Probleme de Inginerie

Termică

2º Inginerie Tehnică Industrială (Specializarea Mecanică)

Domeniul Maș inilor ș i Motoarelor Termice

Departamentul de Inginerie Electrică ș i Termică
Universitatea din Huelva
 Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

TEMA I: CONCEPTE Ș I DEFINIȚII FUNDAMENTALE

1. Un depozit rigid de 9 m3conț ine azot (MN228,016 kg/kmol). Rezervorul este împărț it în două
părț i prin intermediul unei membrane. Partea A are o densitate iniț ială de 1,667 kg/m3, iar partea B are
0,2142 kmol. După ruperea membranei, se constată că densitatea este de 1,778 kg/m3. Calculează la
densitatea iniț ială a gazului din partea B.
Sol: 2 kg/m3.

2. Jumătatea inferioară a unui recipient cilindric de 10 m înăl ț ime se umple cu apă ( apă= 1000 kg/m3) y la
jumătatea superioară cu ulei care are o densitate relativă ( ulei/ apă) de 0,85. Determinaț i diferenț a de
presiune între partea superioară ș i fundul cilindrului. (acceleraț ia gravitaț ională g = 9,8 m/s2)
Sol: 90,65 kPa.

3. Barometrul de bază este utilizat ca dispozitiv pentru măsurarea altitudinii în avioane. Controlul de sol
a înregistrat o lectură barometrică de 753 mm de Hg, în timp ce lectura pilotului este de 690 mm de Hg.
Estimează altitudinea avionului de la nivelul solului dacă densitatea medie a aerului este de 1.20 kg/m3. ( Hg =
13600 kg/m3)
Sol: 714 m.

4. Se utilizează un manometru pentru a măsura presiunea într-un rezervor. Fluidul utilizat în manometru este un
ulei cu densitate de 870 kg/m3ș i înălț imea lichidului este de 42,5 cm. Dacă presiunea barometrică este de 98,4 kPa,
determină presiunea absolută în rezervor (în kPa ș i în atm). (g= 9,8 m/s2).
Sol: 102.0 kPa, 1.007 atm.

5. Un termometru de gaz la volum constant care con ț ine azot este pus în contact cu un sistem
ceea ce se află în punctul triplu al apei ș i apoi cu un alt sistem al cărui temperatură doriț i să o măsuraț i. Înălț imile
de la coloană de mercur pentru aceste sisteme sunt 2.28 cm ș i 59.2 cm, respectiv. Dacă presiunea
Presiunea barometrică este de 960 mbar, care este valoarea temperaturii pe care doriț i să o măsuraț i?
Date: acceleraț ia gravitaț iei g = 9.8 m/s2densitatea mercurului Hg= 13600 kg/m3.
Soarele: 482.4 K.

6. Rezisten ț a electrică în firul unui termometru de platină variază liniar cu temperatura.

a) Se deduce expresia temperaturii în grade Celsius în func ț ie de rezisten ț a R, luând în considerare

ca parametru valoarea rezistenț elor la punctul de topire al gheț ii (Rh) ș i la punctul
de fierbere a apei (Rv);
b) Iar aceste rezisten ț e valorează respectiv 10000 ș i 13861 calcularea temperaturii
corespunzătoare unei rezistenț e de 26270 .
Sol: a) t(R) 100 R Rh ; b) 421.4 ºC.
R v R h

7. Rezisten ț a R(t) a unui fir metalic la temperatura tºC măsurată în scala gazului ideal vine
dada de:
R(t) = R0(1 + at + bt2),

undeR0 este valoarea deR(t) la 0 ºC, a = 3.5 ·10-3(ºC)-1y b = -3 ·10-6(ºC)-2Cu acest sârmă se construieș te
un termometru bazat pe o scală liniară de temperaturi ș i se calibreză la 0 ș i 100 ºC. Determina ț i
temperatura pe care o va marca acest termometru când un termometru de gaz ideal va marca 70 ºC.
Soare: 71.97 ºC.

8. Cu un termometru de gaz ideal se studiază dilatarea etanolului ș i se observă că între 0 ș i 100 ºC

volumenV(t) de etanol variază cu temperatura t (în ºC) după următoarea formă:

V0(1 + 1.0414 ·10-3t + 7,836 · 10-7t2+ 1.716 ·10-8t3)

Se construieș te mai jos un termometru cu etanol ș i se calibrează la 0 ș i 100 ºC. Ce temperatură va arăta?
Ce arată termometrul cu etanol când termometrul de gaz ideal indică 50 ºC? Ș i care ar fi citirea?
termometru dacă se calibrează între 0 ºC ș i 42 ºC ș i temperatura absolută este de 38 ºC?
Sol: 43.51 ºC; 37.7 ºC

1
Problemele de inginerie termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

TEMA II
1. Calculează munca efectuată în expansiunea a 300 g de gaz la o presiune constantă de 200 kN/m2
când volumul trece de 200 dm3300 dm3Ce cantitate de muncă ar trebui realizată pentru
comprimarea la volumul iniț ial? Care va fi lucrul specific dezvoltat de gaz?
Soluț ie: a) 20 kJ; b) 66.7 kJ/kg.

2. Un gaz se comprimă izotermic de la o presiune de 100 Pa ș i un volum de 0,058 m3un

volum de 0.008 m3Se presupune că gazul urmează ecuaț ia de stare pV=nRuT, care este ecuaț ia
de proces? Determina presiunea finală ș i munca desfăș urată.
Solución: a) 725 Pa; b) -11.49 J.

3. Într-un experiment de laborator, se ob ț ine că ecua ț ia de stare a unui gaz are forma
p(a+bV)=nRuT, undeaybson constante cu valori 10 dm3y 15, respectiv. Care ar fi
munca efectuată dacă n moli de gaz se expandează izotermic de la un volum V1= 10 dm3a
altulV2= 15 dm3, ș tiind că presiunea iniț ială a gazului este de 20 kPa? Ș i dacă în loc să se extindă
izotermic, acesta se realizează printr-un proces reversibil adiabat din ecua ț ia pV 1.2= cte.?
82 J

4. În faza de compresie a unui motor Diesel, ale cărui raport de compresie r (= V1/V2) este 15, se face
printr-un proces de ecua ț ie pV 1.35= cte. Ș i dacă temperatura ini ț ială este de 35 ºC, calcula ț i
temperatura finală2ș i munca specifică molară dezvoltată. Să presupunem că aerul este un gaz ideal (pV
=nRuT, undeRu= 8.3143 kJ/(kmol K)).
Solución: a) 795 K; b)–11569 kJ/kmol.

5. Un sistem închis, ini ț ial în repaus pe suprafa ț a Pământului, este supus unui proces în
el care primeș te o transfer de energie netă prin lucru egal cu 200 kJ. În timpul acestui proces există o
transferul net de energie prin căldură de la sistem la mediu de 30 kJ. La sfârș itul procesului,
sistemul are o viteză de 60 m/s ș i o înălț ime de 60 m. Masa sistemului este de 25 kg. Calculează
variatia energiei interne a sistemului pentru proces.
Soluț ie: 110,3 kJ.

6. Un gaz este con ț inut într-un rezervor rigid închis prevăzut cu o roată cu palete. Această roată
agita gazul timp de 20 de minute, cu o putere variabilă în funcț ie de timp conform expresiei,
, în care este în watț i ș i zece minute. Transferul de căldură de la gaz la mediu se
realiza cu un flux constant de -50 W. Calculează: a) viteza de schimbare a energiei gazului pentru t
= 10 min. b) Schimbarea netă de energie în gaz după 20 min.
Solución: a) 50 W; b) 60 kJ.

7. Un ansamblu cilindru-piston con ț ine un gaz care suferă mai multe procese quasistatice care constituie
un ciclu. Procesul este după cum urmează: 1-2, comprimare adiabatică; 2-3, izobar; 3-4, expansiune
adiabatica; 4-1, isocor. Tabelul prezentat conț ine datele de început ș i de sfârș it ale fiecărei
proces

Sistemul A Sistemul B
Stare3) T (ºC) U (kJ) p (kPa) V (cm3) T (ºK) U (kJ)
1 0.95 5700 20 1.47 110 500 300 0.137
2 23.9 570 465 3.67 950 125 650 0.305
3 23.9 1710 1940 11.02 950 250 1300 0.659
4 4.45 5700 1095 6.79 390 500 1060 0.522

Atât pentru sistemul A, cât ș i pentru B, să se facă un schi ț ă a ciclului într-un diagramă p-Vy.
determinaț i pentru fiecare dintre cele patru procese interacț iunile termice ș i de lucru.
Solución: a) 0 kJ, -2.20 kJ; 10.08 kJ, 2.73 kJ; 0 kJ, 4.23 kJ; -5.32 kJ, 0 kJ.
b) 0 kJ, -0.168 kJ; 0.473 kJ, 0.119 kJ; 0 kJ, 0.137 kJ; -0.385 kJ, 0 kJ.

8. Un sistem vertical cilindru-piston con ț ine un gaz care este comprimat de un piston fără frecare
care cântăreș te 3000 N. Durante un timp, roata cu palete care se află în interiorul cilindrului face o muncă
de -6800 Nm asupra gazului. Dacă căldura transferată de gaz este de -10 kJ ș i schimbarea energiei interne

2
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

este de–1 kJ, determina distanț a pe care se miș că pistonul. Pistonul are o arie de 52 cm 2ș i el
barometrul măsoară 1.0 bar.
Soluț ie: -0,625 m.

9. Cilindrul din figură, cu pere ț i ș i piston adiabatic, con ț ine aceea ș i cantitate de aer în ambele
partes, la 300 ºC ș i 1 bar. Deplasăm pistonu, fără frecare, aplicând o forț ă externă rezistată
până când presiunea în B creș te la 2 bar. Calculează: a) lucrul furnizat extern; b)
variatia energiei interne pe care o suferă fiecare sistem.
Nota: Considera aerul ca un gaz ideal biatomic cu indice adiabatic de 1.4 ș i ia Ru= 8.314
kJ/kmol K.
Solución: a)- 1133 J/mol; b) 1476 J/mol; -2609 J/mol.

A B

3
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

TEMA III: PROPRIETĂȚI TERMODINAMICE ALE SUBSTANȚELOR PURA

1. Completa datele care au fost omise în tabel (valori îngro ș ate), dacă substan ț a este apă.
Soluț ia sunt valorile în bold

p(bar) T(ºC) (cm3/g) h(kJ/kg) u(kJ/kg) Calitate

4.758 150 392.8 2746.5 2559.5 1
20 320 130.8 3069.5 2807.9
1.014 100 1255.0 2100.0 1984.6 0.75
60 275.6 25.0 2407.3 2257.5 0,76
50 140 1.0768 592,15 586.8
15 400 203.0 3255.3 2951.8
10 179,9 20.45 964.3 943,9 0.1
74.36 290 25.57 2766.2 2576.0 1
15.54 200 75.64 2000,0 1880.0 0.59
3.613 140 1.0797 589.1 588.7 0
4.5 147.9 1.0882 623.3 622,25 0

2. O amestec umed de apă este men ț inut într-un rezervor rigid la 60°C. Sistemul este încălzit până la
stare critică. A determina calitatea amestecului iniț ial ș i raportul iniț ial al volumului de vapori
lichid.
0.00028; 2.11

3. Un sistem închis con ț ine un amestec de apă lichidă ș i gazos la 200 °C. Energia internă a
lichid saturatfeste 25% din energia internă totală a sistemului U. Care este calitatea
amestec?f=mfuf;U= (mv+mf)u).
Solutie: 0.496

O boilă de 12 m3de capacitate închisă ermetic este plină cu vapori saturat uscat la 15 bar.
Centrala se răceș te ș i se observă că presiunea a scăzut la 10 bari. Determinaț i:
a) starea finală a vaporului;
b) cantitatea de căldură extrasă din cazan.
Solución: a) mezcla húmeda a 179.9 ºC, x = 0; 6761; b) -54722.9 kJ

5. Vapori de apă saturat şi uscat la 30 bar se află într-un cilindru. Vaporul este răcit la volum constant.
până când temperatura atinge 200 °C. Apoi, sistemul se extinde izotermic până la
ca volumul este dublu faț ă de valoarea iniț ială. Calculaț i presiunile în stările 2 ș i 3 ș i schimbarea de
energia internă pentru cele două procese.
15.54 bar; 15 bar; -848 kJ/kg; 842 kJ/kg.

