LEA-1ORGANIZAȚIA POLIȚIEI Ș I ADMINISTRAREA CU PLANIFICAREA POLIȚIEI

FISE POP ÎN ADMINISTRAREA APLICĂRII LEGEA-1 ORGANIZAREA Ș I ADMINISTRAREA POLIȚ IEI CU PLANIFICAREA POLIȚ IEI
Administraț ia de Aplicare a Legii (LEA) Cursul se ocupă cu studiul principiilor care stau la baza organizării ș i managementului poliț iei, cu un accent particular
concentraț i-vă pe mandatul constituț ional, Actele Republicii 6975 ș i 8551 ș i legile ș i emisiunile anterioare în legătură cu acestea.
Aceasta include structura organizatorică ș i organizarea Poliț iei Naț ionale din Filipine, la nivel naț ional ș i local. Accentul
este dat în direc ț ia, supravegherea, coordonarea ș i controlul tuturor for ț elor de poli ț ie locale ca un corp omogen sub un singur
comandă.
De asemenea, include funcț iile de management de bază în măsura în care acestea sunt aplicate organizaț iei de poliț ie. Planificarea poliț iei este integrată.
în acest curs, ș i este conceput pentru a echipa studenț ii cu cunoș tinț e despre dezvoltarea unor planuri eficiente, în special pe
strategii ș i tactici pentru operaț iuni eficiente.
Accentul este pe tehnicile speciale ș i procedurile aplicabile nevoilor neobi ș nuite, cum ar fi activită ț ile criminale neobi ș nuite, civile
perturbări, evenimente comunitare speciale, planuri de urgenț ă ș i apărare civilă.

Introducere: Organizaț ia cu management ș i administraț ie este îndreptată spre atingerea obiectivelor ș i scopurilor.

Obiectivele sunt declaraț ii generale ale scopurilor organizaț ionale pe termen lung, adesea folosite pentru a defini rolul poliț iei, pentru
de exemplu, pentru a preveni criminalitatea, a men ț ine ordinea sau a ajuta la rezolvarea problemelor comunită ț ii. Obiectivele sunt declara ț ii specifice pe termen scurt

consistent cu obiectivul unei organizaț ii.

Organizaț ia ghidează membrii în operarea îndatoririlor atribuite. Aceasta îmbunătăț eș te administrarea departamentului.
organizarea ș i administraț ia ar însemna în cele din urmă o activitate de poliț ie eficientă ș i eficace. Organizarea poate de asemenea să se distingă prin
gradul de formalitate ș i structură

1. Organizaț ia formală este definită ca acele organizaț ii care sunt stabilite în mod formal pentru scopul explicit de a atinge anumite obiective.
instituț ii sociale.)
[Link]ț ia Informală - sunt cele care împărtăș esc caracteristica de bază a tuturor organizaț iilor, apărând prin interacț iunile sociale ale indivizilor.
prin gruparea familială.

Ce este organizaț ia?

Este o formă de asociere umană pentru atingerea unui scop sau obiectiv.
Este procesul de identificare ș i grupare a muncii care trebuie efectuată, definirea ș i delegarea responsabilităț ii ș i autorităț ii.
relaț ii în scopul de a permite oamenilor să lucreze eficient.

Ce este organizaț ia de poliț ie?

Organizaț ia de poliț ie - este un grup de personal instruit în domeniul administrării siguranț ei publice, angajat în atingerea obiectivelor ș i
obiective care promovează menț inerea crimelor.

Administrarea organizaț iei de poliț ie - Este structura sistematică de management a unei organizaț ii de poliț ie.

Ce este poliț ia?

Poliț ia este o ramură a sistemului de justiț ie penală care are responsabilitatea specifică de a menț ine legea ș i ordinea ș i de a combate criminalitatea.
în cadrul societăț ii.
Termenul poli ț ie provine din cuvântul POLITIA, care înseamnă condi ț ia de a stat, guvern ș i
administraț ie, POLIȚ IA organizare provine din cuvântul grecesc POLITEIA care înseamnă guvern, cetăț enie sau întreaga activitate a
o POLIS, un oraș .
POLIȚIA (în sensul cel mai larg) înseamnă organizarea internă sau reglementarea unui stat, controlul ș i reglementarea unei comunităț i sau a unui stat.
prin exercitarea puterii constituț ionale a guvernului.
POLIȚIE (în sensul cel mai puț in cuprinzător) denotă puterea guvernului care se ocupă de liniș tea, ordinea publică, pacea, securitatea
persoane ș i proprietăț i ș i protecț ia sănătăț ii publice ș i a moralităț ii.
În sensul foarte restrâns, cuvântul poliț ie se referă exclusiv la acel corp de bărbaț i înarmaț i care, ca instituț ie, este capabil să
exercitându-ș i datoriile prin forț e fizice înarmate în păstrarea ș i detectarea criminalităț ii ș i în executarea legilor.
Activităț ile Poliț iei
1. Prevenirea criminalităț ii.
2. Reprimarea Crimei.
3. Prinderea infractorilor.
4. Recuperarea proprietăț ii.
5. Reglementarea comportamentului non-criminal.
6. Performanț a serviciilor conexe diverse.

Organizarea forț elor de poliț ie necesită în mod obiș nuit următoarele unităț i organizaț ionale:
Unităț i Funcț ionale:
1. Birou - cea mai mare unitate func ț ională organică dintr-un departament mare. Aceasta cuprinde mai multe divizii:
[Link] - o subdiviziune principală a unui birou.
[Link] secto-func ț ională în cadrul unei divizii care este necesară pentru specializare.
4. Grup func ț ional - grup func ț ional în cadrul unei sec ț iuni; sau cel mai mic grup func ț ional dintr-o organiza ț ie.

Unităț i Teritoriale
1. Post - un punct fix sau o loca ț ie la care un ofi ț er este asignat pentru serviciu, cum ar fi un birou sau un oficiu desemnat sau o intersec ț ie sau o trece
plecaț i de la îndatorirea de trafic. Este o locaț ie specifică pentru îndatorirea generală de gardă.

2. Ruta - o lungime de străzi desemnată pentru scopuri de patrulare. Se mai nume ș te LINIE DE PATRULĂ.
3. Pasaj - o zonă atribuită pentru scopuri de patrulare, fie pe jos, fie motorizată.
4. Sector - o zonă care con ț ine două sau mai multe bătăi, rute sau posturi.
5. District - o subdiviziune geografică a unui ora ș pentru scopuri de patrulare, de obicei cu propria sa sta ț ie.
6. Zona - o sec ț iune sau diviziune teritorială a unui ora ș mare, fiecare fiind compusă din districte desemnate.

Alte articole ș i terminologii

1. Ofi ț eri jura ț i - to ț i angaja ț ii departamentului de poli ț ie care au depus jurământ ș i care de ț in puterea de a aresta.
2. Ofi ț er Superior - cineva care are responsabilită ț i de supraveghere, temporar sau permanent, asupra ofi ț erilor de rang inferior.
3. Ofi ț er comandant - un ofi ț er care are comanda unui departament, birou, divizie, zonă sau district.
4. Ofi ț erul de rang - ofi ț erul care are cel mai înalt rang într-o echipă sau grup.
5. Durata serviciului - perioada de timp care a trecut de la depunerea jurământului de credin ț ă. Serviciile active anterioare pot fi
inclus sau adăugat.
6. În serviciu - perioada în care un ofi ț er este angajat activ în îndeplinirea îndatoririi sale.
7. În afara serviciului - natura de care ofi ț erul de poli ț ie este liber de o datorie rutinară specifică.

8. Duty Special - serviciul de poli ț ie, natura sa, care necesită ca ofi ț erul să fie scuzat de îndeplinirea actului său regulat activ
îndatorire.
9. Concediu de Absen ț ă - perioada în care un ofi ț er este scuzat de la îndatoriri active dintr-un motiv valid/acceptabil, aprobat de superiori.
autoritate.
10. Perioada de concediu medical în care un ofi ț er este scuzat de la îndatoriri active din cauza unei boli sau a unei accidentări.

