Capitolul Doi: Terminologia ș i Clasificarea Costurilor

Rezultatele învăț ării

La sfârș itul acestui capitol, studenț ii vor fi capabili să ș tie:
Terminologii de cost
Clasificarea costului
Cost de fabricare
Declaraț ia financiară pentru compania de producț ie
2.1. Terminologii de Costuri
Multe rapoarte contabile conț in mai multe terminologii de cost. O înț elegere bună a diferitelor
terminologia costurilor este esenț ială cel puț in pentru următoarele două motive:
Permite utilizatorilor de informaț ii contabile să folosească cel mai bine informaț iile furnizate.
Utilizarea terminologiei comune evită confuzia ș i neînț elegerile
Următoarele sunt câteva dintre termenii utilizaț i în contabilitatea costurilor:
Costuri, cheltuieli ș i pierderi: Contabilii definesc de obicei costul ca resursa sacrificată sau abandonată pentru
a atinge un obiectiv specific. Se referă la o cheltuială sau o investiț ie de bani pentru a achiziț iona bunuri ș i
serviciile în cursul generării de venituri. De exemplu, achiziț ia de materii prime reprezintă un cost
deoarece materia primă este folosită pentru a produce bunuri finit care generează venituri atunci când sunt vândute. Cu toate acestea
unele plăț i nu sunt costuri. De exemplu, plata dividendelor este o plată, dar nu este
nu ajută la generarea veniturilor, prin urmare nu este un cost.
Toate costurile reprezintă iniț ial un activ. Pe măsură ce activul este folosit pentru a genera venituri, suma
consumul devine o cheltuială. Prin urmare, cheltuiala este un cost încheiat. Costul activului utilizat ar trebui să
atunci să fie recunoscute ca cheltuieli pentru a potrivi corect veniturile ș i cheltuielile în procesul de
determinarea veniturilor organizaț iei pe o perioadă dată. De exemplu, prima de asigurare
plăț ile efectuate în avans pentru a servi perioada care urmează sunt recunoscute iniț ial ca active, dar pe măsură ce timpul trece,
activele sunt convertite continuu în cheltuieli. Un alt exemplu poate fi un vehicul motorizat
cumpărat pentru utilizare în următorii cinci ani este un activ atunci când este achiziț ionat iniț ial. Cu toate acestea, pe măsură ce
activele sunt consumate în procesul de generare a venitului, costul devine treptat o cheltuială. Astfel,
cheltuielile sunt costuri expirate sau costuri consumate în cursul generării veniturilor.
Uneori, o firmă poate suporta un cost care nu produce nici un beneficiu imediat, nici unul viitor. Acesta este
se numeș te o pierdere. De exemplu, daunele cauzate de foc sau inundaț ie asupra proprietăț ii deț inute reprezintă o pierdere.

Obiect de cost: este orice lucru pentru care se doreș te o măsurare separată a costului. În fabricaț ie
în companie, obiectul de cost este unitatea de bunuri finite produse.
Acumularea costurilor ș i alocarea costurilor: Un sistem de costuri contabilizează de obicei costurile în două
etapele de bază, acumularea urmată de alocare. Acumularea costurilor este colectarea costului
datele într-un sistem contabil organizat ș i alocarea costurilor este un termen general care
cuprind atât (1) urmărirea costurilor acumulate care au o relaț ie directă cu obiectul costului ș i
(2) alocarea costurilor acumulate care au o relaț ie indirectă cu un obiect de cost. De exemplu, un
editorul care cumpără role de hârtie pentru tipărirea revistelor colectează costul hâriei achiziț ionate ș i utilizate
într-o lună pentru a obț ine costul total lunar al hârtiei utilizate. Dincolo de acumularea costurilor,

