Dosarul nr.

3-167/24
2-24127291-02-3-08112024

HOTĂRÂRE
În numele Legii
13 martie 2025 municipiul Chișinău

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ
al Curţii de Apel Centru

În componenţa:
Preşedintelui completului, judecătorul Mîra Ghenadie
Judecătorilor Bostan Angela și Dașchevici Grigore
Grefier Vascan Diana

Examinând în şedinţă publică, acțiunea în contencios administrativ depusă de

Nesterovschi Alexandr către Autoritatea Națională de Integritate privind anularea
Actului de constatare nr. 150/04 din 11 octombrie 2024,

A CONSTATAT:

Obiectul și temeiurile acțiunii deduse judecății:

La 6 noiembrie 2024, Nesterovschi Alexandr a depus acțiune în contencios
administrativ către Autoritatea Națională de Integritate, solicitând:
1) anularea operațiunilor administrative efectuate de Autoritatea Națională de
Integritate după data de 15 septembrie 2023;
2) anularea Actului de constatare nr. 150/04 din 11 octombrie 2024, emis de
Autoritatea Națională de Integritate.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a reiterat circumstanțele și concluziile
reținute de inspectorul de integritate și a invocat că actul de constatare nr. 150/04 din
11 octombrie 2024, este ilegal, deoarece conține vicii evidente ce duc la încălcarea
legii și a drepturilor reclamantului la integritate profesională, la muncă, precum și la
proprietate, în contextul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
Reclamantul a menționat că, în cazul în care Codul administrativ sau alte legi
speciale nu prevăd un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată
competente au obligația de a acționa într-un termen rezonabil. Potrivit art. 60 alin. (1)
din Codul administrativ, termenul general în care o procedură administrativă trebuie
să fie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Conform alin. (2) lit.
a) al aceluiași articol, termenul general curge de la data prevăzută în lege pentru
exercitarea unei atribuții stabilite. Potrivit art. 27 alin. (5) din Legea nr. 132/2016
privind Autoritatea Națională de Integritate (lege specială), verificarea declarațiilor de
avere și interese personale se efectuează în termen de cel mult două luni de la data
distribuirii sau redistribuirii acestora.
Reclamantul a relevat că, din circumstanțele reținute de inspectorul de integritate
rezultă că dosarul de control al averii și intereselor personale a fost redistribuit
inspectorului la 15 iulie 2023, prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor,
respectiv în opinia sa, la această dată a început să curgă termenul general al procedurii
administrative, întrucât de la acest moment inspectorul de integritate avea obligația să-
și exercite atribuțiile privind controlul în termen de 2 luni. Astfel, stabilirea perioadei
de control între 05.07.2019 și 11.10.2023 are un caracter excesiv și ilegal, întrucât
dosarul i-a fost redistribuit inspectorului de integritate abia la data de 15.07.2023, dată
care reprezintă începutul termenului legal de verificare.
Prin urmare, reclamantul a susținut că toate acțiunile procesuale efectuate de
inspectorul de integritate după data de 15 septembrie 2023 au fost întreprinse în afara
termenului rezonabil de desfășurare a procedurii administrative, termen prevăzut
imperativ de lege, ceea ce determină nulitatea operațiunilor administrative efectuate în
afara cadrului legal și, în consecință, viciază actul de constatare nr. 150/04 din 11
octombrie 2024, emis în mod arbitrar.
Reclamantul a afirmat că desfășurarea procedurii administrative peste termenul
de 2 luni prevăzut de art. 27 alin. (5) din Legea nr. 132/2016 (lege specială), fără o
prelungire legală și justificată, reprezintă un viciu fundamental de procedură ce a
afectat securitatea raporturilor juridice și drepturile reclamantului Nesterovschi
Alexandr, conducând la adoptarea unei soluții eronate de către autoritatea publică de
control. În consecință, cuantumul diferenței reținute prin actul de constatare nu poate
avea în vedere datele și operațiunile administrative efectuate după 15 septembrie
2023, întrucât acestea au fost realizate în afara termenului legal.
Reclamantul a precizat că, un act juridic cu caracter administrativ, emis în baza
unor acțiuni administrative ilegale, în cadrul cărora au fost administrate probe în afara
cadrului legal stabilit prin lege, urmează să fie lovit de nulitate, în temeiul art. 334
alin. (2) din Codul civil și art. 141 alin. (1) din Codul administrativ, deoarece are un
caracter arbitrar.
Reclamantul a notat că, concluzia inspectorului de integritate potrivit căreia
Nesterovschi Alexandr ar fi suportat cheltuieli în sumă de 9 500 Euro, la data de
26.09.2020, în vederea procurării pentru doamna Palagniuc Elena a automobilului de
model Lincoln MKZ, an fabricație 2013, cu numărul de înmatriculare *****, este
eronată, probele fiind administrate arbitrar, cu încălcarea principiului egalității
armelor.
De asemenea, reclamantul a indicat că, concluzia inspectorului de integritate
privind omisiunea declarării de către Nesterovschi Alexandr a datoriei în sumă de 10
000 Euro (aproximativ 200 500,00 lei), în anul 2021, față de doamna Cebanenco
Diana, nu are un caracter absolut și reflectă o opinie subiectivă a inspectorului de
integritate, care avea obligația legală de a administra toate probele relevante, în
vederea stabilirii obiective a circumstanțelor cauzei și a descoperirii adevărului
juridic.
Reclamantul a relatat că, concluzia inspectorului de integritate potrivit căreia
Nesterovschi Alexandr nu a prezentat dovezi sau detalii privind sumele transmise de
către rudele sale pentru achitarea serviciilor turistice are un caracter neobiectiv și
inechitabil, întrucât dreptul de a proba aceste circumstanțe nu a fost asigurat de către
autoritatea publică în cadrul procedurii administrative.
În materie de drept, reclamantul Nesterovschi Alexandr și-a întemeiat acțiunea în
baza prevederilor art. 10 alin. (1), 15 alin. (2), 17, 20, 21, 141 alin. (1), 206 alin. (1)
lit. a), 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132
din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, art. 20 din
Constituție și art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale (f.d. 3-9).
Poziția pârâtului asupra acțiunii în contencios administrativ:
La 29 noiembrie 2024, Autoritatea Națională de Integritate a depus referință,
prin care a susținut integral argumentele de fapt și de drept expuse în motivarea
actului de constatare și a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată (f.d. 39-
42).

Explicațiile participanților la proces prezentate în cadrul ședinței de

judecată:
În ședința de judecată, reprezentanții Autorității Naționale de Integritate,
Urecheanu Valentina și Răileanu Maria, au solicitat respingerea acțiunii ca fiind
neîntemeiată, din motivele invocate în referință.
În cadrul ședinței de judecată, reclamantul Nesterovschi Alexandr și
reprezentantul său, avocatul Paciurca Iulian, deși au fost legal citați, cu indicarea
locului, datei și orei desfășurării ședinței, nu s-au prezentat, fără a invoca motive
temeinic justificate. Astfel, în temeiul prevederilor art. 218 lit. c) și d) din Codul
administrativ, Completul judiciar a considerat posibilă examinarea cauzei în lipsa
părții reclamante, care nu s-a prezentat în ședința de judecată și nu a justificat
absența sa.
În acest context, Completul judiciar reține că, potrivit art. 218 lit. c) și d) din
Codul administrativ, „Examinarea şi soluţionarea în fond a acţiunii în contencios
administrativ are loc conform prevederilor Codului de procedură civilă, cu
următoarele excepţii: c) participanţii la proces care s-au prezentat cel puţin o dată în
şedinţa de judecată pe parcursul examinării acţiunii în contencios administrativ sau
au efectuat acte de procedură în contextul examinării acţiunii în contencios
administrativ nu pot invoca lipsa citaţiei pentru efectuarea actelor de procedură la o
dată ulterioară; d) neprezentarea la şedinţa de judecată, fără motive temeinic
justificate, a participanţilor şi/sau a reprezentanţilor lor nu împiedică soluţionarea
acţiunii în contenciosul administrativ”.
În prezenta cauză, instanța reține că reprezentantul reclamantului a formulat
cereri de amânare a ședințelor de judecată fixate pentru datele de 6 februarie 2025 și
13 martie 2025, invocând participarea sa în alte dosare aflate pe rolul altor instanțe de
judecată. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste cereri nu a fost însoțită de înscrisuri
justificative care să ateste în mod obiectiv imposibilitatea participării efective la
judecarea prezentei cauze. În speță, reprezentantul reclamantului a efectuat acte de
procedură, cunoscând despre desfășurarea cauzei, și a fost legal citat, astfel că nu se
mai putea prevala ulterior de lipsa citației sau de imposibilitatea participării dacă
aceasta nu era justificată corespunzător.
Completul judiciar menționează că exercitarea drepturilor procesuale trebuie să
se realizeze cu bună-credință, iar motivele invocate pentru amânarea ședințelor trebuie
să fie probate. În special, acest aspect este relevant în condițiile în care reclamantul și
reprezentantul acestuia au fost legal citați pentru ședința din 13 martie 2025, ora
10:00, încă din data de 20 februarie 2025. Cu toate acestea, cererea de amânare,
formulată pentru a doua oară, a fost depusă abia la data de 12 martie 2025, ora 13:52,
fără a fi susținută de niciun mijloc de probă.
Prin urmare, având în vedere că nici reclamantul, nici reprezentantul său nu s-au
prezentat la ședința de judecată și nu au oferit justificări obiective sau probe care să
demonstreze imposibilitatea reală de participare, instanța a apreciat că sunt întrunite
condițiile legale pentru examinarea cauzei în lipsa acestora. Această măsură fiind
conformă legii și neputând fi interpretată ca o încălcare a dreptului la apărare, atâta
timp cât părțile au fost legal citate și li s-a oferit posibilitatea de a participa la proces.
Aprecierea instanței de judecată:
Acțiunea în contencios administrativ depusă de Nesterovschi Alexandr este
admisibilă, dar neîntemeiată, din motivele ce vor fi expuse în continuare de Completul
judiciar specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Curții de
Apel Centru.

