Cum să structurezi un

Proiect de cercetare
cu proba pilot
Acest document are intenția de a te ghida în pregătirea unei lucrări
academic consistent in the design of a Research Project with test
pilot, stabilind temeliile care facilitează munca de tutoriat. Structura sa
trebuie să fie completat cu recomandările Ghidului Didactic al modulului sau
subiect pentru această modalitate (pentru mai multe informații, vă rugăm să vă adresați la aceeași). Un
Proiect sauProtocol de Cercetare(PI)este un document care permite a trece de
de la concepție a unei probleme de cercetare până la punerea ei în aplicare
(Contandriopoulos).
Semnul * (asterisc) înseamnă că la sfârșitul schemei, în secțiunea Întrebări
mai frecvente, poți găsi informații complementare despre acest subiect.

I. PĂRȚILE PRELIMINARE

[Link]: Identifica în aproximativ 15 cuvinte tema principală a

Proiect.
2. Autor: numele ș i prenumele tău fără a fi prescurtat (de ex.: Maria Jose Lopez Gonzalez).
3. Tutor: numele ș i prenumele, precedate de gradul academic (ex.: Dr.
Manuel Amezcua Martínez
[Link]: structurat, nu mai mare de 250 de cuvinte.
[Link] cheie: în jur de 6 conformMeSH(MSubiecte medicale de clasificare
elDeCS(Descriptores în științele sănătății).s.
6. Indice: într-o pagină diferită se va include un indice sau un rezumat care să permită
localizarea părților specifice ale muncii, menționând principalele
epigrafe ale acestuia și pagina unde se află.

II. CORPUL PROIECTULUI

[Link]. O poți organiza pe baza următoarelor ingrediente:

[Link] problemei. Urmaț i următoarea secvenț ă pentru

explică-l

6.1.1.Câmp de studiu: în ce temă generală se încadrează problema?

[Link] motive te-au determinat să studiezi această problemă?
[Link]ța*, de ce consideri că această problemă trebuie studiată?, există
date epidemiologice sau statistice care să informeze cu privire la dimensiunea sa?
6.1.4.Întrebare de cercetare: include o întrebare care se referă la
cunoștințele pe care dorești să le obții (apoi le vei transforma în obiectivul general)
[Link]ță*, susține în mod concis necesitatea de a realiza acest lucru
studiu identificând cine sunt beneficiarii direcți și indirecți ai
cunoștințele pe care le obții.

6.2. Antecedente ș i lacune de cunoș tinț e. Trebuie să descrii lucrările care

ai localizat despre problema de studiu prin intermediulrevizuirea bibliografică*.
Îi recenzează critic*, ținând cont că trebuie să iei în considerare cu
preferințele recente (în jur de ultimii 7 ani) și importante*. Această parte a
se bazează pe o căutare detaliată în principalele baze de
date bibliografice* legate de domeniul tău de studiu.
De asemenea, evidențiază acele aspecte mai concrete asupra cărora există mai puțin
informații disponibile sau nu au fost studiate anterior (gaps de
cunoștință).

[Link] teoretic/ipoteză. Completează introducerea încorporând cadrul tău

teoretic*, în care să faci o expunere de bază a conceptelor, teoriilor,
modele, etc., care sunt direct legate de subiectul despre care vorbești
abordând.
În designurile de tip experimental sau de intervenție trebuie să fie inclusă o ipoteză, în
la care se expune o relație cauză/efect care poate fi verificată
empiric

7. Obiective. Redactează obiectivele într-o formă clară, la infinitiv ș i afirmaț ie.

Clarifică ceea ce urmărești cu munca pe care te propui să o realizezi, ceea ce este evident
este în concordanță cu dorința de a răspunde la întrebarea de cercetare
plantează mai sus. Se enunță cu verbe care se referă la obținerea de
cunoaștere: a descrie, a explora, a analiza, a identifica, a cunoaște, a înțelege, etc.

7.1. General: este coerent cu întrebarea de cercetare.

[Link]: încearcă să detaliere obiectivul general și sunt coerente cu
aspectele concrete care vor fi studiate (variabile sau dimensiuni).