Pagina1din8
contabilul de costuri alocă costurile diferitelor reviste pe care le-publică editorul pentru a ajuta la luarea deciziilor
facere.
Factorul de cost: este orice factor care afectează costul total. Aceasta înseamnă că o schimbare în factorul de cost va cauza o
schimbare în nivelul costului unui obiect de cost înrudit. Exemplu
Mile parcurse pentru costul transportului
Durata apelului pentru costul telefonic
Metru cub de apă consumat pentru costul apei
Unităț i vândute pentru costul bunurilor vândute
Gestionarea costurilor: este ansamblul ac ț iunilor pe care un manager le întreprinde pentru a satisface clien ț ii în timp ce
reducerea ș i controlul continuu al costurilor. Eforturile de reducere a costurilor se concentrează frecvent pe două aspecte cheie
zone
Facând doar activităț i cu valoare adăugată, adică acele activităț i pe care clienț ii le percep ca adăugând
valoare pentru produsul sau serviciul pe care îl cumpără
Gestionarea eficientă a utilizării factorilor de cost în activităț ile care adaugă valoare.
2.2. Clasificarea costului
Costul poate fi clasificat în moduri diferite din perspective diferite. Acelaș i cost poate fi
inclus în mai multe sau în toate următoarele clasificări.
1) Punct de vedere asupra perioadei de timp
Din punct de vedere al perioadei de timp, costurile sunt clasificate în costuri istorice ș i costuri bugetate.
Costurile istorice sunt costuri suportate în perioada trecută, în timp ce costurile bugetate sunt costuri aș teptate.
a fi suportat în perioada viitoare. De exemplu, costul de 8000 de birr al unui computer achiziț ionat în 2005
este un cost istoric în situaț ia financiară din 2006. Cu toate acestea, costul de 10.000 de birr pentru a achiziț iona un
un nou computer în 2007 pentru a înlocui pe cel existent este un cost viitor.
2) Punct de vedere al func ț iei de management
Din punct de vedere al funcț iei de management, costurile sunt clasificate în:
Costul de produc ț ie: include costurile de achizi ț ie a materiei prime prin
producț ie până când produsul poate fi predat diviziei de marketing pentru a fi vândut
(costuri cu materialele, forț a de muncă ș i cheltuielile de fabricaț ie)

Costurile de vânzare: sunt costuri asociate cu marketingul ș i vânzarea unui produs. Acestea includ toate
costurile suportate de divizia de marketing din momentul în care procesul de produc ț ie este
finalizate până când produsul este livrat clienț ilor. Aceste costuri includ publicitatea,
costul de promovare, transport ș i depozitare.
Costurile administrative: sunt costuri asociate cu gestionarea companiei ș i
includ cheltuieli pentru activităț i contabile, legale ș i administrative.
3) Punct de vedere al Func ț iei de Afaceri (Lan ț ul de Valoare)
Lanț ul valorii se referă la secvenț a funcț iunilor de afaceri în care utilitatea este adăugată produsului
sau serviciul unei companii.
Din punct de vedere al funcț iei de afaceri, costul este clasificat după cum urmează
Costuri de cercetare ș i dezvoltare
Costul designului de produs
Cost de producț ie
Costul de marketing

Pagina2din8
 Costuri de distribuț ie
Costul serviciului pentru clienț i

4) Din punctul de vedere al tratamentului contabil general acceptat

Alternativele în contabilitate pentru costuri sunt: să le cheltuim sau să le capitalizăm. Costurile care sunt cheltuite
în perioada în care sunt suportate se numesc costuri necapitalizate sau costuri periodice. Acestea
costurile nu au niciun beneficiu viitor ș i sunt în general asociate cu un domeniu non-manufacturier, cum ar fi
publicitate, distribuț ie, comision de vânzări etc.
Costurile capitalizate sunt costuri suportate pentru a fabrica un produs (costul produsului) sau pentru a achiziț iona pe termen lung
active pe termen lung. Aceste costuri sunt înregistrate ca un activ la început ș i contabilizate periodic ca cheltuieli.
5) Punctul de vedere al alocării costurilor
Din acest punct de vedere, costurile sunt clasificate ca Costuri Directe ș i Costuri Indirecte.
Costuri directe: sunt costuri care pot fi trase direct la produs. Exemplu:
Costul materialelor directe
Costul muncii directe
Costuri indirecte (cheltuieli generale de fabricaț ie sau cheltuieli indirecte de fabrică): sunt costuri care nu sunt direct
trasat la produs, dar alocat acestuia folosind anumite criterii. Exemplu:
Costul energiei electrice
Amortizarea echipamentului
Forț ă de muncă indirectă
material indirect
Costul diferitelor utilităț i
Costul reparaț iilor ș i întreț inerii
Asigurare pentru plantă
Perspectiva procesului decizional
O decizie implică alegerea între cursuri alternative de acț iune. Din procesul de luare a deciziilor
Costurile din perspectiva punctului de vedere sunt împărț ite în costuri relevante ș i costuri irelevante.

Costurile relevante sunt utile pentru luarea deciziilor, în timp ce costurile irelevante nu sunt utile pentru decizie.
Costul relevant este de obicei un cost viitor care se schimbă în funcț ie de cursurile alternative de acț iune.
ș i costul irelevant este un cost trecut sau un cost sunk care a fost deja suportat.