Cu referire la admisibilitatea acțiunii.

În conformitate cu art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, „instanța verifică
din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în
contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de
recurs”.
Astfel, pentru a aprecia admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ,
Completul specializat în examinarea acțiunilor de contencios administrativ se va
conduce de prevederile art. 9, 10, 11 alin. (1), 17, 20, 39, 163 lit. c), 189, 207, 208,
209 și 225 din Codul administrativ, în coroborare cu art. 36 alin. (1) din Legea nr.
132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (în vigoare la
data emiterii actului administrativ contestat).
Completul specializat constată, în acest context, că reclamantul a respectat
toate cerințele legale referitoare la forma și conținutul cererii de chemare în
judecată, astfel cum sunt prevăzute de art. 211 și 212 din Codul administrativ.
În conformitate cu art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, „anumite aspecte ce
ţin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi
reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului
cod numai dacă această reglementare este absolut necesară şi nu contravine
principiilor prezentului cod”.
Potrivit art. 3 din Codul administrativ, „scopul legislaţiei administrative
Legislaţia administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a
activităţii administrative şi a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea
asigurării respectării drepturilor şi a libertăţilor prevăzute de lege ale persoanelor
fizice şi juridice, ţinîndu-se cont de interesul public şi de regulile statului de drept”.
Conform art. 5 din Codul administrativ, „activitatea administrativă reprezintă
totalitatea actelor administrative individuale şi normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum şi a operațiunilor administrative realizate de
autorităţile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea
legii şi se aplică nemijlocit legea”.
Potrivit art. 20 din Codul administrativ, „dacă printr-o activitate administrativă
se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi
revendicat printr-o acţiune în contencios administrativ, cu privire la care decid
instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios
administrativ, conform prezentului cod”.
Conform art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, „o acțiune în
contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui
act administrativ individual (acţiune în contestare)”.
Din punct de vedere al felului acțiunii în contencios administrativ, reieșind din
cerințele formulate, Completul de judecată apreciază că acțiunea înaintată de
reclamantul Nesterovschi Alexandr reprezintă o acțiune în contestare, în conformitate
cu prevederile art. 206 alin. (1) lit. a), coroborate cu art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul
administrativ. Or, elementul central al obiectului acțiunii în contestare constă în
anularea, în tot sau în parte, a unui act administrativ individual, iar, în speță,
reclamantul urmărește anularea actului de constatare nr. 150/04 din 11 octombrie
2024.
Conform art. 191 alin. (1) din Codul administrativ, „cu excepţia cazurilor
prevăzute la alin.(2) şi (3), judecătoriile soluţionează în fond toate acţiunile în
contencios administrativ”.
În acord cu prevederile art. 196 alin. (1) din Codul administrativ, „acţiunea în
contencios administrativ se depune la instanţa de judecată în a cărei rază teritorială
îşi are sediul autoritatea publică care a desfăşurat activitatea administrativă
contestată, daca legea nu prevede altfel”.
Conform art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la
Autoritatea Naţională de Integritate, „(1) Actele de constatare menționate la art. 34
alin. (1) și (2) pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 30 de zile
de la emitere, de către persoana supusă controlului, de către autorul sesizării sau de
către persoanele menționate la art. 33 alin. (4) și (5), afectate nemijlocit de acesta”.
Astfel, ținând cont de obiectul acțiunii și având în vedere prevederile art. 36
alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, examinarea prezentei cauze ține de
competența Curții de Apel Centru. Prin urmare, acțiunea în contencios administrativ
a fost înaintată de reclamantul Nesterovschi Alexandr cu respectarea competenței
jurisdicționale.
Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, „actul administrativ
individual este orice dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de
autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului
public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin naşterea, modificarea
sau stingerea raporturilor juridice de drept public”.
Articolul 11 alin. (1) din Codul administrativ, prescrie că „actele administrative
individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor
obligaţii, sancţiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale
persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b)
acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj
de orice fel”.
La caz, instanța de apel atestă că actul administrativ individual, identificat prin
actul de constatare nr. 150/04 din 11 octombrie 2024, reprezintă act administrativ
defavorabil reclamantului Nesterovschi Alexandr, întrucât acesta constată o
diferență substanțială și deținerea averii cu caracter nejustificat; dispune sesizarea
instanței în vederea confiscării averii nejustificate; propune încetarea raporturilor de
muncă/serviciu; impune decăderea din dreptul de a exercita o funcție publică sau de
demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani; prevede înscrierea în registrul național
al persoanelor cu interdicții privind ocuparea funcțiilor publice.
În conformitate cu art. 17 din Codul administrativ, „drept vătămat este orice
drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin
activitate administrativă”.
În accepţiunea art. 39 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, „controlul
judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice
persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul
art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa
instanței de judecată competente”.
Potrivit art. 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, „orice persoană care
revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei
autorităţi publice poate înainta o acţiune în contencios administrativ. O acţiune în
contencios administrativ poate fi înaintată şi atunci când autoritatea publică nu a
soluţionat în termen legal o cerere”.
La caz, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ constată că, reclamantul Nesterovschi Alexandr este în drept să
înainteze acțiunea în contencios administrativ, contestând actul de constatare al
Autorității Naționale de Integritate nr. 150/04 din 11 octombrie 2024, deoarece acesta
revendică apărarea dreptului la proprietate, dreptul la muncă și dreptul de a fi ales
într-o funcție publică sau o funcție de demnitate publică.
Mai mult, din circumstanțele expuse în acțiunea de contencios administrativ
este evidentă revendicarea încălcării drepturilor reclamantului Nesterovschi
Alexandr prin activitate administrativă conform art. 20, 39 și 189 alin. (1) din Codul
administrativ, or, reclamantului, care de fapt este destinatar al efectelor actului
administrativ defavorabil contestat, nu-i poate fi aplicată regula acțiunii populare
pentru a declara acțiunea inadmisibilă în conformitate cu prevederile art. 207 alin.
(2) lit. e) din Codul administrativ.
Articolul 163 lit. c) din Codul administrativ, prescrie că, „procedura de
examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă: c) legea prevede expres
adresarea nemijlocită în instanţa de judecată”.
În conformitate cu art. 208 alin. (1) din Codul administrativ, „până la înaintarea
acţiunii în contencios administrativ se va respecta procedura prealabilă, cu excepţiile
prevăzute de lege”.
Completul judiciar menționează că, prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132
din 17 iunie 2016, nu stipulează respectarea procedurii prealabile până la adresarea în
instanța de judecată, astfel încât persoana supusă controlului poate contesta actul de
constatare nemijlocit în instanţa judecătorească competentă pentru examinarea acţiunii
în contencios administrativ.
Potrivit art. 209 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, stipulează că „(1)
Acţiunea în contestare şi acţiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile,
dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: b) data
comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede
procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluţionarea în
termen se aplică corespunzător”.
Reieșind din prevederie art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, se
atestă că, acţiunea în contencios administrativ este înaintată de reclamantul
Nesterovschi Alexandr în termenul legal, or, actul de constatare a fost emis la 11
octombrie 2024 și contestat în instanță la 6 noiembrie 2024, adică în termen de 30 zile
de la emitere.
Astfel, coroborând prevederile legale citate anterior cu circumstanțele de fapt
ale cauzei, Completul judiciar concluzionează că reclamantul Nesterovschi Alexandr
este subiect de sesizare a instanței de contencios administrativ, a respectat procedura
de adresare în instanță, precum și termenul de depunere a acțiunii. În plus, acțiunea
depusă nu este exceptată de la controlul judiciar. Prin urmare, la caz, nu există
motive de inadmisibilitate pentru acțiunea formulată de reclamantul Nesterovschi
Alexandr, conform prevederilor art. 207 alin. (2) din Codul administrativ.
Cu referire la fondul acțiunii.
În corespundere cu prevederile art. 224 alin. (1) lit. a) și f) din Codul
administrativ, „examinând acţiunea în contencios administrativ în fond, instanţa de
judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri: a) în baza unei acţiuni în
contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual, precum şi o
eventuală decizie de soluţionare a cererii prealabile, dacă acestea sunt ilegale şi prin
ele reclamantul este vătămat în drepturile sale; f) respinge acţiunea ca fiind
neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de adoptare a unei hotărîri
prevăzute la lit.a)–e)”.
