Inventarul psihologic din California

INTRODUCEREA CPI
Inventarul Psihologic din California (CPI) este un inventar de autoevaluare creat de Harrison G.
Gough ș i publicat în prezent de Consulting Psychologists Press. Testul a fost publicat pentru prima dată în
1956, iar cea mai recentă revizuire a fost publicată în 1987. A fost creată într-un mod similar cu
Inventarul de personalitate multiphasic din Minnesota (MMPI) - cu care împărtăș eș te 194 de itemi. Dar
spre deosebire de MMPI, care se concentrează pe maladaptare sau diagnostic clinic, CPI a fost creat pentru a
evaluează „conceptele populare” de zi cu zi pe care oamenii obiș nuiț i le folosesc pentru a descrie comportamentul
oameni din jurul lor.
ADMINISTRAREA CPI
Inventarul psihologic din California este un inventar de auto-raportare. Testul constă din 434 de itemi ș i
192 de itemi sunt preluate din MMPI. Itemii testului sunt în format adevărat-fals în legătură cu trecutul celor care fac testul.
ș i viaț a prezentă, iar formatul designului este similar cu MMPI. Poate fi punctat fie manual, fie
computer, Programe de evaluare a computerului utilizate pentru profilul de bază ș i scale speciale

Inventarul psihologic din California a fost conceput iniț ial pentru administrare de grup;
cu toate acestea, poate fi administrat ș i individual. Testul nu este cronometat, iar durata medie a
timpul pentru administrare este de 45-60 de minute.

Pentru a administra Inventarul Psihologic din California, un examinator trebuie să aibă un Nivel C
Calificare. Pentru a obț ine acest nivel de calificare, evaluatorul trebuie să aibă pregătire specializată.
în interpretarea evaluărilor psihologice.
Populaț ia vizată a Inventarului Psihologic din California este indivizi normali cu vârste de 12 ani.
ș i mai mari, totuș i conț inutul este destinat în principal studenț ilor ș i tinerilor adulț i. Testul necesită un
nivel de citire de clasa a patra al subiectului. Are 20 de scări ș i 4 clase.
CANTARE
• Dominanț ă

• Capacitate pentru Statut

• Sociabilitate

• Prezenț ă socială

• Auto-acceptare

• Independenț ă

• Empatie
 • Responsabilitate

• Socializare

• Autocontrol

• Impresie bună

• Comunalitate

• Senzaț ia de bine

• Toleranț ă

• Realizare prin conformitate

• Realizare prin Independenț ă

• Eficienț ă intelectuală

• Mentalitate psihologică

• Flexibilitate

• Feminitate-Masculinitate

Cele douăzeci de scale sunt împărț ite în patru clase, inclusiv

Clasa 1; Încredere în sine ș i stil interpersoanl ș i interacț iune cu ceilalț i.

Clasa 2; Măsuri de orientare normativă ș i valori.
Clasa 3; Măsuri ale funcț ionării cognitive ș i intelectuale, nevoie de realizare
Clasa 4; Măsuri ale Stilului Personal sau aspecte calitative ale gândirii ș i comportamentului.

În dezvoltarea Inventarului Psihologic din California, Harrison Gough a evitat să folosească o teorie
inventar bazat ș i dezvoltat folosind "concepte populare". Tradus în mai mult de 40 de limbi.
El s-a referit la cele 20 de scala ale Inventarului Psihologic din California ca fiind "scala populară". Pentru
metoda actuală de testare ș i construcț ie a itemilor Gough a folosit metoda criteriului extern pentru
derivând majoritatea scărilor.

În dezvoltarea Inventarului Psihologic din California, a fost folosit un eș antion normativ care
a constat din ș ase mii de bărbaț i ș i ș apte mii de femei. Eș antionul nu poate fi considerat un
un eș antion adevărat aleatoriu sau stratificat, totuș i, eș antionul a inclus subiecț i de vârstă extrem de variată.
statut socio-economic.
UTILIZĂRI

Inventarul Psihologic din California a fost folosit pentru a găsi ș i dezvolta succesul
angajaț i, identificarea ș i dezvoltarea liderilor ș i crearea de organizaț ii eficiente. Totuș i,
CPI este folosit pentru măsurători în diverse contexte. Este adesea folosit în ș coli ș i colegii pentru
consiliere academică, în clinici ș i agenț ii de consiliere pentru evaluarea abuzului de substanț e,
susceptibilitate la boli fizice, conflicte în căsnicie, delincvenț ă juvenilă ș i criminalitate, ș i
imaturitate socială; ș i pentru cercetarea interculturală ș i a altor zone geografice.