6. Apa la 50 bar ș i 80 °C se schimbă de stare la 200 bar ș i 100 °C. Determina ț i:

a) schimbarea energiei interne ș i a entalpiei pe baza tabelului de lichid comprimat.
b) varia ț ia energiei interne ș i a entalpiei pe baza datelor de saturare.
Solución: a) 79.67 kJ/kg y 95.21 kJ/kg; b) 84.08 kJ/kg y 100.0 kJ/kg.

7. Un cilindru cu piston con ț ine 1.5 kg de vapori de apă saturată la 3 bar. Sistemul prime ș te 600 kJ de
calor, ș i o roată cu palete în sistemul se roteș te 2000 r. Dacă temperatura finală este de 400 ºC ș i
presiunea rămâne constantă, determinaț i cuplul constant ce se aplică la săgeata roț ii de
palete dispreț uind energia pe care roata o poate stoca. Notă: W = 2· · ·Nîntoarceri
Soluț ie: 17.9 N·m

8. Un recipient rigid cu un volum de 0.05 m3este iniț ial plin cu vapori de apă saturată ș i
seco la 1 bar. Conț inutul este răcit până la 75 °C. Reprezentaț i procesul într-un diagramă. con
în legătură cu linia de saturare. Care este presiunea finală? Găsiț i cantitatea de căldură disipată de către
sistem.
0.3858 bar; -38.5 kJ

4
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

9. Un sistem care are un volum ini ț ial de 2,0 m3se umple cu apă la 30 bar ș i 400 °C. Sistemul se
răceș te la volum constant până la 200 °C. Un al doilea proces la temperatură constantă se încheie cu
apă lichidă saturată. Determinaț i transferul total de căldură.
Soluț ie: -44965 kJ

10. Un dispozitiv cilindru-piston con ț ine un amestec de lichid ș i vapor de apă saturate ini ț ial la
500 kPa y cu un titlu de 98%. Se produce o expansiune într-o stare unde presiunea este de 200 kPa.
În timpul procesului, presiunea ș i volumul specific sunt legate prin p·v=constant.
Determinaț i transferul de căldură ș i munca pe unitatea de masă.
Solución: w = 168.3 kJ/kg; q = 226 kJ/kg.

11. Două rezervoare rigide sunt conectate prin intermediul uneiValve. Rezervorul A con ț ine 0,2 m3de apă
în stare de amestec saturat la 400 kPa ș i cu un titlu de vapori de 0,8. Rezervorul B conț ine 0,5 m3de
vapor de apă la 200 kPa ș i 250 ºC. Supapa se deschide ș i, în timp, cele două recipiente ajung la
aceeaș i stare.
a) Calculează masa totală de apă conț inută în sistem;
Ș i sistemul ajunge la echilibrul termic cu împrejurimile care sunt la 24 ºC, determinaț i:
b) la presiunea sistemului;
c) titlul de vapor;
d) cantitatea de căldură cedată de sistem.
Solución: a) 0.9581 kg; b) 0.0298 bar; c) 0.016; d) -2177.64 kJ

12. Un bloc de fier de 50 kg la 80 ºC este introdus într-un rezervor izolat care con ț ine 0,5 m 3de apă
lichidă la 25 ºC. Determinaț i temperatura când se atinge echilibrul termic, ș tiind că cfier
= 0.450 kJ/kg K ycapă= 4.184 kJ/kg K.
Soluț ie: 25.6 ºC

13. Calculează varia ț ia entalpiei specifice a oxigenului atunci când acesta î ș i cre ș te temperatura cu 500 K
o 1000 K prin: a) date tabulate de entalpie; b) ecuaț ia empirică a căldurii specifice în
funcț ia temperaturii c) valoarea decpun 500 K d) valoarea medie decpîn intervalul de 500 K ș i
1000 K. Care este cel mai reprezentativ valoare? Ar fi necesar să specificăm că procesul ar fi
izobar? S-ar fi putut folosi informaț ii decv?
Notă: Datele tabelate ș i funcț iap=cp(T) trebuie să-i căutăm (în cărț i, internet, prieteni, ...)
Solución: a) 519.34 kJ/kg; b) 520.6 kJ/kg; c) 486 kJ/kg; d) 516 kJ/kg.

14. Un rezervor rigid ș i izolat a cărui volum total este de 3,0 m3, este împărț it în două compartimente
egale printr-o pereț e rigidă ș i izolată. Ambele părț i ale rezervorului conț in un gaz monoatomic
ideal. Pe o parte, temperatura ș i presiunea iniț iale sunt 200 ºC ș i 0,50 bar, în timp ce pe cealaltă parte
valorile corespund la 40 ºC ș i 1.0 bar. În acel moment, se rupe peretele divizor ș i
conț inuturile se amestecă perfect. Determinaț i temperatura ș i presiunea de echilibru final.
Soare: 79,8 ºC ș i 0,75 bar.

15. În interiorul unui aparat cu cilindru ș i piston se stochează oxigen, ini ț ial la 600 kPa, 200 ºC
y 0.020 m3Gazul seExpande conform ecuaț iei de proces p·V1.2Cte., până când la
temperatura ajunge la 100 ºC.
în joc.
Sol: a) 0.0656 m3144.3 kPa; b) 12.45 kJ, 6.03 kJ.

16. Un aparat cu cilindru ș i piston con ț ine 1 kg de aer, ini ț ial la 2 bar ș i 77 ºC. Au loc două
procese: un proces la volum constant, urmat de altul la presiune constantă. În timpul primului, se
se adaugă 57970 J de căldură. Pe parcursul celui de-al doilea, se adaugă căldură la presiune constantă, până când volumul
ajunge la 0.864 m3Presupunând procese cvasi-statice, calculaț i lucrul total ș i transferul.
total de calor.
89.09 kJ, 370.47 kJ.

17. Determina ț i volumul specific al vaporului de apă la 200 bar ș i 520 ºC folosind a) ecua ț ia de
starea gazelor ideale, b) principiul stărilor corespunzătoare, ș i c) valoarea experimentală
de la tabla de supraîncălzire.
a) 18.3 cm3/g; b) 15,2 cm315.51 cm3/g.

5
Probleme de inginerie termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

18. Într-un rezervor rigid se pune etan (C 2H6) la o presiune de 34.2 bar ș i un volum specific de
0.0208 m3/kg. Se încălzeș te până când presiunea sa este de 46.6 bari. Estimaț i schimbarea de temperatură a
proces, bazându-se pe scrisoarea de compresibilitate generalizată a lui Nelson-Obert.
Sol: 80 ºC.

19. Se men ț ine refrigerantul 12 la 60 ºC ș i 14 bar. Determina ț i volumul specific pe baza a) la

ecuaț ia gazelor ideale, b) principiul stărilor corespunzătoare ș i c) date experimentale
de mese.
Sol: a) 16.36 cm312.68 cm3c) 12.58 cm3/g.

20. Estimarea presiunii exercitate de 3.7 kg de CO într-un recipient de 0.030 m 3a 215 K, folosind a)
a) ecuaț ia gazelor ideale, b) ecuaț ia lui Van der Waals, ș i c) ecuaț ia lui Redlich ș i Kwong.
78.7 bar

21. Constantele ecua ț iei de stare a virialului în forma p = A(1 + b’/ + c’/ 2+ …) se
s-au determinat experimental pentru azot la -100 ºC. Valorile sunt A = 14.39, b' =-
0.05185 m3/kmol, c = 0.002125 m6/ kmol2. În plus, pse se exprimă în bar, Ten K ș i în m3/kmol.
a) Determinarea factorului de compresibilitate la 68 bar ș i -100 ºC pornind de la ecuaț ia
menț ionată.
b) Compară rezultatul ob ț inut în a) cu cel ob ț inut printr-o scrisoare de
compresibilitate generalizată.
Sol: a) 0.76; b) 0.76.

6
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

TEMAIV: ANALIZA SISTEMELOR DESCHISE

1. Viteza de flux a vaporului de apă printr-o duză este de 450 kg/h. Presiunile ini ț iale ș i
final son de 1400 kPa y 14 kPa. Las velocidades inicial y final son de 150 y 1200 m/s. No hay
transferul de căldură. Calculează:
a) schimbarea entalpiei.
b) La temperatura de ie ș ire dacă cea de intrare este 300 ºC, ș i calitatea.
c) La temperatura de ie ș ire considerândptabulat.
-708.8 kJ/kg.

2. O turbină hidraulică este situată în partea inferioară a unui baraj (vezi Fig.). El
Saltul de apă între intrare ș i ieș ire este de 22 m. Apa care intră în turbină
are o viteză de 3.2 m/s, iar cea care iese are o viteză de 1.6 m/s. El
Debit care circulă prin turbină este de 1,16 m3/s. Presupunând un flux fără
fric ț iune, care nu există varia ț ie de temperatură a apei între intrare ș i
ieș ire, iar densitatea apei 1 kg/l, determină puterea de ieș ire a
turbina.
Soluț ie: 254.6 kW.

3. Printr-o turbină curg 40 000 kg/h de vapori de apă intrând la 30 bar ș i 552 ºC ș i ie ș ind la 1 bar ș i
200 ºC. Vitezele de intrare ș i ieș ire sunt de 30 ș i 200 m/s, respectiv. Pierderea de căldură
Mediul este un total de 300 000 kJ/h. Calculaț i puterea de ieș ire. Ar putea fi neglijată puterea
generată corespunzătoare variaț iei energiei cinetice?
Soluț ie: 7454 kW.

4. Se introduce apă la 10 ºC într-o boilă unde domne ș te o presiune de 20 bar, comunicându-i un căldură
de 2000 kJ/kg. Calculează starea finală a vaporului.
Soluț ie: amestec umed cu x = 0.603

5. Într-un încălzitor intră metan, CH 4, la 95 kPa ș i 20 ºC cu o viteză de 28 m/s. Metanul iese la

90 kPa ș i cu o temperatură de 85 ºC. Zonele secț iunilor transversale de intrare ș i ieș ire
calentatorul are 0.80 m2y 0.94 m2, respectiv. Determina viteza de ieș ire a metanului ș i a
transferul de căldură specific.
Soluț ie: 30.7 m/s ș i 146.6 kJ/kg.

6. Considera o du ș obi ș nuit unde se amestecă apă caldă la 50 ºC cu apă rece la 12 ºC. Dacă se dore ș te
să furnizeze un flux constant de apă la 30 ºC, determinaț i raportul relaț iilor de flux de
masa apei calde în raport cu cea rece. Să presupunem că pierderile termice sunt neglijabile în întregime
traversele conductelor ș i că amestecul se efectuează la o presiune de 1,38 bar.
Soluț ie: 0.9 kgcald/kgrece.

7.O parte a unui sistem de aer condi ț ionat este dezumidificatorul (vezi Fig.
adjunta). Al deshumificador intră 210 kg/h de aer atmosferic foarte
caliente care con ț ine vapori de apă, cu o entalpie de 90 kJ/kg. Se
elimină căldura din aer pe măsură ce acesta trece printr-un banc de tuburi
care curge apă rece. Umiditatea atmosferică care se condensează în tuburi se
drena de la deshumificator cu o entalpie de 34 kJ/kg la o viteză de 4
kg/h. Aerul care iese are o entalpie de 23.8 kJ/kg. Vitezele la
prin deshumificator sunt extrem de mici. Determinaț i viteza de
disiparea căldurii din fluxul de aer care trece prin dezumidificator.
Soluț ie: -3.85 kW.