[Link]. Explica în cel mai detaliat mod posibil designul de

cercetarea pe care o vei folosi pentru a aborda problema de studiu, aducând
toate detaliile necesare pentru înțelegerea sa (suficiente pentru ca
alți cercetători ar putea realiza o replicare). Poți urma următorul
schiță

8.1. Tipul de studiu.

8.2. Locul (donde se va a realiza).
8.3. Populație, eșantion, criterii de includere/excludere, selecția subiecților etc.
8.4. Variabile.
8.4.1. Variabile sociodemografice (cele care servesc pentru a caracteriza selecția
de subiecți).
8.4.2. Dimensiuni tentative sau variabile specifice ale studiului.
8.5. Metode și tehnici de colectare a datelor.
8.6. Analiza datelor.
8.7. Etică.
8.8. Limitările studiului.

9. Proiect pilot (sondaj). Scopul său este de a testa designul

metodologic, facilitând realizarea ajustărilor necesare pentru a aborda
studiu cu garanții de rigurozitate. De aceea, schema pe care o propunem trebuie să
a se înțelege în legătură cu proba pilot și nu cu cercetarea în sine
conjunto, cu toate că este posibil ca datele obținute să poată fi integrate
posterior acestor.

[Link] subiecților. În general, un număr foarte redus de subiecți cu

un nivel discret de reprezentativitate ar fi suficient (15-20, 5 în proiecte)
calitative).
[Link] metodei. A descrie în mod detaliat fiecare dintre etape,
incidând în mod special asupra instrumentelor de colectare a datelor și a lor
analiză. Atunci când le descriem, trebuie să expunem, dacă există, ajustările metodologice
concrete care implică îmbunătățirea lor.
9.3. Rezultate. Deși sunt rare, rezultatele vor fi suficiente pentru
a determina puterea instrumentelor pentru a le genera odată ce se finalizează
investigație. Nu trebuie să neglijăm valoarea sa, deoarece în majoritatea cazurilor
ne informează cu privire la principalele tendințe sau dimensiuni tentative, care
se pot integra în designul final. În majoritatea cazurilor este vorba despre
verificați dacă aspectele studiate apar atestate în rezultate, cu
independența proporției sau frecvenței în care apar.
[Link]ție. O comparație anterioară a rezultatelor cu alte studii,
poate ne poate ajuta să determinăm gradul de noutate pe care i-l putem atribui.
[Link]. Poate că doar putem face afirmaț ii de natură
speculativ, dar vom putea realiza o evaluare generală asupra capacității
del design pentru a răspunde la întrebarea noastră de cercetare.

[Link] operaț ională. Este vorba despre clarificarea în ce condiț ii vom ...
realizați PI-ul, responsabilii săi și cu ce resurse. Trebuie să țineți cont că
PI-ul trebuie să fie fezabil, adică să fie viabil în mediu și cu resursele disponibile
disponibile, precum și în timpul stabilit. Este posibil ca această secțiune să nu se
exija total sau parțial în unele modalități de lucrări academice.

[Link] proiectului ș i cronogramaÎn cât timp ș i care sunt

faze concrete ale acestui PI? Se așteaptă un calendar structurat, priorizat de
activități care urmează un ordin logic și secvențial. Completați cu un
diagrama de Gantt.
[Link] de lucru Cine va participa la dezvoltarea PI și care
vor fi sarcinile care le vor fi atribuite? În unele cazuri, poate fi exigentă
aportarea curriculumului academic al Investigatorului Principal (responsabil) și al
restul de cercetători, punând accent pe alte proiecte anterioare și pe
publicații, patente, etc.
[Link] de resurse. Cu ce resurse dispunem (personal, echipament,
bunuri și servicii, etc.) și ce resurse ne-ar trebui pentru a executa PI? Se
așteaptă contribuția unui buget detaliat și justificat.

III. PĂRȚILE FINALE

10. Referinț e bibliografice (conform stilului APA sau stilului Vancouver). Trebuie să
a fi foarte meticulos și riguros în redactarea corectă a fiecărei referințe,
evitând combinarea stilurilor. Toate referințele citate în text trebuie să
apară în această secțiune, iar toate referințele trebuie să fie citate la
menos o dată în text.