Conform jurisprudenței CtEDO instanța de judecată, potrivit regulilor unui
proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are
obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (hot.
Hirro Balani v. Spaniei, nr. 18064/91 din 09.12.1994 §27; Georgiadis v. Greciei nr.
21522/93 din 29.05.1997 §43).
În conformitate cu art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, „autoritățile publice
și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea
stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor”.
Potrivit art. 219 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, „instanța de judecată
este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal
admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a
probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată nu are dreptul să
depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul
cererilor formulate de participanții la proces”.
În acord cu prevederile art. 225 alin. (1) - (2) din Codul administrativ, „instanța
de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act
administrativ. Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului
discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul
discreționar; b) a luat în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele
legale ale dreptului discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform
scopului acordat prin lege”.
În virtutea art. 93 din Codul administrativ, care stabilește sarcina probațiunii,
„fiecare participant probează faptele pe care îşi întemeiază pretenția. Prin derogare
de la prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv
sferei sale. Reglementări suplimentare sau derogatorii sunt admisibile doar în baza
prevederilor legale”.
 În sensul art. 194 alin. (1) din Codul administrativ, „în procedura în prima
instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva
încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept”.
Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 20 septembrie 2023, în cadrul
Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea Centrului Național
Anticorupție nr. 8979, care, în aceeași zi, în conformitate cu prevederile art. 30 din
Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, a fost repartizată
aleatoriu prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor.
Potrivit sesizării, se menționează faptul că „deputatul Nesterovschi Alexandr nu
a declarat corespunzător averea sa, în special bunurile imobile și un bun mobil”.
Prin procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 131/31 din 11 octombrie 2023,
Autoritatea Națională de Integritate a dispus inițierea controlului privind respectarea
regimului juridic al declarării averilor și a intereselor personale în privința
reclamantului Nesterovschi Alexandr, deputat în cadrul Parlamentului Republicii
Moldova.
În urma desfășurării procedurii de control inițiate în privința lui Nesterovschi
Alexandr, Autoritatea Națională de Integritate a emis actul de constatare nr. 150/04
din 11 octombrie 2024, prin care s-a decis:
„1. Se constată diferență substanțială și deținerea averii cu caracter nejustificat
în mărime de -364.259,9 diferență ce a fost constatată între averea dobândită și
veniturile obținute și cheltuielile realizate pe parcursul anilor 2020-2023, de către dl
Nesterovschi Alexandr, deputat în cadrul Parlamentului Republicii Moldova.
2. Se transmite prezenta cauză în instanța de judecată competentă spre
examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate în condițiile prevăzute
la art. 34 alin. (5)-(6) din Legea nr. 132/2016.
3. Se sesizează în termen de cel mult 5 zile din momentul în care actul de
constatare rămâne definitiv, autoritatea competentă în vederea încetării mandatului
de deputat în Parlamentul RM al dlui Alexandr Nesterovschi.
4. Se decade dl Alexandr Nesterovschi din dreptul de a exercita o funcție publică
sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor elective, pe o perioadă de 3
ani și se înscrie în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o
funcție publică sau de demnitate publică, în condițiile prevăzute la art. 23 alin. (5)-(7)
din Legea nr. 133/2016.
5. Se aduce la cunoștința dlui Alexandr Nesterovschi prezentul act de constatare
și se comunică despre dreptul contestării acestuia în termen de 30 zile de la emitere,
la Curtea de Apel Chișinău, MD-2043, mun. Chișinău, str. Teilor nr. 4”.
A. Legislația pertinentă
În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 cu
privire la declararea averii și intereselor personale (în vigoare la data relevantă speței),
„În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni se definesc astfel:
 avere – totalitatea bunurilor subiectului declarării, deţinute în proprietate cu
drept de uzufruct, de uz, de abitaţie, de superficie sau aflate în posesia subiectului
declarării ori a membrilor familiei ori a concubinului/concubinei lui în baza unor
contracte de mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte
translative de posesie şi de folosinţă, precum şi totalitatea drepturilor şi obligaţiilor
patrimoniale dobîndite de subiectul declarării în țară sau în străinătate;
beneficiar efectiv – persoana fizică care controlează în ultimă instanță o
persoană fizică sau care deține ori controlează în ultimă instanță o persoană juridică
sau beneficiarul unei societăți de investiții sau administratorul unei societăți de
investiții ori persoana în al cărei nume se realizează o tranzacție sau se desfășoară o
activitate și/sau care deține, direct sau indirect, dreptul de proprietate sau controlul
asupra a cel puțin 25% din acțiuni ori din dreptul de vot al persoanei juridice sau din
bunurile aflate în administrare fiduciară;
diferență substanțială – diferență care depășește 20 de salarii medii lunare pe
economie dintre averea subiectului declarării deținută la începutul perioadei în care
acesta a devenit subiect al declarării, cumulată cu veniturile obținute în această
perioadă, inclusiv veniturile membrilor de familie sau al concubinului/concubinei, pe
de o parte, și averea deținută la începutul verificării, inclusiv cheltuielile realizate în
această perioadă, pe de altă parte;
membru de familie – soţul/soţia, copilul minor, inclusiv cel adoptiv sau
persoana aflată la întreţinere a subiectului declarării;
servicii procurate – cheltuieli realizate de către subiectul declarării, membrii de
familie, concubin/concubină pentru același serviciu sau pentru același tip de servicii,
în țară și în străinătate, a căror valoare cumulativă pe parcursul unui an depășește
10 salarii medii lunare pe economie;
venit – orice beneficiu financiar, indiferent de sursa de provenienţă, obţinut de
subiectul declarării şi de membrii familiei, de concubinul/concubina acestuia atît în
ţară, cît şi în străinătate”.
Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016, „(1) Subiecţi
ai declarării averii și a intereselor personale sunt: a) persoanele care deţin funcţiile
de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire
la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică”.
Potrivit art. 5 alin. (1) și (4) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016, „(1) Declaraţia
de avere şi interese personale (denumită în continuare declaraţie) reprezintă un act
personal şi irevocabil al subiectului declarării, depus, pe proprie răspundere, sub
formă de document electronic sau, după caz, în formă scrisă pe suport de hârtie. (4)
Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declaraţiei, precum şi pentru
veridicitatea şi deplinătatea informaţiilor o poartă persoana care o depune”.
În conformitate cu prevederile art. 10 și 22 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016,
controlul averii şi al intereselor personale ale subiecţilor declarării se efectuează de
către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr. 132 din 17
iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.
În acord cu prevederile art. 5 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la
Autoritatea Naţională de Integritate (în vigoare la data relevantă speței), „Autoritatea
asigură integritatea în exercitarea funcţiei publice sau funcţiei de demnitate publică
şi prevenirea corupţiei prin realizarea controlului averii şi al intereselor personale şi
privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor”.
Conform art. 6 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, „în vederea realizării
misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcţii: a) exercitarea controlului averii şi
al intereselor personale; b) exercitarea controlului privind respectarea regimului
juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor; c)
constatarea şi sancţionarea încălcărilor regimului juridic al declarării averii şi
intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi
limitărilor; d) cooperarea cu alte instituţii, atît la nivel naţional cît şi internaţional; e)
asigurarea bunei organizări a Autorităţii şi administrarea activităţii de promovare a
integrităţii subiecţilor declarării; f) alte funcţii stabilite prin lege”.
Potrivit art. 7 alin. (1) lit. c), d) și e1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, „(1) În
domeniul asigurării controlului averii şi al intereselor personale, Autoritatea: c)
efectuează controlul averii deținute de subiecții declarării, constată dacă există o
diferență substanțială între veniturile obținute și cheltuielile realizate, pe de o parte,
și averea dobândită, pe de altă parte, în timpul exercitării mandatelor sau a funcțiilor
publice ori de demnitate publică, constată averea nejustificată și adresează instanței
de judecată cereri în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate; d) constată
existența unor erori sau lipsa unor date în declarațiile de avere și interese personale
și sesizează organul de urmărire penală și/sau Serviciul Fiscal de Stat în vederea
determinării existenței elementelor unei infracțiuni și/sau verificării respectării
regimului fiscal; e1) solicită, în condițiile legii, conducerii organizației publice sau a
autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării încetarea
mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia”.
În acord cu prevederile art. 19 lit. a), b), d) și g) din Legea nr. 132 din 17 iunie
2016, „Inspectorii de integritate desfăşoară următoarele activităţi: a) primesc,
colectează, centralizează şi procesează date şi informaţii cu privire la situația