8. Un aerogenerator pentru produc ț ia de electricitate poate fi în ț eles ca o turbină de vânt.

rotorul aerogeneratorului frânează vântul astfel încât să convertească energia cinetică a acestuia în energie
mecanică. Două anemometre plasate de o parte ș i de alta a unui rotor cu un diametru de 44 m măsoară niș te
viteze ale vântului respective de 36 ș i 24 km/h. Dacă diferenț a de temperatură a aerului la
trecerea prin aerogenerator este neglijabilă ș i presupunem densitatea aerului constantă ș i egală cu 1,225
kg/m3, determina:

7
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

a) Puterea generată de rotor.

b) Diametrul secț iunii tubului de flux de aer din spatele palelor rotorului.
Solución: a) 517 kW; b) 53.9 m.
3
9. Într-o conductă curge apă cu o viteză foarte mică la 207 kPa, 15 ºC ș i densitate 999,6 kg/m . Trebuie
extracț i apă din această linie la un ritm constant de 114 l/min printr-o pompă ș i descărcaț i-o la
printr-un ț eavă care este cu 7,6 m mai sus, unde presiunea este de 414 kPa. Diametrul conductei
de descărcare în interior este de 2.67 cm. Presupunând că transferurile de căldură posibile sunt neglijabile
ș i variatia temperaturii apei la trecerea sa prin pompă, a determina puterea pompei.
Solu ț ie: 543 W.

10. În partea din spate a unui frigider ne întâlnim cu un schimbător de căldură (condensator) unde
refrigerantul disipă căldura absorbită în interior. Ș tiind că refrigerantul este R-134a ș i că
Intra în condensator la -5 ºC ș i iese ca lichid saturat la o presiune de 1.4 bar, a calcula
puterea calorifică disipată având în vedere un flux al agentului refrigerant de 20 kg/h.
-1232.6 W

11. La o turbină cu abur intră apă la 517 ºC ș i 32 bar ș i iese la 0,1 bar cu un titlu de 95 %. Ș tiind
Având în vedere că căldura specifică disipată este de 127.7 kJ/kg, care ar trebui să fie fluxul masic pentru a produce 100
MW?
Soluț ie: 400 t/h.

12. Radiatorul unei ma ș ini răce ș te apa de răcire prin aerul care îl traversează.
temperaturile apei înainte ș i după trecerea prin radiator sunt de 80 ºC ș i 30 ºC respectiv,
în timp ce aerul intră la 7 ºC ș i 1 atm. Dacă vehiculul circulă cu 80 km/h, fluxul de apă din radiator
este 1 kg/s ș i suprafaț a radiatorului este 0.5 m2, calculează temperatura de ieș ire a aerului.
Soluț ie: 23 ºC.

13. O parte a unui sistem de refrigerare este un compresor care ia refrigerant 12 sub formă de vapori
saturat la–12 ºC ș i îl descarcă la 1.6 bar ș i 43 ºC. Dacă puterea consumată de compresor este de 240
W ș i pierderile de căldură sunt neglijabile, determinaț i fluxul masic.
Soluț ie: 24,6 kg/h.

14. Aerul la ie ș irea dintr-o turbină de avion este accelerat printr-o duză pentru a oferi
empuje necesar. Aerul intră în toberă la 747 ºC ș i 2.73 bar ș i cu o viteză neglijabilă. La
Ie ș ire, aerul este la 397 ºC ș i 0,34 bar. Calcula ț i viteza de ie ș ire a aerului presupunând
despreț uibile pierderile termice în duză.
Soluț ie: 3170 km/h.

15. Se doreste să producem un jet circular de apă cu un diametru de 1,50 cm, la presiune atmosferică, cu un
viteza de 40 m/s. Acest lucru se realizează prin faptul că apa dintr-un ț eavă, unde viteza sa este foarte
baja, curge printr-o duză pentru a forma jetul. Dacă expansiunea este modelată ca un proces de
cuasiechilibru izoterm, care trebuie să fie presiunea în conductă? Notă: A se presupune că apa este incomprimabilă
ș i cu o densitate la temperatura camerei de 1000 kg/m3.
Soluț ie: 800 kPa peste presiunea atmosferică.

16. Într-o turbină intră 41200 kg/h de vapori de apă la 300 ºC ș i 14 bar. După expansiune, apa iese la
40 ºC ș i 0.08 bar. Vitezele de intrare ș i ieș ire sunt respectiv de 150 m/s ș i 60 m/s ș i
turbina dezvoltă 6 MW putere. Calculează pierderile termice ale turbinei.
Soluț ie:-26.75 MW.

17. La bomba de circula ț ie a unei centrale termice prime ș te apă lichidă saturată la 20 ºC provenind de la
condensator. Dacă se neglijează pierderile termice ș i varia ț iile de temperatură, calcula ț i
munca necesară pe care pompa trebuie să o ofere pentru a ridica presiunea apei până la 30 bar
operaț ie în cazan.
Soluț ie: -3 kJ/kg.

18. Printr-o turbină circulă 40000 kg/h de apă care intră la 600 ºC ș i 30 bar ș i ies la 0,1 bar ș i cu un
calitatea de 95 %. La mijlocul turbinei se extrage 40 % din flux la 7 bar ș i 375 ºC pentru procese de
încălzire. Calculaț i puterea dezvoltată de turbină. Cu cât se reduce puterea în raport
o altă fără extracț ie intermediară?
Soluț ie: 10.2 MW; 3.3 MW.

8
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

19. La caldera unei centrale termice operează la 20 bar. Prime ș te un debit de apă de 14 l/s la 50 ºC. Dacă se
Doreș te să iasă la o temperatură de 535 ºC, care este puterea termică care trebuie furnizată?
Soluț ie: 46139 kW.

20. Agentul refrigerant 12 intră în tubul capilar al unui frigider ca lichid saturat la 0,8 MPa ș i se
estrangula la o presiune de 0.12 MPa. Calculează calitatea refrigerantului la ieș ire ș i reducerea de
temperatura în timpul procesului.
Soluț ie: 0.334; -58.48 ºC.

21. Sistemul de încălzire electrică al unor locuin ț e constă din ț evi cu rezisten ț e electrice în
su interior care consumă o putere de 15 kW. Aerul de pe stradă intră în conducte la 100 kPa ș i 17
ºC cu un debit de 150 m3/min. Ș i pierderile termice ale aerului în timpul trecerii prin sistemul de încălzire
son de 200 W, calculaț i temperatura de ieș ire a aerului în camere.
Soluț ie: 21.9 ºC.

22. Un schimbător de căldură al unei fabrici, echipat cu pompe de circula ț ie, transferă energie termică
între trei fluide care nu intră în contact fizic în timpul procesului. Schimbătorul de căldură operează în
regim sta ț ionar. Cele trei fluide sunt aer, apă ș i ulei, care intră în sistemele de
bombe/compresoare la nivelul solului ș i la o viteză neglijabilă, trec prin schimbătorul de căldură
calor, ș i ies din el la diverse înălț imi deasupra nivelului solului. În echipament există o pierdere de căldură la
atmosferă de 19 kJ/s. În tabel sunt oferite mai multe date. Utilizând informaț iile furnizate, calculaț i
temperatura de ieș ire a uleiului. (Pentru ulei, a luap= 0,75 kJ/kg K; pentru apă, cp= 4,18 kJ/kg
K; a presupune aerul gaz perfect biatomic.

Puterea de Viteza de
Fluid Intrare Ieș ire Înălț ime Caudal
bombe ieș ire
Aer Gaz la 15 ºC Gaz la 40 ºC 5m 22 kW 120 m/s 1,6 kg/s
Apă Liquide la 20 ºC Liquide la 45 ºC 4112kW
m Mică 3,2 kg/s
Ulei lichid la 200 ºC Lichid la ? 10 m 64 kW mică 2,7 kg/s

Soluț ie: 62.34 ºC.

23. Condi ț iile la intrarea ș i ie ș irea unei turbine mici de abur sunt 500 kPa, 300 °C ș i 7.4
kPa, 94 % din titlu respectiv. Într-un punct intermediar al turbinei în care presiunea este de
100 kPa ș i entalpia de 2750 kJ/kg, se extrage un 7.5 % din vaporul circulant, la viteză neglijabilă,
pentru încălzire. Secț iunea turbinei la ieș ire este de 0,83 m2.

a) Având în vedere că termenul de energie cinetică la ie ș irea din turbină este semnificativ
dar foarte mic comparativ cu celelalte termeni, indicaț i cum s-ar putea obț ine un
puterea în turbine de 5 MW. Calculaț i debitul de vapori într-o primă aproximare.
b) Pentru debitul calculat în (a), determina ț i viteza de ie ș ire a vaporului din turbină.
Solución: a) 8.18 kg/s; b) 167.6 m/s (supone un 2 % de la potencia total desarrollada).

24. Etajul superior al unei fabrici de bomboane Sugus se află la 40 m deasupra parterului. Se
cere pomparea caramelei lichide la 70 °C ș i cu un debit staț ionar de 0,7 kg/s, din plantă
coboară la etajul superior. Caramelul lichid este stocat la parter în depozite
menț inute la o temperatură de 40 °C. De asemenea, trebuie instalat un echipament de pompă ș i un schimbător de căldură
de căldură în subsol, care se hrăneș te cu caramelul lichid din rezervoare. Aceast echipă se
conecte o conductă de conducț ie până la etajul superior. Schimbătorul de căldură este alimentat cu
apă lichidă presurizată care intră la 125 °C ș i iese la 84 °C. Din experimente anterioare se ș tie că
bomba de caramelo consumă o putere de 800 W, iar carameaua pierde 3400 W de energie
termică în conducta verticală de alimentare către etajul superior. Realiza ț i un schemă a
instalare. Determinaț i debitul necesar de apă lichidă presurizată. (Presupuneț i pentru caramele
lichidp= 1,82 kJ/kg K, y pentru apa lichidăp= 4,18 kJ/kg K.)
Soluț ie: 0,24 kg/s.

25. Într-o cameră de amestec intră 1.8 kg/s de apă lichidă la 300 kPa ș i 20 ºC ș i este încălzită cu vapori.
supraîncălzit la 300 ºC. Dacă amestecul iese din cameră la 60 ºC, calculaț i fluxul masic necesar al
vapor supraîncălzit.
Soluț ie: 0,107 kg/s.

9
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

TEMAS5Y6: 2º PRINCIPIUL TERMODINAMICII Ș I ENTROPIA

1. O ma ș ină bitermică care func ț ionează conform unui ciclu Carnot are o eficien ț ă de 40 %.
sursa de căldură absoarbe 6000 kJ/h, în timp ce expulzează căldură către o sursă de căldură care se află la 15
ºC. Determinaț i puterea netă dezvoltată ș i temperatura sursei care cedează căldură.
Sol: 0.667 kW ș i 207 ºC.

2. O ma ș ină Carnot inversată este utilizată pentru a produce ghea ț ă la 0 ºC. Temperatura de expulzare a
Temperatura de 30 ºC, iar entalpia de îngheț are a apei este de 335 kJ/kg. Câț i kilograme de gheaț ă se
pot forma pe oră pentru fiecare kW de putere?
Sol: 97.8 kg/h.

3. Două ma ș ini termice care func ț ionează conform ciclului Carnot sunt dispuse în serie. Prima
maș ina, A, primeș te căldură la 927 ºC ș i evacuează căldură într-un rezervor la temperatura T. A doua
maș ina, B, primeș te căldura pe care o expulzează prima ș i, la rândul său, expulzează căldură către un rezervor la 27 ºC.
Calculează temperatura T dacă a) munca celor două maș ini este egală ș i b) eficienț ele celor două
maș inile sunt la fel.
Sol: a) 477 ºC; b) 327 ºC

4. O pompă de căldură reversibilă este utilizată pentru a furniza 120 000 kJ/h unui clădiri. Mediul
exteriorul se află la -6 ºC în timp ce aerul interior al clădirii este la 26 ºC. Găsiț i a) căldura
absorbit din exterior, b) puterea necesară pentru aceasta ș i, c) costul operaț iunii pe zi, dacă kW
h costă 7,5 cenț i ș i pompa lucrează 12 ore pe zi.
Sol: a) 107157 kJ/h; b) 3.57 kW; c) 3.21 €/día.

