocatură va avea taxe profesionale ca principal venit. De asemenea,
veniturile pot proveni din dobânzi, iar dividendele sunt obț inute din instrumente financiare precum timpul
depozite ș i acț iuni, respectiv. În plus, anumite entităț i pot percepe redevenț e de la
indivizi care doresc să îș i folosească brandul ș i tehnologia deja stabilite. În cele din urmă, proprietarii de bunuri fixe
proprietăț ile (de exemplu, terenuri ș i clădiri) pot percepe chirii terț ilor.
Entităț ile mai mici ș i mai puț in complexe vor avea una sau două surse de venit. Entităț ile mai mari ș i mai complexe
entităț ile, pe de altă parte, vor avea multiple surse de venituri. În cele din urmă, amintiț i-vă că veniturile sunt
înregistrat atunci când este câș tigat, nu atunci când este primit numerarul corespunzător.

3. Cheltuieli
Cheltuielile sunt definite de Cadrele Conceptuale pentru Raportarea Financiară (Contabilitate Internaț ională)
Consiliul Standardelor 2010):
„Apariț ia în cursul activităț ilor ordinare ale entităț ii include, de exemplu, costurile de vânzare, salariile ș i
depreciere. Acestea iau de obicei forma unui flux de ieș ire sau a unei diminuări a activelor, cum ar fi numerarul ș i numerarul
echivalente, inventar, proprietate, utilaje ș i echipamente.

Veniturile obț inute de afaceri sunt corespunse cu cheltuielile. Pentru entităț ile de servicii, cheltuielile sunt de obicei
categorizate ca costuri de servicii sau cheltuieli de operare. În cazul unei firme de avocatură, costurile serviciilor includ
salariile plătite avocaț ilor care oferă servicii clienț ilor legali în numele firmei de avocatură. Operarea
cheltuielile, pe de altă parte, includ chiria pentru spaț iul de birou, salariile personalului de birou, permisele plătite autorităț ilor locale
unităț i guvernamentale, amortizarea echipamentului de birou ș i alte cheltuieli similare. După cum se poate observa, costurile
serviciile sunt mai legate de venituri.

Clasificarea cheltuielilor pentru o afacere de merchandising este mai complexă decât în cazul unei afaceri de servicii. Pentru o
în ceea ce priveș te merchandisingul, cheltuielile sunt clasificate fie ca fiind costul vânzărilor, cheltuieli de vânzare sau

cheltuieli administrative (de operare). Costul vânzărilor este suma plătită sau de plătit de către afacere
entitate către furnizorii săi pentru mărfurile vândute clienț ilor entităț ii de afaceri. Costul vânzărilor va lua
o formulă generală, aș a cum este văzută mai jos:

Inventar de început xx
Achiziț ii nete xx
Total bunuri disponibile pentru vânzare xx
Mai puț in: Inventar final xx
Costul Vânzărilor xx

Preparat de: Ma. Isabel Abellon, CPA

 3

Stocul iniț ial este stocul de bunuri transportat din perioada de raportare anterioară. De exemplu, pentru
31 decembrie 2017, stocul de început este stocul final din 31 decembrie 2016.
Aminteș te-ț i că, fiind conturi reale, soldurile de inventar final sunt transferate în anul următor.
Achiziț iile nete pentru an sunt suma totală plătită sau de plătit furnizorilor pentru perioada respectivă. Achiziț iile nete
urmează o formulă după cum este arătat mai jos:

Achiziț ii brute xx
Reducere de achiziț ie xx
Mai puț in: Returnările ș i reducerile de achiziț ie xx
Adăugaț i: transport în xx
Achiziț ii Net xx

Achiziț iile brute reprezintă soldul contului de achiziț ii în registrul general pentru perioadă.
discounturile sunt de obicei acordate de furnizori cumpărătorilor pentru a încuraja plata rapidă a contului acestora.
De asemenea, unii furnizori pot acorda returnări de achiziț ii ș i allowances pentru bunurile achiziț ionate care
nu respectă specificaț iile originale ale cumpărătorului.
În cele din urmă, costurile de transport sunt cheltuieli necesare suportate în achiziț ionarea de mărfuri. Costurile de transport sunt

cheltuieli suportate pentru a transporta mărfurile la locul cumpărătorului. Aminteș te-ț i de

cursul anterior de contabilitate în care se fac ajustări pentru inventarul de închidere. De obicei, entităț ile
efectuează un inventar de sfârș it de an pentru a determina soldul stocului final. Soldul stocului
stocul se scade din totalul bunurilor disponibile pentru vânzare pentru a ajunge la costul vânzărilor.

