tema

49 DIBUJO

Sistem axonometric ortogonal.

Punct, dreaptă ș i plan. Intersecț ii.
Reprezentări ale figurilor plane ș i
de solide.

Tematica 1993
 tema 49

desen

[Link], linie, plan

[Link] stridorelor

[Link] punctului O

[Link]ț ii de o dreaptă

[Link] planului

[Link] natural

[Link] ț ii
[Link]ț ia planurilor

[Link]ț ia dreaptă ș i plan

[Link] unei drepte pe o diagramă

[Link] de intersecț ie al trei plane

[Link] figurilor plane

[Link] sistem diédricOalaxOnOmétricO y ViceVersa

[Link] unei figuri conț inute într-un plan oblic

[Link] unei figuri în celelalte planuri ale sistemului

[Link] unui octogon regular stelat

[Link] solidelor

3
 tema 49

desen

Introducere

În tema anterioară s-au studiat proprietăț ile generale ale axonometricii

ortogonale care servesc ca bază pentru reprezentarea punctului, liniei ș i planului ș i pentru
rezolvarea grafică a problemelor în spaț iu, care vor fi fundamentale în
dibujo de perspectivas de forme planuri ș i corpuri spaț iale, ș i care se pot
aplica, fără discriminare, în cele trei sisteme din acest grup, ceea ce dovedeș te gene-
realitatea metodei.
Odată ce a fost văzută reprezentarea punctului, liniei ș i planului, se vor studia proprietăț ile
de la intersecț iilor, ale căror fundaț ii sunt analoge cu cele deja explicate în
dihedron, pentru a trece la aplicarea sa directă în ceea ce priveș te perspectiva de
corpuri. Cele mai interesante sisteme pentru acest lucru sunt cel izometric ș i cel dimetric.
Primul pentru simplitatea sa ș i al doilea pentru claritatea mai mare a imaginii.
Deș i reprezentarea axonometrică este mai laborioasă decât cea dihedrică,
empleo s-a generalizat de la începutul secolului trecut, deoarece ale sale
imaginile sunt foarte clare ș i intuitive ș i, uneori, chiar mai reale decât
perspectiva conică, dacă se aleg corespunzător axele.

5
tema 49

desen

1Punct, linie, Plan

[Link]

Triedrul de referinț ă se formează, aș a cum s-a spus anterior, din trei plane care se intersectează.
ortogonal între ele. Aceste plane, care sunt considerate nelimitate, împart spaț iul în opt
regiuni numite triedre sau octante. Pentru ordonarea lor se ia ca prim triedru determinat
nado pe axele sale pozitive. Sensul pozitiv se acceptă că este cel care merge de la origine sau vârf
către regiunea ocupată de observator (Fig. 1).

[Link] punctului O

Fie un punct în spaț iul A; dacă îl proiectăm octogonal pe fiecare dintre planuri
coordonate, vom obț ine proiecț iile A’1, A’2y A’3. Prin urmare, pentru a reprezenta un punct
vom avea patru proiecț ii: directă A, orizontală A’1, la verticala prima A’2y vertical a doua
A’3(Fig. 2).
Cunoscând două dintre aceste proiecț ii, se poate determina punctul complet. Să presupunem
ce se dau A’3y A’2de un punct în spaț iu ș i vrem să găsim celelalte două proiecț ii. Trasăm
de A’2la paralela al eje Y y por A’3la paralela la axa X; ambele se intersectează în A proiecț ia directă a
punct. Pentru a determina cealaltă proiecț ie, trasăm prin A’3y A’2paralele la Z care vor tăia X ș i Y.
Trasând prin punctul de intersecț ie cu X paralela la Y, ș i prin punctul de tăiere cu Y paralela la X, ne
da la proiecț ia A’1buscada (Fig. 3).

Figura 1.

Figura 2.

6
 tema 49

desen

Figura 3. Figura 4.

X alfabetul punctului
Se denumeș te astfel diversele poziț ii pe care le poate ocupa un punct în fiecare dintre regiunile
în ce se consideră împărț it spaț iul de planurile trădătorului ș i proiecț iile acestora corespunzătoare
nes în sistemul axonometric.

X puncte situate în trioduri

Vom reprezenta cele patru proiecț ii ale unui punct situat în fiecare dintre cele opt triedre.
Având în vedere cele două sensuri + ș i - ale fiecărui ax de la origine, vedem că tridreptul prin-
cipal se numeș te prin: X, +Y, +Z (Fig. 4).
Punctul A se află în triedrul +x, +y, +z. Proiecț ia sa directă este A, proiecț ia orizontală A', verticală
prima A», ș i a patra proiecț ie, verticala a doua A'''
Se observă că liniile de referinț ă care unesc proiecț iile punctului formează un paralelogram
pedo; acest lucru se datorează faptului că proiecț iile punctului asupra planurilor coordonate sunt paralele
la axele, fiind aceasta condiț ia pe care trebuie să o îndeplinească proiecț iile punctului.

Din cauza asta, deș i fiecare punct din spaț iu are patru proiecț ii, sunt necesare doar
două pentru a defini punctul; în general se reprezintă prin proiecț ia sa directă A ș i o axonă
metrice (plan sau faț adă).
Celelalte puncte din Fig. 4 sunt în următoarele tripe:
Punct B: triedro +x -y +z
Figura 5.
Punctul C: triedro -x -y +z
Punctul D: triedro -x +y +z
În toate aceste puncte, cota z, distanț a de
punctul pe planul orizontal este pozitiv; asta sig-
niciodată că proiecț ia sa directă este întotdeauna
deasupra proiecț iei orizontale.
Se reprezintă puncte sub plan
orizontal, astfel încât cota z va fi întotdeauna ne-
gativa, sau ceea ce este acelaș i lucru, proiecț iile sale
horizontale sunt situate deasupra lor
proiecț ie directă (Fig. 5).

