Proiect Logistic■

Autor: Mikki Andrei

Anul: 2025

---

21.1Sistemul informational : definire,

componente, functii

1.2Rolul sistemului informational logistic

1.3Principiile sistemului informational logistic

[Link] pe piata internationala

[Link] de caz

3.1Studiu de caz KFC

3.2Studiu de caz ZARA

[Link] conceptuale

Pana in anii 70 logistica distributiei avea ca obiect managementul distributiei

fizice , considerata drept instrument al politicii de vanzari in in cadrul firmelor de

productie. Avea ca obiecticve coordonarea ■i optimizarea transporturilor ■i

eficien■a livr■rilor c■tre clien■ii finali, in vederea asigurarii unui avantaj competitiv

, pentru a cuceri si controla piata.

Organizarea pe functiuni precum : aprovizionare, productie , marketing ,

desfacere , etc , a dus la o distribuire a activitatilor logistice in cadrul diferitelor

2functiuni iar intre obiective au aparut o serie de contradictii generand costuri

excesve, chiar pierderi.

*Logistica integrata se axeaza pe analiza costului total al activitatilor logistice , in

principal nivelul serviciului catre consumatori .

**Conceptul de cost total al activit■■ilor logistice include: nivelul serviciului c■tre

consumatori (costul vânz■rilor nerealizate ca urmare a unui nivel al serviciilor

furnizate necorespunz■tor), costurile de transport, costurile de depozitare, costul

procesului de comand■ ■i de informatizare, costurile de desfacere, costurile

cantitative legate de fabrica■ie. Astfel putem spune ca logistica reprezinta o pârghie

strategic■ fundamental■ pentru asigurarea unui avantaj competitiv pe pia■■.

( Ilies , „Logistica – sursa de competitivitate” )

1.1. Sistemul informational : definire, componente, functii

Sistemul informational se refera la ansamblul de informatii interne si externe si datele prin

care s-au obtinut, utilizate in cadrul unei organizatii , procedurile si tehnicile prin care s-au

obtinut informatii , difuzarea informatiilor si personalul implicat in culegerea ,

transmiterea,

stocarea si prelucrarea datelor. ( Online

[Link]

Sistemelor-Informatice )

Exista mai multe tipuri de sisteme informationale aplicabile oricarei functii a organizatiei:

■Sistem de automatizare a activitatii ( exemplu : foile de calcul utilizate pentru

determinarea amplasarii optime a aspatiilorde depozitare , calcularea cantitatii

economice a comenzii [EOQ] , minimizarea costurilor de transport, etc. )

■ Sistem de comunicare ( specialistii si managerii logistici fac un salt de la mijloacele

tehnologiei traditionale la mijloacele noi cum sunt de exemplu video-conferintele)

■ Sistem de prelucrare a tranzactiilor (exemplu : schimbul electronic de date [EDI] , sau

diversele tehnologii de indentificare automata , identificarea bazata pe radio-frecventa

[RFID] si codul cu bare )

■ Sistem informational de management ( exemple : sistemul informational logistic si cel

de marketing )

■ Sistem de sprijinire a deciziei ( astfel de sisteme sunt simularile , aplicatii de tip data

mining si solutii informatice de management al unor arii logistice distincte )

■ Sistem organizational ( exemplu : sistemul de planificare al resurselor intreprinderii

[ERP] )

( Balan , 2006 )

Sistemul informa■ional are dou■ componente:

-componenta pentru stocarea (memorarea informa■iilor);

-componenta pentru prelucrarea informa■[Link] organiza■ie interac■ioneaz■ cu alte

organiza■ii externe ei primind informa■ii din exterior ■i furnizând informa■ii c■tre

lumea exterioar■.

Func■iile unui sistem informa■ional sunt:

-s■ colecteze informa■ii din sistemele opera■ional ■i decizional precum ■i informa■iile

ce provin din mediul extern;

-s■ memoreze aceste informa■ii precum ■i informa■ii rezultate din prelucrarea lor;

-s■ asigure accesul la memorie în vederea comunic■rii informa■iilor stocate;

-s■ prelucreze informa■iile la cererea sistemului opera■ional ■i a sistemului

deconducere

( Online [Link]
Informatice )

În func ionarea sistemului informa ional con inutul i calitatea informa iei poate fi afectat■
de ■ ■ ■ ■ ■

o serie de erori, întâlnite atât la nivelul sistemelor cât i în structura i particularit■ ile ■ ■ ■

acestora, astfel:

■Filtrajul care reprezint■ modificarea inten ionat■ în cadrul sistemului i a con inutului ■
■■

unor informa ii, înainte ca acestea s■ ajung■ la destina ie; ■ ■

■Distorsiunea manifestat■ prin modificarea neinten ionat■ a con inutului informa iilor ■
■■