11. Suspendare - o consecin ț ă a unui act care privează temporar un ofi ț er de privilegiul de a- ș i îndeplini datoriile ca rezultat al
încălcarea directivelor sau a altor reglementări ale departamentului.
12. Reguli de departament - reguli stabilite de directorii
eriorii de departament pentru a controla comportamentul membrilor for ț elor de polis.
13. Manualul de responsabilitate - descrie procedurile ș i define ș te atribu ț iile ofi ț erilor desemna ț i pentru un post sau o pozi ț ie specifică.

14. Ordin - o instruc ț iune dată de un ofi ț er de rang superior unui subordonat, fie:
a. Ordin General
[Link], sau
c. Personal
15. Raport - de obicei o comunicare scrisă, cu excep ț ia cazului în care se specifică altfel ca fiind rapoarte verbale; rapoartele verbale ar trebui confirmate de

comunicare scrisă.
Natura organizaț iei poliț ieneș ti
Departamentul de poliț ie este cu adevărat o birocraț ie complexă. Este în majoritate o organizaț ie multil nivel, organizată sub forma unei piramide.
cu administratorul de nivel superior fiind ș eful poliț iei.
La nivelul de bază al organizaț iei, se găseș te paznicul sau ofiț erul de linie.
Ofiț erul de patrulă este coloana vertebrală a departamentului de poliț ie.
Cel mai scăzut nivel de muncitor găsit în multe, dacă nu în cele mai multe, organizaț ii complexe, care de obicei efectuează lucrări de rutină, repetitive.
necesar pentru a menț ine organizaț ia funcț ională.
Departamentul de poliț ie, prin natura sa, plasează ofiț erul de linie într-o poziț ie în care este un factor de decizie ș i manager al zonei sale.
responsabilitate de la prima dată când i se dă o zonă de patrulare.
Există într-adevăr pu ț ine agen ț ii în care eficien ț a ș i parametrii func ț iilor de aplicare a legii sunt încredin ț aț i celor
indivizii au probabil cea mai mică cantitate de experienț ă ș i expertiză în organizaț ie.

Tipuri de structuri organizaț ionale ale poliț iei

O structură organizaț ională este un mijloc mecanic de a reprezenta, printr-o aranjare a simbolurilor, relaț iile care există între
indivizi, grupuri ș i rela ț ii func ț ionale între grupuri ș i indivizi definite clar pentru a asigura responsabilitatea ș i
conformitate.

Organizaț ia pe Linia
Organizaț ia pe linie dreaptă, adesea numită tipuri individuale, militare sau departamentale de organizaț ie, este cea mai simplă ș i poate că
cele mai vechi tipuri; dar este rar întâlnit în canalele sale de autoritate ș i responsabilitate se extinde într-o linie dreaptă de sus până jos
La baza structurilor, autoritatea este definită ș i absolută.
Deș i tipul de linie al organizaț iei are multe avantaje, are ș i unele slăbiciuni înnăscute care, pentru multe organizaț ii, fac
utilizarea sa este impractică.

Poate cele mai mari avantaje sunt că este extrem de simplu. Implică o împărț ire a muncii în unităț i de opt persoane cu o persoană.
responsabil, care are control complet ș i care poate fi tras direct la răspundere sau responsabil pentru rezultate, sau lipsa acestora.

Decizii rapide pot fi luate în organizaț ia în linie datorită autorităț ii directe.

Datorită acestor linii directe, fiecare membru din lanț ul de comandă ș tie clar de cine este legat.

Disciplina este administrată în acest tip de organizaț ie.

Responsabilitatea de a lua decizii este bine identificată. Se încurajează unitatea de scop.

Coordonarea efortului este relativ uș or de realizat deoarece suprapunerea funcț ională între unităț i, o cauză principală a fricț iunii în orice
organizaț ia poate fi minimalizată.

Organizaț ie Funcț ională

Organizaț ia funcț ională în forma sa pură este rar întâlnită în organizaț iile actuale, cu excepț ia celor de la sau aproape de vârful organizaț iilor foarte mari.

organizaț ii.
Spre deosebire de tipul de structură, acele structuri organizate pe o bază funcț ională încalcă regula primordială că oamenii performează cel mai bine atunci când

ei au doar un superior.
Responsabilitatea funcț ională a fiecărui manager funcț ional este limitată la activitatea particulară asupra căreia are control, indiferent de
cine îndeplineș te funcț ia.
Coordonarea efortului în acest tip de organizaț ie devine dificilă, deoarece angajaț ii responsabili pentru rezultate pot fi supuș i
direcț ia funcț ională a mai multor persoane.
Disciplina este dificil de administrat din cauza acestei conduceri cu mai multe capete.
Poate exista un conflict considerabil între administratorii funcț ionali, ceea ce duce la multe concluzii printre personalul de linie.
Linia de autoritate ș i responsabilitate este fragmentată în multe canale funcț ionale, făcând fiecare superior responsabil faț ă de mai mulț i
superiorii în funcț ie de funcț ia pe care o desfăș oară.
Organizaț ia funcț ională în forma sa pură este rar întâlnită în organizaț iile actuale, cu excepț ia celor aflate la nivelul superior sau aproape de acesta.
Avantaje
1. împarte responsabilitatea ș i autoritatea între mai mul ț i speciali ș ti;
2. Responsabilitatea func ț ională este limitată la activitatea particulară asupra căreia are control, indiferent de cine îndepline ș te func ț iile.

Dezavantaje
Coordonarea efortului devine dificilă;
Discip lina este dificil de administrat;
3. Conflict între administratorii func ț ionali.

Organizaț ia de Linie ș i Staff

Organizaț ia de linie ș i staff este o combinaț ie între tipurile de linie ș i funcț ionale.
Combină specialiș tii de personal, cum ar fi criminaliș tii, ofiț erii de instruire, specialiș tii în cercetare ș i dezvoltare, etc.
responsabilitatea este de a gândi ș i de a oferi expertiză pentru unităț ile de linie.
Supraveghetorul liniei trebuie să-ș i amintească că obț ine sfaturi de la specialistul de personal.
În operaț iunile normale, supervisorul personalului are comenzi de linie, dar cu limitări recunoscute, cum ar fi coordonarea între linie ș i
personalul de suport poate fi realizat fără fricț iuni inutile.
Nefacerea de a recunoaș te aceste relaț ii de linie ș i personal este cea mai mare ș i frecventă sursă de fricț iune ș i o barieră în calea eficienț ei.
coordonare.
Avantajul acestui tip ar fi - combină specialiș ti sau unităț i de personal cu organizaț ia pe linie astfel încât serviciul de cunoaș tere să poată fi
personal de linie furnizat de specialist.

SERVICIUL DE POLIȚIE
Teorii fundamentale ale serviciului de poliț ie

1. Teoria Continentală - poli ț ia este servitorul autorită ț ilor superioare ș i oamenii au pu ț in sau deloc de-a face cu îndatoririle lor.
conexiune directă cu ei.
2. Teoria Autonomiei - poli ț iș tii sunt considera ț i ca servitori ai comunită ț ii care apără eficien ț a func ț iei lor
în conformitate cu dorinț ele exprimate ale oamenilor.

Conceptul de Serviciu de Poliț ie

[Link] ț ii vechi - această filosofie veche înseamnă să arunci mai mul ț i oameni în închisoare decât să-i ț ii pe ace ș tia în afara închisorii. Pedeapsa este singura

instrument de control al crimei. Eficienț a poliț iei se bazează mai mult pe arestări.
2. Concept modern - serviciul de poli ț ie de astăzi ș i-a lărgit activită ț ile pentru a include anumite aspecte ale serviciului social pentru bunăstarea
Oamenii. Stocul lor de eficienț ă este absenț a crimei.