După costurile de vânzare, o altă clasificare a costurilor pentru comercianț i se referă la cheltuielile de vânzare.
cheltuielile sunt efectuate în conformitate cu dispunerea mărfurilor către clienț i.
Exemple de cheltuieli de vânzare sunt comisioanele plătite vânzătorilor, salariile personalului de vânzări ș i livrările.
cheltuieli.

Pe lângă costul vânzărilor ș i cheltuielile de vânzare, companiile incurează ș i cheltuieli de operare.

cheltuielile sunt denumite, de asemenea, cheltuieli generale ș i administrative. Cheltuielile din această categorie sunt cele care
nu sunt acoperite de tipurile de cheltuieli anterioare.
Exemplele sunt:
cheltuieli generale de amortizare
cheltuieli generale de închiriere

salarii de birou ș i
impozite ș i licenț e.
Aceste clasificări discutate mai sus se bazează pe funcț ia cheltuielilor. Aceste clasificări
pot răspunde întrebării "Cum sunt ele legate de operaț iunile normale ale afacerii". În altă
cuvinte, aceste clasificări sunt făcute prin relaț ionarea cheltuielilor menț ionate cu sursa majoră de venit (de exemplu,
funcț ia costului de vânzare este de a corespunde astfel de costuri direct vânzărilor aferente.

Cheltuielile pot fi de asemenea clasificate după natură. Atunci când o cheltuială este clasată după natură, clasificarea
răspunde la întrebarea "Ce sunt aceste cheltuieli?" Exemple comune de cheltuieli după natură sunt salariile

Pregătit de: Ma. Isabel Abellon, CPA

 4

ș i amortizarea. O cheltuială clasată după natură poate fi totuș i clasată după funcț ie. De exemplu,
cheltuielile cu salariile pot fi încă împărț ite în cheltuieli de vânzare (salariile personalului de vânzări) ș i
cheltuieli administrative (salarii ale personalului de birou).

4. Câș tiguri ș i Pierderi

Câș tigurile sunt definite de Cadrele Conceptuale pentru Raportarea Financiară (Contabilitate Internaț ională)
Consiliul Standardelor 2010):
reprezintă alte elemente care îndeplinesc definiț ia venitului ș i pot sau nu să apară în cursul
activităț ile obiș nuite ale unei entităț i.

Pentru a reiterare, câș tigurile sunt incidentale operaț iunilor unei afaceri. De exemplu, dacă o firmă de avocatură îș i vinde biroul
imprimanta pentru P5,000 când valoarea contabilă a imprimantei este P4,000, un câș tig în valoare de P1,000 trebuie
a fi înregistrat. Trebuie menț ionat că suma menț ionată nu poate fi clasificată ca venit, deoarece venitul de ...
o firmă de avocatură se referă la onorariile profesionale câș tigate pentru perioada respectivă. Nu te aș tepț i ca o firmă de avocatură să

vinde continuu activele sale necurente. Venitul rezultat din această tranzacț ie este astfel clasificat
ca un câș tig mai degrabă decât venit.

Pierderile, pe de altă parte, sunt definite astfel (Consiliul pentru Standarde Internaț ionale de Contabilitate 2010):
reprezintă alte articole care îndeplinesc definiț ia cheltuielilor ș i care pot apărea sau nu în cursul
activităț ile obiș nuite ale entităț ii.
Se poate spune că o pierdere este la o cheltuială aș a cum un câș tig este la un venit. În general, o pierdere nu este de aș teptat să fie
incurred periodic de organizaț ii de afaceri. De exemplu, dacă o firmă de avocatură vinde un birou pentru P1,000
imprimantă cu o valoare contabilă de P3,500, o pierdere de P2,500. Suma menț ionată nu poate fi categorisită ca o
cheltuială (specifică) deoarece aceasta nu se aș teaptă să apară în mod obiș nuit ș i normal.

5. Alte articole
Alte elemente incluse în calculul totalului cuprinzător sunt impozitele pe venit ș i elementele de
alt venit cuprinzător. Venitul impozitelor este suma de bani datorată guvernului. Elemente de
venitul amplu alt este creș terea sau scăderea beneficiului economic pe o perioadă. Cu toate acestea,
standardele contabile interzic organizaț iilor de afaceri să includă aceste elemente în calculul
profit sau pierdere. Aceste articole sunt însă incluse în calculul venitului cuprinzător total.