în timpul parcurgerii de c■tre acestea a circuitelor informa ionale; ■

■Redundan a ■identificat■ prin fenomenul de înregistrare repetat■ a acelora i informa ii

■■

sau a unor informa ii cu con inut asem■n■tor pe suporturi fizice diferite. Aceste ■ ■

fenomen, în condi iile implement■rii unor subsisteme informatice de tip „baza de ■

date” poate duce la prelucrarea defectoas■ a informa iilor; ■

■Supraînc■rcarea canalelor de informa ii, ce define te fenomenul prin care se ■ ■

transmite la diverse nivele ierarhice, un volum prea mare de informa ii a c■ror analiz■ ■

nu intr■ în totalitate în componen a nivelului respectiv. (38) ■

(Orzan, 2001)

Tehnologia informa iei ■ constituie o resurs■ strategic■ ce contribuie la normalizarea

mediului concuren ial. ■

2Tehnologia informa iei ■poate fi definit■ ca un ansamblu complex de elemente aflate în

schimbare continu, care au o larg■ aplicabilitate, având urm■toarea structur■:

■hardware înseamn■ tehnic■ de calcul de toate tipurile i genera iile, de la ■ ■

puternicele mainframe-uri pân■ la microcalculatoarele miniaturizate;

■software cuprinde limbajele tradi ionale pân■ la limbajele genera iei a patra, ale ■ ■

inteligen ei artificiale, la produsele privind proiectarea i fabricarea asistat■ de ■ ■

calculator (CAD/CAM), baza de date i cuno tin e, sisteme expert, etc; ■ ■ ■

■re elele de comunica ii;■ ■

■sta iile de lucru reprezentate de calculatoare puternice cu afi are dinamic■ a ■ ■

graficelor celor tridimensionale, precum i de sta ii de lucru profesionale bazate ■ ■

inclusiv pe modele sau euristici incluzând baze de date procesate paralel;

■robotice (robo i cu ”viziune” i grade de mi care multiple, aparate de num■rat bani ■ ■ ■

i convertirea automat■ a monedelor distribuitoare automate de numerar, etc.);■

■circuite integrate inteligente (smartchips) folosite pentru îmbun■t■ irea func ion■rii ■
■

i fiabilit■ ii produselor. (83)■ ■

(Anton, 2005)

1.2 Rolul sistemului informational logistic

Initial fluxurile informationale au fost neglijate , deoarece nu erau considerate importante

pentru consumatori iar viteza cu care circulau informatiile era deficitara . In pezent insa

acuratetea si viteza cu care circula informatia este indispensabila eficientei logisicii .

Sistemul

informational contribuie la desfasurarea operatiilor si activitatilor logistice prin 4 nivele :

tranzactional( inregistrarea si procesarea comenzilor ,facturarea, transportul marfurilor, si

serviciile oferite clientilor- toate acestea constituind fundamentul derularii tuturor

activitatilor
si operatiilor logistice; procesul incepe prin primirea si inregistrarea unei comenzi) , control

(include informatii menite sa determine performantele inregistrate , putand fi astfel

identificate potentialele probleme operationale de procesare a comenzilor ) , analiza (aici se

urmareste identificarea , evaluarea, si compararea alternativelor,mai exact este vorba de

optiuni privind mijloacele de transport folosite , rutele si orarele curselor de transport ,

amplasarea si amenajarea spatiilor cat si dotarea lor cu echipamente si personal , analiza

cost-

beneficiu a activitatilor si operatiilor logistice) si strategie ( aici se face referire la

planificarea strategica asigurand fundamentarea strategiilor logistice ale intreprinderii ).

(Online [Link]

[Link]?ref=doc3 )

In esenta Sistemul Informational Logistic cuprinde resursele umane, echipamentele,

solutiile

informatice , metodele si procedurile utilizate pentru asigurarea datelor si informatiilor cu

scopul adoptarii unor decizii strategice si operationale ale activitatilor logistice dintr-o

organizatie, activitati precum specificarea , culegerea, prelucrarea , analiza , interpretarea,

raportarea si distribuirea informatiilor.

2Informatiile relevante, cu un grad inalt de acuratete, usor accesibile asigura vizibilitatea pe

arii

extinse permitand astfel adoptarea unor decizii optime ce duc la indeplinirea obiectivelor

sistemului logistic. Astfel informatia imbraca un rol important in imbunatatirea

performantelor sistemului logistic al organizatiei. Sistemul informational trebuie sa

identifice

nevoile de informatii ale managerilor responsabili de sistemul logistic sau de lantul de

aprovizionare-livrare , trebuie sa culeaga din surse primare sau secundare respectivele

informatii si sa le distribuie in format adecvat , la momentul dorit ,managerilor responsabili

in

aceasta arie. (Balan , 2006 )

( Balan , 2006 )

Un bun sistem informational logistic asigura circulatia fluxurilor informationale in doua

moduri :

■Flux intraorganizational – schimb de informatii intre logistica si celelalte arii

funtionale : financiara, marketing, productie etc .