Toate funcț iile ș i activităț ile poliț iei pot fi clasificate ca fiind funcț ii de linie sau non-linie. Funcț iile de linie sunt acele sarcini care facilitează direct
îndeplinirea obiectivelor organizaț ionale, în timp ce funcț iile non-linii sunt acele sarcini care completează performanț a sarcinilor liniei.

Activităț ile de linie sunt împărț ite în subcategorie: funcț ii de linie primară ș i funcț ii de linie secundară, ambele fiind servicii pe teren.

[Link] Linie
[Link]ț ia Principală a Liniei

Funcț ia principală de linie este patrularea poliț iei; adică activităț ile de patrulare ale unei organizaț ii de poliț ie sunt considerate de bază ș i primele.
prioritate.
Divizia de patrulare are responsabilitatea iniț ială pentru prevenirea criminalităț ii ș i dictarea arestării infractorilor.
De asemenea, ajută la pregătirea faptelor pentru prezentarea într-o instanț ă de judecată.
Teoretic, dacă forț a de patrulare ar fi 100% eficientă în executarea sarcinilor sale atribuite, nevoia de unităț i specializate
(trafic ș i detectiv) ar fi eliminate.
Patrula funcț ionează corect, fiind numită coloana vertebrală a serviciului de poliț ie.
[Link] secundară
Istoric, departamentele de poliț ie au fost înființ ate doar ca patrule de poliț ie, însă pe măsură ce municipalităț ile au crescut în populaț ie, teritoriu ș i
tehnologie (de exemplu, invenț ia automobilului), povara acestor patrule a fost crescută considerabil.
Departamentul, care nu a fost capabil să ofere personal suplimentar din cauza limitărilor bugetare, nu a fost capabil să crească numărul
ofiterii de pe patrulă în proporț ie cu populaț ia în creș tere ș i rata criminalităț ii ș i a fost forț at să îș i lărgească fiecare sector.

[Link] Non-Liniară
Pe scurt, funcț iile non-line sunt acele servicii care sprijină linia. În timp ce linia oferă servicii direct cetăț enilor,
Activităț ile non-linie ajută linia să îș i îndeplinească sarcina principală.
În mod tradiț ional, activităț ile non-liniare sau de suport constau în două categorii majore: personal ș i servicii auxiliare.

[Link] pentru personal

Aceste activităț i care au responsabilitatea ș i dezvoltarea personală ș i managementul departamentului sunt servicii pentru personal.
Dezvoltarea personală include recrutarea, selecț ia, instruirea ș i supravegherea.
Bugetul, planificarea ș i cercetarea, inspecț ia ș i activităț ile similare se încadrează în categoria activităț ilor de management.

[Link] auxiliare
Toate serviciile care nu sunt considerate servicii de personal sunt clasificate ca servicii auxiliare.

De obicei, ei oferă servicii de suport atât de natură tehnică, cât ș i non-tehnică pentru atât activităț ile directe, cât ș i cele indirecte.
Examinatori poligraf, fotograficieni, tehnicieni de amprente ș i pentru locurile crimei, precum ș i laboratorul de poliț ie sunt servicii auxiliare tehnice.
care susț in activităț ile liniei.
Închisoarea ș i sistemul de comunicaț ie ș i activităț ile non-line (personal).
Unele activităț i sunt extrem de dificile de clasificat ca fiind fie personalul, fie auxiliar.
În multe instanț e, ele îndeplinesc un serviciu dual. Unităț ile de relaț ii cu comunitatea ale poliț iei, deș i îndeplinesc un serviciu de linie secundară, pot fi
desemnat ca o funcț ie auxiliară sau chiar de personal

FUNCȚIE LINEARĂ
Primar
Patrula
Investigaț ie criminală
-Vice Investigaț ie
Planificare ș i Cercetare
Inspecț ie
-Sistem de înregistrare a poliț iei

Serviciul de identificare
Regulamente ș i control al traficului
Prevenirea crimei
Administrarea Personalului
-Antrenament
Controlul bugetar
Achiziț ie
Relaț ii Publice
Controlul proprietăț ii
Comunicare
Laboratorul de Criminalistică

Furnizare în închisoare
Transport
Întreț inere
PRINCIPIILE ORGANIZAȚIEI
Pentru a în ț elege organizarea ș i func ț ionarea departamentelor publice, trebuie să existe anumite principii generale de bază ale organizării.
înț eles.
Aceste principii de organizare au fost generate de experienț a industriei, afacerilor ș i serviciilor militare.
Ele nu au valori absolute, dar oferă o listă de verificare în raport cu care o organizaț ie poate fi evaluată structural ș i funcț ional.
evaluat.
Această notă va deveni mai definită pe măsură ce fiecare principiu este considerat.

Diviziunea muncii
Pentru ca o organizaț ie de poliț ie să fie eficientă, sarcinile de lucru trebuie să fie concepute astfel încât sarcini, funcț ii ș i activităț i similare să fie atribuite.

unei persoane sau grup pentru realizare.

Funcț iile poliț iei sunt subdivizate în unităț i care sunt descrise astfel:
1. Filiala - de obicei cea mai mare unitate din cadrul staț iei

[Link] - parte a ramurii care are o funcț ie la nivelul departamentului

[Link] - practic unul dintre elemenț ii funcț ionali ai unei divizii

Unitatea de Comandă
Unitatea de comanda presupune ca un individ să fie direct responsabil faț ă de un singur superior. Nicio persoană nu poate să servească eficient două
superiorii la un moment dat.

Lanț ul de comandă
În principal, acest principiu prevădere miș carea verticală a autorităț ii sus ș i jos prin canalele stabilite în organizaț ie.
ierarhie.
Pentru a ilustra acest concept, luaț i în considerare o direcț ie provenind din biroul ș efului de patrulă destinată forț ei de patrulă (în jos)
miș care).
Două niveluri de autoritate se află între ș eful de patrulă ș i ofiț erul de patrulă inspector.
Pentru că ambele niveluri sunt responsabile pentru diferite aspecte ale supervizării patrulelor, ambele trebuie să fie conș tiente de aceste directive.
Dacă oricare dintre supraveghetori este ocolit, acesta nu poate fi tras la răspundere pentru lipsa de cunoș tinț e.
În plus, performanț a îndatoririlor de supraveghere este grav afectată, iar o problemă potenț ial gravă este creată.

Delegarea responsabilităț ii ș i autorităț ii

Trebuie să existe o linie clară de autoritate normală care să se întindă de sus în jos în fiecare organizaț ie.
Autoritatea ș i responsabilitatea ultimă pentru o organizaț ie de poliț ie se află în vârful lanț ului de comandă - la ș ef.
Cu toate acestea, dacă un subordonat trebuie să fie responsabil pentru îndeplinirea unei sarcini date, el sau ea trebuie să primească autoritatea de a
îndepliniț i aceste responsabilităț i.
Este important ca responsabilitatea ș i autoritatea să fie definite clar.
Dacă ofiț erii de patrulă sunt însărcinaț i cu evaluarea timpului de răspuns al poliț iei într-o zi dată sau într-o situaț ie specifică, atunci
oficerul trebuie să primească autoritatea de a procura jurnalele de comunicare de la centrul de comunicare. Fără această autoritate,
între sarcina nu poate fi realizată.

Delimitarea responsabilităț ii ș i autorităț ii

O delimitare clară a responsabilităț ilor ș i autorităț ii este esenț ială pentru a preveni confuzia liniilor de autoritate.
Dacă responsabilitatea ș i autoritatea nu sunt definite clar, conflictele, duplicarea ș i suprapunerile de func ț ii duc la confuzie ș i
ineficienț ă.
Fiecare ofiț er ș i fiecare segment organizat de autoritate delegat pentru a îndeplini sarcina.
Domeniul de control
Numărul ofi ț erilor sau unită ț ilor care raportează direct supervizorului nu ar trebui să depă ș ească numărul care poate fi gestionat în mod fezabil ș i

coordonate ș i direcț ionate eficient.