Pregătit de: Ma. Isabel Abellon, CPA

 5

Pregătirea unui Situaț ii a Venitului Cuprinzător pentru o Întreprindere de Comerț

Consultaț i soldul parț ial de încercare al Best Shirts mai jos:

CELEMAIBUNECĂMAȘE

Sold Parț ial de Probe

31 decembrie 2015
Cont Debit Credit
Inventar, 1/1/2015 2.000.000
Vânzări 15.000.000
Returnări ș i reduceri de vânzări 10.000
Reducere de vânzări 120.000
Achiziț ii 8.000.000
Transport de marfă 200.000
Transport marfă 500.000
Discounturi la achiziț ii 100.000
Returnările ș i reducerile de achiziț ii 10.000
Cheltuieli cu salariile 1.000.000
Cheltuieli cu chiria 500.000
Utilităț i 240.000
Permise ș i Licenț e 10.000
Reparaț ii ș i întreț inere 100.000
Amortizare 120.000

Best Shirts Co. cumpără tricouri de la diferiț i furnizori ș i le revinde cu un profit. Eș ti însărcinat să faci
o declaraț ie a venitului cuprinzător. Ignoraț i efectul impozitelor pe venit. Stoc pe baza unei date de închidere a anului
la 31 decembrie 2015, suma se ridică la P1,750,000.
Se stabileș te că salariile, chiria, utilităț ile ș i cheltuielile cu amortizarea se referă la vânzări (20%) ș i
funcț ii administrative (80%). Entitatea alege să folosească funcț ia formatului de cheltuieli.

1. Determinaț i veniturile
Deoarece entitatea este o afacere de merchandising, venitul său va proveni din vânzări. Venitul care trebuie să fie
prezentate în situaț ia veniturilor cuprinzătoare trebuie să fie nete de orice deduceri. În cazul Best
Camicile, vânzările trebuie prezentate nete de reduceri, returnări ș i allowance-uri. Faceț i referire la parț ial
finalizaț i declaraț iile de mai jos:

Cele mai bune cămăș i

Graficuri de susț inere

Pentru anul încheiat pe 31 decembrie 2015

Notă 1 - Vânzări nete

Vânzări 15.000.000
Discount la vânzări (120.000)
Returnări ș i scutiri de vânzări (10,000)
Vânzări Net 14.870.000
 6

Cont de Venituri Contra:

Returnările de vânzări - apar atunci când clienț ii returnează produsele lor din motive precum, dar nu se limitează la
la defecte sau schimbări de preferinț ă.
Sales discount–Also known as cash discount. This is different from trade discounts which are
oferit atunci când clienț ii cumpără în vrac. Discountul la vânzări este acordat clienț ilor care plătesc mai devreme sau
înainte de termenul limită.

2. Determinaț i Achiziț iile Net, Costul Vânzărilor ș i Profitul Brut pe baza datelor furnizate din parț ial
soldul de încercare, achiziț iile nete trebuie mai întâi stabilite. Mai jos se află un program de achiziț ii nete în urma
am discutat formula costului în secț iunea precedentă:

Nota 2 - Achiziț ii nete

Cumpărături 8.000.000
Cost de transport 200.000
Mai puț in: Discount de achiziț ie (100.000)
Returnările ș i reducerile de achiziț ie (10.000)
Cumpărături Net 8.090.000

Reț ineț i că există o diferenț ă între transportul de intrare ș i transportul de ieș ire. Transportul de intrare se referă la costurile aferente

la chitanţa sau achiziţia de bunuri (de aici prepoziţia „în”). Transportul este contabilizat ca un
adăugare la achiziț ii. Transportul, pe de altă parte, se referă la costurile livrării bunurilor vândute.
Transportul în afara este tratat ca o cheltuială de vânzare.

Cont de contracumpărare
Discount de achiziț ie - Cont folosit pentru a înregistra plăț ile anticipate efectuate de companie către furnizori.
marfă.
Aș a văd cumpărătorii o reducere de preț oferită de un furnizor.
Returnări de achiziț ii – Cont folosit pentru a înregistra mărfurile returnate de companie.
furnizori. Aș a văd cumpărătorii un retur de vânzări înregistrat de furnizorul lor