averilor deținute, a veniturilor dobândite și a cheltuielilor realizate de persoane în
timpul exercitării mandatelor, a funcțiilor publice și de demnitate publică, de
asemenea cu privire la incompatibilităţile şi conflictele de interese ale persoanelor
care ocupă o funcţie publică sau de demnitate publică; b) efectuează controlul
averilor și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor; d) constată diferenţele substanţiale,
ținînd cont de modificările intervenite în averea subiectului declarării, în timpul
exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică, precum și în
veniturile dobândite și cheltuielile realizate de acesta în aceeaşi perioadă; g) emit
procese-verbale și acte de constatare în condițiile legii”.
Conform art. 26 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, „Inspectorii de integritate
verifică declarațiile de avere și interese personale, iar în cazurile prevăzute de
prezenta lege, inițiază controlul averii și al intereselor personale, de asemenea
verifică în prealabil sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice,
precum și sesizările din oficiu, și efectuează controlul averii și al intereselor
personale ale persoanelor vizate de aceste sesizări”.
Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, „(1) Autoritatea
inițiază controlul averii și al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor
persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi și
ale metodologiei de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor
personale şi privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor”.
Conform art. 30 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, „(1) Sesizările
depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice, precum și cele din oficiu se
înregistrează în termen de cel mult o zi lucrătoare și se repartizează aleatoriu, în ziua
înregistrării, prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor. (2) Redistribuirea
sesizărilor repartizate inspectorilor de integritate se face în condițiile art. 27 alin.
(6)”.
Potrivit art. 31 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, „(1) În termen de 30 de zile
de la data repartizării sesizării depuse de o persoană fizică sau persoană juridică,
inspectorul de integritate efectuează verificarea prealabilă a acesteia. În cadrul
verificării prealabile, inspectorul de integritate verifică existența aparenței de
încălcare a regimului juridic al declarării averii și a intereselor personale.
Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea de către inspector a unui proces-
verbal în care se indică motivele și temeiurile de inițiere sau de refuz al inițierii
controlului averii şi al intereselor personale. (2) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1)
se publică pe pagina web oficială a Autorității în cel mult 7 zile de la emitere și se
comunică subiectului vizat”.
Conform art. 32 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, „Persoana supusă
controlului averii și al intereselor personale are dreptul: a) să fie informată despre
inițierea controlului prevăzut la art. 33; b) să fie asistată de un avocat sau un avocat
stagiar; c) să ia cunoștință de sesizarea depersonalizată și de celelalte materiale ale
controlului după finalizarea acestuia, însă până la emiterea actului de constatare; d)
să prezinte date și informații suplimentare, pe care le consideră necesare, inclusiv
evaluarea proprie a valorii reale a bunurilor; e) să conteste, în condițiile legii,
procesul-verbal menționat la art. 27 alin. (8) și actul de constatare emis de către
inspectorul de integritate”.
În corespundere cu art. 34 alin. (1) și (3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016,
„(1) Dacă inspectorul de integritate constată că averea și interesele personale nu au
fost declarate în mod corespunzător sau că între averea dobândită în timpul
exercitării mandatelor, a funcției publice sau de demnitate publică și veniturile
obținute și cheltuielile realizate în aceeași perioadă există o diferență substanțială,
acesta emite un act prin care constată încălcarea regimului juridic al declarării
averii și intereselor personale, aplică sancțiunea contravențională și alte măsuri
prevăzute de lege. (3) Dacă constată o diferență substanțială între veniturile obținute,
cheltuielile realizate și averea dobândită a persoanei supuse controlului, inspectorul
de integritate dispune încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu
ale acesteia și aplică interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate
publică. Autoritatea sesizează, în termen de cel mult 5 zile din momentul în care actul
de constatare rămâne definitiv, conducerea organizației publice sau a autorității
responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea încetării
mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia”.
Potrivit art. 35 alin. (1) și (2) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, „(1) Actul de
constatare va cuprinde următoarele: a) partea introductivă, în care se indică data și
locul emiterii actului, numele și prenumele inspectorului de integritate, funcția și
datele privind persoana supusă controlului, motivul controlului; b) partea
descriptivă, care cuprinde poziția persoanei supuse controlului și constatările
inspectorului; c) decizia luată; d) măsurile ce urmează a fi întreprinse de către
organizația publică sau autoritatea responsabilă de numirea în funcție a subiectului
declarării; e) informația privind exercitarea căilor de atac. (2) Actul de constatare se
emite prin publicarea acestuia pe pagina web oficială a Autorității. Inspectorul de
integritate, în termen de 5 zile de la emiterea actului de constatare, îl transmite în
formă scrisă persoanei supuse controlului și, după caz, organului de urmărire penală
sau Serviciului Fiscal de Stat”.
B. Motivarea instanței
În mod constant, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, a
menționat că persoanele care exercită o activitate profesională trebuie să dea dovadă
de o prudență mai mare în cadrul activității lor și este de așteptat ca acestea să-și
asume riscurile inerente activității lor (Sekmadienis Ltd. v. Lituania, 30 ianuarie 2018,
§ 65; Satakunnan Markkinapörssi Oy și Satamedia Oy v. Finlanda [MC], 27 iunie
2017, § 145).
Cu întâietate, Completul judiciar specializat evidențiază faptul că legalitatea și
temeinicia unui act administrativ vizează mai multe aspecte, printre care respectarea
competenței, respectarea procedurii și respectarea întocmai a cadrului legal ce
guvernează raportul juridic litigios.
Astfel, în litigiile de contencios administrativ, instanța specializată are obligația
de a verifica legalitatea și temeinicia actului administrativ individual sub următoarele
aspecte esențiale: exercitarea competenței legale de către autoritatea emitentă,
respectarea procedurii prevăzute de lege pentru emiterea actului și conformitatea
acestuia cu normele legale ce se referă la temeinicia actului.
 După cum s-a arătat anterior, Autoritatea Națională de Integritate este
competentă să exercite controlul privind respectarea regimului juridic al declarării
averii și a intereselor personale, astfel încât prima dimensiune a legalității actului
administrativ contestat - respectarea competenței, nu este afectată de niciun viciu.
Referitor la respectarea procedurii stabilite de lege, Completul judiciar
reiterează, că potrivit art. 25 din Codul administrativ, „autorităţile publice şi
instanţele de judecată competente trebuie să îşi exercite atribuţiile legale în mod
imparţial, indiferent de propriile convingeri sau interesele persoanelor care le
reprezintă”.
Conform art. 32 din Codul administrativ, „procedura administrativă se
structurează astfel încât participanţii să poată înţelege fiecare etapă a procedurii.
Dacă este necesară contribuţia unui participant, acestuia i se comunică neîntârziat,
într-un limbaj clar şi uşor de înţeles, acţiunile care trebuie întreprinse. În condiţiile
legii, autorităţile publice trebuie să asigure participarea neîngrădită la procedura
administrativă a persoanelor interesate”.
Potrivit art. 60 alin. (1), (4) și (5) din Codul administrativ, „termenul general în
care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu
prevede altfel. Din motive justificate legate de complexitatea obiectului procedurii
administrative, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Această
prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris participanților la procedura
administrativă în termen de 30 de zile, împreună cu motivele prelungirii. În mod
excepțional, când în procedura administrativă se înregistrează cazuri de complexitate
deosebită care necesită timp pentru prelucrarea documentelor, autoritatea publică
poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea procedurii administrative, care
nu va depăși 90 de zile”.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
menționează că art. 60 din Codul administrativ prevede termenul general de 30 de
zile în care o procedură administrativă trebuie finalizată, dacă legea nu prevede
altfel. Respectiv, prevederea legală este o normă generală, care admite excepţiile
prevăzute de lege.
În speță, Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale,
precum și Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,
constituie legi speciale în raport cu dispozițiile Codului administrativ și urmează a fi
aplicate cu prioritate, or, conform art. 5 alin. (3) din Legea nr. 100/2017 cu privire la
actele normative, „în caz de divergenţă între o normă generală şi o normă specială,
care se conţin în acte normative de acelaşi nivel, se aplică norma specială”.
Completul de judecată menționează că procedura de efectuare a controlului
presupune întreprinderea unor măsuri specifice pentru acumularea informațiilor și
materialelor necesare stabilirii circumstanțelor relevante cauzei. Inspectorului de
integritate trebuie să i se asigure un termen rezonabil și suficient pentru a efectua
toate procedurile legale și pentru a obține informațiile necesare în vederea unei
examinări obiective, corecte și multiaspectuale a chestiunii în speță, finalizată prin
emiterea unui act de constatare motivat și întemeiat.
După cum rezultă din materialele cauzei și din dosarul administrativ, în
perioada 20 septembrie 2023 (data repartizării sesizării) – 11 octombrie 2024 (data