7
tema 49

desen

Situaț ia punctuală:
Punctul E: triedru +x +y -z
Punctul F: triedro +x -y -z
Punct G: triedro -x -y -z
Punctul H: triedro -x +y -z
Planurile coordonate sunt considerate opace; se presupune că observatorul este plasat în primul
triedrul superior de ariste OX, OY, OZ, prin care acesta va fi văzut ș i celelalte vor fi ascunse.
Astfel, punctul A cu coordonatele +x +y +z va fi considerat ca aparț inând primului octant superior,
în timp ce B (-x, -y, +z) ș i C (-x, +y, -z) sunt ascunse deoarece aparț in celui de-al treilea cadran ș i celui de-al patrulea
inferior (u octavo octante) respectiv.
Coordonatele se măsoară pe desen, la scala axonometrica a fiecărui ax, sau multiplicând-o
previamente prin coeficientul de reducere.

X punctele situate în plane

În fiecare plan al triedrului se pot considera patru cadrane, astfel încât se obț in douăsprezece
poziț ii diferite ale unui punct situat în unul dintre planurile sistemului.
Fiecare punct conț inut într-un plan al prismelor are coordonata paralelă cu axa căreia îi este nulă.
perpendicular. Astfel, punctele P, Q, R ș i S, situate în planul XOY, au coordonata z nulă,
punctele T, V, A ș i V sunt în planul ZOX ș i au coordonata nulă, iar punctele B, C, E ș i D sunt în
planul ZOY, având coordonata x nulă. Cele doisprezece poziț ii pot fi rezumate astfel: P (+x, +y,
O), Q (+x, -y, O), R (-x, -y, O), S (-x, +y, O); T (+x, O, +z), V (-x, O, +z), A (-x, O, -z), V (+x, O, -z); B (O, +y, +z)
C (O, -y, +z), E (O, +y, -z), D (O, -y, -z).
De asemenea, se verifică faptul că: orice punct care se află într-un plan coordonat are proiecț ia sa directă.
confundată o coincidenț ă cu proiecț ia asupra planului considerat; celelalte două proiecț ii
sunt pe axele care formează planul căruia îi aparț ine (Fig. 6).

X puncte situate în losejes

Ș i un punct se află deasupra
axele, poate ajunge să ocupe Figura 6.
ș ase poziț ii, în funcț ie de
cuentre în regiunea pozitivă
o negativia lor. Numai
au o coordonată distinctă

Figura 7.

8
 tema 49

desen

ta de zero, ș i este cea care corespunde axei pe care se situează, afectată de semnul său. Punctele
situate în x au coordonate y nule, fiind x respectiv pozitiv sau negativ, ș i aș a se întâmplă
cu punctele situate pe celelalte două axe.
Ș i dacă un punct se află pe unul dintre axe, proiecț ia sa directă coincide cu proiecț iile punctului
despre planurile coordinate care trec prin acel ax, iar a patra proiecț ie va fi în origine
(Fig. 7).

X punct situat în originea sistemului

Ș i dacă punctul considerat este originea sau vârful tridedrului, cele patru proiecț ii ale punctului sunt
confundate cu el (Fig. 8). În figură, punctul este desemnat prin O-O’-O’’-O’’’.

X punct situat în planul proiectant al unui eje

Planul proiectant al unui ax este acela care trece prin di-
axul eje este perpendicular pe planul pătratului. Punctul Q de
Figura 8.
figura este deasupra planului proiectant al axei x deoarece are
sus proiecț ii directe Q ș i verticale a doua Q’’’ asupra
proiecț ia axei X; fiind aceasta singura condiț ie care
indică că un punct aparț ine planului proiectant al unui
eje (Fig. 9).

[Link]ț ii de o dreaptă

O dreaptă în spaț iu se defineș te cunoscând două dintre ale sale

puncte. Având în vedere două puncte P-P' ș i Q-Q', prin două dintre acestea
proiecț ii, dreptul pe care îl definesc se obț ine unind pro-
proiecț ii omonime ale punctelor. Proiecț ia directă Figura 9.
r trece prin P ș i Q, iar proiecț ia orizontală r' trece prin P' ș i Q'.
Apoi, dacă un punct aparț ine unei drepte, proiecț iile sale
incidente cu omonimele dreptei ș i reciproc
(Fig. 10).

Figura 11.

Figura 10.

9
tema 49

desen

X trase de o dreaptă
Avem o dreaptă oarecare în raport cu planele de proiecț ie. Această dreaptă va fi definită dacă
se cunosc două puncte. t ș i t' sunt cele două proiecț ii cunoscute ale unei linii. Punctul T1-T’1este la
traza liniei cu planul XOY pentru că este locul unde se intersectează aceste proiecț ii. Referind T’3(punct
de tăiere a t’ ș i axa Y) la T3-T3Despre proiecț ia t se obț ine traț a a treia T3de la dreapta cu el
planul zOy. De asemenea, prelungind t' până când se taie în T2la axa X ș i rafinând T2’ a T2-T2'' despre la
proiecț ia t se obț ine urma a doua cu planul XOZ (Fig. 11).
Urmele dreaptelor vor fi acolo unde dreapta intersectează planurile de proiecț ie. Aceste urme vor fi
tres se taie proiec ț ia directă a dreptei cu proiec ț ia dreptei.
Planurile proiecț iei ale liniei sunt cele care o proiectează asupra fiecărui dintre planurile de proiecț ie.
Secț iune. Planul proiectant al dreptei pe tablă sau al desenului are ca trasă proiecț ia
directa t de la recta. Proiectantul asupra XOY este planulβ (β1-β2-β3) ș i despre planurile XOZ ș i ZOY
planurileα (α1-α2-α3) yγ (γ1-γ2−γ3), respectiv.
Proiecț iile t', t'' ș i t''' se confundă respectiv cuβ1-α2-γ3, urme ale planurilor proiec-
tangente la dreapta cu planele trileterului pe care se realizează proiecț ia.