Există un factor innumerabil care limitează controlul asupra duratei, inclusiv distanț a, timpul, cunoș tinț ele, personalitatea ș i complexitatea
munca care trebuie efectuată.
Nu este neobiș nuit să amendezi cincizeci sau ș aizeci de muncitori pentru a îndeplini funcț ia de identificare, raportându-se unui singur supervizor.

Pe de altă parte, pe măsură ce urcăm pe lanț ul de comandă ș i diversitatea funcț iilor creș te, numărul de indivizi pe care un
supravegherea executivă a poliț iei scade rapid.

Obiective
Toate elementele organizaț ionale trebuie să contribuie, direct sau indirect, la îndeplinirea obiectivelor întreprinderii.
Fiecare element organiza ț ional ar trebui să fie format pentru un scop definit, iar aceste scopuri trebuie să fie realizarea obiectivului major.
obiective.

Orice funcț ie de poliț ie ș i elemente organizaț ionale care nu sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor generale ar trebui să fie
eliminat.

Coordonare
Structura organizaț ională trebuie să faciliteze dezvoltarea unor relaț ii apropiate, prietenoase ș i de cooperare, în special între linie
ș i activităț ile personalului.

Coordonarea eficientă depinde aproape în întregime de comunicarea adecvată între toate elementele unei organizaț ii de poliț ie.

Timp
Serviciul de poliț ie se numără printre puț inele servicii publice care menț in un program de lucru de douăzeci ș i patru de ore. Este necesar pentru departament să
ofiteri desemnaț i în număr suficient pentru a face faț ă cerinț elor în orice moment dat.

Urmăreș te sau Schimbă

Atmizarea diviziei zilei pentru a asigura o alocare corespunzătoare a personalului. Schimburile sunt de obicei de opt ore consecutive, cinci zile, oferind o
oficer cu o săptămână de patruzeci de ore.

Cu toate acestea, orele de muncă ș i săptămânile de lucru mai lungi sunt comune. În plus, schimburile se suprapun frecvent pentru a oferi personal suplimentar.
în timpul perioadei de vârf.

Teritoriu
Distribuț ia teritorială este necesară pentru a asigura disponibilitatea ș i adecvarea generală a serviciului de patrulare pe întreg teritoriul unei jurisdicț ii.
Diviziunile geografice sau teritoriale ale departamentului pot fi descrise după cum urmează:

1. locaț ie post-fixată sau staț ionară (de exemplu, o intersecț ie de stradă specificată, un punct de supraveghere sau un birou sau birou atribuit).
2. Ruta sau Beat marcat - o porț iune de stradă de obicei alocată ofiț erilor de trafic ș i de patrulare, fie pe jos, fie mobil. Ruta are
caracteristicile de a fi continuu, într-o linie dreaptă, sau în linia de vedere.
3. Patrulă - o zonă geografică, din nou atribuită fie patrulelor pedestre, fie patrulelor mobile ș i ofiț erilor de trafic.
[Link] - două sau mai multe bătăi, rute, posturi sau orice combinaț ie a acestora.

Clientela
Distribuț ia serviciilor de patrulare în raport cu caracteristicile populaț iei deservite trebuie recunoscută ș i gestionată în
apărarea contemporană a legii. Dezvoltarea unităț ilor funcț ionale specializate exprimă principiul organizaț iei prin
clientelă.

Natura Oficiului unui Poliț ist

Un poliț ist trebuie să aibă mintea unui avocat, sufletul unui slujitor religios, inima unui asistent social, disciplina unui sergent de armată,
integritatea unui sfânt. El trebuie să creadă într-o comunitate a legii, în timp ce vede puț in, dar ilegialitate; să creadă în bunătatea omului,
în timp ce îl vezi pe bărbat cel mai adesea în cele mai proaste momente, depinde de fidelitatea lui, cunoaș te-i jurisdicț iile ca un sociolog, ș i el trebuie
înț elege oamenii ca un psiholog. El trebuie să aibă o viziune pe termen lung asupra vieț ii, ca un filosof, ș i totuș i să nu îș i piardă niciodată contactul cu realitatea.
OPERAȚIUNI POLIȚIENEȘ TI
Operaț iune de Poliț ie
Un alt cuvânt din marea colecț ie de terminologie a serviciului de poliț ie este operaț iuni. În cea mai mare parte, operaț iune este sinonimă
Funcț ia de linie. În conformitate cu definiț iile anterioare, operaț iunile sunt incluse atât funcț iile de linie primare, cât ș i cele secundare.

Subdiviziunea operaț iunii

Zonă.
1. Districtul - este o subdiviziune a unei provinciali ș i va consta dintr-un ora ș metropolitan sau un ora ș metropolitan ș i municipalită ț i adiacente.
oraș e mici, sau mai multe municipalităț i adiacente ș i oraș e mici.
2. Staton - este o subdiviziune a unui district ș i va consta dintr-o mare municipalitate sau un ora ș mic sau municipalită ț i/oras mic ș i unele
municipalităț i mai mici adiacente sau mai multe municipalităț i adiacente.
3. Substa ț ia este o subdiviziune a unei sta ț ii ș i va consta dintr-o mare municipalitate sau un ora ș mic sau o municipalitate în sine.

Unitatea de Operare a unei Staţii de Poliţie

1. Divizia de Patrulare/Sec ț ia - va fi responsabilă pentru prevenirea criminalită ț ii; păstrarea generală a păcii ș i ordinii; suprimarea criminalită ț ii, ș i
alte servicii de siguranț ă publică.
[Link] de Investiga ț ii\selecț ie - va fi responsabilă cu îndeplinirea obiectivelor de investiga ț ie penală, adică să
identifică ș i localizează partea vinovată ș i furnizează dovezi ale vinovăț iei sale prin proceduri penale.
[Link] ț ia de Control al Viciilor Sec ț ia - va fi responsabilă pentru neutralizarea sau suprimarea viciilor precum jocurile de noroc, prostitu ț ia ș i
abuz de substanț e

4. Divizia pentru Tineret/Sectiune - va fi în principal preocupată de copii ș i tineri, corectarea ș i rehabilitarea tinerilor
infractori.
5. Divizia de Informa ț ii / Sec ț ia - va lucra pentru detectarea crimelor de tip sindicat ș i a activită ț ilor criminale subtile, inclusiv subversiunea
ș i ameninț ări la adresa securităț ii statului.
6. Divizia de Trafic egistru- va fi responsabilă de aplicarea legilor ș i reglementarea traficului. Această sec ț iune este în principal
îngrijorat de ș oferi ș i pietoni.
7. Divizia de omucidere/Sec ț ia - va fi responsabilă de îndatorirea de a investiga cazurile de omucidere ș i crimă.
8. Substa ț ia Poli ț iei Municipale - se va ocupa de men ț inerea generală a păcii, ordinii ș i siguran ț ei publice în interiorul lor
jurisdicț ii respective. Substaț ia Poliț iei Municipale va consta din două secț ii principale cu funcț ii corespunzătoare.
indicat mai jos:

Secț ia de patrulare
1. Păstrarea păcii ș i ordinii
2. Suprimarea activită ț ilor criminale
3. Prevenirea criminalită ț ii

Activită ț i de inspec ț ie
5. Aplicarea legilor ș i reglementărilor legate de trafic
6. Prevenirea ș i controlul incendiilor

b. Secț iunea de investigaț ie

1. Investiga ț ia criminală
controlul vice
3. Controlul delincven ț ei juvenile
4. Custodia prizonierilor

Ofiț er de Pace al unei mici staț ii de poliț ie

Offiț erii de pace din staț iile mici de poliț ie sunt consideraț i generalisti. Cele mai multe staț ii de poliț ie mici, în limitele capacităț ilor lor, sunt
responsabil pentru toate activităț ile în domeniile aplicării legii ș i siguranț ei publice. Ei efectuează patrulări de rutină, efectuează controale ale premiselor

inspectie, efectuează investigaț ii criminale ș i de trafic, face arestări ș i, în alte moduri, asigură securitatea comunităț ii. În acest fel
statons, membrii ș i ofiț erii săi sunt în mare parte generalisti.
Fundal istoric asupra poliț iei
Poliț ia primitivă Aplicarea legii poate fi urmărită înapoi la locuitorii peș terilor, care erau aș teptaț i să urmeze anumite reguli sau să se confrunte
exil sau moarte. Obiceiurile prezentate în primele locuiri în peș teri pot reprezenta începutul legii ș i al aplicării legii.
ordonarea socială preistorică a constat din grupuri familiale mici care trăiau împreună ca triburi sau clanuri. Viaț a în grup a dat naș tere obiceiurilor pe care le împărtăș eau toț i

era de aș teptat să observe. Ș eful tribului avea puteri executive, legislative ș i judiciare ș i adesea numea membri ai tribului în
îndepliniț i sarcina specială de a proteja comunitatea împotriva depredării elementelor fără lege.