emiterii actului de constatare), în cadrul procedurii de control, inspectorul de
integritate a întreprins o serie de acțiuni în vederea elucidării eventualelor încălcări
privind declararea averii și a intereselor personale de către subiectul declarării,
Nesterovschi Alexandr. Totodată, se reține că dosarul administrativ conține rapoarte
privind prelungirea termenelor de efectuare a controlului, însoțite de informarea
subiectului controlului/reclamantului cu privire la aceste prelungiri (f.d.a. 178-227,
vol. I).
Prin urmare, Completul judiciar constată că procedura de control a averii și
intereselor personale desfășurată de inspectorul de integritate s-a realizat cu
respectarea termenului legal prevăzut de art. 33 alin. (14) din Legea nr. 132 din 17
iunie 2016.
Astfel, potrivit textului legal menționat: „(14) Controlul averii și al intereselor
personale se efectuează în cel mult 9 luni de la repartizarea sesizării. Ținând cont
de complexitatea controlului, de comportamentul participanților vizați și a
autorităților relevante, în baza unei solicitări motivate a inspectorului de integritate,
președintele sau vicepreședintele Autorității poate prelungi termenul de efectuare a
controlului până la cel mult 18 luni”.
La caz, Completul de judecată atestă că, controlul a fost finalizat în termen de
12 luni și 21 zile de la data repartizării sesizării (20 septembrie 2023) până la data
emiterii actului de constatare (11 octombrie 2024), încadrându-se în termenul maxim
permis de lege. Mai mult, prelungirea termenului inițial de 9 luni s-a realizat în
conformitate cu condițiile și forma cerută de lege. Inspectorul de integritate a
întocmit 4 rapoarte de prelungire, câte unul pentru fiecare lună suplimentară,
motivând în fiecare caz necesitatea prelungirii termenului în funcție de
complexitatea cauzei și volumul mare de informații ce trebuiau colectate și
analizate. Aceste rapoarte au fost comunicate subiectului controlului în termenul de
30 de zile prevăzut de cadrul normativ aplicabil, respectând cerințele procedurale
referitoare la transparență, informare și garantarea dreptului la apărare.
În această ordine de idei, Completul judiciar apreciază că susținerile
reclamantului referitoare la încălcarea termenului de efectuare a controlului sunt
neîntemeiate, întrucât se bazează pe aplicarea eronată a prevederilor art. 27 alin. (5)
din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, conform cărora, „(5) Verificarea declarațiilor
de avere și interese personale se efectuează în cel mult două luni din momentul
distribuirii/redistribuirii acestora. Ținând cont de complexitatea cauzei, de volumul
de informații ce trebuie obținute și analizate, de comportamentul participanților
vizați și a autorităților relevante, în baza unei solicitări motivate a inspectorului de
integritate, președintele sau vicepreședintele Autorității poate prelungi termenul de
verificare a declarației de avere și interese personale cu încă o lună”.
Acest text de lege reglementează în mod expres procedura distinctă de verificare
a declarațiilor de avere și interese personale, care se desfășoară într-un termen de cel
mult două luni, cu posibilitatea prelungirii o singură dată, pentru încă o lună, în
condiții expres prevăzute de lege. Totuși, în prezenta cauză nu a fost inițiată o
procedură de verificare a declarațiilor de avere și interese personale în sensul art. 27
din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, ci una de control al averii și intereselor
personale, care, potrivit art. 33 alin. (14) din aceeași lege, este supusă unui alt regim
juridic, cu termene distincte, mai largi.
Prin urmare, în cauză sunt aplicabile dispozițiile speciale ale art. 33 alin. (14) din
Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, întrucât procedura desfășurată nu s-a limitat la
verificarea depunerii în termen a declarațiilor de către subiecții declarării, verificarea
respectării cerințelor de formă a declarațiilor și verificarea existenței aparenței de
încălcare a regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale, dar a
presupus un control al averii și intereselor personale, inclusiv corelarea veniturilor cu
cheltuielile, obținerea de informații de la diverse instituții publice și efectuarea de
analize financiare detaliate. Aplicarea termenului de 2 luni invocat de reclamant este,
așadar, nefondată, întrucât nu corespunde naturii juridice a procedurii efectiv
desfășurate în cauză.
Astfel, Completul de judecată, analizând măsurile întrepinse din procedura
administrativă și ținând cont de complexitatea acesteia, de volumul lucrului efectuat
de inspector, inclusiv de înaintarea demersurilor, interpelărilor, răspunsurilor
primite, solicitarea explicaţiilor, care se fac şi prin intermediul oficiului poştal,
cercetarea înscrisurilor, constată că, termenul de efectuare a controlului respectării
regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Nesterovschi
Alexandr, în coraport cu volumul informațiilor acumulate de pârât, este unul
justificat și care corespunde prevederilor legale.
În temeiul celor expuse, Completul specializat în examinarea cauzelor de
contencios administrativ conchide că solicitarea reclamantului privind anularea
operațiunilor administrative efectuate de Autoritatea Națională de Integritate ulterior
datei de 15 septembrie 2023 este neîntemeiată și urmează a fi respinsă. Aceasta
întrucât autoritatea publică pârâtă a respectat cadrul legal aplicabil, inclusiv termenele
procedurale prevăzute de Legea nr. 132 din 17 iunie 2016.
Tot cu referire la respectarea procedurii prevăzute de lege, Completul de
judecată reține că procedura administrativă de control din prezenta cauză a fost inițiată
în temeiul sesizării depuse de Centrul Național Anticorupție la data de 20 septembrie
2023.
La caz, autoritatea publică pârâtă a prezentat dovada repartizării aleatorii a
sesizării prin intermediul sistemului informațional e-Integritate la data de 20
septembrie 2023. Ulterior, prin procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 131/31 din
11 octombrie 2023, a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al
declarării averilor și al intereselor personale în privința reclamantului Nesterovschi
Alexandr, deputat în cadrul Parlamentului Republicii Moldova.
În consecință, instanța de judecată constată respectarea principiului distribuirii
aleatorii a sesizării și inițierii procedurii de control de către Autoritatea Națională de
Integritate, în conformitate cu prevederile art. 30 și art. 37 din Legea nr. 132 din 17
iunie 2016.
Cu referire la legalitatea materială a actului administrativ contestat, Completul
judiciar constată că, prin Hotărârea nr. 2 din 15 februarie 2022, Curtea Constituțională
a validat mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova al reclamantului
Nesterovschi Alexandr.
La caz, se constată că inspectorul de integritate a stabilit în mod corect faptul că
reclamantul Nesterovschi Alexandr avea calitatea de subiect al declarării averii și
intereselor personale, în temeiul art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 133/2016 privind
declararea averii și intereselor personale, în calitate de persoană care exercită o funcție
de demnitate publică.
De asemenea, Completul judiciar atestă că inspectorul de integritate a stabilit în
mod corect perioada de desfășurare a controlului averii și intereselor personale în
privința reclamantului Nesterovschi Alexandr (05.07.2019 – 11.10.2023), având în
vedere că, anterior, pentru perioada 09.12.2014–04.07.2019, a fost deja efectuat un
control distinct, finalizat prin emiterea actului de constatare nr. 14/09 din 10 februarie
2023. În acest sens, se reține că, data de 05.07.2019 reprezintă termenul până la care a
fost desfășurată precedenta procedură de control, iar data de 11.10.2023 reprezintă
data emiterii procesului-verbal de inițiere a controlului nr. 131/31, emis ca urmare a
verificării prealabile și a constatării existenței unei bănuieli rezonabile privind
încălcarea regimului juridic al declarării averii și al intereselor personale. Prin urmare,
controlul actual s-a limitat la o perioadă ulterioară controlului precedent, neexistând o
suprapunere sau extindere nejustificată a duratei verificate.
În cadrul controlului averii și intereselor personale, în urma consultării datelor
din Registrul de Stat al Populației, s-a constatat că Nesterovschi Alexandr nu este
căsătorit și are la întreținere un copil minor.
Din materialele cauzei rezultă că, prin răspunsul nr. 12508 din 1 decembrie
2023, Agenția Servicii Publice a comunicat că Nesterovschi Alexandr a figurat, în
perioada 26.02.2013 – 12.02.2020, în calitate de administrator al S.R.L. „Fama
Glamosa” și deține calitatea de asociat.
Prin același răspuns al Agenției Servicii Publice, s-a stabilit că Nesterovschi
Alexandr a deținut, în perioada supusă controlului, următoarele bunuri imobile și
mobile:
- încăperea locativă cu nr. cadastral *****, amplasată la adresa *****, cu
suprafața de 44,4 m.p., dobândită în baza contractului de donație nr. 350 din
01.02.2016, anterior perioadei de control, fiind înregistrat dreptul de proprietate în
anul 2022;
- automobilul de model Ford Edge, a.f. 2011, cu numărul de înmatriculare
*****, dobândit la 13.03.2018, anterior perioadei de control.
Analiza declarațiilor de avere și interese personale depuse de reclamantul
Nesterovschi Alexandr pentru anii 2019–2023 relevă că, la Capitolul V, lit. B –
„Numerar în monedă națională [...]”, acesta nu a completat rubrica respectivă, fapt ce
denotă lipsa unor eventualele sume de bani deținute în numerar.
Potrivit informațiilor furnizate de Serviciul Vamal, în urma verificării
formularelor tipizate completate la intrarea sau ieșirea din Republica Moldova, nu au
fost identificate cazuri în care Nesterovschi Alexandr să fi declarat mijloace bănești.
Din materialele dosarului administrativ, Completul judiciar reține că, în perioada
supusă controlului, reclamantul Nesterovschi Alexandr a obținut/încasat în numerar
următoarele venituri: pentru anul 2019 - suma de 68 550,00 lei; pentru anul 2020 -
suma de 157 300,00 lei; pentru anul 2021 - suma de 81 800,00 lei; pentru anul 2022 -
suma de 44 200,00 lei; pentru anul 2023 - suma de 21 500,00 lei. Totodată, sub
aspectul cheltuielilor suportate în numerar de către subiectul declarării, au fost
identificate și demonstrate următoarele sume: pentru anul 2019 - 14 612,33 lei; pentru