X poziț ii particulare ale dreaptelor

Dreapta paralelă la un plan al trunchiului
Când o dreaptă este paralelă cu un plan, nu are tăietură cu el; prin urmare, proiecț ia directă ș i
proiecț ia pe planul la care este paralel, sunt de asemenea paralele între ele. Linia de desen a dreptei
cu planul la care este paralel este un punct impropriu ș i intersecț ia sa s-ar realiza numai în
infinito (Fig. 12).

Figura 12.

Figura 13.

10
 tema 49

desen

Figura 14.

Dreapta perpendiculară pe un plan al triodului

Dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan, proiecț ia sa asupra acestuia se reduce la un punct. Fiind,
în plus, un ax al triedrului perpendicular pe planul definit de celelalte două, avem că
proiecț iile unei drepte se reduc la un punct pe planul care incidentează ș i două segmente paralele
la axa care, la rândul ei, este normală pe plan. De aici rezultă că aceste linii sunt denumite de asemenea ca
«drepte paralele la un ax de proiecț ie al tripectului trirrectangular» (Fig. 13).

Dreapta care intersectează un ax

Având în vedere liniile r, s ș i t, acestea se intersectează respectiv cu axele X, Y, Z în puncte care sunt dublul lor tra-
ză cu planurile care au ca margine comună axa
ce este cortado. Din această cauză, proiecț ia secundă- Figura 15.
ria despre al treilea plan al trisului (r’’’în r, s’’în s ș i t’en
t) trece neapărat prin originea coordonatelor,
ș i celelalte două proiecț ii ale sale (r’ ș i r’’ de r, s’ ș i s’’’ de s, ș i
t’’, t’’’ de t) coincid în punctul de traț ă
doble (Fig. 14).

Dreaptă situată într-un plan al triodului

Toată dreapta situată într-un plan al sistemului are cu-
fundite la proiecț ia directă ș i proiecț ia asupra
planul în care se află; celelalte două proiecț ii sunt
despre axele triedrului care formează planul menț ionat.
Astfel, dreapta (s'-s''-s''') este situată în planul ZOX, al său
proiecț iile s ș i s’’sunt confuze ș i s’ys’’’sunt suprapuse Figura 16.
axa X ș i Z respectiv.
De asemenea, proiecț iile sunt indicate în figură.
dreptele r ș i t, situate în celelalte două plane de proiecț ie. La
dreapta r se află în planul XOY ș i dreapta t în planul ZOY (Fig. 15).

Dreapta care trece prin origine

În acest caz, cele trei traiectorii ale dreptei cu planurile triedrului
coincid în origine, apoi cele trei proiecț ii secundare
rias ș i directa trebuie să treacă prin acest punct. Pentru a determina
proiecț iile sale se pot obț ine dintr-un punct P de pe dreaptă
(Fig. 16).

11
tema 49

desen

Dreapta situată în planul proiectant al unui ax al sistemului

Dreapta r este situată pe planul proiectant al axei Z pe planul cadrului; proiecț iile
cionile r ș i r’ se confundă cu acest ax, astfel că în acest caz nu este definită cu două
proiecț ii, la fel cum se întâmplă cu liniile de profil în sistemul dihedric. Pentru a o defini este
necesar să stabilim două puncte ale ei; adică, să fixăm două traiectorii cu două planuri ale sistemului. Aș adar, dacă fixăm
la traza R cu planul XOY, se găseș te R1’ yR1’’’aș a se obț in r’’ ș i r’’’unind aceste puncte cu
trasă fixă, la R2de exemplu (Fig. 17).

Dreapta paralelă cu planul proiectant

Raza de proiecț ie este direcț ia de proiecț ie a
Figura 17.
sistem ortogonal axonometric; conform acesta, dreapta
care să fie paralel cu planul proiectant va fi perpendicular
cular al planului tabloului ș i, prin urmare, proiecț ia
directa r este un punct. Proiecț iile r’, r’’ ș i r’’’ trec
pe acest punct ș i se proiectează paralel la
axe ale sistemului (Fig. 18).

[Link] planului

Planul este definit de liniile de intersecț ie

cu planurile de referinț ă sau, ceea ce este acelaș i lucru, prin
intersecț ia sa cu feț ele triedrului.
Un plan oblic intersectează planurile sistemului conform Figura 18.
trei linii care se intersectează două câte două într-un punct fiecare
eje (Fig. 19). Din cele spuse se deduce că două trasaje de tipul
querie definen un plano, pues son două linii de el ș i la
A treia traiectorie este forț ată. Triunghiul ABC, a cărui vârfuri
sunt punctele unde planul intersectează osi, se numeș te
triunghi de urme.

Figura 20.

Figura 19.

12
 tema 49

desen

X trasează un plan dat prin patru puncte

Las trazas del plano se obtin prin unirea
Figura 21.
urmele liniilor care determină
puncte, unindu-le câte două (Fig. 20).

X trasee ale unui plan dat de două

recte. aș ezaț i un punct pe un plan
Această problemă a fost rezolvată în
el apartado anterior, ya que două drepte la
cortarse definesc în mod necesar un plan
ș i orice dreaptă conț inută într-un plan are
urmele tale coincid cu ale lui.
Pentru a situa un punct pe un plan, este suficient să-
locarele despre o dreaptă oarecare de aceasta
plan (Fig. 21).

X alfabetul planului

Plan paralel cu un ax
Când un plan este paralel cu un ax, trasările cu planurile adiacente trebuie să fie paralele
ax considerat. În acest caz, punctul de tăiere al planului cu axa la care este paralel într-un
punct impropriu; iar tăierea s-ar realiza doar în infinit (Fig. 22).