[Link]. Pot fi incluse materiale care prin densitatea lor specială sau
configurarea nu ar trebui inclusă în text, deoarece ar îngreuna citirea
(scheme-uri, tabele foarte dense, etc.). Toate anexele trebuie citate în text.

ÎNTREBĂRI FRECVENȚE

Cum pot argumenta importanța unei Probleme de Cercetare

(PI)?În general, importanța unui PI este determinată de impactul pe care îl are în
îngrijirea sănătății. Trebuie să o faci în cel mai obiectiv mod posibil,
apoiându-te pe documente care vor face parte din bibliografie. Unele
tipuri de documente care pot fi de interes:

-Informes de tip epidemiologic sau statistic (în special memoriile de

instituțiile de sănătate sau ale spitalului în sine).
-Rapoarte realizate de societăți științifice (consultați paginile lor web).
Planuri de sănătate ale autorităților sanitare, atât la nivel național cât și
autonómico (revedeați platformele instituționale, deoarece există numeroase raporturi
despre problemele de sănătate pe care le consideră prioritare).

Cum știu că proiectul este pertinent? Se determină în funcție de

adecvarea la prioritățile organizației și la impactul potențial pe care îl are
atât de la cetățean, cât și de la profesioniști. Se așteaptă ca proiectul să
poate îmbunătăți unele rezultate de sănătate sau de calitate a vieții în grupuri
definidos de populație, care fie prin susceptibilitate sau frecvența problemei,
sunt în mod special vulnerabile la acesta. De asemenea, oferă alternative la
probleme în organizarea și furnizarea serviciilor de sănătate, cu o
o perspectivă inovatoare și evaluabilă în termeni de cost-eficacitate. Și, de asemenea
care influențează pozitiv modelele de practică profesională.
Ce baze de date pot folosi pentru a realizacercetare
bibliografică? Caută în baze de date specializate în domeniul sănătății.
Dacă căutați în CUIDEN și în CINHAL, aveți acces la 80% din cunoștințele disponibile
în Asistență Medicală. În PUBMED, IBECS și MEDES găsești lucrări de alte
disciplini pe lângă Asistența Medicală. În COCHRANE poți găsi revizuiri
sistematică (o șansă dacă găsești vreo una foarte legată de subiectul tău). A
prin intermediul DOAJ, SCIELO, CANTARIDA, DIALNET și în GOOGLE SCHOLAR
poți localiza textul complet al articolelor. Mai multe informații VER
Utiliza criterii de selecție pentru a limita căutările, cum ar fi: domeniul
tematica, tipul studiului, tipul documentelor (articole originale, cazuri clinice,
revizii, monografii, etc.), limitarea timpului (se consideră că
cunoștințele științifice tind să se reînnoiască la intervale de 7 ani, ține cont de asta
cont), limbă, etc.

Ce înseamnă ANALIZĂ CRITICĂ? Înseamnă că ceea ce vei obține din

documentele pe care le selectezi le vei prezenta în funcție de interesul pe care îl au pentru
a înțelege mai bine subiectul pe care îl vei aborda. Prin urmare, trebuie să reții doar acele
date care să servească pentru a-ți îmbogăți munca, nu restul.

Cum pot ști care sunt cele mai bune documente? Învață să distingi!
principalele autorii ai altor autori ocazionali. Localizează autorii experți
mirându-te la cele mai citate dintre bibliografia pe care o localizezi. Adesea, cele mai bune
articolele sunt publicate în revistele cu cel mai mare impact, vezi lista revistelor
cele mai citate în repertoriile JCR-SCI, SCOPUS sau în CUIDEN CITATION
([Link]

Și dacă nu găsesc suficiente articole despre ceea ce caut? Una dintre două, ori
cercetarea pe care ai realizat-o este defectuoasă (cel mai probabil), caz în care ai
să continuăm să încercăm cu strategii noi, sau există un vid de
cunoștințe despre subiect. Dacă este așa, evidențiază-l atunci când descrii
antecedente.
Dar nu te mulțumi, s-ar putea să nu fie multe despre problema concretă că
vei studia, dar va fi despre tema general în care se află
mismo.