■Flux interorganizational – asigura o buna colaborare cu ceilalti parteneri ai lantului de

aprovizionare-livrare ,adica mai concret cu furnizorii de bunuri sau servicii si clientii.

Clasificarea fluxurilor informationale :

[Link] dependenta de directia fluxurilor

■Orizontale

■Verticale

[Link] dependenta de locul de provenienta

■Interne

■Externe

[Link] dependenta de directia fata de sistemul logistic

■De intrare

■De iesire

[Link] dependenta de functiile logistice

■Elementare
2■Complexe

■De baza

■Esentiale

[Link] dependenta de destinatia informatiei

■De coordonare

■Normative

■De control

■Ajutatoare

[Link] dependenta de gradul de confidentilitate

■Deschise

■Inchise

■Comerciale

■Secrete

■Simple

■Comandate

Dupa tipul activitatilor logistice vizate avem 3 componente majore ale sistemului

informational logistic al organizatiei :

Sistemul de management al comenzilor SMC – constituit din doua subsisteme : unul

d.p.d.v al comenzilor clientilor si altul d.p.d.v al comenzilor organizaiei , adresate

furnizorilor . In relatiile cu clientii sistemul indeplineste functii precum asigurarea

informatiilor referitoare la evolutia si structura cererii, existenta unui anumit produs in

stoc , cantitatea disponibila , locul produsului in reteaua logistica , intervalul de timp

estimat pana la livrarea produsului , etc.

Sistemul de management al depozitului SMD - gestioneaza informatii referitoare la

anumite activitati logistice precum : receptia marfurilor, plasarea lor in spatiu de

depozitare , prelucrarea comenzilor , preluarea marfurilor din depozit , pregatirea

livrarii .

Sistemul de management al transportului SMT - gestioneaza informatii legate de

transportul materiilor prime / materialelor / produselor de la furnizori si legate de

transportul subansamblurilor / componentelor / produselor la clienti. SMT ofera , de

exemplu informatii despre tarifele de transport , datele de livrare promise , inteevalul

de timp estimat pana la livrare , dimensiunea loturilor de produse livrate , puntul de

plecare si de sosire, locurile de oprire de traseu , costul minim al rutelor de transport ,

etc.

( Online

[Link] )Sistemul de

management al

transportului

(SMT)Sistemul de

management al

depozitului

(SMD)Sistemul de

management al

comenzilor

(SMC)
2

Sistemul informational logistic – parte integranta a sistemului

informational al organizatiei si a sistemului informational al lantului de

aprovizionare-livrare

1.3 Principiile sistemului informational logistic

Exista patru principii pe care sistemul informational logistic trebuie sa le respecte , in

vederea

indeplinirii functiilor :

oPrincipiul disponibilitatii informatiilor logistice

-rapiditatea cu care informatiile sunt transmise factorilor de decizie

-posibilitatea de acces la informatiile necesare

-informatiile trebuie sa poata fi accesate atat de factorii de decizie interni cat si de

clienti

oPrincipiul acuratetii informatiilor

-in ce masura informatiile furnizate sau utiliztae de SIL corespund realitatii . Principiul

flexibilitatii

Principiul

oportunitatii

informatiilor

logisticePrincipiul acuratetii

informatiilorPrincipiul

disponibilitatii

informatiilor
logistice Principiile sistemului

informational logistic

2-precizia datelor furnizate de SIL reduce incertitudinea si costurile activitatilor si

operatiilor logistice .

oPrincipiul oportunitatii informatiilor logistice

-compensarea lipsei unor informatii oportune prin cresterea nivelului stocurilor

avand un efect negativ asupra eficientei operatiilor logistice

oPrincipiul flexibilitatii

-Sistemul informational logistic trebuie sa satisfaca nevoiletuturor clientilor

(Online, [Link]

[Link] )

[Link] pe piata internationala

Printre principalele tendinte si caracteristici ale acestei piete enumeram :

■Dinamica ascendenta a vanzarilor – o prima tendinta este cresterea in ritm alert a

vanzarilor.

■Categoriile distincte de furnizori – pe aceasta piata exista doua categorii de furnizori.

Prima categorie este reprezentata de furnizorii specializati in solutii de tip WMS

( Warehouse Management System) sau TMS ( Transportation Management System ) si

a doua categorie clientii pot cumpara solutii de la furnizorii de solutii de planificare a

resusrselor intreprinderii.

■Scaderea preturilor – o alta tendinta este evolutia descendenta a preturilor medii de

vanzare pe piata. Tendinta a fost generata de cele doua categorii de furnizori.