Figura 22.

Figura 23.

13
tema 49

desen

Figura 24.

Figura 25.
Figura 27.

Figura 26.

Aceste planuri sunt numite ș i proiecț ii secundare, având în vedere că proiecț iile secunde
darias de los elementos conț inute în ele se situează necesar pe traiectul produs în
faț a trigonului la care este perpendiculară.

Plan paralel cu un plan al triodului

Orice plan paralel uneia dintre feț ele trièdru nu o intersectează, prin urmare, traiectoria sa cu această faț ă este o
rectă improprie. De aceea, celelalte două linii nu pot intersecta axele care definesc faț a sau
planul triedrului, apoi sunt paralele cu acestea (Fig. 23).

Plan care trece printr-un ax

Două dintre urmele planului, cele care corespund planurilor adiacente axei, rămân confunde.
didas cu axul propriu. Toate aceste plane sunt planuri proiectante secundare deoarece conț in un ax.
al sistemului, deoarece acesta este perpendicular pe planul determinat de celelalte două (Fig. 24).

14
 tema 49

desen

Figura 28.

Figura 29.

Planul care trece prin

origine sau vârf al triodului
Planul este definit de
dos de sus urme care trebuie să
trebuie să treacă prin
origine. A treia urmă, care
ha de contener también al
origine, se determină mediana
te o linie auxiliar orice
ra care să fie conț inută în
planul dat. De exemplu,
recta r, r’’ are trasa cu
plano Z0X, acest punct ne determină pe unde trebuie să treacă traț aα’’ din planul care, în acest
Cazul, este ascuns deoarece nu aparț ine primului triedru (Fig. 25).

Plan perpendicular pe planul tabloului

Acest plan, care este perpendicular sau proiectant pe tablă, este reprezentat prin traț a sa.
αocu acest plan ș i în el sunt confundate celelalte trei trasăriα1, α2yα3cu planurile de
sistem (Fig. 26).

Urmările feț elor triderului cu planuri paralele cu cel al cadrului

Când planul tabloului nu trece prin origine, traiectoriile sale cu planurile triodului sunt drepte
paralele laπ1, π2, π3; formând între ei un triunghi de urme numit triunghi fundamental.
Aș aβ1, β2yβ3sunt urmele planurilor sistemului cu un plan al cadrului care nu trece prin acesta
origine, fiindβ1, β2yβ3perpendiculare pe axele Z, Y ș i X, respectiv.
Ș i dacă originea este deasupra planului tabloului, traț ele ar fi drepte, precum celeε1, ε2yε3
paralele cu cele anterioare, dar ascunse (Fig. 27).

15
tema 49

desen

[Link] natural Figura 30.

X de un plan
Un plan oblic oriceα, are pe lângă
las trazas cuα1, α2yα3planurile sistemului;
o a patra traiectorie cu planul cadrului, care
se numeș te „trasă ordinare” sau „trasă naturală” de
plan. Această traț ă este desemnată prinαo(Fig. 28).

În figura 28, urmaαose define prin punctele-

tos A ș i C unde se taieα1conπ1yα3conπ3
respectiv.
Planul oblicα(α1, α2, α3), (fig. 29) taie la
planul diagramei care trece prin origine conform traiectorieiα0. Pentru a o obț ine, se deseneazăπ1perpendicular
pe axa Z, care intersectează în A traiectoriaα1; în acelaș i mod,π1perpendicular pe axa X taie în C laα3; π2y
α2se taie în punctul B (în afara limitelor figurii). Linia ACB este traiectoria obiș nuită.α0del
plan

X de unarecta
Traza ordinară a unui plan este locul geometric al traselor ordinare ale dreaptelor conț inute.
în el; fiind traiectoria de intersecț ie a unei drepte cu planul pătratului, traiectoria sa obiș nuită.
Dată fiind o dreaptă oarecare t-t’, pentru a-i determina traiectoria ordinară se face să treacă prin ea un plan, de exemplu -
plo proiecț ia pe XOY,α1-α2se determină pe traiectorieα0prin punctele A ș i B ș i punctul
T0, în care proiecț ia directă t a liniei intersecteazăα0, este este traiectoria obiș nuită a acesteia (Fig. 30).

16
 tema 49

desen

2Intersecț ii Figura 31.

[Link]ț ie de planuri

La intersecț ia a două plane este dată de dreptul care

une punctele de intersecț ie ale traiectelor sale omonime
(Fig. 31).
În figura, linia S, intersecț ia planurilorα (α1,
α2, α3) yβ (β1, β2, β3) oricare, se obț ine prin unirea
puncte S1, S2y S3în care se taie două câte două urmele
acelaș i nume pentru cele două planuri. După obț inerea proiecț iei
cion directă s, se referă la punctele S1, S2y S3a axelor ș i
se află celelalte proiecț ii.

Intersecț ia a două plane paralele pe un singur ax

al sistemului
Figura 32.
Avem două planuriα yβ paraleli cu axa X ș i intersecț ia sa
Este, prin urmare, este o dreaptă paralelă cu acest ax. La pro-
Injecț ia este un punct, intersecț ia traselor.α3yβ3, las
alte două proiecț ii i’ei’’sunt paralele cu axa X (Fig. 32).

Intersecț ia unui plan oarecare cu altul care trece

pentru un ax
Planulβ ce se întâmplă pe axa Y. Un punct de intersecț ie
despre el în planα este punctulΙ1del eje Y care coincide cu
la trazaΙ3de la rectă, celălalt punctΙ2va fi intersecț ia de
urmeleα2yβ2. Proiecț ia i'' trece prinΙ2si pentru origine
ș i proiecț iile trec prin punctΙ1≡Ι3(fig. 33).