Cum pot identifica cadrul teoretic? Ce ai de gând să faci cu cadrul?

teoretic este să clarifici perspectiva teoretică de la care pleci atunci când îți pui lucrarea.
ideal este să o faci în două părți:

a) Anticipează rezultatul pe care speri să-l atingi. Care este convingerea ta? Fă-o.
stabilind o relație teoretică între o cauză și un efect, de exemplu:
Această lucrare se propune din convingerea că recunoașterea scăzută
îngrijirea familială este determinată social de obligația morală a
femeie ca îngrijitoare.
b) Completați perspectiva teoretică cu sprijinul teoriei de rang superior care
expanden înțelegerea fenomenului de studiu (teorii ale asistentelor medicale, teorii
socio-culturale, etc. În cazul anterior, teoriile despre gen ar fi o
opțiune bună).

Ce stil ar trebui să folosesc în redactarea PI? Folosește strategia 3C:

claritate, concizie și corectitudine.

Claritatea înseamnă că citirea textului va fi plăcută, evitând

tehnicismelor inutile. Fugind de limbajul complicat (este vorba despre
a impresiona cu conținutul, nu cu vorbăria).
Concizia răspunde la zicala „ceea ce e bun, dacă e scurt, e de două ori mai bun”. A se limita la
ideile care sunt strict necesare, evitând să copleșești cititorul cu
conținuturi suplimentare care contribuie doar la semănarea confuziei.
Corectura înseamnă că ceea ce este scris trebuie să se conformeze aș teptărilor într-un text bine redactat.
construit din punct de vedere sintactic și ortografic. Tot ce prezinți
în perioada de tutelă are un caracter provizoriu, dar încearcă să faci bine
de la inceput si vei castiga timp (de exemplu, daca notezi corespunzator
bibliografie de la început, vei evita să ți se strecoare erori). Scrie întotdeauna
cu eleganță, evită să greșelile tipografice și erorile de ortografie te
îți vor fi alături pe parcursul întregului proces sau te vei obișnui cu ele.

Cum evit erorile tipografice în text? Erorile tipografice au un efect vital asupra
TFG, așa că vom depune un efort pentru a le combate cu energie:

Și dacă lăsați să treacă o eroare, probabil că o veți întâlni în versiunea finală a

document. De aceea, trebuie să te obișnuiești să scrii texte corect.
compuse încă dintr-un prim moment.
Pulcritudul se referă la compoziția textului, care trebuie să fie lipsită de
erori ortografice și tipografice.
–Ghidurile și epigrafele automate sunt adesea o sursă de necorelări
în text, așa că este bine să-i raționalizăm utilizarea. Îți recomandăm să
Învățați să le realizați manual. Nu pierdeți niciodată controlul asupra textului.
-Accent pe notarea bibliografică, învață repede să faci referințe
bibliografie adecvat, deoarece este o sursă importantă de erori. Los
gestionarii bibliografici pot ajuta, dar contribuie și la complicarea
învățare.
Înainte de a trimite textul, chiar dacă este doar preliminar, trebuie să-l revizuiești în mod
conștiincioasă. Nu este suficient să te bazezi pe corectorul automat al textului, trebuie să
revizuiește-l o dată și încă o dată până când totul este OK.

Pot lucra cu texte ale altor autori fără a avea probleme de

plagiat sau piraterie? Da, dar ține cont de o regulă sacră: nu folosi niciodată
sistemul COPIO-PEGO la final nu vei ști ce este al tău și ce nu.
adecvat: citește de mai multe ori până te familiarizezi cu textul pe care l-ai selectat,
notează într-un fișier separat ideile principale cu cuvintele tale proprii
identifică referința bibliografică de unde le-ai luat.
Și dacă decizi să introduci textul literar al cuiva, încearcă să-l marchezi între ghilimele,
identificând întotdeauna autorul. Nu ar trebui să incluzi paragrafe literale mai mari de
zece linii, pentru a evita conflictele legate de drepturile de autor.

Cum să citiț i acest document

Amezcua, Manuel. Cum să structurați un proiect de cercetare cu probă

piloto. Gomeres [blog], 14/03/2015. Disponibil la [Link]
[Link]/gomeres/?p=996