Aplicarea legii antice

Sumerienii
Cea mai veche înregistrare a popoarelor antice care au avut nevoie să standardizeze reguli ș i metode de aplicare pentru a controla comportamentul uman datează din
aproximativ 2300 î.Hr., când conducătorii sumerieni Lipithstar ș i Eshumma au stabilit standarde privind ceea ce constituie o infracț iune împotriva
societate.

Babilonienii
Codul regelui Hammurabi (2100 î.Hr.) – în timpul regelui babilonian Hammurabi, el a stabilit reguli pentru regatul său care
nu doar infracț iuni, ci ș i pedepse desemnate. Principiul codului era că cei puternici nu trebuie să lezeze pe cei slabi.
Hammurabi a originat principiul legal LEX Talionis - doctrina ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.

Egiptul antic
Egiptenii timpurii au stabilit legi ș i instanț e ș i o regulă de drept rudimentară. Prima relatare despre un sistem judiciar în dezvoltare
a apărut în Egipt în aproximativ 1500 î.Hr. sistemul judiciar era prezidat de judecători care erau numiț i de faraon. Ei
mai târziu a organizat patrule maritime ș i birouri vamale pentru a proteja comerț ul.

Grecia Antică
Grecii aveau un corp impresionant de aplicare a legii numit Eforii. În fiecare an la Sparta, un corp de Efori era ales ș i primea
aproape puteri nelimitate ca investigator, judecător, juriu ș i executor. Aceș ti cinci bărbaț i au prezidat de asemenea peste senat ș i adunare,
asigurându-se că regulile ș i decretele lor erau respectate. De la filozoful grec PLATON, care a trăit între 427 ș i 347 î.Hr., a fost
ideea că pedeapsa ar trebui să aibă un scop, mai degrabă decât să fie o simplă răzbunare.

Roma Antică
Romanii aveau un sistem de dezvoltare înaltă pentru administrarea justiț iei. Cele 12 Tablae (12 tabele) au fost primele legi scrise ale
Imperiul Roman. Se ocupă cu proceduri legale, proprietatea, codurile de construcț ie, obiceiurile de căsătorie ș i pedepsa pentru crime. La
în timpul domniei împăratului Augustus, el a creat Garda Pretoriană, care consta din aproximativ 7000 de soldaț i pentru a proteja palatul
ș i Cetatea Romei, împreună cu Cohotele Urbane pentru a păzi oraș ul. A creat aș a-numiț ii Vigiles care au fost desemnaț i ca
pompierii ș i, în cele din urmă, au primit responsabilităț i de aplicare a legii. Ca prima forț ă de poliț ie civilă, Vigiles uneori păstrau
pace foarte nemilos, de aici cuvântul vigilante. Un alt eveniment important a fost timpul lui Iustinian I, conducătorul Romei de Est
Imperiul (527 până în 265 [Link].) care a colectat toate legile romane ș i le-a pus în Codul lui Iustinian - au devenit cunoscuț i sub numele de Corpus Juris
Civilis care înseamnă Corp de Drept.
 Sistemul de Poliț ie Timpuriu
Sistemul de poliț ie este împărț it în diferite sisteme, ș i anume:

Perioada anglo-saxonă
Anglo-saxonii au avut un impact semnificativ în dezvoltarea forț elor de poliț ie timpurii. Următoarele sunt caracteristicile acestei perioade:
1. Sistemul de Poliț ie Tun - Tun este precursorul cuvântului oraș . Sub acest sistem, toț i rezidenț ii de sex masculin sunt obligaț i să păzească oraș ul ș i să
păstrează pacea ș i controlul, pentru a proteja viaț a ș i proprietatea de prejudiciu sau tulburare.

[Link] ș i strigăt - un sistem de prindere a unui criminal prin care o plângere se duce în mijlocul străzii ș i strigă pentru a chema toț i bărbaț ii să
adunare. Victima îș i depune plângerea la adunare ș i oferă detalii despre locaț ia autorului. Toț i rezidenț ii de sex masculin ar trebui apoi
procedează la localizarea ș i arestarea vinovatului. Când este arestat, se desfăș oară un proces care îi oferă vinovatului ocazia de a se apăra.

3. Judecătorul Regal - o persoană care conduce o investigaț ie criminală ș i dă pedeapsă. Pedeapsa se potriveș te de obicei crimei comise.

4. Judecata prin supliciu - un sistem de determinare a vinovăț iei ș i nevinovăț iei în vremurile antice, care se baza pe teste dureroase de abilităț i. De obicei, este...
însoț it de pedepse dure. De exemplu, suspecț ii erau obligaț i să-ș i ț ină mâinile în ulei sau apă fiartă. Când nu erau răniț i, acest lucru indica
vinovăț ia ș i suspectul plasat sub pedeapsă.

Perioada Normală de Poliț ie (1066-1285)

1. Sistemul Shire-Rieve - Anglia în timpul lui William Norman a împărț it Anglia în 55 de districte militare cunoscute sub numele de Shire-Rieve.
districtele, Rieve a fost conducătorul care face legi, dă judecăț i ș i impune pedepse. El a fost asistat de un constabil (precursorul unui
cuvântul constabulary)

2. Judecătorul călător - cel responsabil de pronunț area judecăț ii, care a fost preluat de la Shire-Rieve în urma unor abuzuri comise de Rieve.

[Link] lui Henric - legea Regelui Henric I. În această perioadă:

a. infracț iunile au fost clasificate ca fiind împotriva regelui ș i a individului

b. poliț iș tii erau consideraț i funcț ionari publici

c. poliț ia ș i cetăț enii au puterea extinsă de a aresta
d. a fost creat un mare juriu pentru a investiga faptele legii.

4. Legile Magna Carta au fost adoptate la cererea Cavalerilor Meseriei Rotunde ș i l-au obligat pe rege să le semneze. Exemple de
principiile dreptului includ următoarele:
a. niciun om liber nu va fi luat sau întemniț at, dezvăluit sau declarat în afara legii, decât prin hotărârea legală a colegilor săi.
b. nicio persoană nu ar trebui să fie judecată pentru omor, cu excepț ia cazului în care există dovada corpului victimei

c. Începerea guvernului naț ional ș i local, precum ș i legislaț ia.

Perioada Westminster de Poliț ie (1285-1500)

1. Statutul din 1295 - această lege prevedea închiderea porț ilor Londrei la apusul soarelui. Începerea sistemelor de carantină.
2. Judecător de pace - aceasta era o poziț ie care oferă unei persoane puterea de a aresta, urmări ș i impune închisoarea.
3. Curtea Star Chamber - o curte specială care judecă infracț iunile împotriva statului.