5. O centrală electrică pe bază de abur cu o putere de ie ș ire de 150 MW consumă cărbune la o rată de
60 tone/h. Ș i puterea calorică a cărbunelui este de 30 000 kJ/kg, care este randamentul termic al
central?
Sol: 30 %

6. Un frigider de uz casnic de 450 W putere ș i un COP de 2.5 va răci la 8 ºC cinci pepeni fiecare
una de 10 kg. Dacă pepenele este la 20 ºC, calculaț i cât timp va dura frigiderul pentru a le răci.
Pepenele verde pot fi tratate ca apă, al cărei căldură specifică este 4.2 kJ/kg K.
Sol: 37,3 min.

7. Se folose ș te o pompă de căldură pentru a men ț ine o casă la o temperatură constantă de 23 ºC. Casa
eliberează căldura către exterior prin feronerie ș i pereț i cu o rată de 60 MJ/h, în timp ce energia
generată în interiorul casei de oameni, lumini ș i aparate ajunge la 4 MJ/h. Pentru un COP de 2.5,
calculează puterea necesară a pompei. Dacă se presupune că pompa este reversibilă, care va fi
temperatura aerului exterior?
Soare: 6.22 kW y -95.4 ºC

8. O pompă de căldură Carnot este utilizată pentru a încălzi ș i a men ț ine o construc ț ie reziden ț ială la 22
ºC. O analiză energetică a casei relevă că pierde căldură la o rată de 2500 kJ/h pentru fiecare ºC de
diferenta de temperatura între interior ș i exterior. Pentru o temperatură exterioară de 4 ºC,
determină coeficientul de operare ș i puterea de intrare necesară pentru pompă.
Sol: a) 16.4; b) 0.762 kW.

9. Considera două motoare Carnot care operează în serie. Prima ma ș ină prime ș te căldură de la un rezervor
o 1200 K îș i cedă căldura unui alt rezervor la temperatura T. A doua maș ină primeș te energia termică
desechada de la prima, transformă o parte din ea în muncă ș i predă restul unei surse de căldură
300 K. Ș i eficienț ele termice ale ambelor motoare sunt egale, găsiț i temperatura T.
Sol: 600 K.

10. Se transferă 1000 kJ de căldură de la un rezervor termic la 850 K către un al doilea rezervor la 330 K.
Calculaț i schimbarea entropiei fiecărui depozit.
acord cu a doua lege? c) Pentru aceeaș i cantitate de căldură, temperatura celui de-al doilea rezervor se
reduce la 280 K. Află schimbarea totală a entropiei în această nouă condi ț ie. d) Dacă un motor
termodinamic ar putea opera între cele două focuri de căldură, determinând variaț ia lucrului obț inut
Prin scăderea temperaturii celui de-al doilea rezervor de la 330 la 280 K. Ce consecinț ă decurge din aceasta?
-1.176 kJ/K, 3.030 kJ/K

10
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

11. Un difuzor bine izolat prime ș te CO2la 110 kPa, 300 K ș i 300 m/s. Se afirmă că acest difuzor va livra
temperatura de salida
gaz, y c) ș i dacă procesul este reversibil, ireversibil sau imposibil.
Sol: a) 351.6 K; b)–12.5 J/kg K; c) imposible.

12. Printr-o rezisten ț ă electrică de R = 30 circulă o curent de I = 6 A timp de 3 s. Determinaț i

schimbarea entropiei rezistenț ei ș i a universului presupunând: a) că rezistenț a rămâne la
temperatura constantă e egală cu cea a mediu în care se află la 17 ºC; b) că rezistenț a este
aislată.
Date: masa rezistenț ei 19 g; capacitate termică specifică a rezistenț ei 1.10 kJ/kg K. La
puterea electrică este R·I2.
Sol: a) 0 J/K y 11.1 J/K; b) 8.95 J/K y 8.95 J/K.

13. Într-un cilindru cu piston există refrigerant 12 ini ț ial la 6 bar ș i 80 ºC. Se comprime
cuasi-static ș i la presiune constantă, printr-o muncă de 13,63 kJ/kg. A determina: a)
volumul specific final
d) transferul de căldură; e) Dacă temperatura din jur este de 20 ºC, determinaț i schimbarea de
entropie pentru univers; f) Este procesul reversibil, ireversibil sau imposibil?
Sol: a) 14.9 cm3/g; b) 0.451 kJ/kg K; d) –110.5 kJ/kg; e) 0.0146 kJ/kg K.; f) Irreversible.

14. Refrigerant 12 ini ț ial la 6 bar ș i cu o calitate de 50% curge prin una dintre laturile
un schimbător de căldură. La trecerea prin echipament la presiune constantă, se transformă în vapori
saturat. Pe de altă parte, 10 kg/min de aer intră la 1.10 bar ș i 42 ºC ș i ies la 1.05 bar ș i 22 ºC.
Calcular: a) el flujo másico del refrigerante, b) el cambio de entropía específica del refrigerante y del
aire, c) la entropie generata in schimbator pe unitate de timp.
Sol: a) 2.88 kg/min; b) 0.2368 kJ/kg K, -0.0525 kJ/kg K; c) 0.157 kJ/K min.

15. Într-o turbină intră CO 2la 800 K ș i 20.0 MPa cu o viteză de 100 m/s printr-o zonă de
intrare de 10,0 cm2Gazul se expande isoentropic până la 500 K ș i iese printr-o zonă de 30 cm 2.
Hallar: a) munca specifică molară ș i b) fluxul masic molar.
Sol: a) w 12535 kJ/mol ; b) .

16. O turbină cu gaz func ț ionează cu hidrogen gazos care se află ini ț ial la 480 K. Rela ț ia
de presionesp1/pdoies 2.27:1. Procesul este adiabetic, dar irreversibilităț ile reduc munca de
ieș ire la 80% din valoarea isoentropică. Neglijând variaț iile energiei cinetice ș i potenț iale,
determinar: a) el trabajo específico isoentrópico, b) el trabajo específico de salida real, c) la
temperatura de ieș ire reală ș i, d) producț ia de entropie specifică.
Notă: utilizaț i tabele cu hidrogen. Căutaț i-le în bibliografie.
Sol: a) ws= 1447.7 kJ/kg; b) wr= 1158.2 kJ/kg; c) T = 400 K; d) = 0.736 kJ/kg K.

17. Aerul se comprimă izotermic de la 96 kPa ș i 7 ºC până la 480 kPa. Fluxul prin compresor
se men ț ine stabil la 0.95 kg/s. Energiile cinetică ș i poten ț ială sunt neglijabile. Calcula ț i
raportul cu care se extrage căldura dacă nu există efecte disipative (ireversibilităț i).
Sol: -123 kW.

18. La o pompă intră apă la 1 bar ș i 30 ºC. Asupra fluidului se efectuează o muncă pe ax de 4,5 kJ/kg. Dacă se
despreț uiesc variaț iile de energie potenț ială ș i cinetică: a) determinaț i creș terea presiunii dacă
procesul este adiabatic ș i reversibil. b) Dacă temperatura fluidului creș te cu 0,20 ºC pe parcursul procesului,
determinarea creș terii de presiune ș i a randamentului adiabatic.
Densitatea apei: 1000 kg/m3ș i căldura specifică a apei: 4.18 kJ/kg K.
Sol: a) 45.0 bar; b) 36.6 bar, 0.81.

19. Un inginer industrial proclamă că a dezvoltat un dispozitiv care fără niciun consum de
muncă sau căldura este capabilă să producă, în regim staț ionar, două fluxe de aer, unul cald la 60 ºC ș i
2.7 bar ș i altul rece la 0 ºC ș i 2.7 bar, pornind de la un singur flux la 20 ºC ș i 3 bar. Presupunând neglijabile
variatiile energiei cinetice si potentiale, a raț iona veridicitatea afirmaț iei.
Date: cp= 1.005 kJ/kg K, R = 0.287 kJ/kg K.
Sol: -0.025 kJ/kg K.

11
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

20. La o supapă intră vapori de apă la 7 MPa ș i 450 ºC ș i se restric ț ionează la o presiune de 3 MPa în timpul unui
procesul de flux staț ionar. Calculaț i generarea entropiei ș i verificaț i dacă se respectă principiul
de creș terea entropiei.
Sol: 0.3592 kJ/kg K

21. Într-o turbină adiabatică intră vapori de apă la 6 MPa, 600 ºC ș i 80 m/s ș i iese la 50 kPa, 100 ºC ș i 140
m/s. Ș i la puterea de ieș ire a turbinei este 5 MW, calculaț i a) fluxul masic, b) randamentul
adiabatic al turbinei.
Sol: a) 5.16 kg/s; b) 83.5 %.

22. Aerul este comprimat printr-un compresor adiabatic de 95 kPa ș i 27 ºC până la 600 kPa ș i 277 ºC.
Presupunând valori variabile ale căldurilor specifice, a) calcula ț i eficien ț a adiabatică a compresoarelor, b) a
temperatura de ieș ire a aerului dacă procesul ar fi reversibil.
Sol: a) 81.9 %; b) 232.5 ºC.

23. Un recipient din o ț el de 0.2 m3care are o masă de 30 kg când este goală se umple cu apă
lichidă. La început, atât rezervorul cât ș i apa se află la 50 ºC. Apoi se transferă căldură ș i
întregul sistem se răceș te până la temperatura de 25 ºC a aerului înconjurător. Calculează variaț ia de
entropie totală în acest proces.
Date: cotel= 0.45 kJ/kg K, capă= 4.184 kJ/kg K.
Sol: 2.83 kJ/K.

12
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

TEMAVII: EXERGIE
1. Determina ț i exergia (în kJ) a următoarelor sisteme:
a) 50 kg de apă la 0 ºC ș i 0,95 bar, dacă împrejurimile se află la 0,95 bar ș i 20 ºC.
b) 1 kg de apă într-un sistem închis la 8.0 Mpa ș i 400 ºC, dacă mediu este la 0.10 MPa ș i 25 ºC.
c) 1 kg de vapor de apă saturat la 100 ºC, cu To= 25 ºC ș i po= 1 bar.
d) 3 kg de refrigerant 12 la 1.4 MPa ș i 90 ºC (mediu la fel ca c).
Sol: a) 144.5 kJ; b) 975.27 kJ; c) 486.55 kJ; d) 99.67 kJ.

2. 1 kg de aer ini ț ial la 2 bar ș i 27 ºC, se încălze ș te la presiune constantă până la o temperatură finală de
227 ºC, într-un proces reversibil intern. Determinaț i schimburile de căldură, lucru ș i exergie
(asociaț i cu căldura ș i cu munca) în timpul procesului. A lua To= 280 K y po1 bar.
W = 57.34 kJW= 28.67 kJ; d) ExÎntrebare= 58.44 kJ.

3. Un foc termic la 700 ºC este separat de alt foc termic la 250 ºC printr-o bară cilindrică izolată
termic în suprafa ț a sa laterală. Se transferă prin conduc ț ie 500 kJ prin bară.
Determină pierderea de exergie (ireversibilitate) care a avut loc în proces dacă temperatura mediului
exterior este 22 ºC.
Sol: 130.4 kJ.

4. Un sistem închis care con ț ine aer la 1 bar ș i 27 ºC este încălzit printr-un proces intern.
reversibil la presiune constantă până când temperatura sa atinge 200 ºC. Căldura transferată se
suministrează de la o sursă de căldură la 560 ºC. Temperatura mediului este de 4 ºC. Determinaț i
transferul de exergie specific asociat transferului de căldură:
a) cedată de sursa de căldură,
b) primită de sistemul închis, ș i
c) pierderea poten ț ialului de muncă al sistemului combinat în timpul procesului.
d) desenaț i diagrama exergiilor pentru aer.
Sol: a) -116.9 kJ/kg; b) 47.54 kJ/kg; c) 69.36 kJ/kg.

5. 0.2 kg de apă, ini ț ial la 9 bar ș i cu o calitate de 0.4, suferă o expansiune internă
reversibilă până la atingerea stării de vapori saturaț i, în timp ce primesc energie prin transfer de
calor printr-un perete care îi separă de un foc termic la 600 K. Ș tiind că mediul este la
25 ºC ș i 0,1 MPa, evaluaț i:
a) munca ș i căldura schimbate, transferurile de exergie care însoț esc fiecare
transferul de energie ș i, irreversibilitatea procesului, considerând ca sistemul
apă
b) la exergia distrusă pentru un sistem extins care include atât apa cât ș i pereț ii.
Sol: a) W = 23.1 kJ; Q = 243.73 kJ; ExW= 20.53 kJ; ExÎntrebare= 81.75 kJ; I = 0 kJ; b) I = 40.9 kJ.