Figura 34. Figura 33.

17
tema 49

desen

Figura 36.

Figura 35.

Figura 37.

Intersecț ia unui plan oblic cu

un alt paralel la o faț ă a sistemului
Fii planulβ paralel cu ZOY ș iα obli-
cuo, linia de intersec ț ie este o
frontal în raport cu planul ZOY. La
proiecț ie directă ș i rezultă din unireΙ1e
Ι2unde se taie urmeleα1cuβ1yα2conβ2(Fig. 34).

Intersecț ia a două plane al căror trasări se taie în afara limitelor desenului

În acest caz, nu se pot lua planurile sistemului ca planuri auxiliare secante, având în vedere
că intersecț iile sau traiectoriile pe care acestea le produc în planurile date se intersectează în afara limitelor
tes del desenării. Există două moduri posibile de a rezolva această problemă (Fig. 35): se au planurileα
yβ, ș i sunt considerate planuri auxiliare planurileδ2-δ3y∈2−∈3paralele cu unul dintre cele ale triedrului,
în acest caz XOY; se determină intersecț iile acestor plane cu cele date. Drepturile de
intersecț ia sunt orizontalele h-h1’,h2-h2’,h3-h3’ y h 4-h4’,care,cândsunttăiatedouăcâtedouă,dau
punctele A-A’ ș i B-B’ de la intersecț ia dreptelor i-i’.

De asemenea, se poate rezolva în următorul mod: avem planurileα1-α2-α3yβ1-β2. Se trasa un

plan oricareγ1-γ3paralel cu unul dintre ei, de exempluβ1al de forma ca urmele ambelor
Se taie în limitele desenei; se găseș te intersecț ia r-r' a planurilorα yγ; la dreapta intersec-
crearea planurilorα yβ va fi paralelele cu r-r’ ș i va trece prin punctul I 3-I3unde se taieβ3yα3
obț inând astfel proiecț ia liniei de intersecț ie căutată (Fig. 36).

18
 tema 49

desen

[Link]ț ie dreaptă ș i plan Figura 38.

Fie el planulα ș i dreapta r-r'. Se face să treacă prin dreaptă un

un plan oarecare, de preferat unul dintre planurile sale pro-
yectante ș i se determină intersecț ia i-i’ a acestui plan
con planul dat. Dreapta i se întâlneș te cu r în punctul I-I’
căutat (Fig. 37).

Intersecț ia unei drepte paralele la un ax cu un

plan oblic
Marea la dreapta r paralelă cu axa z ș i planulα oblicuo. Se face
a-i da un planβ proiectant ș i se determină
dreapta de intersecț ie i, această dreaptă se taie cu dreapta r în
punctul Ι-Ι’buscado (Fig. 38).

[Link] unei drepte la

Figura 39.
Cortara un plan

Fie el planulα ș i la dreapta r a cărei punct de intersecț ie

Secț iunea cu planul este I-I’. Luând un punct 2-2’
oricare de pe dreaptă ș i trasând prin el dreapta
vertical t-t’, adică perpendicular pe planul XOY,
vedem că găseș te planul în punctul I-I';
Acest punct, având o cotă mai mică decât 2-2', ne
indică că dreapta este văzută din punctul I-I’
spre dreapta.
Se întâmplă contrariul luând un punct 3-3’ din
recta, care are o cotă mai mică decât punctul 4-4’
del plano care este în aceeaș i verticală, ș i prin atâta-
la dreapta este ascunsă de I spre stânga.
(Fig. 39).

Figura 40.
[Link] de intersecț ie
de trei planuri

Să fie planurileα, β yγ date de sus

trasee. Planurileα yβ se cortan se-
gún la dreaptă i-i’ definită de punctele
tos 1-1’ ș i 2-2’ ș i planurileα yγ au
cum intersecț ia liniei i1-i1que
Uniț i punctele 3-3' ș i 5-5'. Punctul de
întâlnirea I-I’de aceste două intersecț ie-
nes este punctul comun pentru cele trei pla-
datele noastre (Fig. 40).

19
tema 49

desen

3Reprezentarea figurilor plane

În reprezentarea figurilor în sistemul axonometric, figurile care au o mare importanț ă sunt
sunt conț inute în planurile sistemului sau paralele cu ele, deș i nu au dificultăț i majore,
a desena o figură pe un plan oarecare, pentru aceasta se foloseș te o abatere a planului ș i astfel se desenează
în adevărata magnitudine.
În ceea ce priveș te solidele, au importanț ă cele ale căror feț e sunt paralele sau conț inute în plane.
nos de proiecț ie ș i în cele de revoluț ie axa să coincidă sau să fie paralelă cu un ax al sistemului.

[Link] sistemului diédricOalaxOnOmétricO ș i ViceVersa

Fii un planα în sistemul dihedric, în care există un triunghi cu vârfurile 1-2-3, se urmăreș te să se găsească
proiecț iile axonometrice într-un sistem ale cărui osii sunt X, Y, Z (Fig. 41).
Se ia un plan de profil oriceβ care în cazul nostru va fi planul YOZ al sistemului axo-
nometric, este indiferent să luăm ca LT, axa X sau Y a noului sistem.
Segmentele OL, OM ș i ON pe X, Y, Z sunt reduse convenabil ș i sunt aduse pe axele
sistem, în acest fel planul este definit prin urmele saleα1, α2yα3(Fig. 42).
Fiecare punct din sistemul dihedronic are trei coordonate X, Y, Z la fel ca punctul 1 aceste coordonate-
nadas se reduc la axele respective ș i se construieș te proiecț ia directă a punctului 1. Repi-
tiendo ne va da celelalte puncte.
Pentru a trece de la sistemul axonometric la cel diedic, se operează într-un mod invers, se găsesc verda-
deras magnitudinile segmentelor OL, OM ș i ON ș i coordonatele punctelor considerate,
conform datelor din sistem.