PROCEDURI DE INTERPRETARE A SCORURILOR

Examinatorul ar trebui să observe durata de timp necesară unei persoane pentru a finaliza testul. O persoană cu

un IQ în intervalul normal ar trebui să finalizeze testul în 40 până la 60 de minute. A

administrarea computerizată a articolelor poate reduce timpul de la 25 la 45 de minute. Dacă el sau ea ia
60 până la 90 de minute sau mai mult, sugerează una dintre următoarele:

1. O tulburare psihologică majoră, cum ar fi depresia severă sau psihoza funcț ională.
2. Preocupare obsesivă pentru detalii ș i/sau indecizie.
3. Un IQ scăzut combinat cu o capacitate slabă de citire.

4. Deficienț ă cerebrală.

Teste care sunt finalizate în 20 de minute sau mai puț in sugerează:

1. Un profil invalid.
2. O personalitate impulsivă.
3. Atât 1 cât ș i 2.

O formă alternativă de administrare este un format oral sau înregistrat pe bandă, care ar fi
în special relevant pentru persoanele cu abilităț i de citire neobiș nuit de scăzute. Dacă eficienț a timpului este importantă,
Un formular scurt de 250 de itemi este în prezent în curs de dezvoltare. Scorarea pentru 1996 (Formularul 434) trebuie efectuată.

prin computer prin Consulting Psychologists Press sau prin scanare la faț a locului.

Paș ii pentru interpretarea IPC sunt descriș i în secț iunile următoare.

Determinaț i validitatea profilului

CPI, similar cu MMPI, are scale încorporate ș i ecuaț ii de regresie relevante pentru a detecta
profiluri invalide. Acest lucru este important deoarece Gough (1987) a estimat că, în testarea la scară largă
situaț ii, aproximativ 1,7% din toate profilele sunt invalide (.6% „fals bun,” .4% „fals rău,” 0,7%
răspuns aleatoriu).

• O consideraț ie iniț ială în evaluarea validităț ii profilului este de a observa numărul de articole.
care au fost lăsate necompletate (disponibile pe profilul generat de computer). Dacă 25 sau mai multe
spaț iile sunt goale, rezultatele testului pot să nu fie valide.

• Examinerul ar trebui să se asigure că subiectul nu a marcat un număr mare de întrebări.

(25 sau mai mult) cu atât „adevărat” cât ș i „fals” pe acelaș i element.

• Totuș i, o altă zonă care ar trebui verificată este posibilitatea de a răspunde aleatoriu.
subiectul poate părea că a răspuns aleatoriu pur ș i simplu pentru că nu era în sincronizare
între întrebările numerelor din foaia de răspuns ș i caietul de teste, sau pot răspunde
în mod aleatoriu, în încercarea de a-ș i ascunde abilităț ile slabe de citire. Un bun indicator pentru
posibilitatea de a răspunde aleatoriu este un scor scăzut (T = 30 sau mai puț in) pe Cm.

„FAKING BAD” poate fi de obicei detectat pe baza prezenț ei unor scoruri extrem de scăzute
despre bunăstare (Wb; T= 30 sau mai puț in) ș i Comunalitate (Cm; T= 30 sau mai puț in). Un scor mic (T= 40
sau mai puț in) pe Prima Impresie (Gi) este de asemenea frecvent asociată cu „falsificarea răului.”

Trebuie subliniat că un subiect care "falsifică rău" nu este neapărat neadaptat. Mai degrabă, este
indică faptul că specificul tulburării sale nu poate fi evaluat.