Apă Apă

Pereț i Perete

Foco Calor Foc Cald

SunApă SunApă+Perete

6. Un fragment de aluminiu (c = 0.950 kJ/(kg K)) de 2.2 kg la 500 K este scufundat într-un recipient izolat
care conț ine 25 kg de apă (c = 4.18 kJ/(kg K)) la 300 K ș i 1 bar. Cele două mase ajung la o
temperatura de echilibru în timp ce rămân izolate de exterior, care se află la 300 K ș i 1
bar. Determina:
a) la temperatura finală de echilibru,
b) variaț ia exergiei fiecărei substanț e,
c) la irreversibilitatea procesului.
Sol: a) T = 303.9 K; b) ExH2O2,6 kJ; ExAl-97.66 kJ; c) I = 95.06 kJ.

7. Un recipient rigid de 1.0 m3conț ine CO2iniț ial la 1.2 bar ș i 300 K. Temperatura
creș te până la 400 K prin două procese diferite: a) agitând cu o roată de palete ș i, b)
transferând căldură de la o sursă termică la 500 K. Condiț iile de mediu sunt 1,0 bar ș i
300 K. Determinaț i care metodă este mai bună (din punct de vedere exclusiv al utilizării)
del trabajo potencial).
Soluț ie: IW= 120 kJ; IÎntrebare= 36.59 kJ transferul de căldură este mai bun.

13
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

8. Un rezervor cu pere ț i rigizi ș i adiabatici are două compartimente de 1 m3fiecare, separaț i

printre ele printr-o supapă. Iniț ial, unul dintre compartimente este gol, iar celălalt conț ine N2a
600 kPa ș i 80 ºC. Se deschide vana ș i azotul se extinde pentru a umple întregul rezervor. Dacă
mediul este la 20 ºC, calculaț i irreversibilitatea procesului.
Sol: 345,2 kJ.

9. Calcula exergia specifică ș i exergia de flux specifică pentru următoarele sisteme (T025
ºC0= 1 bar): a) Vapori de apă la 30 MPa, 800 ºC ș i 135 m/s. b) R-12 la 1 MPa, 80 ºC ș i 5 m/s.
Sol: a) 1534.2 kJ/kg y 2001.3 kJ/kg; b) 27.33 kJ/kg y 46.53 kJ/kg.

10. Într-un schimbător de căldură intră 50 kg/s de apă ca lichid comprimat la 0,20 MPa ș i 90
ºC, ieș ind la aceeaș i presiune ș i 120 ºC. Correnta de apă primeș te căldură de la un curent de
aer cald la 680 K ș i 0,30 MPa ș i iese la 460 K la aceeaș i presiune. Dacă temperatura mediului
es 290 K. Determinar:
a) ritmurile de transfer al exergiei fluxului curen ț ilor de apă ș i aer,
b) la ireversibilitatea globală a procesului de schimb de căldură,
c) la eficien ț a exergetică a schimbătorului.
Sol: a) 1480.6 kJ/s;–3078 kJ/s; b) 1597.4 kJ/s; c) 0.480.

11. O turbină adiabatică prime ș te vapor de apă cu condi ț ii de intrare de 100 bar ș i 520 ºC ș i
condiț iile de ieș ire a vaporului saturat la 3 bari. Schimbările energiei cinetice ș i potenț iale se
pot fi dispreț uiț i, iar împrejurimile se află la 300 K ș i 1 bar. Determinaț i:
a) la produc ț ia reală de muncă,
b) la produc ț ia maximă poten ț ială de muncă,
c) la exergia fluxului specific al vaporului la ie ș ire,
d) randamentul adiabatica al turbinei, eficien ț a exergetică ș i diagrama de
exergii.
Sol: a) 699.8 kJ/kg; b) 798.7 kJ/kg; c) 633 kJ/kg; d) = 87.6 % y η = 83.9 %.

12. Într-o turbină intră 50 000 kg/h de vapori de apă la 80 bar ș i 560 ºC. Într-un anumit punct al
recurs prin turbina, 25 % din flux este extras la 20 bar ș i 440 ºC. Restul vaporului iese
de la turbina a 0.10 bar ca vapori saturat. Dacă mediul este la 1 bar ș i 20 ºC, determină:
a) la exergia fluxului specific al celor trei stări de interes,
b) la puterea maximă posibilă,
c) puterea reală dacă fluxul este adiabatic,
d) eficien ț a exergetică a turbinei.
Sol: a) 1524.6 kJ/kg, 1214.6 kJ/kg, 200 kJ/kg; b) 14900 kW; c) 10700 kW; d) 71.8 %.

13. Un compresor ia 1 kg/s de aer din mediu la 1 bar ș i 25 ºC, comprimându-l până la 8 bar ș i 160
Puterea consumată
eficienț a exergetică.
Sol: a) -236.3 kW; b) 85.3 %.

14. Un încălzitor deschis de apă de alimentare func ț ionează la 7 bar. Un flux (flux 1) intră într-o
secț iune la 35 ºC. Fluidele se amestecă ș i ies din încălzitor ca lichid saturat. Determinaț i
ritmul variaț iei exergiei fluxului, dacă fluxul masic al 'fluxului 1' este de 4370 kg/min ș i al
'flujo 2' este 1000 kg/min. Luaț i To= 20 ºC ș i po= 1 bar.
Sol: -5.5 MW.

14
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

TEMA8: CICLURI DE PUTERE A GAZELOR.

1. Considera un ciclu Otto cu aer standard, având o raportare de compresie de 8.3 ș i un furnizor de
calor de 1213 kJ/kg. Si la presiune ș i temperatura la începutul procesului de compresie sunt de 0.95
bar y 7 ºC, determinaț i presupunând calorii specifice variabile:
a) la presiune ș i temperatura maxime ale ciclului;
b) la producț ia netă de muncă;
c) la eficienț a termică;
d) la presiune eficace medie;
e) randamentul termic presupunând călduri specifice constante (k = 1.4);
f) munca utilizabilă a gazelor la sfârș itul expansiunii, luând ca stare moartă pe cea iniț ială.

Sol: a) 56.27 bar y 2000 K; b) 630 kJ/kg; c) 51.9 %; d) 8.45 bar; e) 57.1 %; f) 306 kJ/kg.

2. Un motor de combustie internă func ț ionează după un ciclu Otto cu următorii parametri:p1= 1
bară;T1= 300 K; raport de compresie r = 4; raportul presiunilor în combustie = 4. Se va presupune
că fluidul de lucru este aer (γ = 1.4;cv= 0.717 kJ/(kg K) yRa= 286.9 J/(kg K)). Calculează:
a) presiunea ș i temperatura gazului în fiecare dintre punctele principale ale ciclului;
b) căldură adăugată ș i căldură cedată de gaz;
c) muncă furnizată de ciclu;
d) randamentul termic al ciclului;
e) presiune medie indicată.

Sol: a) p2= 6.964 bar, T2= 522 K; p3= 27.856 bar, T3= 2.089 K; p4= 4 bar, T4= 1:200 K; b)
1123.6 kJ/kg

3. Condi ț iile de alimentare pentru un ciclu Diesel de aer standard care func ț ionează cu o rela ț ie de
compresia de 15:1 este 0.95 bar ș i 17 ºC. La începutul cursei de compresie, volumul de
cilindrul este de 3.80 litri, iar în timpul procesului de încălzire la presiune constantă, gazului i se furnizează
7.4 kJ de căldură.
a) Calculează presiunea ș i temperatura la sfârș itul fiecărui proces din ciclu;
b) determina eficienț a termică;
c) la presiune eficace medie a ciclului;
d) exergia gazelor la finalul expansiunii, luând T0= 17 ºC ș i p0= 0.95 bar;
e) randamentul ciclului presupunând călduri specifice constante (k = 1.4).

Sol: a) Estado 2: 40.2 bar y 819 K, Estado 3: 40.2 bar y 2250 K, Estado 4: 4.4 bar y 1343 K; b)
50.2 %; c) 10.3 bar; d) 507.0 kJ/kg; e) 56.9 %.

4. Un ciclu Diesel ideal are o raport de comprimare de 17.8. La începutul procesului de comprimare,
aerul se află la 100 kPa ș i 37 ºC. În timpul procesului de adăugare a căldurii la presiune constantă se
absorben 900 kJ pe kilogram de aer. Calculaț i:
a) temperatura ș i presiune maxime;
b) munca netă, căldura cedată ș i randamentul termic;
c) la irreversibilitate pentru fiecare proces ș i irreversibilitatea ciclului, presupunând că căldura se
transfiere ciclul de la o sursă la 2000 K ș i căldura se eliberează în jur la 25 ºC.

Sol: a) 52.78 bar; 1680 K; b) 529 kJ/kg; -371.1 kJ/kg; 58.8 %; c) i12= i23= 0, i23= 77.51 kJ/kg, i41
= 159.2 kJ/kg; itotal= 236.95 kJ/kg.

5. Condi ț iile de intrare ale unui ciclu mixt cu aer care operează cu o raport de compresie de 15
son 0,95 bar ș i 17 ºC. Relaț ia de presiuni în timpul încălzirii la volum constant este 1,5 ș i
relaț ia volumelor în timpul părț ii la presiune constantă a procesului de încălzire este 1.8.
Calculează:
a) temperaturile ș i presiile ciclului;
b) căldura furnizată ș i căldura cedată;
c) la eficienț a termică.

Sol: a) T2= 818.57 K, p2= 40.29 bar; T3= 1230 K, p3= 60.44 bar; T4= 2210.15 K, p4= p3; T5=
1149.53 K, p5= 3.76 bar; b) qabs= 1556.24 kJ/kg; qced= - 681.83 kJ/kg; c) 56.2 %.

15
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

6. Rela ț ia de presiuni a unui ciclu Brayton de aer standard este de 5.9:1, iar condi ț iile de
entrada son 1.0 bar ș i 17 ºC. Turbina are o temperatură limită de 1000 K, iar fluxul masic este de
3,5 kg/s. Dacă compresorul ș i turbina funcț ionează în mod isoentropic, determinaț i:
a) munca compresorului ș i a turbinei;
b) randamentul termic;
c) la producț ia netă de putere;
d) fluxul volumetric la intrarea compresorului;
e) iar randamentele adiabaticelor compresorului ș i turbinei sunt de 75 % ș i, respectiv, 85 %,
determinarea randamentului termic al ciclului.
f) ș i echipului din apartamentul anterior i se adaugă un regenerador cu o eficienț ă de 70%,
recalculează randamentul termic al ciclu.

Sol: a)–192.3 kJ/kg y 412 kJ/kg; b) 39 %; c) 769 kW; d) 175 m3/min.; e) 18.8 %; f) 23.7%

7. Într-un ciclu de turbină pe gaz de aer standard cu regenerare, turbina ac ț ionează direct
compresor. Datele de entalpie (kJ/kg) următoare au fost preluate în timpul unei teste a turbinei de
gaz cu o raport de presiuni 5.41:1

Sistem Intrare
Compresor 290.2 505.0
Regenerator 505.0 629.4
Arzător 629,4 1046.0
Turbina 1046.0 713.7
Regenerator 713.7 590.1

Determina:
a) eficienț a termică a ciclului real,
b) la eficienț a regenerătorului,
c) randamentele adiabate ale compresorului ș i ale turbinei.
d) Ș i compresia ș i expansiunea se desfă ș oară în două etape (adăugând răcire ș i
reîncălzire intermediară, respectiv), recalcula ț i randamentul termic al ciclului pentru
a obț ine producț ia maximă de muncă.
28 %

8. O centrală electrică pe bază de turbine cu gaz folose ș te compresie ș i expansiune în două etape, cu
răcire intermediară, supraîncălzire ș i regenerare. Temperatura la ieș irea din a doua
etapa compresor este 390 K, iar temperatura de intrare la arzător este 750 K. Limita pentru
temperatura de intrare a turbinei este 1180 K.
a) Calculează valoarea brută a producț iei maxime de lucru a turbinei cu două etape, dacă ...
raportul de presiuni totale este 6:1.
b) Determinarea eficacităț ii regeneratoarelor.
Sol: a) 546 kJ/kg; b) 64 %.