6) Punct de vedere al influen ț ei managementului

Influenț a managementului se referă la capacitatea unui manager de a controla un anumit cost. Un cost care
este sub controlul unui manager dat cost incontrolabil, în timp ce un cost care este dincolo de
controlul unui manager dat este incontrolabil.
Controllabilitatea unui cost depinde de nivelul de management ș i de perioada de timp. Toate costurile sunt
controlabil de către cineva la un anumit nivel în organizaț ie dacă perioada de timp este suficient de lungă.
7) Punctul de vedere al comportamentului costurilor
Din punctul de vedere al comportamentului lor, costurile sunt împărț ite în costuri fixe ș i costuri variabile. Fixe
costul este un cost care rămâne constant într-un interval relevant dat, indiferent de schimbările în producț ie.
nivel, în timp ce costul variabil este un cost care se schimbă atunci când unită ț ile produse se schimbă. De obicei,
costurile cu materialele ș i forț a de muncă sunt variabile în funcț ie de producț ie, în timp ce unele costuri indirecte de producț ie, cum ar fi...
deoarece amortizarea este fixă în natură, indiferent de schimbarea output-ului.

Pagina3din8
Costul total este suma costului variabil ș i a costului fix (TC = CV + CF)
Cost mediu = Cost total
Nr. unităț i produse

8) Angajament fa ț ă de Cheltuielile de Cost

Angajamentul faț ă de o cheltuială de costuri axată pe costurile fixe în detrimentul costurilor variabile ș i planificate
costul în comparaț ie cu costul istoric. Costul fix bugetat poate fi clasificat ca cost angajat ș i
cost discreț ionar.
Costul angajat: este unul care este o consecinț ă inevitabilă a unui angajament anterior. Pentru
impozitul pe proprietate pentru depozit bugetat pentru anul viitor este un exemplu de
costurile comitetului deoarece rezultă din decizia de a construi magazia ultima dată.
Cost discreț ionar (cost programat sau gestionat): este unul în care suma sau timpul
aparitia este o chestiune de alegere.
Acestea sunt costuri non recurente pentru care un angajament final nu a fost încă făcut ș i care pot
să fie amânat pentru o perioadă viitoare sau anulat complet.
9) Alte clasificări ale costurilor
Costul marginal: este costul suportat pentru a fabrica un produs suplimentar.
Costul din buzunar: este o cheltuială în numerar asociată cu o alternativă de decizie particulară.
Costul oportunităț ii este costul unei oportunităț i renunț ate atunci când se alege o anumită cale de acț iune.
ales în locul altuia. Costul oportunităț ii nu este un cost direct, ci reprezintă o
opț iunea asociată cu fiecare dintre alternativele care sunt respinse.
2.3. Cost de fabricare
Există trei tipuri de inventare în producț ie. Acestea sunt:
Inventarul de materiale directe: sunt materii prime în stoc ș i a ș teaptă să fie utilizate în
procesul de fabricaț ie.
Inventarul de lucrări în curs: sunt bunuri parț ial procesate, dar încă nefinalizate.
sunt de asemenea numite muncă în curs (WIP).
Inventar de produse finite: sunt bunuri complet finalizate, dar care nu au fost vândute încă.

În întreprinderile de producț ie, costurile de producț ie sunt grupate în trei categorii.

Costurile materialelor directe: sunt costurile materiilor prime care pot fi identificate fizic cu sau
trasat către produsul finit. Se deosebeș te de materialul indirect prin capacitatea de
identifică-l economic cu un produs finit ș i este inclus ca un element indirect
costul materialelor. De exemplu, costul hârtiei utilizate la imprimarea ziarelor este costul direct al materialelor
pentru ziar, totuș i, hârtia folosită în fabrica de bere pentru a ș tampila în jurul unei sticle de bere este
probabil va fi clasificat ca cost indirect de material deoarece este o parte semnificativă a produsului finisat
produse (Sticle de bere)
Costul muncii directe: include costul angajatului care lucrează direct la produs ș i
cărora eforturile pot fi urmărite economic la o unitate particulară de produs finit