Pentru a determina dacă un subiect este "FALS BUN", cea mai importantă scară pentru

evaluaț i este Good Impression (Gi). Profilurile „false bune” au, de obicei, scoruri mari (T = 70 sau mai mare)
pe această scară. De obicei, când unei persoane i se cere să „fie bună”, toate scările cu rezultate sociale pozitive

conotaț iile sunt ridicate, dar Giis este încă relativ mai mare decât celelalte.
Aceste valori critice pentru cele trei scale de validitate pot servi, în general, ca instrumente clinice pentru a detecta

profili invalizi.
Cu toate acestea, Gough (1996) observă că un număr semnificativ de erori sunt încă susceptibile să apară. În schimb,

el recomandă următoarele ecuaț ii

(scorurile brute trebuie folosite în toate ecuaț iile):

41.225 + .273 Do + .198 Em + .538 Gi − .255 Wb − .168 Fx

Fake bad = 86.613 − 1.000 Cm − .191 Wb + .203 Ac − .110 Fx

34.096 + 0.279 Gi + 0.201 Wb + 0.225 Py + 0.157 Fx

Următoarele scoruri optime de tăiere pentru aceste ecuaț ii ar trebui să fie utilizate:

Fals bun = 60,60 sau mai mult

Fals rău = 59.50 sau mai mare (ș i dacă scorul la aleator este mai mic sau egal cu 48.01)
Aleatoriu = 48.01 sau mai puț in (iar scorul pe falsul rău este egal cu sau mai mic de 59.50)

2. Note Vector Scale Patterns

O descriere de bază a aspectelor esen ț iale ale func ț ionării persoanei poate fi
determinat prin interpretarea celor trei scoruri vectoriale de internalitate/externalitate, favorizarea normei/norma

îndoială ș i nivel de realizare.

3. Notaț i nivelul general al creș terilor/scăderilor

Scorurile de T = 50 sau mai mult sugerează de obicei o zonă pozitivă de ajustare. Scările care sunt bine
un T sub 50 indică zone specifice de problemă. Cu toate acestea, clinicianul trebuie să interpreteze ș i aceste

scoruri în contextul general al evaluării, ț inând cont de variabile precum vârsta persoanei,
nivel ocupaț ional, background cultural ș i educaț ional

4. Observaț i modele de creș teri/scăderi pe diferite clustere ș i clase

După ce a analizat posibilele zone de ajustare ș i neajustare, clinicianul poate apoi

evaluati in continuare profilul examinând altitudinile medii din diferitele clustere sau clase
aș a cum a fost organizat de Gough (1996, 2000). Pentru comoditate, grupurile sunt separate pe profil
fâș ii de negru, linii verticale. Dacă majoritatea sau toate solzii dintr-un anumit cluster sunt clar deasupraT
= 50, calităț ile reprezentate de cluster sunt domenii de forț ă. În contrast, scorurile cu mult sub
= 50 reprezintă zone de dificultate.
Clusterele enumerate în Tabelul 1 sunt organizate în func ț ie de similaritatea conceptuală mai degrabă decât

categorii derivate statistic. În contrast, Gough (1987, 1996) recomandă de asemenea examinarea
scalare bazată pe cinci factori care au fost derivaț i statistic din relaț ii empirice mai multe.
Cluster Înteles Cântare
1 Stil ș i orientare interpersoanlă
Prezen ț a socială
Independenț ă
2 Orientare normativă ș i valori Responsabilitate
(Sc)
Ființ ă
3 Cognitiv și Realizări intelectuale prin conformitate (Ac)
funcț ie Realizare prin Independenț ă (Ai)
Eficienț a intelectuală (Ie)
4 Rolul ș i stilul personal Gândirea psihologică
Feminitate/Masculinitate (F/M)

5. Evaluează semnificaț ia scorurilor pe fiecare scală individuală

În timp ce diferitele clustere, factori sau vectori oferă impresii generale pentru anumite
zone de funcț ionare, clinicianul poate obț ine informaț ii mai specifice evaluând fiecare scală
individual. Aceasta implică examinarea celor mai înalte ș i cele mai scăzute scale ș i dezvoltarea unei
descrierea dinamicii implicate în aceste scale. Semnificaț iile asociate cu anumite scări înalte
sau scoruri mici pot fi determinate prin considerarea descrierilor de scară relevante în Individ
Secț iunea de scări.