■Armonizarea planificarii si executiei - aceasta tendinta ce se manifesta pe piata este

reprezentat de dezvoltarea functionalitatii solutiilor SCE. In prezent sunt tot mai multe

solutii care ajuta la planificarea si derularea activitatilor din domeniul depozitarii si

transporturilor.

■Instrumentele de evaluare a partenerilor – aceasta tendinta este generata e interesul tot

mai mare manifestat de organizatii pentru a masura coordonatele ( intervalul de livrare

, calitatea produselor serviciilor , performanta in privinta oferirii de servicii ,

competitivitatea preturilor , respectarea conditilor contractuale )

■Interesul pentu solutiile de tip „la cerere”- esenta acestui model consta in plata de catre

cumparator a unor tarife lunare pentru servicii. Avantajele pentru clienti constau in

costuri mai mici , facilitatea intretinerii , absenta nevoii de a se implica in operatiuni

de actualizare , estimarea prealabila a veniturilor generate de o astfel de investitie,

reducerea costurilor datorate reorientarii clientului spre o alta solutie.

■Preocuparea pentru costul total al detinerii unei solutii – a dobandit importanta sporita

costul total implicat de detinerea si utilizarea unei anumite solutii.

■Limitele in privinta integrarii externe - majoritatea solutiilor existente reusesc sa

realizeze integrarea interna. Planificarea si executia sunt corelate adesea numai in

interiorul aceleiasi organizatii.

2■Interesul manifestat fata de MRM ( Mobile Resources Management-managementul

resurselor mobile ) – in categoria acestor resurse se includ : containerele , mijloacele

de transport rutier, echipamente de manipulare a materialelor , loturile de marfuri si

resursele umane. MRM creeaza o noua grupa de aplicatii , cele de management ale

performantelor lucratorilor cu scopul de a optimiza programarea muncii .

( Balan , 2006 )

[Link] de caz

3.3Studiu de caz KFC

KFC reprezinta unul dintre cele mai cunoscute lanturi de tip fast-food din lume,

infiintat la inceputul anilor 1930 de catre Kernel Sanders in sudul [Link]

Sanders

a devenit o personalitate bine cunoscuta prin miile de restaurante din [Link],

servirea

si curatenia reprezinta factorii critici de succes pentru companie.

Mancare, distractie si voie buna este ceea ce reprezinta [Link] de piata de la

infiintare, KFC ofera cele mai bune preparate din pui pentru o natiune iubitoare de pui.

KFC este parte a YUM! Brands, Inc. si a fost cumparat de catre PepsiCo in anul 1986,

dezvoltandu-se la aprox. 15.000 de unitati in circa 120 de tari si teritorii.

2In prezent KFC este cel mai mare si mai profitabil brand din cadrul YUM!Brands,Inc. Kfc
a

stabilit un record prin deschiderea a 2000 de noi restaurante in 2012.

Strategia principala a KFC este aceea de crestere sidiversificare a brandului prin cresterea

notorietatii firmei ,deschiderea de noi restaurante si diversufucarea produselor oferite

consumatorilor sai.

Politicile, strategiile si obiectivele si misiunea companiei conduc la obtinerea

scopurilor propuse, acelea de a veni in intampinarea dorintelor consumatorilor, oferirea de

satisfactie maxima, obtinere de profit si expansiune globala .

KFC este criticat intotdeauna din punct de vedere economic fiind cel

mai mare consumator de carne de pui si de vita din lume fiind vizat de
catre organizatii ce protejeaza drepturile [Link] in considerare

hartia folosita la ambalarea produselor, putem observa impactul negativ

asupra mediului [Link] este unul dintre principalele motive

pentru care KFC a luat parte la numeroase campanii de protejare a

mediului, a demarat un program de protejare a animalelor si planuieste sa

gaseasca o modalitate de a folosi ambalaje mai ecologice.

Sistemul de operatiuni si logistica al KFC este foarte important, fiind

recunoscut ca un factor contribuitor al succesului companiei

Model al procesului de distributie

Restaurantul comanda necesarul de aprovizionat centrului de distributie, acesta

din urma transmite comanda furnizorului, furnizorul livreaza centrului de distributie,

acesta livreaza restaurantului care a facut [Link] model de distributie se

bazeaza pe :planificarea comenzii principale, fisele de inventar, fisa de resurse,

planurile de achizitii si planurile de distributie.

Kfc intretine relatii stranse cu clientii si si relatii permanente intre unitatile

operationale si functionale ale intreprinderii .

Aceste activitati si relatii sunt transpuse in evenimente organizate de catre

companie pentru obtinerea de profit.

Sistemul informational al Kfc este organizat potrivit situatiilor actuale ■inând seama de

realiz■rile în acest domeniu pe plan interna■ional ■i realizarea unei educa■ii în acest

sens al

personalului propriu, personal ce trebuie s■ fie în m■sura de a gestiona corect informa■ia

cu

costuri cât mai mici ■i utilitate cât mai ridicat■.