Acum că achiziț ia netă a fost determinată, costul vânzărilor poate fi acum calculat. Aplicând costul
formula din secț iunea anterioară, costul vânzărilor este prezentat mai jos:
Costul vânzărilor
Inventar, 1/1/2015 2.000.000
Adăugaț i: Achiziț ii nete (Nota 1) 8.090.000
Total bunuri disponibile pentru vânzare 10.090.000
Reduceri: Inventar, 31/12/2015 1.750.000
Costul vânzărilor 8.340.000

După determinarea costului vânzărilor, suma menț ionată ar trebui acum plasată în declaraț ia parț ială a
venituri cuprinzătoare, aș a cum este arătat mai jos:

Pregătit de: Ma. Isabel Abellon, CPA

 7

Cele mai bune cămăș i

Declaraț ia veniturilor cuprinzătoare

Pentru anul încheiat pe 31 decembrie 2015

Vânzări Net (Notă 1) 14.870.000

Costul vânzărilor (Nota 3) 8.340.000
Profit Brut 6.530.000

Profitul brut este calculat ca diferenț a dintre vânzările nete ș i costul vânzărilor. În cazul în care costul di...
vânzările sunt mai mari decât vânzările nete, o astfel de sumă se numeș te pierdere brută.

3. Determinaț i cheltuielile de vânzare

După cum s-a discutat mai sus, salariile, chiria, utilităț ile ș i cheltuielile de amortizare se referă atât la vânzări cât ș i la
cheltuieli administrative. Acum ar trebui să le aloci în mod corespunzător pe baza procentului dat de
80% (administrativ) ș i 20% (vânzare). Consultaț i programul de alocare de la pagina următoare:
Atribuț ia cheltuielilor
Natura Total Vânzări
Cheltuieli cu salariile 1.000.000 200.000 800.000
Cheltuieli cu chiria 500.000 100.000 400.000
Utilităț i 240.000 48.000 192.000
Depreciere 120.000 24.000 96.000
După o astfel de alocare, cheltuielile de vânzare pot fi acum determinate. Consultaț i programul de mai jos:
Notă 4 - Cheltuieli de vânzare
Transport de marfă 500.000
Cheltuieli cu salariile 200.000
Cheltuieli cu chiria 100.000
Utilităț i 48.000
Amortizare 24.000
Cheltuieli de vânzare 872.000

4. Determinaț i cheltuielile administrative

În cele din urmă, cheltuielile administrative pot fi acum determinate mai jos:

Pregătit de: Ma. Isabel Abellon, CPA

 8

Nota 5 - Cheltuieli administrative

Cheltuieli cu salariile 800.000
Cheltuieli cu chiria 400.000
Utilităț i 192.000
Reparaț ii ș i Întreț inere 100.000
Amortizare 96.000
Permise ș i Licenț e 10.000
Cheltuieli administrative 1.598.000

5. Determină Venitul Net

Deoarece cazul de mai sus nu include câș tiguri, pierderi ș i alte venituri cuprinzătoare, venitul net este
egal cu venitul total cuprinzător.
Cele Mai Bune Cămăș i

Declaraț ia de venituri cuprinzătoare

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2015

Vânzări nete (Notă 1) 14.870.000

Costul vânzărilor (Nota 3) 8.340.000
Profit brut 6.530.000
Cheltuieli de vânzare (Nota 4) 872.000
Prezentarea Cheltuieli administrative (Notă 5) 1.598.000 Declaraț ie
al complet Venit net/Venit total cuprinzător 4.060.000 Venit
Există două formate pentru
SCI, ș i anume, pasul unic ș i pasul multiplu. Pasul unic este strâns legat de natura
formatul cheltuielilor. Pe de altă parte, abordarea în mai multe etape este, de asemenea, asociată cu funcț ia de
cheltuială.

Situaț ia venitului cuprinzător în o etapă

Grupul SCI cu un singur pas grupează toate articolele de venit împreună ș i toate articolele de cheltuieli împreună. Se numeș te un singur-
pas SCI deoarece venitul net este calculat folosind un singur pas, deducând cheltuielile totale din total
venituri. Subtotalurile nu sunt calculate ș i prezentate în SCI. Acest format este utilizat de obicei de micile
afaceri ș i afaceri de servicii datorită simplităț ii sale.
SCI-ul cu o singură etapă este de asemenea strâns legat de natura formatului de cheltuieli. Acesta enumeră cheltuielile.
pe baza sursei de cheltuieli cum ar fi salariile, achiziț iile, furnizorii, utilităț ile, combustibilul ș i amortizarea.