6. Configuraț ii ale Scalei Nota ș i Calculaț i Ecuaț iile de Regresie

Ipotezele iniț iale pot fi evaluate suplimentar consultând secț iunea din acest capitol care se ocupă
cu configura ț ii tipice de scară pentru diferite domenii, inclusiv nivel intelectual, realizare,
lideri, ajustare ș i sindroame specifice. Această evaluare poate implica de asemenea calcularea ș i
interpretând ecua ț iile de regresie, care sunt incluse în sec ț iunea despre configurare
interpretări ș i rezumate în Tabelul 2. Cu toate acestea, trebuie să se folosească o oarecare precauț ie cu ele

deoarece au fost derivate din versiunile anterioare ale IPC ș i versiunile actualizate nu au fost încă
a fost raportat.

Tabelul 2 Rezumatul ecuaț iilor IPC utilizate pentru a face predicț ii

20.116 + .317 Re + 192 So − .309 Gi + .227 Ac + .280 Ai + .244

Ie
2. Performanț ă (Liceu − Folosind IQ) = .786 + .195 Re + .244 So − .130 Gi + .19 Ac + .179
AI + .279 IQ
3. Frecvenț a la colegiu = 17.822 + .333 Do + .539 Cs − .189 Gi + .740 Ac
35.958 − .294 Sy − .180 Sp + .185Re − .189 Sc −
.152 Gi − .210 Cm + .275 Ac + .523 Ai + .241 Ie + .657 Py
5. GPA masculin = .16 SAT (Matematica) + .11 So − .19 Sp + .17 Fe

6. GPA feminin = 0.25 SAT (Verbal) − 0.14 Sp + 0.06 Re + 0.20 Ac + 0.08 Fe

7. GPA = 30.60 − .26 Wb + .35 Re − .19 Gi + .39 Ai + .22 Ie + .36 Py
8. Eficienț a predării = 14.743 + .334 So − .670 Gi + .997 Ac + .909 Py − .446 Fx
9. Promisiunea medicală = .794 Sy + .602 To + 1.114 Cm − .696 Cs
29.938 − .110 Sp + .148 Re − .262 Gi + .727 Ac + .230 Py
11. Leadership (Social) = 14.130 + .372 Do + .696 Sa + .345 Wb − .133 Gi + .274 Ai
12. Succesul eliberării condiț ionate = 45.078 − .353 Sp − .182 Sa + .532 So + .224 Sc

13. Maturitatea Socială = 25.701 + .408 Re + .478 So − .296 Gi

INTERPRETAREA SCHEMELOR VECTORIALE

O adăugare majoră la revizuirea din 1987 a fost dezvoltarea ș i includerea a trei scale structurale.
Aceste trei scale formează ceea ce Gough (1996, 2000) a numit modelul Cuboid
 1. Externitate-internitate (extravertire, încredere în sine, asigurare asertivă ș i socială
poziț ie

Alpha

• Beta

Gamma

• Delta

2. Favorizarea normelor versus contestarea normelor (conformitatea socială, integritatea personală, sinele)

control ș i eficienț ă disciplinată

3. Realizare (auto-realizare ș i integrare psihologică). Este evaluat între 1-7, 1= slab

, 7= superior

Alfii

Extravertiț i, Adere la normele sociale, Lideri buni, Interesaț i de asocierea cu ceilalț i.

Managerial, Asertiv, Vorbăreț , Realizatori

Dacă sunt foarte realizaț i (note Vector 3), pot fi lideri carismatici ș i pot ajuta la crearea schimbării sociale.

Dacă nu se dezvoltă, ar putea deveni manipulativi, egoiș ti, preocupaț i doar de în atingerea obiectivelor proprii.

propriile lor scopuri, indiferent de consecinț ele pentru alț ii.

Betas

Introversie ș i favorizarea normelor, adep ț i, un grad ridicat de autocontrol, foarte de încredere,

Conservatori, Valorează tradiț iile, Pun nevoile altora înaintea propriilor nevoi.

Dacă sunt foarte realizate, ele pot fi hrănitoare, reprezenta modele ideale de bunătate ș i transmite
surse convenț ionale de înț elepciune.