Figura 41.

Figura 42.

20
 tema 49

desen

Figura 43.

[Link] unei figuri conț inute într-un plan oblic

X poligon oricare
Avem planulα (α1, α2, α3) care conț ine un pătrat ABCD, pe care dorim să-l reprezentăm în
sistemul axonomagic. Se înclină mai întâi planulα ce conț ine figura în discuț ie. Se
hala la traiectorie ordinaraα0de la plană care este charnele pentru a face abaterea. Se ia punctul
1-1' undeα1cortează axa X ș i înclinând-o ne dă 1 0. La cota h a punctului 1 faț ă de plan este
segmentul 0-00care a fost obț inut anterior planul tabloului care trece prin punctul 1.
Se desenează figura pe planul desfăș urat cu măsurile corespunzătoare. Magnitudinea adevărată
iar proiecț ia directă a figurii sunt două figuri afină, fiind următoarele date:
a)Axul de afinitate trasatα0(charnela)
b) Pera de puncte afin 1 ș i 10, conform acestuia, traț aα1del plano abatido es (α1)0ș i se taie în
charnelă.
c) Direcț ia de afinitate este perpendiculară pe charnelă.
Trazând prin punctul N deα1la perpendicular a la charnela se obtine Noen (α1)0y con N aparț ine-
ce de asemenea aα3por Nopasăα3)0ș i se taie cuα3în acelaș i punct al charnelei.

Punctul M abătut este M0ș i la urmaα2)0une punctele 10y M0.

Abatidas la trei traze ale planului ș i figura presupusă A0, B0, C0y D0, prin afinitate se găseș te figura ABCD
ș i prin drepturi conț inute în plan ș i conț in două puncte exemplu CB se obț in proiecț iile
C’B’(Fig. 43).

21
tema 49

desen

Figura 44.

X de o circumferinț ă
Procedura este aceeaș i ca în cazul anterior.
Se abatere planul, aș a cum se ș tie. Se desenează circumferinț a pe planul abătut, se desabate prin
medio de două diametre care sunt paralele ș i perpendiculare la balama ș i circumferinț a va fi
o elipsă a cărei diametre reale le cunoaș tem pe AB ș i CD, folosind afinitatea (Fig. 44).

[Link] unei figuri în celelalte planuri ale sistemului

X un pentagon
Se construieș te pentagonul figura 45-a, se trasa axa de simetrie verticală CF ș i diagonala BD per-
perpendicular pe acelaș i.
Apoi se fac aco- Figura 45.
b)
tatiile seg- a)
mentos produș i
ce trebuie să rămână
paralele cu axele
axonometrice pentru
mai multă simplitate.

Se află datele
al sistemului cu ale sale
escalas corespund
dinti, pentru a face
reducerile de
măsurile menț ionate

22
 tema 49

desen

Figura 46. Figura 47.

în paragraful anterior. Se fixează în planuri

coordonatele punctelor arbitrare P, H ș i V
ce vor fi proiecț iile punctului de
intersecț ia diagonalei ș i a axei si-
metrie. Începând de la aceste puncte, se trasează
paralele la axele planului respectiv
voi ș i despre ele se mută di-
viziuni delimitate, folosind scările Figura 48.
de reducere (Fig 45-b)

X o circunferinț ă

Pe un plan al sistemului
Să plasăm circumferinț a în plan
XOY ș i într-un plan paralel cu acesta. Se abate
acest plan ș i cu centrul în O0se trasează la
circumferinț a în cauză, care se împarte
în atâtea părț i egale cât se doreș te,
opt în figura, cu ajutorul afinităț ii
se află punctele afine ale A0-1-C0-2,
etc. care sunt A'-1'. etc (Fig. 46).

În cele trei planuri ale sistemului

Se reprezintă cercul în fiecare

unul dintre planurile sistemului ș i pentru aceasta
se va presupune că este înscrisă în feț ele unui cub ale cărui muchii sunt paralele cu axele triedrului.
−Caz izometric. Axele X ș i Y formează 300cu orizontala, se ia pe axele diametrul
de la circumferinț ă redusă conform scalei izometrice, având punctele A, B ș i C, prin acestea
punctele se trasează paralele ș i astfel se completează cubul. Circumferinț ele înscrise în feț e se
proiectează conform a trei elipse egale, al căror diametru conjugat al elipselor este paralel
măș tile romboidale în care se transformă feț ele cubului în perspectivă (Fig. 47).
−Cazuri [Link] desenează cubul cu acelea ș i dimensiuni reduse în fiecare din
axe ș i se desenează proiecț iile unei circumferinț e în fiecare dintre planele triedrului
inscrisă în faț a cubului corespunzător (Fig. 48).

23
tema 49

desen

[Link] de un Figura 49.

octogon regulat
estrellado

Să presupunem o stea octogonală

situat în planul XOY al sistemului o
paralel, se abate acest plan, se desenează-
ja el octogonul stelar ș i se desfăș oară
după cum se ș tie déjà (Fig. 49).

24
 tema 49

desen

4Reprezentarea solidelor Figura 50.

X poliedre

Tetraedru cu o faț ă pe un plan de sistem

Se presupune tetraedrul cu o faț ă în planul XOY în
o poziț ie oarecare. Se abate acel plan asupra
pătratπ, în abatere situăm baza 10-20-30
iar aceasta dezbatere ne oferă proiecț ia, care se obț ine
por afinitate, se află în centrul Coș i se dezbate, va fi
centrul bazei, se trasează înălț imea care în cazul nostru
sean paralel cu axa Z ș i pe ea se trasa segmentul h1
previamente redus pe acest ax (Fig. 50).