Se poate afirma c■ activitatea restaurantelor este influen■at■ direct de organizarea ■i

func■ionarea sistemului informa■ional, de operativitate, precizia ■i calitatea

informa■iilor

culese, prelucrate ■i transmise ca date.

Sistemul informa■ional este supus unui proces continuu de îmbun■t■■ire,

de perfec■ionare a principalelor sale laturi. În primul rând, perfec■ionarea

2sistemului informa■ional presupune ca volumul de informa■ii s■ fie redus

la strictul necesar, utilitatea fiind principalul criteriu de selec■ie.

( [Link]

5/KFC-FINAL )

3.4Studiu de caz Zara

Zara era cel mai mare ■i mai interna■ionalizat dintre lan■urile Inditex. La sfâr■itul lui

2001, de■inea 507 de magazine în ■■ri peste tot în lume, inclusiv Spania (40% din
num■rul

total de magazine al Inditex), cu 488.400 mp suprafa■■ de vânzare (74% din total) ■i

angajând

1,05 miliarde EUR din capitalul companiei (72% din total), dintre care re■eaua de
magazine

reprezenta aproximativ 80%. Pe parcursul anului fiscal 2001, a înregistrat un venit brut de
441

milioane EUR (85% din total Inditex) pentru vânz■ri de 2,477 miliarde EUR (76% din
total

Inditex). În timp ce ponderea vânz■rilor Zara în total grup era a■teptat■ s■ scad■ cu
2-3%

anual, urma s■ r■mân■ principalul lan■ care s■ alimenteze cre■terea companiei pentru
o
perioad■ de timp ■i s■ joace rolul central în vederea cre■terii vânz■rilor Inditex în plan

interna■ional. Zara ■i-a finalizat deschiderea de magazine în Spania în anul 1990 ■i tot
atunci a

început s■ deschid■ magazine în alte ■■ri. De asemenea, a început s■ realizeze

investi■ii majore

în facilit■■i de produc■ie ■i IT, inclusiv introducerea unui sistem de fabrica■ie

just-in-time, un

depozit de 130.000 mp în apropierea sediului central din Arteixo, lâng■ La Coruña ■i un

sistem avansat de telecomunica■ii, care s■ conecteze sediul central cu loca■iile de

aprovizionare, produc■ie ■i vânz■ri. Dezvoltarea sistemelor logistice, de retail, financiare

■i de

merchandising, precum ■i alte sisteme informa■ionale au continuat pe parcursul anilor

1990,

majoritatea având loc intern. De exemplu, de■i existau multe oferte de externalizare a

func■iunii logistice, cerin■ele neobi■nuite ale Zara necesitau dezvoltare intern■.

Zara se aproviziona cu materiale, alte elemente ■i produse finite de la furnizori

externi cu ajutorul birourilor de achizi■ii din Barcelona ■i Hong Kong, precum ■i cu

ajutorul

2angaja■ilor din achizi■ii de la sediul central. În timp ce, din punct de vedere istoric,
Europa

dominase sursele de aprovizionare ale Zara, deschiderea recent■ a trei companii în Hong

Kong în scop de achizi■ii, precum ■i trend-spotting-ul sugerau faptul c■ aprovizionarea

din

Orientul Îndep■rtat, în special China, urma s■ sporeasc■ în mod semnificativ.

Pentru clien■ii care intrau în magazine, mi■carea rapid■ a m■rfurilor crea, evident, un
sentiment c■ „trebuie s■ cumpere acum pentru c■ nu vor g■si articolul mai târziu”. Mai
mult,

sentimentul de raritate era alimentat de livr■rile mici, rafturi care nu aveau mult■ marf■
pe ele,

limite de o lun■ pentru produsele care puteau fi vândute în magazine ■i un grad deliberat
de

neacoperire a cererii.

La sfâr■itul anului 2001, Zara era, de departe, cel mai interna■ionalizat ■i cel mai

mare lan■ din cadrul Inditex. Zara de■inea 282 de magazine în 32 de ■■ri din afara
Spaniei

(55% din num■rul total de magazine în plan interna■ional pentru Inditex) ■i anun■ase
vânz■ri

interna■ionale în valoare de 1,506 miliarde EUR (86% din vânz■rile interna■ionale ale
Inditex)

pe parcursul anului respectiv. Dintre magazinele din plan interna■ional, 186 erau localizate
în

Europa, 35 în America de Nord, 29 în America de Sud, 27 în Orientul Apropiat ■i 5 în

Japonia.

( [Link] )

Toata productia , indiferent de originea sa , este primita la centrele logistice ale marcii

, de unde este distribuita simultan la toate magazinele din intreaga lume . In cazul firmei
Zara

distributia are loc de doua ori pe saptamana si fiecare livrare include mereu noi modele .