Betas slab dezvoltate ar putea fi nereactive, excesiv conformiste, inflexibile, restrânse, ș i

rigid

Gammas
Extrovertiț i, înfruntaț i credinț ele ș i valorile tradiț ionale. Sceptici, îndoielnici ș i persoane care ar putea
încearcă să schimbi societatea. Testează limitele impuse asupra lor ș i fă-o într-un mod rebel, auto-dramatizant
manieră. Inovator, Vizionar, Perceptiv ș i Imaginativ. Inventatori, Crează idei noi

Dacă sunt dezvoltate insuficient, ele sunt intolerante, beligerante, indulgente, rebeloase ș i
disruptiv.

Delta

Introversiune, Întreabă valorile ș i credin ț ele tradi ț ionale, foarte reflexiv, oarecum deta ș at,
Preocupaț i, visători. Alț ii iau decizii în locul lor, trăiesc în lumea lor privată.

Dacă sunt complet dezvoltate, acestea ar putea fi foarte imaginative, artistice, vizionare ș i inovatoare.

Dacă sunt prost dezvoltate, prost organizate, retrase, distante, autocompromi ț ătoare ș i în risc de
decompensare

Vector 1+2
Vector 3 (scala de autoactualizare)

SCALE INDIVIDUALE

Dominanț ă (Do): Capacitate de leadership, fluiditate verbală, putere de convingere, afirmativ, orientat spre obiective

clar sau pot fi supuș i, izolaț i social ș i introvertiț i (Do scăzut)

Do înalt (T = 65 sau mai mult)

Moderat Fă (T = 50 la 65)

Moderat de scăzut Fă (T = 40 la 50)

Doză mică (T = 40 sau mai puț in)

(Această criteriu este pentru toate scările)

2. Capacitatea pentru Statut (Cs): „deț inând calităț i precum perseverenț ă, autodirecț ie, ambiț ie,
ș i încredere în sine

Sociabilitate (Sy): Comunicativ, Extravertit ș i Sociabil (Sy ridicat) versus Introvertit, Retras
ș i predispuș i să evite vizibilitatea socială (Sy scăzut)

4: Prezenț a Socială (Sp): măsură a gradului de calm, încredere în sine, vigoare ș i

spontaneitate în interacț iunile sociale, evaluează măsura în care persoana este încrezătoare ș i
fără ezitare.

Spălare mare (T = 65 sau mai mult)

Sp scăzut (T = 40 sau mai puț in)

valoare personală, autoacceptare, capacitate de gândire independentă

acț iune (Sa înalt) SA) OR egocentric ș i indiferent, rebel, impulsiv, narcisism (Sa scăzut)

6. Independenț ă (In): măsoară măsura în care o persoană se străduieș te spre profesionalizare ș i

autonomia interpersonală. Valoarea pe care o a ș ează o persoană pe a lucra departe de restric ț ii,
aș teptări ș i influenț a altora.

Empatie (Em): Măsuraț i gradul în care o persoană percepe ș i poate simț i interiorul
experienț a altora, abilităț i sociale, încredere, prezenț ă socială, leadership ș i extraversiune Ș I
patient, forbearing nature, afflictive, socially ascendant tendencies, liberal, humanistic political
ș i atitudinile religioase.

8. Responsabilitate (Re): „Conș tiincios, Responsabil, De încredere, [ș i] articulat în ceea ce priveș te regulile
ș i ordine, ș i care cred că viaț a ar trebui să fie guvernată de raț iune”. Scorul comportamentului antisocial este scăzut pe

Re OR poate fi un grad ridicat de angajament faț ă de valori sociale, civice sau morale.

9. Socializarea (So): Iniț ial numită „scara delincvenț ei”, iar, după cum sugerează numele, aceasta
intenț ia a fost de a evalua probabilitatea comportamentului antisocial. Acum este o măsurare a vieț ii sociale a unui individ

maturitate, integritate ș i corectitudine, Căldură ș i satisfacț ie în relaț iile de familie sau prezenț ă
sau absenț a pesimismului faț ă de viaț a ș i mediul unei persoane. Poate avea un scor pe un continuu
de la extrem de bine socializat la foarte antisocial.
10. Auto-control (Sc): Gradul în care o persoană poate să îș i amâne comportamentul ș i să-l redirecț ioneze într-o

într-un mod clar, orientat spre obiective, se poate întâmpla opusul (scor mic) impulsiv ș i în căutarea plăcerii,

au dificultăț i în a-ș i întârzia impulsurile

11. Impresie bună (Gi): detectează persoanele care "fac bine", de asemenea, reflectă gradul de
care o persoană cu un profil valid este preocupată de crearea unei impresii favorabile asupra altora