Cub cu o faț ă pe unul dintre planurile triedrului

Se presupune hexaedrul care are o faț adă în plan
XOZ. Se obț ine în acelaș i mod ca ș i apartatul an-
îndreptându-se, desenând patrulaterul care va fi faț a
iar apoi, dezbatând, trasăm perpendiculare la
fiecare vârf (Fig. 51). Figura 51.

Octaedru cu o diagonală paralelă la ax

Se presupune că cele trei diagonale ale octaedrului sunt
paralele la axele, caz în care se obț in cei ș ase
vârfuri ș i este suficient să le unim ordonat pentru a obț ine
ner la proiecț ia directă (Fig. 52).

Dodecaedru cu două feț e paralele la una dintre

planuri ale sistemului

Se reprezintă în sistemul dihedral figura 53-a cu

măsurile. În continuare, se trece punct cu punct,
vârfurile poliedrului în sistemul axonometric,
pentru aceasta se desenează mai întâi proiecț ia orizontală
ș i apoi se iau înălț imile Z, Z+h ș i Z+H ș i H+H de
fiecare dintre vârfuri (Fig 53-b).

Icosaedru cu două feț e paralele la una dintre

planurile sistemului Figura 52.

Se reprezintă în sistemul dihedric figura 54-a ș i a continuat-

proiecț ia orizontală se realizează în sistemul axono-
metric ș i în sfârș it au înălț imea H, H+h1, H+h2 ș i H+h1+h2
de fiecare dintre punctele ordonate (Fig. 54 b)

25
tema 49

desen

Figura 53.

Figura 54.

X prismă
Prisma este definit de directriz ș i direcț ia generatoarelor.

Prisma dreptunghiulară

Se trasează directiva ABCD în planul XOY, fiind un prismă drept, generatoarele sunt paralele.
al axa Z (Fig. 55).

26
 tema 49

desen

Figura 55.

Figura 56.

Figura 57.

Prismă oblică
Marea la directiva 1-2-3-4 care se află în planul XOY ș i cunoscând direcț ia muchiilor laterale
g-g’. Se trasează paralele în această direcț ie din fiecare dintre vârfurile directricii (Fig. 55).

X piramidă
Să presupunem o piramidă neregulată iar direcț ia sa este în planul XOY.
Se plasează la bază sau directriz în acest plan. Vârful V al suprafeț ei este un punct oarecare. La
proiecț ia directă a piramidei se obț ine unind V cu punctele A, B, C, D ș i E.
Pentru a obț ine muchiile vizibile ș i ascunse în fiecare dintre proiecț ii, trebuie să fixăm planuri tangente.
corespondente, în figură de exemplu planul ZOX suntω1- ω2yγ1- γ2ce ne indică că
aristele laterale care pornesc de B’’ ș i C’’ sunt ascunse (Fig. 56).

27
tema 49

desen

X cilindru
Cilindrul este definit de directrixa sa ș i de direcț ia generatoarelor sale.
În figură se indică un cilindru oblic ș i altul drept, trasarea este la fel ca în prisma (Fig. 57).

X con
Conul este definit de directrixa ș i de vârful său. În figura Figura 58.
directriza este circulară, situată în planul XOY ș i vârful este
punctul V-V’. Conturul aparent al proiecț iei directe se
obț ine trasând tangentele de la V la directriz fiind T3
y T4punctele tangente (Fig. 58).

X sferă
Proiecț ia directă este o circumferinț ă cu diametrul de
sfera. În cazul nostru, centrul este originea ș i planul XOY
cortează la suprafaț ă conform unei circumferinț e maximale care se
proiectează conform unei elipse cu axele ZA = Ι J, diametrul de
sfera ș i 2b = KL care este diametrul redus conform unghiului
ce un plan XOY formează cu cadrul.
În acelaș i mod, planurile ZOX ș i ZOY produc secț iuni
ce sunt circumferinț ele maxime ș i se proiectează după elipse (Fig. 59).

Figura 59.

28
 tema 49

desen

Bibliografie

bibliografie referită

IZQUIERDO ASENSI,F.: Geometrie Descriptivă. Ed. Dossat, S.A. Madrid.

RODRÍGUEZ DE ABAJO, F.J. Ș I ÁLVAREZ BENGOA, V.: Geometrie Descriptivă. (Tomo III. Sistem de Perspectivă
Axonometrică). Ed. Donostiarra. San Sebastián.
GONZÁLEZ MONSALVE, M. YPALENCIA CORTÉS, J.: Geometrie Descriptivă. (Desen Tehnic II). Sevilla.
[Link]: Desen Tehnic. (Manuale de Orientare Universitară). Ed. Anaya.

29
 tema 49

desen

rezumat

Sistem axonometric ortogonal.

Punct, linie ș i plan. Intersecț ii.
Reprezentări ale figurilor plane ș i ale solidelor.

1. Punct, dreaptă, Plan X trasează o dreaptă

Traiectoriile liniilor vor fi acolo unde linia intersectează planurile.
de proiecț ie. Vor fi trei.
1.1. Ordinarea OstriedrOs Poziț ii particulare ale dreaptelor.
Triedrul de referinț ă se formează din trei planuri care se cor- Dreaptă paralelă la un plan al triodului.
se intersectează ortogonal ș i se consideră nelimitate, împartă
Dreapta perpendiculară pe un plan al trunchiului.
spaț iu în opt regiuni numite trioduri sau octante. Pentru
ordonarea sa se ia ca prim triodul determinat Recta care taie un ax.
pe axele sale pozitive. Sensul pozitiv este cel care merge de la Dreaptă situată într-un plan al trunchiului.
originea sau vârful către regiunea ocupată de observator. Dreapta care trece prin origine.
Dreapta situată în planul proiectant al unui ax al sistemului
[Link] punctului O mama.
Dreaptă paralelă la planul proiectant.
Patru proiecț ii, una directă ș i alte trei pe planuri
al sistemului.
[Link] planului
X alfabetul punctului
Planul este definit de liniile de intersecț ie cu
Diverse poziț ii pe care le poate ocupa un punct. planuri de referinț ă sau, cu alte cuvinte, prin intersecț ia lor
cu feț ele triedrului.
X punctele situate în lostriedros
Patru proiecț ii ale unui punct situat în fiecare dintre X trasezi un plan dat prin patru puncte
opt trioduri. Traseele planului se obț in prin unirea traseelor rec-
Sunt necesare doar două pentru a defini punctul. tassuri care determină punctele, unindu-le două câte două.