Pregătit de: Ma. Isabel Abellon, CPA

 9

Cele mai bune cămăș i

Declaraț ia de venituri cuprinzătoare

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2015

Vânzări nete 14.870.000

Creș tere a stocului (250.000)
Venituri totale ș i venit 14,620,000
Minus: Cheltuieli:
Achiziț ii nete 8.090.000
Transport marfă 500.000
Depriciere 120.000
Utilităț i 240.000
Salarii 1.000.000
Cheltuieli cu chiria 500.000
Permise ș i licenț e 10.000
Reparaț ii ș i întreț inere 100.000
Cheltuieli totale 10.560.000
Venit net 4.060.000
Să ne concentrăm pe ajustarea pentru creș terea stocului. De ce este acest lucru important? Uită-te la lista de
cheltuieli. Inclusă în această listă este Achiziț ii Net care înseamnă că a fost dedusă complet ca o cheltuială.
Cu toate acestea, din cauza existenț ei stocului final, ș tim că nu toate achiziț iile din anul curent au fost
vândut. Prin urmare, avem nevoie de o ajustare a inventarului pentru a transforma achiziț iile nete în costul bunurilor vândute.

Să analizăm ajustarea necesară pentru această conversie: Când inventarul final este mai mare decât
inventarul de început, nu toate achiziț iile din anul curent au fost vândute, aceasta doar înseamnă că excesul de
stocul final în raport cu stocul iniț ial provine din achiziț iile neexpediate ale anului curent. Ș tim că ne
au o deducere excesivă a cheltuielilor deoarece toate Achiziț iile Net au fost deduse fără a lua în considerare
considerarea porț iunii nesoldate a achiziț iilor din anul curent. Acest lucru a făcut ca venitul net să fie
subestimat. Pentru a corecta acest lucru, creș terea stocului ar trebui să fie adăugată înapoi pentru a ajunge la corectarea
Venitul net. Ce-ar fi dacă ar exista o scădere a stocului? Stocul final este mai mic decât stocul de început.
inventarul dacă toate achiziț iile din anul curent au fost vândute, precum ș i o parte din stocul iniț ial. Aceasta
timp, a existat o subdeducere a cheltuielilor deoarece doar achiziț iile din anul curent au fost
scăzut din Venitul Net. Acest lucru a dus la o supraestimare a Venitului net ș i, prin urmare,
valoarea vândută a părț ii din stocul iniț ial ar trebui să fie dedusă.

Declaraț ie multi-etapă a venitului cuprinzător

SCI-ul în mai multe etape este caracterizat prin prezentarea mai multor subtotaluri până când se determină venitul net.
SCI-ul în mai multe etape este utilizat mai frecvent în afaceri.

Abordarea în mai multe etape este de asemenea asociată cu funcț ia formatului de cheltuieli. Funcț ia de
cheltuielile clasifică cheltuielile de operare în trei categorii pe baza utilizării. Categoriile sunt Costul de
Cheltuieli de Vânzări, Generale ș i Administrative ș i Cheltuieli de Vânzare. Cheltuieli Generale ș i Administrative

Pregătit de: Ma. Isabel Abellon, CPA

 10

se referă la cele suportate în operaț iunile zilnice ș i managementul afacerii. Pe de altă parte,
Cheltuielile de vânzare sunt costuri legate de marketing, vânzare ș i distribuț ie a mărfurilor companiei.
Cele mai bune cămăș i

Declaraț ia privind venitul cuprinzător

Pentru anul încheiat pe 31 decembrie 2015

Vânzări 15.000.000
Reducere la vânzări (120,000)
Returnările ș i Allowanț ele Vânzărilor (10,000)
Vânzări nete 14.870.000

Inventar, 1/1/2015 2.000.000

Adăugaț i: Achiziț ii nete (Nota 1) 8.090.000
Total bunuri disponibile pentru vânzare 10.090.000
Stocuri: 31/12/2015 1.750.000
Costul vânzărilor 8.340.000
Profit Brut 6.530.000

Cheltuieli operaț ionale

Cheltuieli generale ș i administrative
Cheltuieli cu salariile 800.000
Cheltuieli cu chiria 400.000
Utilităț i 192.000
Reparaț ii ș i întreț inere 100.000
Amortizare 96,000
Permise ș i Licenț e 10.000 1.598.000
Cheltuieli de vânzare
Transport de marfă 500.000
Cheltuieli cu salariile 200.000
Cheltuieli cu chiria 100.000
Utilităț i 48.000
Amortizare 24.000 872.000
Venit net / Venit total cuprinzător 4.060.000

Pregătit de: Ma. Isabel Abellon, CPA