Sistemul logistic, bazat pe software-ul proiectat de echipe proprii ale companiei,

desemneaza

timpul scurs între primirea unei comenzi la centrul de distribu ie la livrarea m■rfurilor în ■
magazin este, în medie, 24 de ore pentru magazine europene i un maxim de 48 de ore
pentru ■

magazine americane sau asiatice.

( [Link] )

2 Bibliografie

[Link] Carmen, Logistica , Editura Uranus , Bucuresti , Editura a III-a ,

2006

[Link] Liviu, „Logistica – sursa de competitivitate” , Universitatea „Babe■-

Bolyai" Cluj-Napoca

[Link] Gheorghe, Sisteme informatice de marketing, Editura Uranus,

Bucure ti, 2001 ■

[Link] Anton, Sisteme informa ionale în marketing, ■ Editura Expert,

Bucure ti, 2005 ■

5. (Online [Link]

[Link]?ref=doc3 )

6.(Online [Link] )

7.(Online, [Link]

[Link] )

8.(Online, [Link] )

9.(Online, [Link] )

10. (Online, [Link]

story/zara/[Link] )

11.(Online [Link]
Informatice )

---

Cuprins

[Link]
firmei..................................................................................................................... 3

[Link] generale – localizare, infiin are, organizare, obiect de activitate ■

............................3

[Link] de produse/servicii scurt■ descriere

.................................................................... 4

[Link] - clien i, furnizori, concuren ■ – implicatii asupra logisticii firmei ■ ■

.................5

[Link] firmei în cadrul canalului logistic ...............................................................................

6

[Link]■ ile i importan a logisticii pentru firma Megadeth ■ ■ ■

............................................ 7

II Organizarea sistemului logistic la firma Megadeth

...................................................................... 8

[Link] sistemului logistic

.......................................................................................... 8

* Logistica de aprovizionare
.................................................................................................... 9

* Logistica intern■..................................................................................................................
10

* Logistica extern■ .................................................................................................................

10

[Link] activit■ ilor logistice

■........................................................................................ 11
* Depozitarea..........................................................................................................................
11

* Transportul...........................................................................................................................
13

* Gestiunea stocurilor .............................................................................................................

14

[Link] problemelor logistice ale firmei .....................................................................

14

[Link], metode, tehnici pentru îmbun■t■ irea eficien ei i eficacit■ ii logisticii firmei
■ ■ ■ ■ ......15

[Link] firmei

[Link] generale – localizare, infiin are, organizare, obiect de activitate ■

Firma Sc. Megadeth Impex Srl a fost infiintata in anul 1995 si are sediul in judetul Iasi,
strada

Calea Chisinaului, Nr. 33, cod fiscal 7721209, numarul de inregistrare la Registrul
Comertului:

J37/392/1995, avand un capital social de 19.710 RON.

Obiectul de activitate il reprezinta activitatea de comert en gross, produse alimentare si

chimice.

Viziunea companiei este de a excela în domeniul furniz■rii solu■iilor de produc■ie de

documente. Misiunea este nu doar de a satisface nevoile clien■ilor din domenii de

activitate foarte

diverse, ci ■i de a le anticipa ■i rezolva în condi■iile în care, în prezent, ei trebuie s■

fac■ fa■■

competi■iei ■i regulilor pie■ei.

Valorile companiei sunt:

Disponibilitate - Megateth tine cont de nevoile celor care primesc produsele lor ■i se

str■duie permanent s■ satisfac■ aceste nevoi la timpul oportun, la o calitate adecvat■ ■i

la pre■ul

corect.

Integritate - sunt cinsti■i, deschi■i ■i direc■i în modul în care î i fac treaba ■

Angajament - crede în viziunea ■i misiunea lor ■i de aceea urm■resc cu hot■râre ■i

entuziasm realizarea obiectivelor de afaceri ale companiei ■i men■inerea unui climat de

munc■

sigur, pl■cut ■i sanatos.

Instruire - înv■■■m permanent pentru a fi la zi cu modific■rile tehnologiilor relevante

domeniului lor de activitate ■i c■ut■ în permanen■■ s■ identifice ■i s■ implementeze

modalit■■i

mai bune, mai sigure ■i mai ieftine de a- i face treaba. ■

Munca de echip■ – Megadeth Impex au înteles c■ depind unul de cel■lalt pentru a face

perfoman■e cât mai bune ■i de aceea caut■ constant c■i prin care se pot ajuta echipele
s■ fie mai

flexibile, mai eficiente ■i grupuri mai pl■cute din care s■ faci parte.

Respect - se trateaz■ unul pe celalalt cu curtoazie ■i considera■ie.