anul 2020 – 274 938,59 lei; pentru anul 2021 – 183 986,77 lei; pentru anul 2022 -
111.183,70 lei; pentru anul 2023 – 212 744,39 lei.
Completul judiciar atestă că, la 26 septembrie 2020, reclamantul Nesterovschi
Alexandr a suportat cheltuieli în sumă de 9 500 euro în vederea procurării, pentru
doamna Palagniuc Elena, a unui automobil de model Lincoln MKZ, anul fabricației
2013, cu numărul de înmatriculare *****.
În această ordine de idei, instanța de judecată constată că:
(i) Pentru anul 2020 s-a stabilit o diferență în mărime de -4 145,04 lei, la data de
30.12.2020, formată în urma alimentării contului bancar nr. *****, deschis pe numele
reclamantului Nesterovschi Alexandr în cadrul B.C. „Moldindconbank” S.A., cu suma
de 600 euro, echivalentul a 12 450,00 lei.
(ii) Pentru anul 2021 s-a stabilit o diferență totală în mărime de -103.886,77 lei,
după cum urmează:
La 18.02.2021, o diferență de -6.853,26 lei, formată în urma alimentării contului
bancar nr. **************, deschis pe numele reclamantului Nesterovschi Alexandr
la B.C. „Moldindconbank” S.A., cu suma de 600 euro, echivalentul a 12 480,00 lei;
La 01.10.2021, o diferență de -33.921,58 lei, ce rezultată în urma alimentării
contului bancar nr. **************, cu suma de 40 500 lei, diferență care a evoluat
astfel:
- la 10.11.2021, - 35 071,58 lei, ca urmare a achitării unei amenzi în sumă de 1
150 lei către IGP;
- la 11.11.2021, - 41.071,58 lei, în urma alimentării contului nr.
************** cu suma de 300 euro (6 000 lei);
 - la 15.11.2021, - 49.051,58 lei, după alimentarea contului nr.
************** cu 6 980 lei.
La 26.11.2021, o diferență de -7.138 lei, urmare a alimentării contului nr.
************** cu 400 euro (7 888 lei), diferență care a evoluat astfel:
- la 28.11.2021, - 13 054 lei, în urma unei noi alimentări cu 300 euro (5 916
lei);
- la 30.11.2021, - 16 054 lei, după alimentarea contului nr. **************
cu 3 000 lei;
- la 01.12.2021, - 18 044 lei, după achitarea unor taxe către ANTA în sumă de
1 990 lei;
- la 02.12.2021, - 23 999,43 lei, urmare a alimentării contului nr.
************** cu 300 euro (5 955 lei);
- la 06.12.2021, -24 599,43 lei, în urma unei reîncărcări Moldcell cu suma de
600 lei;
- la 06.12.2021, - 28 549,43 lei, după alimentarea contului cu 200 euro (3 950
lei);
- la 06.12.2021, - 33.556 lei, după achitarea sumei de 250 euro pentru o
călătorie în Turcia;
- la 09.12.2021, - 34.556 lei, în urma alimentării contului cu 1 000 lei;
- la 17.12.2021, - 36.536,93 lei, după alimentarea contului cu 100 euro (1 980
lei).
La 26.12.2021, o diferență de -1 560 lei, ca urmare a alimentării contului nr.
*************** cu suma de 3 960 lei, diferență care la 30.12.2021 a evoluat la -11
445 lei, în urma alimentării contului nr. *************** cu 500 euro (9 885 lei).
(iii) Pentru anul 2022 s-a stabilit o diferență totală de -79.518,90 lei, după cum
urmează:
La 04.01.2022, o diferență în mărime de -800 lei, formată în rezultatul
alimentării contului bancar nr. **************, deschis pe numele reclamantului
Nesterovschi Alexandr în cadrul B.C. „Moldindconbank” S.A., cu suma de 2 800 lei;
diferență care, la data de 04.01.2022, a evoluat până la -10.500 lei, ca urmare a
alimentării aceluiași cont cu suma de 9 700 lei; diferență care, la data de 30.01.2022, a
evoluat până la -15 825 lei, ca urmare a alimentării aceluiași cont cu suma de 300
USD, echivalentul a 5 325 lei; diferență care, la data de 03.02.2022, a evoluat până la
-15 925 lei, ca urmare a achitării taxei de stat în sumă de 100 lei; diferență care, la
data de 03.02.2022, a evoluat până la -21 955 lei, ca urmare a alimentării contului cu
suma de 300 Euro, echivalentul a 6030 lei.
La 10.02.2022, o diferență în mărime de -5045 lei, formată în rezultatul
alimentării contului bancar nr. **************, deschis pe numele lui Nesterovschi
Alexandr, cu suma de 300 Euro, echivalentul a 6045 lei.
La 14.02.2022, o diferență în mărime de -3470 lei, formată în rezultatul
alimentării contului nr. *************** cu suma de 200 Euro, echivalentul a 4020
lei; diferență care, la 17.02.2022, a evoluat până la -5480 lei, ca urmare a alimentării
contului nr. **************** cu 100 Euro, echivalentul a 2 010 lei; diferență care,
la 21.02.2022, a evoluat până la -11 502 lei, ca urmare a alimentării contului nr.
********* cu 300 Euro, echivalentul a 6 022 lei; diferență care, la 28.02.2022, a
evoluat până la -11 812 lei, ca urmare a achitării unei amenzi către INSP, în sumă de
310 lei; diferență care, la aceeași dată, a evoluat până la -14 857 lei, în urma
alimentării contului cu 150 Euro, echivalentul a 3045 lei.
La 30.04.2022, o diferență în mărime de -3170 lei, formată în urma alimentării
contului nr. ********* cu 200 Euro, echivalentul a 3 880 lei.
La 23.05.2022, o diferență în mărime de -6154 lei, formată în urma alimentării
contului nr. ********* cu 400 Euro, echivalentul a 7 860 lei.
La 18.08.2022, o diferență în mărime de -1310 lei, formată în urma alimentării
contului nr. ************* cu 200 Euro, echivalentul a 3 860 lei; diferență care, la
30.08.2022, a evoluat până la -5130 lei, ca urmare a alimentării contului nr.
*************** cu 200 Euro, echivalentul a 3820 lei.
La 23.09.2022, o diferență în mărime de -19.459 lei, formată în urma achitării
serviciilor turistice în sumă de 23 406,90 lei către S.R.L. „System Capital
Management”; diferență care, la 30.09.2022, a evoluat până la -20 207,40 lei, în urma
alimentării contului nr. **************** cu 40 Euro, echivalentul a 748 lei;
diferență care, la 01.10.2022, a evoluat până la -23 207,40 lei, în urma alimentării
contului nr. ***************** cu 3 000 lei.
(iv) Pentru anul 2023 s-a stabilit o diferență totală în mărime de -176 709,19 lei,
după cum urmează:
La 27.03.2023, o diferență în mărime de -3 914,80 lei, formată în rezultatul
achitării serviciilor turistice în sumă de 14 702 lei către S.R.L. „System Capital
Management”; diferență care, la data de 04.04.2023, a evoluat până la -17 864,80 lei,
în urma achitării altor servicii turistice în sumă de 13 950 lei către aceeași societate;
diferență care, la data de 05.04.2023, a evoluat până la -18.884 lei, ca urmare a
alimentării contului bancar nr. 2259****, deschis pe numele lui Nesterovschi
Alexandr la B.C. „MoldovaAgroindbank” S.A., cu suma de 1 020 lei.
La 10.05.2023, o diferență în mărime de -500 lei, formată în urma alimentării
aceluiași cont bancar cu suma de 1 000 lei.
La 16.05.2023, o diferență în mărime de -25 585,49 lei, formată în urma achitării
serviciilor turistice în sumă de 25 685 lei; diferență care, la data de 18.05.2023, a
evoluat până la -36 688,46 lei, ca urmare a unei plăți suplimentare pentru servicii
turistice în sumă de 11 102,97 lei; la 06.06.2023 a evoluat până la -73 465,49 lei, în
urma unei noi achitări în sumă de 36 777,03 lei; în aceeași zi, a crescut la -87 760,49
lei, prin achitarea unei sume de 14 295 lei; la 28.06.2023, diferența s-a redus la -88
760 lei, prin alimentarea contului bancar nr. 2259****, deschis pe numele lui
Nesterovschi Alexandr în cadrul B.C. „MoldovaAgroindbank” S.A., cu suma de 1 000
lei; la 27.07.2023, a evoluat până la -115.719 lei, în urma achitării unor servicii
turistice în valoare de 26 958,75 lei; la 07.09.2023, diferența a crescut la -157 154,37
lei, ca urmare a unei noi plăți în sumă de 41 435,13 lei pentru servicii turistice; iar la
data de 18.09.2023, a evoluat până la -157 324,39 lei, în urma achitării taxei de stat în
sumă de 170,02 lei.
Așadar, în urma examinării materialelor acumulate la dosarul administrativ, a
fost conturată situația de fapt, prezentată în mod sintetic în tabelul de mai jos, care
reflectă calculele aferente perioadei supuse controlului, după cum urmează:
Perioada 05.07.2019 - 01.01.2020 - 01.01.2021 - 01.01.2022 01.01.2023-
31.12.2019 31.12.2020 31.12.2021 - 11.10.2023
Sold acceptat la 120 000,00 173 937,67 300 31.12.2022
2000 14 535,20
începutul
perioadei de
control/la
începutul anului
Venit (extrageri 68 550 lei 157 300,00 81 800,00 424 21 500,00
din conturi, 800,00
venituri în
numerar)
14 612,33 274 938,59 183 986,77 545 212 744,39
Cheltuieli
310,14
(numerar)
Diferența 0 -4 145,04 -103 886,77 -79 -176 709,19
(calculată la zi) 518,90
Sold la sfârșitul 173 937,67 300 2000 14 535,20
-
anului
Deci, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 678/2019, prin care
a fost stabilit cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul
2020, în mărime de 7 953 lei, prin raportare la diferența identificată pentru anul 2020
în sumă de –4 145,04 lei, se constată o diferență în mărime de 0,52 salarii medii
lunare pe economie.
Conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 923/2020, prin care a fost stabilit
cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2021, în
mărime de 8 716 lei, prin raportare la diferența identificată pentru anul 2021 în sumă
de -103 886,77 lei, se constată o diferență în mărime de 11,91 salarii medii lunare pe
economie.
În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 458/2021, prin care a fost
stabilit cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2022, în
mărime de 9 900 lei, prin raportare la diferența identificată pentru anul 2022 în sumă
de -79 518,90 lei, se constată o diferență în mărime de 8,03 salarii medii lunare pe
economie.
 Iar potrivit prevederilor H.G. nr. 936/2022, prin care a fost stabilit cuantumul
salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2023, în mărime de 11 700
lei, prin raportare la diferența identificată pentru anul 2023 în sumă de - 176 709,19
lei, se constată o diferență în mărime de 15,10 salarii medii lunare pe economie.
Prin urmare, Completul judiciar conchide că, constatarea inspectorului de
integritate privind existența unei diferențe substanțiale în cuantum de - 364.259,90 lei
(echivalentul a 35,56 salarii medii lunare pe economie), formată pe parcursul anilor
fiscali 2020-2023, se dovedește a fi temeinic fundamentată și conformă prevederilor
art. 2 din Legea nr. 133/2016, întrucât rezultă dintr-o analiză detaliată și corectă a
veniturilor obținute și cheltuielilor efectuate de subiectul declarării în perioada supusă
controlului.
Astfel, cu referire la argumentul reclamantului, precum că, „inspectorul de
integritate a stabilit în mod eronat că Nesterovschi Alexandr a suportat cheltuieli în
sumă de 9 500 Euro la 26 septembrie 2020, în vederea procurării pentru Palagniuc