Sistemul modern de poliț ie

Această perioadă a ieș it în evidenț ă când un proiect de lege pentru înființ area Scotland Yard a fost adoptat de parlamentul Angliei. A fost sponsorizat
şi extins de Sir Robert Pell, care a fost numit primul şef al organizaţiei de poliţie. El a fost numit Tatăl
Sistemul modern de poliț ie datorită contribuț iilor sale la modernizarea forț elor de poliț ie. Următoarele sunt principiile care au fost
considerate în organizarea ș i administrarea Scotland Yard cunoscut sub numele de Principiile Peel:
 O for ț ă de poli ț ie stabilă ș i eficientă ar trebui să fie sub controlul guvernului.
2. Absen ț a crimei este cel mai bun dovadă a eficien ț ei.
3. Distribu ț ia rapidă a noută ț ilor către oameni este esen ț ială.
4. Distribu ț ia corectă a personalului în func ț ie de schimb ș i de oră.
5. Cea mai bună calitate a ofi ț erilor de pace este controlul temperamental.
6. Selectarea ș i instruirea corespunzătoare sunt baza eficien ț ei.
7. Poli ț ia nu poate func ț iona corect fără sprijinul necondi ț ionat al oamenilor.
8. Fiecare poli ț ist trebuie să se vândă oamenilor.
Ofi ț erii de poli ț ie trebuie să facă un efort suplimentar pentru a ajuta sau asista oamenii.

Poliț ia Naț ională din Filipine

Poliț ia Naț ională Filipineză sau PNP este forț a naț ională de poliț ie a Republicii Filipine, având un efectiv de
113,928 până la sfârș itul lunii iulie 2007. Oferă servicii de aplicare a legii prin poliț ia sa regională, provincială, municipală, districtuală ș i locală
unităț i în toate insulele. Creat prin virtutea Legii Republicii 6975, cunoscută ș i sub numele de „Departamentul de Interne ș i Local
Legea guvernului din 1990", PNP a fost înființ at pe 29 ianuarie 1991, la Camp Crame, oraș ul Quezon, când Philippine
Constabulary ș i Poliț ia Naț ională Integrată au fost desființ ate aș a cum este prevăzut de lege.

Istoria Poliț iei Timpurii

Poliț ia organizată a început în anii 1500, când bărbaț ii de noapte sau bantayans patrulau străzile din Manila. Bărbaț ii de noapte erau sub
direcț ia alguacilului care le-a furnizat muschete ca arme ș i clopote de alarmă ca mijloace de comunicare.
În 1836, autorităț ile coloniale spaniole au format Cuadrillo, o forț ă de poliț ie rurală, pentru a impune pacea în mediul rural. Ș ase ani mai târziu,
funcț ia sa generală a fost preluată de Cuerpo de Carabineros de Seguridad Pública.
Carabineros de Seguridad Pública a fost organizat în 1712 cu scopul de a captura infractorii guvernului spaniol.
Filipinezii au servit până la gradul de sergent sub comanda ofiț erilor spanioli. Era versiunea anterioară a puș caș ilor montaț i în
istoria sistemului de poliț ie din Filipine.
În 1852, temuta Guardia Civil a preluat atribuț iile de menț inere a păcii în insulele aflate sub un Decret Regal.
provinciile erau compuse în principal din filipinezi care lucrau sub jurisdicț ia alcaldelor sau primarilor. Ei au urmat o
structura militară ș i a primit pregătire semi-militară, dar îi lipseau alte dimensiuni ale serviciului de poliț ie de astăzi.
Capturarea generalului Emilio Aguinaldo, preș edintele primei republici filipineze, a semnalat începutul ocupaț iei americane a
Filipine. Menț inerea păcii ș i ordinii, în special în mediul rural, a rămas cea mai mare problemă a americanilor.
Americanii nu au reuș it să supună susț inătorii lui Aguinaldo, cum ar fi gen. Macario Sakay. Hostilităț ile au continuat în Batangas, Mindoro.
Cebu, Bohol ș i Samar. O solu ț ie militară la problema păcii ș i ordinii a fost exclusă, de aici, na ș terea Philippinei.
Jandarmerie.

Campanii de pacificare
Pentru a lupta împotriva legilor lăsate la voia întâmplării, Constabulary filipinez a împăr ț it întreaga ț ară în districte de constabulary. Banditismul era
răspândită în sudul Luzonului. Înregistrările se refereau la bandiț i ca tulisanes. Stilul de luptă al primilor constabili americani ș i
bandiț ii erau „om la om, pe jos ș i, în general, cu arme ș i bolo.”
Soldaț ii americani au avut o vreme grea să respingă tulisanes în lupta lor în munț i, deoarece duș manii lor erau familiarizaț i cu
terenul. Malarai ș i holera au fost bolile care au afectat trupele americane ori de câte ori efectau patrulări pe jos în
pădurile de la marginea civilizaț iei.

Forț a Insulară
Americanii sunt credita ț i pentru crearea Constabulariei Filipineze, principalul instrument al autorită ț ilor civile pentru
menț inerea păcii ș i ordinii. PC a început ca o unitate mică - Forț a Insulară în 1901.
A fost înființ at prin Legea Organică nr. 175, adoptată de a doua Comisie Philippine pe 18 iulie 1901. Jandarmeria
apoi era compus din ș ase mii de bărbaț i conduș i de ofiț eri americani ș i foș ti membri ai Gărzii Civile Spaniole. Sub o atenț ie sporită
Direcț ia ș i controlul american, a funcț ionat ca o organizaț ie militară.
De la înființ area sa, Poliț ia a desfăș urat în principal funcț ii de aplicare a legii ș i siguranț ă publică. Ofiț erii săi
ș i bărbaț ii au servit cu distincț ie atât în domeniul aplicării legii, cât ș i în combaterea violenț ei ș i a ilegalităț ii, ș i în diverse
aspecte ale serviciului public.
A existat chiar în istorie momente când au îndeplinit atribuț iile de profesori, inspectori sanitari, moaș e, medici ș i pădurari.
 Constabulary filipinez a fost mandat ca o organizaț ie civilă pe 15 martie 1945, când a fost plasată sub comanda generală
supravegherea Interioarelor a fost apoi transferată la Secretarul Apărării Naț ionale pe 30 martie 1950.
Secretarul de Interne avea supervizare asupra Jandarmeriei începând cu 13 ianuarie 1939 până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
o forț ă de poliț ie insulară, ofiț erii Constabulary purtau titlul civil de „inspector”. Datoria lor de menț inere a păcii era limitată la
zone unde regimul militar fusese ridicat.

Jandarmeria în război
Participarea Constabulariei în anii întunecaț i ai Celui de-al Doilea Război Mondial a început odată cu declaraț ia preș edintelui Roosevelt despre o
starea de urgenț ă în Statele Unite. Manila s-a pregătit pentru război.
Cuvântul fusese trimis: Japonia, aliatul puterilor Axei în Asia, va ataca în curând Îndepărtatul Est. Filipinii s-au trezit în dimineaț a
de 8 decembrie 1941 la vestea că japonezii au atacat Pearl Harbor.
Primul război de victime ale Jandarmeriei a provenit din bombardarea instalaț iei Pan-American Airways din San Pedro, Makati.
după-amiaza zilei de 8 decembrie. Şase constabili din compania de rezerve au fost răniţi.
Zilele ș i lunile următoare au asistat la bombardamente japoneze necruț ătoare asupra obiectivelor de marcă ale ț ării, a aerodromurilor ș i a bazei navale.

Marș ul Morț ii
Japonezii ocupaseră Manila, dar au fost surprinș i că nu existau forț e de apărare care să aș tepte să fie capturate. Forț ele japoneze apoi
a început asediul de la Bataan, ordonând patru regimente de infanterie cu suport de artilerie ș i tancuri pentru a zdrobi americanii ș i filamii
soldaț i.
Japonezii s-au pregătit atunci să transfere prizonierii ș i trupele care s-au predat la Campo’ Donnel în Capas, Tarlac.
cunoscută sub numele de "Marș ul Morț ii." Din cauza torturii ș i a foametei, 4.326 de prizonieri de război au murit în infamul marș .