Profesionalism - sunt mândri de calitatea ■i modul în care ofer■ ■i implementeaz■

serviciile ■i produsele lor, de standardele ■i abilit■■ile pe care le folosesc în munca lor,

de dorin■a

de a înv■■a ■i de a împ■rt■■i cele inv■■ate ■i cu al■ii.

[Link] de produse/servicii scurt■ descriere

Tipul si gama de m■rfuri/produse oferite:

■Produse alimentare:

■Cafea

■Dulciuri

■Sucuri

■Cappuccino

■Conserve carne, legume ■i fructe

■Ulei

■Faina

■B■uturi alcoolice

■Produse chimice:

■Produse pentru cur■■at

[Link] - clien i, furnizori, concuren ■ – implicatii asupra logisticii ■ ■

firmei

Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaz■ în mod direct

întreprinderea ■i asupra c■rora se poate exercita un anume control. Influen■ând deciziile,

strategiile, ■i tacticile de marketig, schimb■rile din acest mediu au o deosebit■

semnifica■ie pentru

marketeri. Componen■ii principali ai micromediului sunt: furnizorii, clien■ii,

intermediarii,

concuren■ii ■i al■i de■in■tori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese

într-o

întreprindere).
Furnizorii sunt organiza■iile ■i indivizii care ofer■ firmei inputurile (materii ■i
materiale,

utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, for■■ de munc■,

resurse

financiare, informa■ii etc.) necesare fabric■rii produselor proprii. Furnizorii care au o

putere de

negociere mare pot exercita presiuni ■i influen■e asupra firmei. Puterea de negociere a

furnizorilor depinde de talia lor, de num■rul lor ■i de costurile implicate de schimbarea

furnizorilor.

Principalii furnizori de produse alimentare sunt:

Kraft Foods, cu o pondere in aprovizionare de 41%;

La Festa International;

Glina;

Scandia;

Boromir;

Frutti Fresh;

Principalii furnizori de produse chimice sunt:

Procter&Gamble;

Sano

Clien■ii reprezint■ acea principal■ component■ a micromediului. Alc■tuiesc cercul

agen■ilor economici (firme ■i institu■ii) ■i al persoanelor individuale c■rora le sunt

adresate

produsele (serviciile) întreprinderii, constituie cea mai important■ component■ a

micromediului.
Clien■ii acestei întreprinderi sunt to■i cei care dorec s■ cumpere alimente ■i produse de
curatenie

i doresc s■ beneficieze de un serviciu service post-cump■rare la standarde ridicate. ■

Concuren■ii. Ace■tia sunt firme similare care urm■resc s■ satisfac■ acelea■i nevoi ale

clien■ilor, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor.

Sarcina

compartimentului de marketing dintr-o firm■ este de a maximiza cererea pentru produsele

(serviciile) pe care le ofer■ clien■ilor, s■ ■tie s■ men■in■ clien■ii existen■i ■i s■

atrag■ noi clien■i

din rândul non-consumatorilor relativi ■i al concuren■ei. Concuren■ii întreprinderii sunt

toate

celelalte firme care comercializeaz■ produse alimentare si chimice .

[Link] firmei în cadrul canalului logistic

Încerc■rile de delimitare a logisticii de canalele de distribu ie i-au determinat pe unii ■

speciali ti s■ fac■ apel la un nou concept, cel de canal logistic. Ei consider■ c■ scopul
principal al ■

unui canal logistic este livrarea la timp a m■rfurilor i administrarea corespunz■toare a

fluxului ■

m■rfurilor.

Canalul logistic constituie sistemul major de asigurare a serviciului pentru clien i. Se ■

consider■ c■ un canal logistic este un lan de evenimente care adaug■ valoare. De re inut
c■, ■ ■

evolu ia conceptual■ si opera ional■ a logisticii m■rfurilor nu se rezum■ la simpla

înlocuire a ■ ■

termenului distribu ie fizic■, prin cel de logistic■. ■

Astfel, considerând c■ in cazul parteneriatului Megadeth – Kraft exist■ o strategie de

distribu■ie exclusiv■, Megadeth fiind unic distribuitor pentru jude■ul Ia■i ■i Vaslui,
puterea mai

mare de negociere o de■ine produc■torul deoarece furnizor va incerca intotdeauna s■ i■i

men■in■

condi■ia de unic distribuitor.

La rândul s■u, furnizorul (Megadeth), folosind o strategie de distribu■ie selectiv■ ■i

fiind

unic distribuitor va avea un plus in negociere, neexistând practic concurent direct pe acel

segment.

Aria de acoperire a re■elei de distribu■ie : jud Ia■i, Vaslui

Strategia de distributie: Distribu■ia c■tre clien■i este selectiv■. Înainte de a prezenta

oferta

noilor magazine, agen■ii de vânz■ri se intereseaz■ de situa■ia financiar■ a acestora,

poten■ialul de vânz■ri ■i seriozitatea respect■rii contractelor.