9. O centrală electrică func ț ionează conform unui ciclu ideal Brayton regenerativ cu două etape de
compresie ș i două etape de expansiune. Relaț ia de presiune totală a ciclului este 9. Aerul intră în fiecare
etapa de compresie la 300 K ș i la fiecare etapă de expansiune la 1200 K. Ț inând cont de variaț ia de
calorile specifice cu temperatura, a calcula:
a) la temperatura la sfârș itul fiecărui proces al ciclului;
b) eficienț a termică a ciclului;
c) debitul masic de aer necesar pentru a dezvolta o putere netă de 30 MW;
d) la eficienț ă termică dacă regeneratoarele, în loc să fie ideale, au o eficacitate de 75%.
Sol: a) T2= T4= 410 K; T5= T7= T9912 K

10. Un avion turborreactor zboară cu 260 m/s la 5000 m altitudine, unde presiunea atmosferică este de 0.60 bar ș i
la temperatura 250 K. Relaț ia de presiuni a compresorului este 8 ș i temperatura de intrare la
turbina 1300 K. Presupunând un comportament ideal al tuturor părț ilor motorului, calculaț i:
a) presiunea ș i temperatura în punctele principale ale ciclului;
b) lucru furnizat compresorului;
c) la viteza de ieș ire a jetului;
Sol: a) p1= 0.934 bar, T1= 284 K; p2= 7.472 bar, T2= 511 K; p4= 3.82 bar, T4= 1102 K; T5=
685 K

16
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

11. Un turborreactor zboară cu o viteză de 320 m/s la o altitudine de 9150 m, unde condi ț iile
ambientale sunt 32 kPa ș i -32 ºC. Relaț ia de presiuni în compresor este 12 ș i temperatura de
intrarea turbinei este de 1400 K. Aerul intră în compresor la o rată de 40 kg/s ș i combustibilul
del avion are o putere calorică de 42700 kJ/kg. Se presupune o operare ideală pentru toate
componente ș i călduri specifice constante pentru aer la temperatura ambientală ș i determinaț i:
a) la presiune de ieș ire a turbinei;
b) la viteza gazelor de evacuare;
c) ritmul de consum de combustibil.
[Date: γ= 1.4, cp= 1.004 kJ/(kg K)].

Sol: a) 321.2 kPa; b) 1311 m/s; c) 0.758 kgcombustibil/s (Observaț i că, conform rezultatelor
aparatado c), masa de combustibil este 2% din masa de aer. Adică, este justificat să neglijăm
la masa de combustibil în analiza ciclului).

12. Considera un ciclu de Ericsson ideal cu aer ca fluid de lucru. Aerul se află la 27 ºC ș i 120
kPa la începutul procesului de comprimare izotermică, în timpul căruia se resping 150 kJ/kg de căldură.
Transferul de căldură către aer are loc la 1200 K. Determinaț i:
a) la presiune maximă în ciclu;
b) la ieș ire netă de muncă;
c) eficienț a termică a ciclului.

Sol: a) 686.4 kPa; b) 450 kJ/kg; c) 75 %.

17
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

TEMA9: CICLURI DE PUTERE A VAPORULUI.

1. Într-un ciclu Rankine, vaporul intră în turbină la 60 bar ș i 550 ºC. Presiunea în condensator
este de 0.05 bar. Calculaț i:
a) titlul de vapor la ieș irea din turbină;
b) munca desfăș urată de turbină;
c) munca necesară pentru funcț ionarea pompei;
d) randamentul termic al ciclu.
0,827

2. Să luăm în considerare o centrală electrică pe aburi care descrie un ciclu ideal Rankine. Aburul intră în
Turbina la 3 MPa ș i 350 ºC ș i se condensează în condensator la o presiune de 75 kPa. Determinaț i:
a) eficienț a termică a centralei ș i titlul de vapori la ieș irea turbinei;
b) idem ș i presiunea în condensator scade la 10 KPa;
c) idem ș i la presiunea în condensator se menț ine la 10 KPa iar vaporul este supraîncălzit până la 600
°C;
d) idem ș i presiunea cazanului creș te la 15 MPa, iar temperatura de intrare în turbină ș i
presiunea în condensator se menț ine la 600 ºC ș i 10 kPa, respectiv.
Sol: a) x4= 0.886, = 0.26; b) x4= 0.813, η = 0.335;c) x4= 0.914, η = 0.373;d) x4= 0.804, η =
0.430

3. O centrală electrică operează conform unui ciclu ideal Rankine cu regenerare. Vaporul intră în
turbina de înaltă presiune la 150 bar ș i 600 ºC ș i se condensează în condensator la o presiune de 10 kPa. Dacă
conț inutul de umiditate al aburului la ieș irea turbinei de joasă presiune nu depăș eș te 10.4 %
determină
a) la presiunea la care vaporul trebuie să fie reîncălzit;
b) eficienț a termică a ciclului.
Să presupunem că vaporul este supraîncălzit până la temperatura de intrare a turbinei de înaltă presiune.
Sol: a) 40 bar; b) 45 %.

4. Într-o instala ț ie de turbină cu abur care utilizează un ciclu Rankine cu supraîncălzire,

condiț iile la intrarea turbinei sunt de 30 bar ș i 500 ºC. După ce s-a extins până la 5 bar,
vaporul se recaljeș te la 500 ºC ș i apoi se expande până la presiunea condensatorului de 0.1 bar. Calculaț i
eficienț a ciclului ș i starea aburului la ieș irea din turbină.
Sol: ηt= 37.6%, titlul de vapori la ieș irea turbinei: 0.992.

5. O centrală electrică func ț ionează conform unui ciclu ideal de Rankine regenerativ cu un regenerador
deschis. Vaporizatorul intră în turbină la 150 bar ș i 600 ºC ș i se condensează în condensator la o presiune
de 10 kPa. Iese un pic de vapori din turbină la o presiune de 12 bar ș i intră în regeneratoare. Calculează
fracț ia de vapor extrasă din turbină ș i eficienț a termică a ciclului.
Sol: 0.227 kg vapor extras/kg vapor total,ηt= 0.463.

6. Un ciclu de lucru de abur regenerativ ideal func ț ionează astfel încât aburul intră în turbina de
alta 30 bar ș i 500 ºC ș i iese din turbină la 0.1 bar. La 10 bar, o parte din vaporizarea turbinei se
trimite la primul regenerant ș i o altă parte se supraîncălzeș te până la 500 ºC. Apoi, vaporul supraîncălzit
treceț i la turbina de joasă presiune ș i se face o altă degajare la 5 bar. Calculaț i eficienț a termică a ciclului
presupunând că cele două boiler de apă de alimentare sunt deschise.
Sol: 39,3 %.

7. O turbină cu abur func ț ionează conform unui ciclu regenerativ cu două extrac ț ii. Presiunea
calentatorul este de 80 bar, al condensatorului 0.010 bar ș i temperatura la care acț ionează vaporul în
turbina este de 550 ºC. Extracț iile de vapor se realizează la presiunile de 24 bar ș i 2 bar, pentru
alimentarea a două încălzitoare de apă de alimentare (CAA) deschise. Presupunând că amestecul de
apa de alimentare ș i aburul de încălzire ies din fiecare CAA deschis în starea de lichid saturat, care
rendamentul relativ intern al turbinei pentru fiecare dintre cele trei etape de expansiune este de 60, 70
80 la sută ș i respectiv ș i că se pot neglija lucrările necesare în acț ionarea de
fiecare dintre bombe, să se determine:
a) cantitatea de vapori care trebuie extraasă în fiecare sânge;
b) munca specifică desfăș urată de turbină;
c) randamentul termic al ciclului.
Sol: a) 1ª sangría se extrae el 16% del vapor y en la segunda el 14%; b) 1008.51 kJ/kg; c) 39.3%.

18
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

8. Considera o centrală electrică pe abur care operează într-un ciclu ideal Rankine regenerativ cu
reîncălzire care utilizează un încălzitor de apă de alimentare (CAA) deschis ș i un CAA închis.
Vaporul intră în turbină la 15 MPa ș i 600 ºC ș i se condensează în condensator la presiunea de 10 kPa.
O cantitate de abur este extrasă din turbină la 4 MPa pentru CAA închis ș i restul aburului este supraîncălzit la
această presiune până la 600 ºC. Vaporul extras se condensează complet în CAA ș i este pompat până la
15 MPa înainte de a fi amestecat cu apa de alimentare. Vaporizatorul pentru CAA deschis esteextras din
turbina de presiune joasă la o presiune de 0.5 MPa. Determinaț i fracț ia de vapori extraș i din turbina
în fiecare înghiț itură ș i eficienț a termică a ciclului.
Sol: în prima scurgere se extrage 17,3% din vapori, iar în a doua 13,1%; η = 48,9%.

9. Un ciclu regenerativ cu rehe ț ire intermediară folose ș te vapor la 140 bar ș i temperatura de intrare
în turbina la 600 ºC. După ce se expande până la o anumită presiune, se extrage vaporul; o fracț ie
de la vapor se trimite la reîncălzitorul cazanului, unde atinge o temperatură de 450 ºC ș i fracț ia
restante se trimite la un încălzitor de apă cu alimentare deschisă. Dacă presiunea în condensator este de
0.0264 bar. Calculează:
a) la presiune optimă de extragere a vaporului pentru a produce încălzirea apei de
alimentare
b) cantitatea de vapori extrasă pentru această încălzire;
c) munca pompei principale;
d) randamentul termic al ciclului.
Sol: a) 10 bar; b) 0.244 kgextraș i/kgtotale; c) -14.3 kJ/kg; d) 49.3 %.

13. La planta de putere a centralei termice de Guijarricos de Abajo operează conform unui ciclu Rankine.
Calculaț i performanț a termică a instalaț iei în diferitele perioade în care s-a modificat
aceea. Pentru aceasta, în fiecare caz, să considerăm pe de o parte pompe ș i turbine ideale ș i pe de altă parte reale, cu
rendimente adiabatic de 75 % ș i 85 %, respectiv:

1930: La începuturile sale, apa iese din cazan ca vapori saturaț i la 30 bar ș i se
condensa la 1 bar.
1940: Reuș esc să supraîncălzească apa din cazan ș i să obț ină temperaturi de ieș ire de
500 ºC, operând la aceea ș i presiune ca înainte. În plus, reu ș esc să răcească
condensator cu apă din râul Guijarro diminuând presiunea de lucru a condensatorului la 0.1
bar.
1952: Turbina este înlocuită cu alta de 2 etape, permiț ând reheating la o
temperatura de 500 ºC ș i o presiune de 5 bar.
1961: Se adaugă un al doilea modul (un alt ciclu) cu cazan ș i turbină similare cu cele de la
anul 1940. Cu toate acestea, a fost adăugat un încălzitor deschis (C.A.) al apei de alimentare,
care lucrează la 5 bar.
1971: Modulului secund îi este schimbată turbina cu una de două etape asemănătoare cu a
anul 1952 ș i i se adaugă un încălzitor de apă închis (C.C.) care funcț ionează la 10 bar. Din turbină de
alta presiune (TAP) se extrage vapori spre C.C. ș i de la turbina de presiune joasă (TBP) se extrage
vapor către vechiul C.A. Condensatul C.C. este pompat până la 30 bar. Reîncălzirea se
se desfăș oară acum la 10 bari, menț inând temperatura de altădată de 500 ºC. (Consideraț i doar
caz ideal).
Sol: 1930) 23.6 % ș i 20.02 %; 1940) 35.6 % ș i 30.2 %; 1952) 37.6 % ș i 32.6 %; 1961) 37.5 % ș i
31,9 %; 1971) 39,2 %

11. O instala ț ie de cogenerare constă dintr-o turbină la care intră vapori la 7 MPa ș i 500 ºC. Se extrage un
poco de vapor de la turbina a 500 kPa pentru încălzirea procesului. Vaporul rămas continuă
expansiune până la 5 kPa. Apoi vaporul se condensează la presiune constantă ș i este pompat până la 7 MPa,
presiunea cazanului. În momente de cerere mare de căldură pentru proces, o parte din aburul care iese
de la caldera se extrangula hasta 500 kPa y se envía al calentador del proces. Las fracț iuni de
extragerea se ajustează astfel încât vaporul să iasă din încălzitorul de proces ca lichid saturat la 500
kPa. Debitul masic de vapori care intră în boiler este de 15 kg/s. Excludeț i orice cădere de presiune ș i
pierderea termică în conductă ș i să presupunem că pompa este izentropică. Determinaț i:
a) relaț ia maximă la care poate fi furnizată căldură de proces;
b) puterea produsă ș i factorul de utilizare atunci când nu se furnizează căldură de proces;
c) coeficientul de utilizare ș i raportul de furnizare a căldurii de proces atunci când 10% din
vaporul se extrage înainte de a intra în turbină, iar 70% din vapor se extrage din turbină la 500
kPa pentru încălzirea procesului.
Sol: a) 41.55 MW; b) 19.98 MW, 40.8 %; c) 86.3 %, 26.18 MW.