12. Comunalitate (Cm): scala de validitate concepută iniț ial pentru a detecta răspunsurile aleatorii, bună

socializare, conformitate, optimism, negarea caracteristicilor nevrotice ș i convenț ionalitate

comportamentul ș i atitudinile, dar nu măsoară personalitatea, pare să descopere ce este 'popular'

Cm ridicat (T = 60 sau mai mult)

Cm scăzut (T = 30 sau mai puț in)

13. Senzaț ia de bine (Wb): a fost iniț ial denumită scala de disimulare (Ds), ș i
"profilurile false rău" pot fi de obicei detectate, întreprinzătoare, energice, experimentează un sentiment de siguranț ă,

autosuficient ș i independent SAU sănătate diminuată ș i dificultate în a face faț ă zilnic

cerinț ele mediului lor

14. Toleranț ă (To): Nu se simte alienat, nu se simte izolat, rareori se simte anxios ș i este relativ
echilibrat ș i încrezător, deschidere ș i flexibilitate versus rigiditate ș i dogmatism, acceptând
permisiv ș i non-judicativ.

15. Realizări prin conformitate (Ac): Lucrători productivi, echilibraț i, acceptă regulile
de standarde de comportament aprobate social ș i nu-i plac comportamentele frivole ș i neconvenț ionale SAU
rebeli ș i dezorganizaț i

16. Realizare prin independen ț ă (Ai): Nerezonabil să accep ț i sfaturile conven ț ionale
fără a pune la îndoială, dar preferă mai degrabă să gândească pentru ei înș iș i, capabili să tolereze un nivel ridicat de ambiguitate

ș i de obicei resping reglementările autoritare sau excesiv de stricte.

17. Eficienț a intelectuală (Ie): iniț ial numită „test de inteligenț ă nonintellectuală” ș i a fost
proiectat pentru a măsura trăsăturile de personalitate care coincid cu un nivel înalt de capacitate intelectuală.

Competenț i, cu gândire clară ș i capabili să folosească eficient potenț ialul pe care îl deț in. Bine organizaț i,
eficient ș i dedicat urmăririi activităț ilor intelectuale ș i culturale.
18. Înclinaț ia psihologică (Py): capacitatea unei persoane de a se concentra, eficienț a sa în
a face faț ă ambiguităț ii ș i gradul său de plăcere în ocupaț ia sa. Alte conț inut
zonele se ocupă cu abilitatea de a rămâne dedicate obiectivelor pe termen lung ș i o acceptare a celor neconvenț ionale

opinii

19. Flexibilitate (Fx): evaluează gradul în care o persoană este flexibilă, adaptabilă, schimbătoare în
gândirea, comportamentul ș i temperamentul său, capacitatea de a tolera ambiguitatea, incertitudinea ș i
impulsivitate, atitudine non-judecătoare, tolerantă faț ă de formulele morale ș i etice ale binelui ș i
greș it.

20. Feminitate/Masculinitate (F/M): gradul în care examinatii erau psihologic

feminine sau masculină, indiferent de sexul lor efectiv, conflicte semnificative legate de identitatea sexuală,

credinț e, valori ș i ocupaț ii care sunt de obicei deț inute fie de bărbaț i, fie de femei.

CANTOANE CU SCOP SPECIAL

Potencial managerial (Mp): Identifică persoanele care atât caută, cât ș i au talente în supervizare ș i
monitoring others’ behavior, trustworthy, efficient, productive, extroverted, well organized,
matur, realist, oferă sfaturi, valorează activităț ile intelectuale, fac planuri pe termen lung ș i au standarde ridicate

aspira ț ii OR evitarea deciziilor, cedează u ș or, sunt u ș or ofensa ț i, apatici, lipsă

încredere

Orientare Profesională (OP): Identifică persoanele care au o etică a muncii puternică. Responsabile, de încredere,

hardworking, self-disciplined, moderate, reasonable OR Distrustful, careless, self-centered,

nerăbdător ș i temperamentat.