Pagina4din8
 Cheltuieli indirecte de fabricaț ie (cheltuieli generale de fabrică sau costuri indirecte de fabricaț ie): sunt toate
costuri de producț ie care nu pot fi urmărite individual la produsul finit, dar sunt alocate
pentru a-l folosi conform unor criterii. Exemplu:
Material indirect (cuie, ș mirghel, ș urub, lipici)
Muncă indirectă (salariul supraveghetorului)
Electricitate ș i utilităț i
Chirie pentru plante
Asigurarea plantelor
Amortizare
Salariul managerului de uzină
Costul primar ș i costurile de conversie sunt doi alț i termeni folosiț i pentru a descrie costul de producț ie.
Costul principal: sunt cele mai importante sau semnificative costuri care pot fi legate de unitatea de produs finit.
Acestea includ costurile directe cu materialele ș i costurile directe cu forț a de muncă.
Costul primar = Costul materialelor directe + Costul muncii directe

Costurile de conversie sunt cele necesare pentru a transforma materia primă în produsul finit ș i
constă în costuri directe de muncă ș i costuri indirecte de manichiură ș i de fabricaț ie.
Costul de conversie = Costul muncii directe + Costul indirect de fabricare

2.4. Situaț ia financiară pentru compania de producț ie

Pentru a pregăti situaț iile financiare pentru o companie de producț ie, următoarele programe sunt
necesar
costul materialelor directe utilizate
Inventarul de materiale directe la început XX
Achiziț ie în luna XX
Material direct disponibil pentru utilizare XX
Încheierea inventarului materiilor prime (XX)
Costul materialelor directe utilizate XX
Programul 2: costul bunurilor fabricate
Costul materialelor directe utilizate----------------------- XX
Costul muncii directe ------------------------------- XX
Costuri de fabricare indirecte -----------------XX
Costuri suportate în perioada curentă ----------------XX
Adăugaț i: Lucru în curs de desfăș urare la început -------------- XX
Costul total suportat până în prezent ----------------------XX
Mai puţin: lucrări în curs de desfăşurare la sfârşit ------------------XX

Costul bunurilor fabricate --------------------XX

costul bunurilor vândute

Produse finite la început --------------------- XX
Costul bunurilor fabricate
Costul bunurilor disponibile pentru vânzare ----------------XX
Produse finite la sfârș it ------------------- XX
Costul bunurilor vândute --------------------------------XX
Planul 4: Situaț ia veniturilor pentru compania de producț ie
Venituri XX

Pagina5din8
 Costul bunurilor vândute XX
Profit brut XX
Cheltuieli de operare (XX)
Venituri operaț ionale XX

Exemplu2: Consideraț i următoarea balanț ă a contului pentru Farside Manufacturing Company în

anul 2020.
Sold iniț ial Sold final
Inventar de materii prime 40.000 $ $30.000
Inventar în lucru 30.000 60.000
Inventarul de produse finite 50.000 60.000
Achiziț ia de materiale directe 480,000
Lobar direct…………………………………380,000
Muncă indirectă 120.000 $
Cheltuieli cu întreț inerea ș i repararea 60.000
Cheltuieli pentru utilităț ile fabricii 10.000
Cheltuieli de amortizare – clădire fabrică 20.000
Cheltuieli de amortizare – echipamente de fabrică 30.000
Alte cheltuieli – fabrică 20.000
Necesar
a) Calculează costul materialului direct utilizat
b) Costul total de produc ț ie
c) Calcula ț i costul bunurilor fabricate
d) Calcula ț i costul bunurilor vândute
e) Dacă venitul pentru anul este de 1.800.000 de dolari ș i cheltuielile de exploatare totale sunt de 500.000 de dolari, pregăti ț i
situaț ia veniturilor pentru companie.
Soluț ie pentru a, b, c, d ș i e.

Compania de Fabricare Farside

Declaraț ia costului bunurilor fabricate
Pentru anul încheiat pe 31 decembrie 2020
Materiale directe utilizate:
Inventar materii prime, 1 ianuarie 40.000 de dolari
Achiziț ii de Materii Prime 480.000
Minus: Inventarul de materii prime, 31 decembrie 30.000
Materiile prime utilizate 490.000 $
Materiale indirecte utilizate $0
Materiale directe utilizate $490,000
Muncă directă 380.000
Cheltuieli indirecte de fabricatie:

Muncă indirectă $120,000

Cheltuieli cu întreț inerea ș i repararea 60.000
Pagina6din8
 Cheltuieli cu utilităț ile fabricii 10.000
Cheltuieli de amortizare – clădire de fabrică 20.000
Cheltuieli cu amortizarea – echipamente de fabrică 30.000
Cheltuieli diverse – fabrică 20.000
Cheltuieli totale de fabricare 260.000
Cost total de producț ie $1,130,000
Adăugaț i: Inventarul de lucrări în desfăș urare, 1 ianuarie 30.000
Mai puț in: Inventar de lucrări în curs, 31 decembrie -60.000
Costul bunurilor fabricate $1,100,000

Observa ț i cum declara ț ia arată costurile suportate pentru materiale directe, muncă directă ș i
costuri indirecte de fabricaț ie. Declaraț ia totalizează aceste trei costuri pentru costul total de fabricaț ie în perioada respectivă
perioada. Atunci când se adaugă stocul de lucrări în curs de desfăș urare la început ș i se scade stocul de lucrări în curs de desfăș urare la sfârș it
prin procesarea inventarului din costul total de fabricaț ie, obț inem costul bunurilor fabricate sau
finalizat. Costul bunurilor vândute nu apare în declaraț ia costului bunurilor fabricate, dar
pe declaraț ia de venit.

Pentru a face declaraț ia de venit a producătorului mai uș or de înț eles pentru cititorii raportului financiar
Declaraț iile, contabilii nu arată toate detaliile care apar în costul bunurilor fabricate
Declaraț ie. Apoi, prezentăm situaț ia veniturilor pentru Farside Manufacturing Company. Observaț i că
relaț ia dintre declaraț ia costului bunurilor fabricate ș i declaraț ia de venituri.

Costul bunurilor fabricate apare în secț iunea costului bunurilor vândute din situaț ia veniturilor.
Costul bunurilor fabricate se află în aceeaș i loc în care ar fi prezentate achiziț iile pe o
declaraț ia de venituri a comerciantului. Adăugăm costul bunurilor fabricate la începutul produselor finite
inventar pentru a determina costul bunurilor disponibile pentru vânzare. Acest lucru este similar cu comerciantul care
prezentările achiziț iilor adăugate la marfa începutului pentru a obț ine bunuri disponibile pentru vânzare.

Compania de Fabricare Farside

Situaț ia veniturilor
Pentru anul încheiat pe 31 decembrie
Vânzări 1.800.000 $
Costul bunurilor vândute
Inventar de bunuri finite, 1 ianuarie $50,000
Costul bunurilor fabricate 1.100.000
Costul bunurilor disponibile pentru vânzare $1.150.000
Mai puț in: Stoc de produse finite, 31 decembrie 60.000
Costul bunurilor vândute 1.090.000
Marja brută (Vânzări – Costul bunurilor vândute) 710.000 $
Cheltuieli operaț ionale:
Cheltuieli de vânzare 300.000 $

Pagina7din8
 Cheltuieli administrative 200.000
Cheltuieli operaț ionale totale 500.000
Venit din operaț iuni 210.000 $

Notă: Costul bunurilor disponibile pentru vânzare reprezintă toate articolele finalizate ș i pregătite pentru a fi vândute în timpul
perioadă. Este calculată ca inven ț ie de produse finite la început + costul bunurilor fabricate din
declaraț ia costului bunurilor fabricate. Venitul din operaț iuni este calculat ca Bruts
Marja (numită ș i Profit Brut) – cheltuielile totale de operare.

Temă individuală una (10%): predare după o săptămână

Exemplu: Luaț i în considerare următoarea balanț ă contabilă pentru compania de producț ie ABC în anul
2004.
Sold iniț ial Sold final
Inventar de materiale directe 22.000 $ 26.000 dolari
Inventar în lucru 21.000 20.000
Inventar de bunuri finite 18.000 23.000
Achiziț ia de materiale directe 75.000
Costul muncii directe 25.000
Costul muncii indirecte 15.000
Asigurarea plantelor 4.000
Asigurări - administrative 5.000
Amortizarea - clădirea fabricii ș i echipamentele 9,000
Dezvoltarea economică - clădire administrativă 3.000
Reparaț ii ș i întreț inere - echipamente de fabrică 4.000
Costurile de marketing, distribuț ie ș i servicii pentru clienț i 93.000
Costuri generale ș i administrative 29.000
Necesar
a) Calculează costul materialelor directe folosite (2 puncte)
b) Calcula ț i costul bunurilor fabricate (5 puncte)
c) Calculează costul bunurilor vândute (2 puncte)
d) Dacă venitul pentru an este de 300.000 $, pregăti ț i un raport de venituri pentru companie.
note)

Pagina 8 din 8