Situaț ia punctelor:
X trasează un plan dat de două drepte. situează un
Coordonatele se măsoară pe desen, la scala axo- punct pe un plan
nometrica fiecarui ax, sau multiplicand-o anterior cu
Două drepte, atunci când se intersectează, definesc necesar un plan ș i
coeficientul de reducere.
toată dreapta conț inută într-un plan are traț ele care coincid
X puncte situate în plane te ocupi de ale lui.
În fiecare plan al triedrului se pot considera patru cua- Pentru a localiza un punct pe un plan, este suficient să-l plasezi pe o
drantes, astfel încât se obț in doisprezece poziț ii diferite de o linie oricare a acestui plan.
un punct situat în unul dintre planurile sistemului.
X alfabetul planului
X puncte situate în losejes
Plan paralel cu un ax.
Ș i un punct se află deasupra axelor, poate ajunge să ocupe Plan paralel cu un plan al triodului.
ș ase poziț ii, în funcț ie de faptul dacă se află în regiunea pozitivă sau
Plan care trece printr-o axă.
negativa lor.
Planul care trece prin origine sau vârful triedrului.
X punct situat în originea sistemului Plan perpendicular pe planul tabloului.
Si punctul considerat este originea sau vârful triedrului, Trasările feț elor triodului cu plane paralele cu
patru proiecț ii ale punctului sunt confundate cu el. tablou.

X punct situat în planul proiectant de un eje

[Link] natural
Planul proiector al unui ax este acela care trece prin acesta
axa este perpendiculară pe planul tabloului.
X de un plan
Un plan oblic a, are în plus urmele cu
1.3. Proiecț iile unei recte los α1, α2 ș i α3 o a patra urmă cu planul cadrului, care
se numeș te „traza ordinară” sau „traza naturală” a planului. Această tra-
O dreaptă în spaț iu se defineș te cunoscând două dintre punctele sale.
za se designa por αo.
tos.

31
tema 49

desen

X de unarecta [Link] sistem diédricOal

Traza ordinara a unui plan este locul geometric al axOnOmétricO ș i ViceVersa
trasele ordinare ale dreptelor conț inute în el; fiind traș a
de intersecț ie a unei drepte cu planul cadrului său Fie un plan α în sistemul dihedral, în care există un triunghi
ordinara. gulo de vârfuri 1-2-3, se referă la găsirea proiecț iilor axo-
nometrice într-un sistem ale cărui axe sunt X, Y, Z.

[Link] unei figuri

2. Intersec ț ii
conț inut într-un plan oblic

[Link]ț ia de planuri X poligon oricare

Intersecț ia a două planuri este dată de linia care leagă X de o circumferinț ă

punctele de intersecț ie ale traseelor lor omonime.
Intersecț ia a două plane paralele pe un acelaș i ax al
sistem. [Link] unei figuri în lOs
Intersecț ia unui plan oarecare cu altul care trece prin tres planuri ale sistemului
un ax.
Intersecț ia unui plan oblic cu altul paralel la o X un pentagon
faț a sistemului. Procedură.
Intersecț ia a două plane care se taie în afara
limitele desenului. X o circunferinț ă
Pe un plan al sistemului.
[Link]ț ia dreaptă ș i plan Pe cele trei planuri ale sistemului.

Fie planul α ș i dreapta r-r'. Se face să treacă prin dreaptă un plan. −Caz izometric.
orice, de preferat unul dintre planurile sale proiectante, −Cazuri dimetrice.
ș i se determină la intersecț ia i-i' a acestui plan cu planul
dado. Dreapta i întâlneș te r în punctul I-I’ căutat. [Link] de un octogon regular
Intersecț ia unei drepturi paralele cu un plan estrelladO
oblicuo.

[Link] unei drepte către cOrtara

un plan 4. Reprezentarea solidelor
Procedură. X poliedre
Tetraedru cu o faț ă într-un plan de sistem.
[Link] intersectie de trei planuri Cub cu o faț ă pe unul dintre planele triedrului.
Fie planele α, β ș i γ date prin urmele lor. Planele α ș i Octaedru cu o diagonală paralelă la ax.
β se taietă ș i planurile α ș i γ. Punctul de întâlnire I-I’ de Dodecaedru cu două feț e paralele la unul dintre planuri
aceste două intersecț ii sunt punctul comun celor trei planuri sistem.
daț i.
Icosaedru cu două feț e paralele la unul dintre planuri
sistem

X prisma
3. rePrezentarea figurilor
Prisma dreptunghiulară.
Planuri Prismă oblică.
În reprezentarea figurilor în sistemul axonometric
au o mare importanț ă figurile care sunt conț inute X piramidă
în planurile sistemului sau paralele cu acestea, pentru aceasta se uti-
liza un abatere a planului ș i astfel se desenează în adevărat X cilindru
magnitudine.
X cone
În ceea ce priveș te solidurile, au importanț ă cele ale căror feț e
sean paralele sau conț inute în planurile de proiecț ie ș i în
X sferă
los de revoluț ie ca axa să coincidă sau să fie paralelă cu un ax
al sistemului.

32