Temperament creativ (TC): Identifică oameni neconven ț ionali, artistici, care sunt susceptibili să
percepe lumea în moduri neobiș nuite, creative, imaginative, având o gamă largă de interese, ca
varietate, reacț ionează puternic la materialul estetic, au atitudini sociale progresiste ș i tind să fie
puț in rebel sau convenț ional, supus unui control excesiv, rezervat, rigid, cu interese restrânse, ș i
prefer starea de fapt.

poten ț ial de conducere (Lp): antreprenor, încrezător, energic, alert, ambi ț ios, optimist
rezilient, ingenios sau temperamental, pesimist, neliniș tit, simț i nevoia de a fi adequat
se îngrijorează excesiv, are o încredere în sine scăzută ș i renunț ă uș or.
Amabilitate (Ami): Identifică persoanele care sunt prietenoase ș i considerate cu ceilal ț i, etice,
consistent, cooperant, de încredere, responsabil, optimist, cald, compasionat SAU
neconformist, încăpă ț ânat, egoist, dramatizator, oportunist, necooperant, de sine
îngăduitor ș i nerăbdător

Orientarea pentru aplicarea legii (Leo): identificarea persoanelor care văd atât regulile societăț ii, cât ș i legea

aplicare favorabilă, optimist, stabil, ambiț ios, conș tiincios ș i are abilităț i de conducere
direct, cinstit, a crea o impresie bună, conservator, convenț ional, moralist ș i muncitor
OR neconformist, cinic, neîncrezător, introspectiv, schimbător, anxios, complicat, iritabil
ș i poate fi autoinvins

Mentalitate dură (franck, fără milă, fără emoț ii) ș i blândă

gândire (de încredere, reflexivă, cu inimă blândă), Fii mândru de a fi obiectiv, ra ț ional ș i
fără emoț ii SAU sensibil,Ascultător, anxios ș i se simte uș or inferior ș i jenat.

EVALUARE CLINICĂ

Maladaptare generală: scalele care au fost găsite pentru a prezice cel mai bine suferinț a personală erau scoruri scăzute la Ie,

Mp, So ș i Py, o scădere a factorului 1 scale (în special Do, Re, So ș i Sc) este adesea o alegere bună
indicator al adaptării slabe, iar bărba ț ii cu Ac ș i Ie scăzute sunt deosebit de susceptibili să fie

neadecvat

Tulburare de personalitate: Persoanele cu scoruri sub 25 pe scala So sunt susceptibile să aibă

diagnosticarea tulburărilor de personalitate, în special a celor care sunt legate de dramatic, emoț ional,
sau comportamente eratice (borderline, antisocial, histrionic ș i narcisist)

Vulnerabilitatea la stres: Persoanele cu o formare „V” în care So este scăzut (T = 35 sau mai puț in),
cu Re ș i Sc semnificativ mai mari (T = 40 sau mai mult), sunt susceptibile să fie defensive ș i susceptibile
efectele stresului situaț ional

Depresia: Ascendenț a socială (Clasa 1) este în general scăzută de depresie, ș i

un scor T de 40 sau mai puț in pe Sy, So, Wb ș i Ie este foarte tipic pentru populaț iile deprimare.
40 sau mai puț in) în Ac, Ai ș i Ie este, de asemenea, o indicaț ie a depresiei

Tulburări psihosomatice: de obicei, nu se măsoară această tulburare, dar bărba ț ii ș i femeile

psihosomaticele au, de obicei, scoruri mai scăzute (T = 40 sau mai puț in) la Wb ș i Sc ș i o creș tere
pe Cm, bărbaț ii au adesea o scădere pe Ie. Psihosomatica are un So relativ mai mare ș i
Cm, cu femele având de asemenea un Re mai mare.

Mecanisme de apărare: Cei care au obț inut scoruri mari la Sy, Wb, Sc, To, Gi, Ac ș i Ie erau mai predispuș i să

foloseș te reprimarea

Delincvenț a juvenilă ș i comportamentul criminal: atât delincvenț ii, cât ș i criminalii tind să aibă
scoruri generale mai mici pe subscale, în special la persoanele Re ș i So care au obț inut scoruri în oricare dintre

Categorii de stil de viaț ă Gamma sau Delta (întrebarea credinț elor normative) erau mai susceptibile să fie

delincvenț i decât cei din categoriile Alpha sau Beta, delincvenț ii ș i criminalii aveau scăzut
niveluri de auto-realizare. Scorurile la Wb, To ș i Ac sunt, de asemenea, probabil să fie oarecum mai mici

Violenț a maritală în rândul bărbaț ilor: scoruri mai mici în zece dintre scările CPI, inclusiv Re, So, Sc.