Constabularia de după război

Județ ul a fost lăsat în ruine după Al Doilea Război Mondial. Manila era în ruine. Arme de foc lăsate liber ș i cadavre împrăș tiate în jur.
străzile. Aceasta a fost, de asemenea, perioada în care ideologia comunistă fusese propagată în mediul rural ș i susț inătorii fervenț i se aflau în...
a fost câș tigat.

Hukbong Mapagpalaya ng Bayan sau Hukbalahap a devenit o forț ă de temut în Luzonul Central.
Hukbalahap s-a născut în Pampanga ș i a fost generat de un sistem feudal de terenuri în provincie dominat de proprietarii de terenuri.
Pampanga a fost un "teren ideal" pentru tulburările agrariene. A obț inut statut legal în timpul ocupaț iei japoneze când s-a fuzionat
cu forț ele guerrilla în lupta împotriva japonezilor.
Miș carea comunistă, între timp, a profitat de problemele agrariene ale ț ării pentru a-ș i cimenta prezenț a. Tulburările agrariene
era prevalent în terenurile agricole din Luzon, precum ș i în haciendas-urile întinse din sud.
Luis Taruc a devenit un lider al HMB-urilor ș i ș i-a fondat propriul guvern în Luzonul Central. A fost în această perioadă turbulentă că
Constabularia Filipină a fost reactivate în Comandamentul Poliț iei Militare.
Confruntându-se cu probleme de pace ș i ordon, Comandamentul Poliț iei Militare suferea din cauza propriilor crize interne.
Ultimul război a ucis mulț i ofiț eri. A existat o lipsă de personal instruit care ar fi folosit pentru a aborda problemele.
Înregistrările poliț iei au arătat că erau aproximativ 20.000 de Hukbalahaps în Luzon în 1946. Comandamentul Poliț iei Militare, pe
pe de altă parte, avea 23.000 de înscriș i informali.

Reorganizare
Pe 1 ianuarie 1944, Comandamentul Poliț iei Militare a fost desființ at prin Ordin Executiv Nr. 94 emis de Preș edintele Manuel A.
Roxas. Cei 12.000 de ofiț eri ș i bărbaț i ai Comandamentului au fost absorbiț i de noua Poliț ie Constabulă Philippine. PC-ul revitalizat
era responsabil de pacea ș i ordinea ț ării "cu excepț ia celor care erau pur militar în natură."
Gen. Brig. Mariano Castañeda a devenit ș ef al PC ș i a instituit reforme. Pe 21 iunie 1948, preș edintele Elpidio Quirino a oferit
amnistie generală pentru Huks. Taruc, care fusese ales membru al Congresului reprezentând Pampanga, s-a întors la Manila. Dar
Taruc nu avea planuri de a se preda. A mers la Manila doar pentru a-ș i încasca salariile restante ș i a folosit banii pentru camarazii săi.
operaț iuni în Centrul Luzon.
Preș edintele Ramon Magsaysay a fost creditat pentru slăbirea miș cării Huk prin mobilizarea Jandarmeriei Filipineze. Magsaysay
a folosit „atingerea prietenoasă” pentru a-i câș tiga de partea sa pe Huks, construind drumuri pentru ei ș i oferindu-le terenuri.
Ascensiunea Partidului Comunist din Filipine
Încercarea constabulary-ului filipinez de a menț ine pacea ș i ordinea nu s-a încheiat cu decimarea Huk-ilor.
Pe 26 decembrie 1968, Jose Maria Sison, un student la Ș tiinț e Politice la Universitatea din Filipine, a fondat Partidul Comunist
Partidul din Filipine.
Ideologia comunistă s-a răspândit printr-un mic grup de discuț ii numit Kabataan Makabayan, organizat de Sison ș i colegii săi
în mijlocul anilor 60. Sison a ajuns apoi să devină liderul CPP ș i a organizat aripa militară a CPP, Noul Popor.
Armata.
Dar comuniș tii au suferit o lovitură devastatoare pe 9 ianuarie 1969 din mâinile jandarmeriei care a ucis cel mai mare număr de
lideri comuniș ti într-o întâlnire în Orani, Bataan.

Comandamentul Metropolitan PC
Explozia demonstraț iilor în masă ș i violenț ei în a doua parte a anilor '60 ș i eforturile de expansiune ale comuniș tilor
miș carea a declanș at crearea Comandamentului Metropolitan al PC.
Pentru a potoli tulburarea, pre ș edintele Ferdinand Marcos a emis Ordonan ț a Executivă Numărul 76 pe 14 iulie 1967, stabilind PC
Metrocom, care a devenit forț a de ș oc a PC-ului, deoarece a fost autorizat să efectueze patrulări 24/7 în întreaga Metro Manila ș i a fost
însărcinat să „completeze sau să sprijine acț iunea poliț iei locale în reprimarea ș i prevenirea crimelor...”

Legea Martal ș i PC
Constabulara Filipineză a avut un rol esenț ial când preș edintele Marcos a declarat Legea Marț ială pe 21 septembrie 1972.
Marcos a mobilizat Constabulary ș i alte servicii majore ale armatei pentru a demonta "opoziț ia neconstituț ională" ș i pentru a
prevenirea hooliganismului ș i gangsterismului pe scară largă. Convins că era necesară restructurarea bazei sociale care a generat
lipsa de lege, Marcos a reorganizat maşina guvernamentală pentru a efectua schimbările dorite în domeniul social, economic şi politic
structuri.
Pe 21 martie 1974, preș edintele Ferdinand E. Marcos a semnat decretul prezidenț ial 421 prin care unifică toate serviciile de poliț ie, pompieri ș i închisoare în

Metro Manila. Mutarea a fost semnificativă, deoarece a creat o forț ă de elită, Forț a de Poliț ie Metropolitană, care a fost plasată sub egida
al PC Metrocom. Decretul a fost, de asemenea, primul pas în îndeplinirea mandatului constituț ional pentru o forț ă naț ională de poliț ie integrată.
Forț a Metropolitană de Poliț ie a fost însărcinată să realizeze integrarea tuturor unităț ilor de poliț ie la nivel naț ional. Brigadier General Prospero A.
Olivas, generalul comandant al Metrocom-ului, a fost desemnat să lanseze proiectul pilot sub supravegherea lui Fidel V.
Ramos ș i Generalul Brigadier Cicero C. Campos, adjunct al ș efului pentru probleme de poliț ie.
Generalul Olivas ar avea puterea ș i conducerea asupra Metrocom, inclusiv miș cări tactice, strategice, desfăș urări,
plasamentele ș i utilizarea întregii forț e ș i instruirea acesteia.

Pe 8 august 1975, Marcos a emis Decretul Preziden ț ial nr. 765, stabilind Poli ț ia Na ț ională Integrată cu Filipinele
Constabulary ca nucleu ș i toț i ofiț erii de poliț ie ca componente.
Toț i au fost plasati sub supravegherea Ministerului Apărării Naț ionale.
Crearea Poliț iei Naț ionale din Filipine
Revoluț ia Populară din 1986 a văzut naș terea Constituț iei din 1987, care includea o prevedere referitoare la PNP care urma să fie
„naț ional ca domeniu ș i civil ca caracter.”
În 1991, Poliț ia Naț ională din Filipine a fost creată prin adoptarea Actului Republicii nr. 6975, cunoscut ș i sub numele de "Departamentul
al Legii privind Administraț ia Interioară ș i Guvernul Local din 1990.