Elena a automobilului de model „Lincoln MKZ”, cu n/î *****”, Completul judiciar îl
va respinge ca neîntemeiat și pur declarativ. Această concluzie se întemeiază pe
conținutul răspunsului Procuraturii municipiului Chișinău nr. 10904 din 30.10.2023,
care conține declarația detaliată a martorului Bolgari Anatolie, identificat ca
vânzătorul automobilului în cauză. În mod expres, acesta a descris circumstanțele
tranzacției, inclusiv recunoașterea cumpărătorului – identificat în persoana domnului
Nesterovschi Alexandr – și remiterea sumei de 9500 Euro cu titlu de plată.
În acest context, Completul de judecată menționează că, potrivit răspunsului
Procuraturii municipiului Chișinău nr. 10904 din 30.10.2023, la care a fost anexată
explicația domnului Bolgari Anatolie, acesta a declarat următoarele:
„În luna septembrie 2020, am postat un anunț privind vânzarea automobilului de
model Lincoln MKZ, an fabricație 2013, cu număr de înmatriculare *****. Ulterior,
am fost contactat telefonic de un bărbat vorbitor de limbă rusă, care mi-a comunicat
că se află în municipiul Bălți. Am convenit să ne întâlnim la un autoservice din oraș.
Ajungând la autoservice, am făcut cunoștință cu persoana respectivă, care s-a
prezentat cu prenumele Alexandru, cu vârsta estimată între 38 și 45 de ani, purtând
pantaloni și pantofi de tip clasic, având o statură medie, între 1,64 m și 1,75 m, cu păr
șaten sau negru. Am convenit asupra prețului de 9500 Euro. Ne-am deplasat la biroul
unui notar, unde s-a apropiat o persoană de sex feminin, cu vârsta aproximativă între
26 și 30 de ani. Bărbatul mi-a comunicat că urmează să întocmim procura pe numele
domnișoarei respective și, din discuțiile purtate, am înțeles că automobilul este
procurat pentru aceasta. După ieșirea din biroul notarial, bărbatul mi-a înmânat
suma de 9 500 Euro și am bătut palma”.
Totodată, se atestă că, la declarația depusă a fost anexat și tabelul foto de
recunoaștere, în care Bolgari Anatolie a indicat că persoana din fotografia nr. 3 este
aceea care i-a achitat suma de 9 500 Euro pentru automobilul Lincoln MKZ, an
fabricație 2013, cu număr de înmatriculare *****. Potrivit mențiunilor din tabel,
fotografia respectivă corespunde imaginii domnului Nesterovschi Alexandr.
Prin urmare, în opinia Completului judiciar, inspectorul de integritate nu a
stabilit în mod eronat implicarea lui Nesterovschi Alexandr în această tranzacție, ci,
dimpotrivă, a fundamentat constatarea pe probe directe, legal administrate și
coroborate, inclusiv pe recunoașterea expresă a acestuia de către vânzătorul bunului.
De altfel, existența acestor probe justifică concluzia inspectorului de integritate și
infirmă susținerea reclamantului, care nu este sprijinită de niciun mijloc de probă
obiectiv. În consecință, argumentul invocat urmează a fi calificat drept nefondat și
lipsit de relevanță juridică.
Completul judiciar nu poate reține nici alegațiile părții reclamante cu referire la
faptul că „lipsa declarării datoriei de 10 000 Euro (aproximativ suma de 200 500,00
lei) în anul 2021 de la Cebanenco Diana, nu are un caracter absolut și face parte
din opinia subiectivă a inspectorului de integritate”, apreciindu-le ca o versiune de
apărare și o modalitate de eschivare de la consecințele actului de constatare nr. 150/04
din 11 octombrie 2024.
La acest capitol, Completul judiciar reține că, potrivit art. 4 alin. (1) lit. e) din
Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, „(1) Subiecții
prevăzuți la art. 3 alin. (1) declară: e) datoriile personale ale subiectului declarării,
ale membrilor de familie sau ale concubinului/concubinei lui sub formă de debit, gaj,
ipotecă, garanţie, emise în beneficiul unor terţi, împrumut şi/sau credit, dacă
valoarea lor depășește valoarea a 10 salarii medii pe economie”.
Totodată, conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 133/2016 privind declararea
averii și intereselor personale, „(1) Declaraţia de avere şi interese personale
(denumită în continuare declaraţie) reprezintă un act personal şi irevocabil al
subiectului declarării, depus, pe proprie răspundere, sub formă de document
electronic sau, după caz, în formă scrisă pe suport de hârtie. (2) Subiecţii declarării
sunt obligaţi, în condiţiile prezentei legi, să își declare averea și interesele personale
în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta lege”.
Completul judiciar evidențiază că, în situația în care reclamantul Nesterovschi
Alexandr, invocă deținerea unor sume de bani, sub diverse titluri, este necesar să se
facă dovada provenienței justificate a respectivelor sume, ceea ce la caz nu a fost
demonstrat prin probe pertinente și concludente. Astfel, inspectorul de integritate
corect s-a bazat pe probatoriul prezentat şi nu pe afirmațiile pur declarative ale
subiectului controlului.
În speță, Completul de judecată constată că, în declarația de avere și interese
personale pentru anul 2021, depusă de Nesterovschi Alexandr la data de 30 martie
2022, în rubrica destinată declarării datoriilor, nu a fost indicată nicio datorie, deși
valoarea pretinsului împrumut de 10 000 Euro depășea pragul prevăzut de lege. Mai
mult, reclamantul nu a depus niciun înscris doveditor care să ateste încheierea unui
contract de împrumut, existența unei obligații de restituire sau transferul efectiv al
sumei de bani. Singura mențiune a unui astfel de împrumut constă într-o declarație
unilaterală, nesusținută prin mijloace de probă, a reclamantului, după cum urmează:
„În luna decembrie 2021 am împrumutat de la sora mea Cebanenco Diana suma de
10.000 Euro pe un termen nedeterminat”.
În consecință, Completul judiciar concluzionează că inspectorul de integritate a
reținut în mod corect și justificat caracterul nejustificat al mijloacelor financiare
utilizate de reclamant în perioada vizată, în temeiul probatoriului administrat, fără a se
baza pe aprecieri subiective, astfel cum eronat susține partea reclamantă.
În ceea ce privește argumentele reclamantului referitoare la lipsa motivării
actului administrativ contestat, Completul judiciar subliniază că, conform articolului
31 din Codul administrativ, „actele administrative individuale și operațiunile
administrative scrise trebuie să fie motivate în mod corespunzător”.
În conformitate cu prevederile art. 118 din Codul administrativ, „motivarea este
operaţiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea
unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esenţiale de drept
şi de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din
motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute şi punctele de
vedere din care autoritatea publică a reieşit la exercitarea dreptului discreţionar.
Motivarea trebuie să se refere şi la argumentele expuse în cadrul audierii. Motivarea
completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept – temeiul
legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii
pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului
administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreţionar, dacă este cazul;
c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii
administrative care a stat la baza emiterii actului: investigaţii, probe, audieri, opinii
ale participanţilor contrare conţinutului final al actului etc. Motivarea completă este
obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual şi condiţionează
legalitatea acestuia. Motivarea nu este obligatorie în cazul în care: a) autoritatea
publică admite o petiţie în totalitate fără ca prin decizia de soluţionare a ei să fie
afectate drepturile sau interesele legitime ale altor persoane; b) acest lucru este
prevăzut expres de lege; sau c) autoritatea publică emite acte administrative
individuale de același fel într-un număr mai mare sau automatizat şi, conform
circumstanțelor de fapt ale cazului în parte, nu se cere o motivare”.
Reieșind din norma legală menționată supra în raport cu materialele cauzei,
Completul de judecată constată că, actul de constatare nr. 150/04 din 11 octombrie
2024 este motivat în conformitate cu normele legale, unde sunt indicate argumentele
care sunt bazate pe o cercetare amplă a materialelor cauzei. O asemenea motivare
satisface dezideratele impuse de art. 31 și 118 din Codul administrativ, or, în
motivare se indică temeiurile esenţiale de drept, adică texte legale aplicabile situației
date, precum și temeiurile de fapt pe baza cărora s-a reținut aplicabilitatea acestor
texte legale, pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa.
 În această ordine de idei, Completul judiciar va reitera că, în cuprinsul actului
analizat este detaliată fiecare acțiune a inspectorului cu trimiterile de rigoare la norma
legală respectivă, la fel motivarea cuprinde detalierea investigațiilor realizate de
inspector, analiza opiniilor persoanelor implicate în procesul de investigare, cât și a
subiectului verificării.
Totodată, Completul judiciar evidențiază că, inspectorul de integritate la
emiterea actului de constatare, a ținut cont de scopul Legii nr. 133 din 17 iunie 2016
privind declararea averii și a intereselor personale, așa cum acesta a fost identificat
de legiuitor în art. 1 alin. (2) – „instituirea măsurilor de prevenire şi de combatere a
îmbogăţirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate,
precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor”.
Completul de judecată reiterează că reclamantul Nesterovschi Alexandr nu a
prezentat probe pertinente care să combată constatările reținute de inspectorul de
integritate în actul de constatare nr. 150/04 din 11 octombrie 2024. Argumentele
invocate de reclamant se limitează la simple afirmații și interpretări subiective, fără
susținere factuală ori normativă solidă, astfel încât nu pot fundamenta anularea actului
administrativ contestat.
În continuare, Completul judiciar reține că, potrivit art. 29 din Codul
administrativ, „orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează
drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului
proporționalității. O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională
dacă: a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii
atribuite prin lege; b) este necesară pentru atingerea scopului; c) este rezonabilă.
Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă
prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit”.