La, Ac, Ai, Gi, Ie, ș i Py + scoruri scăzute la Re, So, ș i Gi

Dependenț a chimică: posibilitatea abuzului de substanț e potenț ial sau efectiv, poate pentru
măsura dependenț ei actuale este sugerată de scoruri ridicate la Sp ș i Sa însoț ite de scoruri scăzute la Re,

Aș adar, Sc ș i Wb

Maturitatea socială: Conceptul de maturitate socială include, dar este mai extins ș i de asemenea
include zone dincolo de cele evaluate doar prin scala So. Nivel ridicat de standarde etice,
simț i o nevoie de a rezista presiunii sociale. Supra-sociabilizat sau hiper normal

Maturitatea socială = 25.701 + .408 Re + .478 So − .296 Gi

Puncte forte ș i limitări

Puncte forte

1. Acoperire cuprinzătoare a trăsăturilor de personalitate.

2. CPI este de asemenea lăudat pentru versatilitatea sa.

3. CPI se concentrează pe măsurarea ș i în ț elegerea comportamentelor interumane comune (de exemplu, auto-

control, dominaț ie etc.) în populaț ia generală.

4. Scorurile extreme pe unele dintre scale oferă informa ț ii importante despre specifice
adjustări defectuoase pe care un individ le poate experimenta.
5. Sus ț inut empiric de-a lungul timpului (multe cercetări au sus ț inut utilizarea sa).

6. Validitate predictivă ș i constructivă puternică.

7. Validitatea func ț ională în întreaga cultură ș i printre diverse subscale.

8. În plus, CPI s-a dovedit a fi un instrument util în prezicerea termenului lung ș i scurt
comportamente (de exemplu, frecvenț a la facultate).

9. Punctaj u ș or (punctajul poate fi bazat pe calculator).

10. Uș or de înț eles (CPI are în general scale directe ș i uș or de înț eles).

[Link] (Conceptele „populare” utilizate în CPI se găsesc în multe culturi ș i societăț i care
face ca CPI să fie mai adaptabil la diferite culturi.)

12. Administraț ie de grup sau individuală.

13. Este dificil pentru un individ să-ș i facă o imagine falsă proastă sau bună în legătură cu aceasta.

Limitări

1. Lipsa ini ț ială a unor mostre de normare adecvate ș i reprezentative (în principal reprezentative pentru

Caucazieni, studenț i la colegiu).

2. e ș antioanele sale de normă nu sunt reprezentative pentru popula ț ia generală, în special deoarece
adulț ii care lucrează în ocupaț ii profesionale sunt subreprezentati în mostrele normative.

3. Nivel ridicat de varia ț ie între subscale.

4. Unele scale sunt mai fiabile ș i valide decât altele.

5. Fiabilitatea ș i validitatea ar putea fi mai bune.

6. Elemente se suprapun între subscale (Unele scale de concepte folclorice sunt semnificativ corelate)

unii cu alț ii aș a cum pot fi asociaț i cu aceleaș i trăsături fundamentale).

7. Lipsa unor linii directoare teoretice (De asemenea, există o lipsă de justificare teoretică a criteriilor
folosit în dezvoltarea conceptelor populare ș i a scărilor de scop special. Nu este clar de ce
unele scale (de exemplu, dominaț ia) sunt mai fundamentale ș i primesc statutul de „concepte folclorice”

în timp ce altele sunt etichetate ca „scop special” (de exemplu, anxietate).

8. Lipsa de justificare a criteriilor folosite pentru dezvoltarea scalelor populare.

9. Nu este u ș or disponibil.

10. Cost ridicat (manual, broș ură de itemi, ghid de interpretare ș i un pachet de foi de răspuns = 462 $.

O slăbiciune suplimentară a CPI este că există puț ine informaț ii disponibile cu privire la validitatea sa, în timp ce

informaț ii adecvate sunt disponibile cu privire la fiabilitatea acestuia