Principalele autori ai Actului Republicii 6975 au fost senatori Ernesto N. Maceda ș i Aquilino Pimentel, congresmani Jose S.
Cojuangco Jr. ș i Rodrigo Gutang.
La semnarea sa ca lege pe 13 decembrie 1990, PNP a trecut printr-o perioadă tranzitorie; iar pe 31 martie 1991, preș edintele Corazon
Aquinon l-a numit pe Generalul Cesar Nazareno ca primul Director General al Poliț iei Naț ionale Filippine.
Pe 29 ianuarie 1991, la Camp Crame, Quezon City, Constabulary Filipinez ș i Poliț ia Naț ională Integrată au fost retrase.
oficial ș i Poliț ia Naț ională din Filipine s-a născut.
Ca orice organizaț ie nouă în evoluț ie, PNP a suferit de dureri de naș tere. Pentru a aborda aceste preocupări, Legea Republicii 8551 sau PNP
Legea de Reformă ș i Reorganizare din 1998 a fost adoptată pe 17 februarie 1998 pentru a modifica anumite dispoziț ii ale Legii Republicii Nr. 6975.
Această miș care a fost ca răspuns la urgenț a crescândă de a transforma PNP "într-o poliț ie mai receptivă, eficientă ș i relevantă".
organizaț ie.
Sub această lege, PNP va fi consolidată ș i evoluată într-o forț ă de poliț ie foarte eficientă, orientată spre comunitate ș i servicii.
ș i complet responsabil în îndeplinirea acț iunii sale.
Ofiț er
Ofiț erii de formare pentru Poliț ia Naț ională a Filipinelor sunt recrutaț i din Academia Naț ională a Filipinelor, precum ș i prin intrare laterală.
pentru discipline ș i cerinț e specializate, cum ar fi medici, ingineri ș i alte poziț ii tehnice.
Academia Naț ională de Poliț ie din Filipine se află în Silang, Cavite ș i este principala ș coală de formare pentru PNP.

Recrutare ș i formare
PNP desfăș oară programe regulate de recrutare, în funcț ie de alocările bugetare anuale. Nivelul de intrare pentru personalul fără comisie
ofiț erii sunt de rangul de Ofiț er de Poliț ie 1 sau PO1, cu un salariu de început de 14.265,00 RON, inclusiv indemnizaț ii.
Recruț ii noi urmează un Curs de Pregătire de Bază pentru Poliț ie timp de ș ase luni ș i un Program de Instruire în Teren pentru încă ș ase luni înainte de
desfăș urare în diferite unităț i.
Legea Republicii nr. 6975 Aprobată: 13 decembrie 1990 - O Lege care stabileș te Poliț ia Naț ională Filipino sub o reorganizare
Departamentul de Interne ș i Guvernare Locală ș i pentru alte scopuri. POLIȚ IA NAȚ IONALĂ FILIPINEZĂ (PNP) Filipine
Poliț ia Naț ională (PNP) a fost înființ ată iniț ial constând din următoarele:

Pe 8 august 1975, Marcos a emis Decretul Prezidenț ial nr. 765, stabilind Poliț ia Naț ională Integrată cu Constabularyul Filipinez ca
nucleul ș i toț i ofiț erii de poliț ie ca componente.

Toț i au fost plasaț i sub supravegherea Ministerului Apărării Naț ionale.

Crearea Poliț iei Naț ionale din Filipine

Revoluț ia Poporului din 1986 a dus la naș terea Constituț iei din 1987 care includea o dispoziț ie referitoare la PNP care urma să fie „naț ională în amploare
ș i de natură civilă.

În 1991, Poliț ia Naț ională Filipineză a fost creată prin adoptarea Legii Republicii nr. 6975, cunoscută sub numele de „Departamentul de
Legea privind Internele ș i Guvernarea Locală din 1990.

Principalele autori ai Legii Republicii 6975 au fost senatorii Ernesto N. Maceda ș i Aquilino Pimentel, congresmanii Jose S. Cojuangco Jr. ș i
Rodrigo Gutang.

Odată cu semnarea sa ca lege pe 13 decembrie 1990, PNP a trecut printr-o perioadă de tranziț ie; iar pe 31 martie 1991, preș edintele Corazon Aquino
l-a numit pe Generalul Cesar Nazareno ca primul Director General al Poliț iei Naț ionale Filipineze.

Pe 29 ianuarie 1991, la Camp Crame, oraș ul Quezon, Constabulary Philippine ș i Poliț ia Naț ională Integrată au fost retrase oficial ș i
Poliț ia Naț ională Filipineză a fost înființ ată.

Ca orice organizaț ie nouă în evoluț ie, PNP a suferit de dureri de naș tere. Pentru a aborda aceste preocupări, Legea Republicii 8551 sau reforma PNP
Legea de reorganizare din 1998 a fost adoptată pe 17 februarie 1998 pentru a modifica anumite dispoziț ii ale Legii Republicii nr. 6975.

Această mutare a fost ca răspuns la strigătul tot mai mare de a transforma PNP „într-o organizaț ie de poliț ie mai receptivă, eficientă ș i relevantă.”

Sub această lege, PNP va fi consolidat ș i transformat într-o forț ă de poliț ie extrem de eficientă, orientată spre comunitate ș i servicii ș i complet
responsabil pentru desfăș urarea acț iunii sale.
Ofiț er
Ofiț erii de instruire pentru Poliț ia Naț ională din Filipine sunt recrutaț i din Academia Naț ională din Filipine, precum ș i prin intrare laterală.
pentru discipline ș i cerinț e specializate, cum ar fi medici, ingineri ș i alte poziț ii tehnice.
Academia Naț ională de Poliț ie a Filipinelor se află în Silang, Cavite ș i este principala ș coală de formare pentru PNP.

Recrutare ș i Formare
PNP desfăș oară programe regulate de recrutare, în funcț ie de alocările bugetare anuale.
Nivelul de intrare pentru ofiț erii care nu sunt încadraț i pe comision este gradul de Ofiț er de Poliț ie 1 sau PO1, cu un salariu de început de 14.265,00 P, inclusiv

indemnizaț ii.
Recruț ii noi urmează cursul de bază pentru recrutarea poliț iș tilor timp de ș ase luni ș i un program de instruire în teren pentru încă ș ase luni înainte de
deplasare la unităț i diverse.
Legea Republicii nr. 6975 Aprobată: 13 decembrie 1990
O lege prin care se înființ ează Poliț ia Naț ională Filipineză sub un Departament de Interne ș i Administraț ie Locală reformat, ș i pentru
alte scopuri. POLIȚ IA NAȚ IONALĂ FILIPINEZĂ (PNP) Poliț ia Naț ională Filipineză (PNP) a fost înființ ată iniț ial constând din
următoarele:

Legea Republicii Nr. 6975 Aprobată: 13 decembrie 1990 - O lege care stabileș te Poliț ia Naț ională a Filipinelor sub un Departament reorganizat
Ministerul de Interne ș i Guvernare Locală ș i pentru alte scopuri. POLIȚ IA Naț ională FILIPINEZĂ (PNP) Poliț ia Naț ională Filipineză (PNP) a fost
stabilit iniț ial constând în următoarele:

a. Membrii forț elor de poliț ie care au fost integraț i în Poliț ia Naț ională Integrată (INP) conform PD 765;
b. Ofiț erii ș i personalul înrolat ai Jandarmeriei Filippineze (PC) care includ:
•Cei desemnaț i cu Comanda Narcoticelor (NARCOM);
•Cei desemnaț i în cadrul Serviciului de Investigaț ii Criminale (SIC);
•Cei din serviciile tehnice ale AFP desemnaț i cu PC.
•Operativi civili ai CSI.

c. Operativii regulativi ai fostei Inspecț ii, Investigaț ii ș i Filtrare a NAPOLCOM pot fi absorbiti ș i ei de PNP.
în plus, PNP-ul va prelua Oficiul Comitetului Naț ional de Acț iune împotriva Pirateriei Aeriene (NACAH) din DND, toate funcț iile acesteia
Comandamentul de Securitate al Forț elor Aeriene Filipineze (PAFSECOM), precum ș i funcț iile de poliț ie ale Gărzii de Coastă.