Totodată, art. 137 din Codul administrativ, reglementează că, „(1) În exercitarea
dreptului discreţionar atribuit, autorităţile publice trebuie să acţioneze cu bună-
credinţă în limitele legal stabilite şi cu respectarea scopului pentru care le-a fost
atribuit dreptul. (2) Dacă autoritatea publică poate decide discreţionar şi doar una
din mai multe consecinţe juridice este legală, atunci dreptul discreţionar al autorităţii
publice se reduce la alegerea consecinţei juridice/soluţiei legale. (3) Stările de fapt
identice în esenţă se tratează identic. O tratare neidentică a două stări de fapt
identice se admite numai dacă există un motiv obiectiv. (4) Dacă într-un caz
autoritatea publică şi-a exercitat dreptul discreţionar într-un anumit mod, atunci în
cazuri similare ea este obligată să îşi exercite dreptul discreţionar în acelaşi mod.
Această regulă nu se aplică dacă autoritatea publică intenţionează să îşi schimbe în
viitor practica de exercitare a dreptului discreţionar în cazuri similare”.
Principiul statului de drept, care include respectul pentru demnitatea și drepturile
omului, generează obligația statului de a utiliza instrumente juridice proporționale de
drept administrativ pentru realizarea scopurilor publice. Această obligație, având în
vedere că afectează interesul public, impune și anumite trăsături specifice procedurii
administrative.
La rândul lor, realizând pe deplin competențele legale procedurale, instanțele de
contencios administrativ soluționează litigiile legate de exercitarea autorității publice
de către autoritățile executive, autoritățile administrației publice locale, funcționarii
acestora, precum și de către alți titulari de autoritate publică. În acest domeniu există
riscul de a admite atingerea sau chiar încălcarea drepturilor unui cetățean în cadrul
relațiilor dintre cetățean, persoanele fizice și stat, motiv pentru care este deosebit de
important ca instanțele administrative să asigure o protecție efectivă, intervenind ca
garant al restabilirii depline a drepturilor, libertăților și intereselor legitime încălcate
ale persoanelor fizice și juridice.
În acest context, aplicarea corectă a principiului proporționalității de către
instanțele de jurisdicție administrativă, inclusiv valorificarea corespunzătoare a
testului proporționalității, poate avea un impact major asupra garantării ordinii de
drept și a consolidării statului de drept în activitatea desfășurată de subiecții puterii
publice.
Din punct de vedere conceptual, proporționalitatea acțiunilor administrative, mai
ales în cazul emiterii unui act administrativ individual, presupune obligația
autorităților publice de a nu aduce atingere drepturilor cetățeanului decât în condițiile
expres prevăzute de lege, într-un mod echilibrat și justificat, doar atunci când este
impus de interesul public, fără a afecta esența drepturilor subiective. Este admisibilă o
ingerință în drepturile omului prin activitate administrativă, însă doar în măsura în
care aceasta este proporțională cu scopul legitim urmărit, fiind adecvată, necesară și
rezonabilă.
Curtea Constituțională a Republicii Moldova, în activitatea sa de elaborare a
jurisprudenței constituționale, propune și dezvoltă constant conceptul de legalitate și
proporționalitate, statuând că exercitarea drepturilor și libertăților nu poate fi supusă
restricțiilor, cu excepția celor prevăzute de lege, care urmăresc unul sau mai multe
scopuri legitime prevăzute de Constituție, fiind necesare și proporționale cu situația în
care se aplică măsura (HCC nr. 5 din 25 februarie 2020, §94).
În această ordine de idei, Completul judiciar specializat reține că principiul
proporționalității constituie un element esențial în aplicarea principiului legalității
activității administrative. Controlul judiciar efectiv presupune obligația instanței de
contencios administrativ de a verifica dacă autoritățile publice au respectat această
cerință fundamentală. Prin urmare, fiecare act administrativ emis de o autoritate
publică trebuie să includă o analiză a proporționalității măsurii dispuse. Respectarea
acestui principiu constituie o obligație legală a autorităților administrative.
Sintagma „ar trebui”, folosită de legiuitorul Republicii Moldova în textul
articolului 29 din Codul administrativ, înseamnă datoria absolută a autorităților
publice de a respecta proporționalitatea la luarea măsurilor oficiale, precum și datoria
instanței de a verifica respectarea proporționalității, mai ales în cazurile de depunere a
unei cereri de contestare. Principiul proporționalității decurge în mod inerent dintr-o
înțelegere și acceptare a statului de drept și are ca scop protejarea cetățenilor de
administrația publică disproporționată. Astfel, mijloacele pentru atingerea unui anumit
scop trebuie să fie adecvate, necesare și rezonabile. Măsura este adecvată numai dacă
poate atinge scopul dorit și este necesară numai dacă nu există alte mijloace la fel de
adecvate care să nu încalce drepturile persoanei în cauză. Mai mult, legătura dintre
scop și mijloace nu trebuie să fie neîntemeiată. Încălcarea principiului
proporționalității nu poate fi înlăturată și duce la nelegalitatea actului administrativ în
ansamblul său.
Pe această dimensiune, Completul judiciar reiterează că, potrivit art. 34 alin. (3)
din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, „(3) Dacă constată o diferență substanțială între
veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită a persoanei supuse
controlului, inspectorul de integritate dispune încetarea mandatului, a raporturilor
de muncă sau de serviciu ale acesteia și aplică interdicția de a ocupa o funcție
publică sau de demnitate publică. Autoritatea sesizează, în termen de cel mult 5 zile
din momentul în care actul de constatare rămâne definitiv, conducerea organizației
publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării
în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale
acestuia”.
La fel, potrivit art. 34 alin. (5) și (6) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, „(5) În
situația prevăzută la alin. (3), Autoritatea aplică orice măsuri de asigurare necesare
și se adresează în instanța de judecată de la sediul Autorității în vederea încasării
în folosul statului a valorii averii nejustificate sau a confiscării acesteia. Acțiunea
respectivă se depune la Judecătoria Chișinău în termen de un an din momentul în
care actul de constatare rămâne definitiv. (6) În cazul contestării actului prin care se
constată încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale,
Autoritatea poate solicita confiscarea averii nejustificate în cadrul procedurilor de
contestare a actului de constatare”.
În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (5) și (6) din Legea nr. 133 din 17
iunie 2016, „(5) Persoana a cărei avere a fost constatată, în totalitate sau în parte, ca
fiind nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, va fi destituită sau
revocată, după caz, din funcţia pe care o deţine. (6) Subiectul declarării eliberat sau
destituit din funcţie potrivit prevederilor alin. (3)–(5) este decăzut din dreptul de a
mai exercita o funcţie publică și/sau o funcţie de demnitate publică, cu excepţia
funcţiilor elective, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din
funcţia publică ori de demnitate publică respectivă sau de la data încetării de drept
a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcţie electivă, ea nu mai poate ocupa
aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului”.
În baza celor expuse, Completul judiciar specializat concluzionează că, în
prezenta cauză, sancțiunile aplicate de inspectorul de integritate: „2. Se transmite
prezenta cauză în instanța de judecată competentă spre examinare în vederea
dispunerii confiscării averii nejustificate în condițiile prevăzute la art. 34 alin. (5)-(6)
din Legea nr. 132/2016. 3. Se sesizează în termen de cel mult 5 zile din momentul în
care actul de constatare rămâne definitiv, autoritatea competentă în vederea încetării
mandatului de deputat în Parlamentul RM al dlui Alexandr Nesterovschi. 4. Se decade
dl Alexandr Nesterovschi din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de
demnitate publică, cu excepția funcțiilor elective, pe o perioadă de 3 ani și se înscrie
în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau
de demnitate publică, în condițiile prevăzute la art. 23 alin. (5)-(7) din Legea nr.
133/2016” – sunt conforme cu principiul proporționalității și cu cadrul legal aplicabil.
În final, Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios
administrativ al Curții de Apel Centru conchide că actul de constatare nr. 150/04 din
11 octombrie 2024, emis de Autoritatea Naţională de Integritate, este legal şi
întemeiat. Or, de către autoritatea publică pârâtă a fost respectată procedura de emitere
a actului administrativ, actul este emis de către un organ competent şi în corespundere
cu normele legii materiale aplicabile speţei. Instanţa nu a constatat admiterea a
cărorva abateri de lege la emiterea actului administrativ individual defavorabil emis în
privinţa reclamantului Nesterovschi Alexandr, legalitatea acestuia nefiind pusă la
îndoială de către instanţa de judecată, iar contrariul nu a fost demonstrat în cadrul
procesului de judecată organizat cu respectarea principiilor contradictorialității şi al
egalității de tratament - ceea ce denotă că temei de admitere a acțiunii reclamantului
nu există.
Din considerentele expuse mai sus, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ reține că acțiunea înaintată de reclamantul
Nesterovschi Alexandr împotriva Autorității Naționale de Integritate, având ca obiect
anularea actului de constatare nr. 150/04 din 11 octombrie 2024, este neîntemeiată și
urmează a fi respinsă integral.
În conformitate cu prevederile art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ,
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Centru,

HOTĂRĂȘTE:

Se respinge ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată

de Nesterovschi Alexandr către Autoritatea Națională de Integritate privind anularea
Actului de constatare nr. 150/04 din 11 octombrie 2024.
Hotărârea cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiție. Recursul se depune
la Curtea Supremă de Justiţie în termen de două luni.

Preşedintele completului,
judecătorul Mîra Ghenadie

Judecătorii Bostan Angela

Dașchevici Grigore