19
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

12. Se utilizează apă ca fluid de lucru într-un ciclu de cogenerare care generează electricitate ș i
oferă căldură unei urbanizări. Vaporizatorul intră în turbine la 2 MPa ș i 350 ºC. La presiunea de
0.15 MPa se extrage 60 % din vapori pentru încălzire, iar restul se extinde până la presiunea de
condensator de 0.1 bar. Fluidele care se întorc de la încălzire (încălzitor de proces) sunt lichide
saturat la 0.15 MPa ș i este trimis la condensator printr-un ventil, unde se amestecă cu fluxul
principal de apă de alimentare. Puterea netă dezvoltată de ciclu este de 1600 kW. Calculaț i:
a) debitul masic de vapori care intră în turbină;
b) căldura furnizată pentru încălzire (în kW);
c) performanț a termică ș i coeficientul de utilizare al instalaț iei;
d) transferul de căldură în condensator, în kW.
Sol: a) 2.29 kg/s; b) 2916.8 kW; c)η= 23.7%,ηu = 67 %; d) 2220 kW.

13. O instala ț ie func ț ionează conform unui ciclu combinat gaz-vapori. Ciclul superior este un ciclu de turbină
de gaz care are o relaț ie de presiune de 8. Aerul intră în compresor la 300 K ș i la turbină la 1300
K. Eficienț a adiabatică a compresorului este de 80% iar cea a turbinei de gaz de 85%. Ciclu
inferior este un ciclu ideal Rankine simplu care operează între limitele de presiune de 7 MPa ș i 5 kPa. El
vaporul se încălzeș te într-un schimbător de căldură prin intermediul gazelor de evacuare până la o temperatură
de 500 ºC. Gazele de exhaustare ies din schimbătorul de căldură la 450 K. Determinaț i:
a) relaț ia dintre debitul masic de vapori ș i gazele de combustie;
b) la eficienț a termică a ciclului combinat.
Sol: a) 0.131 kg de vapor/ kg de gas; b) 48.7 %.

20
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

TEMA10: MEZCLAS NO REACTIVAS DE GASES IDEALES: AIRE HÚMEDO.

1. O mixtură de gaze ideale are următoarea compozi ț ie volumetrică: CO2, 50 %; N2, 40 %; H2O, 10 %.
a) Determina ț i analiza gravimetrică.
b) Un rezervor de 0.0224 m3de capacitate conț ine 0.060 kg de amestec la 7 ºC. Calculează
presiunea în rezervor ș i presiunile parț iale ale fiecărui gaz.
Sol:
yeu Meu(g/mol) meu(g/100 mol de amestec) fi peu(kPa)
CO2 0.5 44.01 2200,5 0.629 89.1
N2 0.4 28.01 1120.4 0.320 71.2
H2O 0,1 18.02 180.2 0.051 17.8
Maparente= 35.0 mamestec=3501.1 Pamestec= 178.1

2. Un rezervor rigid con ț ine un amestec gazos într-o stare ini ț ială de 227 ºC ș i 200 kPa cu analiza
volumetric următor: N2, 70 %; CO2, 20 %; O2, 10 %. Amestecul se răceș te la 27 ºC. Determinaț i
transferul de căldură specific ș i molar necesar bazat pe: a) date tabulate pentru gaze ideale;
b) datele privind capacităț ile termice specifice medii.
Sol: a) y b)–4690 kJ/kmol; –148.2 kJ/kg.

3. 1 mol de CO2, ini ț ial la 2 bar ș i 27 ºC, se amestecă adiabatic cu 2 mol de O2

iniț ial la 5 bar ș i 152 ºC. În timpul procesului de amestecare la volum constant, se furnizează
energie electrică echivalentă cu 0.67 kJ/mol din amestec. Calculaț i:
a) la temperatura ș i presiunea finală a amestecului;
b) la varia ț ia entropiei amestecului.
Sol: a) 130 ºC ș i 3.78 bar; b) 0.0236 kJ/K.

4. Într-o zi însorită de primăvară în Huelva, ascultă la radio că temperatura ș i umiditatea

relativa a aerului sunt respectiv 28 ºC ș i 60 %:
a) Determina ț i grafic ș i analitic umiditatea absolută, volumul specific umed,
entalpia amestecului ș i temperatura de rouă a aerului.
b) Estima ț i grafic temperatura umedă ș i calcula ț i pe baza temperaturii umede ș i
seca la umiditate absolută ș i verifică gradul de concordanț ă cu valoarea estimată în
apartamentul anterior.
În lipsa datelor de presiune atmosferică, se presupune o valoare de p = 1 atm (= 101.325 kPa).
a) w = 0.01423 kgapă/kga.s.; a= 0.8728 m3/kg; hm= 64.3 kJ/kgan ș colar; Tr= 19.5 ºC; b) Th= 22 ºC

5. A doua zi, se cumpără un termometru ș i la prânz cite ș te o temperatură de 26 ºC. Cu toate acestea, nu
dispune de mai multe informaț ii. Îi vine ideea să aș tepte până seara ș i când observă că pe frunze de
maceta de pe terasa începe să se formeze roua, citeș te din nou temperatura, care este de 8 ºC.
Presupunând că condiț iile atmosferice au rămas constante pe parcursul zilei ș i cu o
1 atm
entalpia ș i temperatura umedă a aerului. Compararea rezultatelor obț inute în mod analitic ș i
grafica.
Sol: = 31.9 %; 0.00665 kgapă/(kg s.a.); = 0.855 m3/kg; hm= 42.94 kJ/(kg a.s.); Th 15.5 ºC

6. Un sistem de încălzire de aer într-o clădire de birouri constă din 3 module cuplate
consecutiv. Aerul exterior intră la 5 ºC ș i 80 % umiditate relativă ș i se încălzeș te până la 49 ºC în
primul modul. Apoi se umidifică adiabatic cu apă la 15 ºC. În cele din urmă, se revine la
calentator atingând 40 ºC ș i 30 % umiditate relativă la ieș irea sistemului. Calcula:
a) Temperatura de saturaț ie în umidificator;
b) temperatura ș i umiditatea relativă a aerului la ieș irea umidificatorului;
c) volumul ocupat de 100 de litri de aer primitiv în fiecare dintre etapele procesului;
d) apă evaporată în umidificator pentru fiecare 100 l de aer primar.
Presiune atmosferică 1 atm (=101,325 kPa). Verifica ț i rezultatele analitice cu diagrama
psicrometric
Sol: a) 21.2 ºC; b) 25.5 ºC y 68 %; c) 116.0 l; 108.8 l; 114.4 l; d) 1.21 gapă .

21
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

7. Aerul la intrarea unui uscător are o temperatură de rouă de 20 ºC ș i o temperatură uscată de 60

ºC. Se evaporă 280 g de apă în uscător pentru fiecare 30 m3de aer umed de intrare ș i la
Temperatura la ieș irea aerului este de 44.5 ºC. Determinaț i:
a) la variaț ia umidităț ii relative a aerului, entalpia,
b) la temperatura umedă a aerului ieș it prin intermediul diagramului psihrometric.
Presiunea atmosférică este 1 atm.
Sol: a) = 28 %; h = 105.7 kJ/kga.s.; b) Th= 31.2 ºC

8. Într-un umidificator care func ț ionează în regim sta ț ionar, intră aer la 25 ºC ș i 65 % umiditate relativă.
aer umed saturat ș i apa condensată ies în curenț i separaț i, ambele la 12 ºC. Găsiț i:
a) Căldura transferată din aerul umed
b) Cantitatea de apă condensată.
Verificaț i răspunsurile folosind diagrama psihometrică. Presiune atmosferică: 1 atm.
Sol: a)–23.6 kJ/(kg a.s.); b) 4.2 g/kgan ș colar

9. Două curente de aer atmosferic (1 ș i 2) suferă un proces de amestec adiabatic în flux

estacionar la 1 bar pentru a forma un nou amestec în starea 3. Fluxul 1, al cărui debit masic este
100 kgan ș colar/min, are o temperatură uscată de 20 ºC ș i o umiditate relativă de 90 %, în timp ce
corriente 2 are valori respective de 33 ºC ș i 20 %. Dacă amestecul final trebuie să aibă o umiditate
specifiă de 0.0090 kgapă/kgan ș colar, calcula:
a) fluxul masic al curentului 2;
b) la temperatura uscată a amestecului final;
c) cheltuiala volumului de curent 3.
Sol: a) 165 kg/min; b) 28 ºC; c) 230 m3/min.

10. Se dore ș te răcirea a 1000 kg/min de apă, de la 36 la 25 ºC. Turnul de răcire prime ș te 700 m.3/min de
aer la 1 bar cu temperaturile uscată ș i umedă de 29 ș i 21 ºC, respectiv. Dacă viteza de
evaporarea fluxului de apă este de 1050 kg/h, determină temperatura fluxului de aer
de ieș ire.
Sol: 33 ºC.

11,50 m3/min de aer saturat trece prin evaporatorul unui sistem de aer condiț ionat ieș ind la 14
ºC. Se amestecă adiabatic cu 20 m3/min de aer provenit din exterior la 32 ºC ș i 60 % de
umiditate relativa. Presupunând că procesul de amestecare are loc la 1 atm, calcula ț i umiditatea
specifică, umiditatea relativă, temperatura bulbului uscat ș i raportul de debit de volum al
amestec
Sol: w = 0.0122 kgapă/kga.s.; = 89 %; T = 19.0 ºC; 70.1 m3/min.

12. De la condensatorului unei centrale termice iese apă de răcire ș i intră într-un turn de răcire
umedă la 35 ºC ș i cu un flux de 100 kg/s. Apa se răceș te până la 22 ºC datorită aerului care intră în
turn de 1 atm, 20 ºC ș i 60 % umiditate relativă, ieș ind saturat la 30 ºC. Calculaț i:
a) fluxul masic de aer
b) fluxul masic de apă necesar pentru a compensa pierderile prin evaporare.
Sol: a) 96.9 kg/s; b) 1.80 kg/s.

22
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

TEMA11: CICLOS DE REFRIGERARE

1. Un ciclu ideal de refrigerare prin compresie de vapori cu refrigerant 12 ca fluid de lucru
operează cu o temperatură în evaporator de -20 ºC ș i o presiune a condensatorului de 9,0 bar. El
gasto masic este 3 kg/min pe parcursul ciclului. Calculează coeficientul de funcț ionare, tonele
de refrigerare ș i COP-ul unui motor termic Carnot inversat care operează între acelea ș i
temperaturi maxime ș i minime ale ciclu real. Desenaț i ciclul într-un diagramă T-s.
Sol: 3.63; 1.52; 4.02.

2. Prin intermediul unei frigidere care folose ș te refrigerant 12, dorim să men ț inem un depozit la -20 ºC. Alte
Lado, aerul care trece peste spiralele condensatorului se află la o temperatură de 38 ºC.
a) Considerând un ciclu ideal, desena ț i ciclul într-un diagramă T-s ș i determina ț i COP-ul.
b) Considerând un ciclu real în care R-12 iese din evaporator supraîncălzit cu 10 ºC
în legătură cu secț iunea anterioară, ș i iese din condensatorul subrăcit cu 1,31 ºC. În plus,
compresorul prezintă un randament adiabatic de 75 %. Calculează COP-ul
Sol: a) 2.03; b) 1.52

3. Presiunea în evaporator ș i condensatorul unei instala ț ii de refrigerare de 5 tone care

opera cu refrigerant 12 sunt 0.20 ș i 0.70 MPa, respectiv. În ciclu ideal, fluidul intră în
compresor ca vapori saturat, iar în condensator nu are loc subrăcirea. Determinaț i a)
temperatura fluidului care iese din compresor, b) COP-ul, ș i c) puterea de compresie.
Sol: a) 35 ºC; b) 5.44; c) 3.23 kW.

4. Un ciclu ideal prin compresia vaporului care utilizează refrigerant 134a func ț ionează cu o temperatură în
evaporatorul de–20 ºC ș i o presiune în condensator de 9 bar. Fluxul masic de refrigerant este 3
kg/min. Calculează:
a) el COP;
b) puterea frigorifică;
c) COP-ul unei maș ini Carnot inverse care funcț ionează între aceleaș i temperaturi
evaporare ș i condensare care ciclul real.
d) repetă secț iunea a) pentru un compresor care are un randament de 84%.
Sol: a) 3.43; b) 6.79 kW; c) 4.6; d) 2.88.

5. Un ciclu de refrigerare prin compresie de vapori care func ț ionează cu agent de refrigerare 134a ș i ni ș te presiuni
de 0,10 MPa în evaporator ș i 1,2 MPa în condensator. Fluidul iese din evaporator cu un
supraîncălzire de 6.43 ºC ș i iese din condensator cu un subrăcire de 4.32 ºC. Calculaț i
COP ș i randamentul adiabatic al compresorului este:
100 %;
b) 84 %
Sol: a) 2.38; b) 2.00.

6. O mare unitate de răcire va fi men ț inută la -15 ºC ș i necesită răcire la o rată de

100 kW. Condensatorul fabricii se va răci prin intermediul apei lichide, care va experimenta un
creşterea temperaturii cu 8 ºC atunci când curge peste serpentinele condensatorului. Să presupunem că
planta operează într-un ciclu ideal prin compresia de vapori folosind refrigerantul 12 în limitele de presiune
de 120 y 700 kPa y determina:
a) debitul masic de refrigerant;
b) la intrarea de putere a compresorului;
c) debitul masic de apă de răcire;
d) coeficientul de operare;
e) repetă enunț urile b) ș i d) presupunând că compresorul are o eficienț ă adiabatică de 75
%.
Sol: a) 0.8783 kg/s; b) 27.20 kW; c) 3.79 kg/s; d) 3.68; e) 36.27 kW; 2.76.

7. Considera un sistem de refrigerare în cascadă în două etape care func ț ionează între limitele de presiune
de 0,8 ș i 0,14 MPa. Fiecare etapă funcț ionează într-un ciclu ideal de refrigerare prin compresia vaporului cu
Freon 12. Respinge căldura din ciclul inferior către ciclul superior într-un schimbător de căldură
adiabatic, where both streams enter at 0.32 MPa (in practice the working fluid of the cycle
inferior va fi la o presiune ș i temperatură mai mari în schimbătorul de căldură pentru o
transferul de căldură efectiv). Dacă debitul masic al agentului frigorific în ciclul superior este de 0,05 kg/s,
determină:

23
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

a) debitul masic de agent refrigerant în ciclul inferior;

b) puterea frigorifică ș i puterea de acț ionare a compresorului;
c) coeficientul de operare.
Sol: a) 0.039 kg/s; b) 5.49 kW; c) 1.36 kW; d) 4.04.

8. Considera un sistem de răcire prin compresie în două etape care func ț ionează între limitele de
presiunea de 0.8 ș i 0.14 MPa. Fluidul de lucru este Freon 12. Acesta iese din condensator ca un lichid
saturat ș i este strâns în direcț ia unei camere de evaporare care funcț ionează la 0.32 MPa. O parte din
refrigerantul se evapora în timpul acestui ultim proces, iar acest vapori se amestecă cu refrigerantul care iese
de la compresor de joasă presiune. Amestecul apoi este comprimat până la presiunea condensatorului
prin compresorul de înaltă presiune. Lichidul din camera de evaporare este strâns până la
presiunea evaporatorului de unde iese ca vapori saturaț i. Dacă ambele compresoare sunt izoentropice,
calcule:
a) fracț iunea de refrigerant care se evaporă în cameră;
b) cantitatea de căldură extrasă din spaț iul refrigerat ș i munca compresorului;
c) coeficientul de efect frigorific.
20 %

9. Considera un sistem de refrigerare în cascadă în două etape care func ț ionează între limitele de presiune
de 0,8 ș i 0,14 MPa. Fiecare etapă funcț ionează într-un ciclu ideal de răcire prin compresia vaporului cu
freon 12 ca fluid de lucru. Respinge căldura din ciclul inferior în ciclul superior se întâmplă împotriva
flux într-un schimbător de căldură adiabatic unde ambele fluxuri intră la 0,4 MPa. Dacă debitul
Debit masic al refrigerantului în ciclu superior este de 0,12 kg/s, determinaț i:
a) debitului masic de agent de răcire în ciclul inferior;
b) puterea frigorifică ș i puterea de acț ionare a compresorului;
c) coeficientul de operare.
Sol: a) 0.0974 kg/s; b) 13.1 kW; 3.23 kW; c) 4.05.

10. Într-o instala ț ie frigorifică trebuie să se producă 1 t/h de ghea ț ă. Refrigerantul utilizat este NH 3, ce se
evaporarea la - 5 ºC ș i se condensează la 23 ºC. Randamentul isoentropic al compresorului este de 78 %. Pentru
producț ia de gheaț ă ș i pentru a refrigera condensatorul se dispune de apă la temperatura ambientă0=
15 ºC. Debit de apă de răcire este de 22 t/h. Desenaț i diagrama exergiilor instalaț iei.
Nota: la presiune ambientală este de 1 atm.

11. La compresorul unui ciclu de refrigerare prin compresie de vapori, intră R-134a saturat la 2.8 bar ș i
iese la 50 ºC ș i 10 bar. Căldura disipată în condensator merge în mediu, care este la T0= 25 ºC ș i la
regiunea care trebuie refrigerată este la 5 ºC. Determinaț i:
a) coeficientul de operare;
b) irreversibilităț ile în fiecare dintre dispozitive;
c) randamentul exergetic al ciclului.
d) Desenaț i diagrama de exergie a instalaț iei.
Sol: a) 4.19; c) 30.18 %.

12. Un ciclu de Brayton inversat de aer cu o rela ț ie de presiuni 3:1 este folosit în scopuri
frigorifice. Temperatura la intrarea compresorului este de –8 ºC, iar la intrarea turbinei este de 27 ºC.
Ambele dispozitive funcț ionează ideal. Calculează COP.
Sol: 2.66.

13. Este vorba despre studierea condi ț iilor ideale ale unei centrale de refrigerare prin aer, care func ț ionează conform
ciclul ideal Brayton (se vor neglija toate pierderile ș i, în special, pierderile în
conducte ș i pierderile interne din compresor ș i turbină). Aerul intră în compresorul a cărui
raportul de compresie este 5, la o presiune de 1bar ș i o temperatură de -10 ºC. De la răcitor,
situat la ieș irea compresorului, aerul iese la o temperatură de +10 ºC. De acolo, aerul trece la
turbina ș i apoi în incinta frigorifică, de unde intră din nou în compresor, repetându-se
ciclul. Presupunând că căldurile specifice ale aerului sunt constante, (cp= 1.005 kJ/(kg K) yγ= 1.4)
calculează
a) temperatura aerului la intrarea în încăperea frigorifică;
b) temperatura aerului la ieș irea compresorului;
c) lucru furnizat ciclului;
d) căldura sustrasă din camera frigorifică;
e) coeficiente al efectului frigorific.

24
Probleme de Inginerie Termică 2º I.T.I. (Esp. Mecanică)

-94.3 ºC

14. O ma ș ină frigorifică dedicată produc ț iei de ghea ț ă, care men ț ine la –5 ºC, func ț ionează cu aer
conform ciclului invers Brayton (densitate medie a aerului: = 1.292 kg/m3Aerul intră în
compresor la–15 ºC ș i 0.88 bar, comprimându-se până la 5 bar ș i ieș ind ulterior din răcitor la
18 ºC. Si fluxul de aer este de 1250 m3/h si producț ia de gheaț ă se realizează din apă la 15 ºC,
determină-te:
a) eficienț a instalaț iei frigorifice;
b) puterea necesară pentru funcț ionarea instalaț iei;
c) producț ia orară de gheaț ă.
Date: γ = 1.4; căldură specifică medie la presiune constantă a aeruluip= 1.004 kJ/(kg K); căldura latentă de
fuzionarea gheț iif= 80 cal/g; căldura specifică medie a gheț iigheaț ă= 2.09 kJ/(kg K); calora specific mediu
din apă:capă= 4,19 kJ/(kg K).
Sol: a) 1.56; b) 23.28 kW; c) 320 kg/h.

15. În compresorul unui ciclu Brayton de refrigerare, aerul intră la 1 atm ș i 270 K, cu un debit
volumetric de 1,4 m3/s. Raportul de compresie este 3 ș i la intrarea turbinei temperatura este
300 K. Având în vedere varia ț ia căldurilor specifice ale aerului în func ț ie de temperatură,
determinare
a) puterea netă necesară pentru acț ionarea instalaț iei;
b) la puterea frigorifică;
c) coeficientul de operare;
d) repetă cele trei puncte anterioare pentru cazul în care compresorul ș i turbina au fiecare
o eficienț ă isoentropică de 80 %.
Sol: a)–33.86 kW; b) 91.96 kW; c) 2.72; d) - 108; 49 kW; 63.30 kW; 0.583.

16. Un ciclu de refrigerare cu gaz regenerativ utilizează heliu ca fluid de lucru. Heliul intră în
compresor la 100 kPa ș i–10 ºC ș i se comprimă până la 300 kPa. El heliu se răceș te apoi până la 20
ºC, folosind apă de răcire. Apoi intră în regeneratoare unde este răcită ș i mai mult înainte de
a intra în turbină. Heliumul iese din spaț iul refrigerat la -25 ºC ș i intră în regeneratoare. Presupuneț i
atât turbina cât ș i compresorul sunt izoentropice ș i determinaț i:
a) la temperatura helio la intrarea turbinei;
b) coeficientul de operare al ciclului;
c) la intrare netă de putere necesară pentru un debit masic de 0,3 kg/s.
Date despre heliuEl= 2.077 kJ/(kg K),cp= 5.193 kJ/(kg K)]
Sol: a) 5 ºC; b) 1.67; c) 67.1 kW.

17. O clădire necesită 200 000 kJ/h de căldură pentru a men ț ine alimentarea interioară cu aer la 35 ºC când
Temperatura exterioară este de -2,53 ºC. Căldura ar fi furnizată de o pompă de căldură care foloseș te
refrigerante R-12. Evaporatorul funcț ionează la o temperatură cu 10 ºC mai mică decât cea a aerului exterior ș i
condensatorul operează la 10 bar. Compresorul are o eficienț ă adiabatcă de 75%. Fluidul care iese
De la evaporator este un vapori saturat ș i cel care iese din condensator este un lichid saturat. Calculaț i:
a) presiune în evaporator;
b) diferenț a de temperatură minimă în condensator între agentul frigorific ș i aerul cald
suministrat
c) temperatura la ieș irea compresorului;
d) calitatea fluidului care iese din supapa de strangulare;
e) creș terea relativă a puterii de intrare dacă s-ar folosi un calorifer electric în locul
bomba de căldură.
2 bar

25