Rela■iile în cadrul canalului sunt atât contractuale cât ■i informale.

Intermediarii folosesc ca ■i mijloc de promovare materialele promo■ionale primite de la

furnizori (Megadeth). Aceste materiale sunt constant reînoite pe m■sur■ ce apar noi
promo■ii sau

cataloage trimise de produc■tori.

Comenzile sunt preluate de c■tre agen■ii de vânz■ri cu ajutorul PALM-urilor din dotare.

Distribu■ia se realizeaz■ manual.

[Link]■ ile i importan a logisticii pentru firma Megadeth ■ ■ ■

Conceptul însu■i de logistic■ este marcat de o evolu■ie a obiectivelor care îi revin
precum

■i de o evolu■ie a perimetrului de interven■ie.

Logistica poate fi definit■ ca o func■ie de interfa■■ între gestiunea ofertei (supply side)
■i

gestiunea cererii (demand side)

Implicarea logisticii conduce la satisfacerea clientului ■i reducerea costurilor. Pentru

realizarea acestei performan■e se recomand■ utilizarea a patru principii de organizare ■i

anume:

cunoa■terea ■i accelerarea fluxurilor de informa■ii; cunoa■terea ■i accelerarea

fluxurilor de

produse; cunoa■terea ■i respectarea angajamentelor reciproce; cunoa■terea ■i

gestionarea riscului .

Sistemele logistice se dedic■ concilierii distan elor spa iale i temporale între alc■tuirea i ■
■■■

luarea în considerare a performan elor întreprinderii. Obiectivele legate de împar irea

fizic■ a ■ ■

m■rfii pot fi desemnate, simplist, prin urm■toarea paradigm■. Un sistem logistic are:

-produsul potrivit;

-in cantitatea potrivita;

-la locul potrivit;

-la timpul potrivit;

-cu calitatea potrivita;

Pentru a pune la dispozitie astfel costuri logistice minimale.

II Organizarea sistemului logistic la firma Megadeth

7
[Link] sistemului logistic

Sistemul logistic este compus dintr-un ansamblu de activit■ i aflate în strâns■ ■

interdependen ■, toate trebuind s■ contribuie la realizarea politicii de marketing. Între

aceste ■

activit■ i, preambalarea, condi ionarea, expedierea i recep ia produselor, distrbu ia

invers■, ■ ■ ■ ■ ■

fluxurile informa ionale privitoare la logistica produselor i altele. ■ ■

Conducerea acestui sistem i integrarea sa eficient■ în realizarea obiectivelor de marketing

■

reprezint■ o sarcin■ complex■ si foarte greu de realizat. Activit■ ile de natur■ logistic■
sunt ■

extrem de diferite în privin ■ con inutului, ele realizându-se în momente i locuri diferite în
■■■

circuitul produsului, de c■tre unit■ i apar inând unor structuri organizatorice diferite i ale
c■ror ■ ■ ■

obiective nu sunt totdeauna concordante

Procesul decizional în domeniul logisticii produselor trebuie s■ aib■ în vedere câteva

elemente deosebit de importante. Mai întâi activit■ iile din lan ul logistic au menirea ca, ■
■

împreuna, s■ asigure un flux eficient între originea i destina ia produsului; de exemplu, la

prima ■ ■

vedere, lansarea comenzii pentru aprovizionare cu un nou lot de m■rfuri s-ar p■rea c■ nu
are

nimic în comun cu transportul acestora, dar, în realitate, ambele urm■resc ajungerea

produselor în

timp util, în cantitatea necesar■, la locul dorit de consumator sau utilizator. În al doilea
rând, o
decizie care vizeaz■ o anumit■ activitate logistic■, în mod automat poate determina o
decizie în

alt domeniu al distrbu iei fizice; astfel, trecerea la o nou■ modalitate de transportare a unui
produs ■

conduce la schimb■ri în politica de stocare i depozitare a acestuia. În al treilea rând,

deseori, o ■

decizie luat■ în domeniul logistic este resimtit■ pe un alt plan func ional al unit■ ii
economice; de ■ ■

exemplu, schimb■ri în ceea ce priveste num■rul de puncte de depozitare pot conduce la

nevoi

suplimentare de fonduri b■ne ti pentru finan area diferen ei de stoc. ■ ■ ■

Aceste specificit■ i au implica ii asupra conducerii activit■ ilor logistice ale unei ■ ■ ■

întreprinderi. Numai o viziune sistematic■ poate asigura angrenarea tuturor componentelor

distribu iei fizice într-un tot unitar, integrat, precum i colerarea necesar■, la nivelul
întreprinderii ■ ■

si în exteriorul acesteia. Pe de alt■ parte, no iunea de logistic■ trebuie considerat■ într-un

sens mai ■

larg, ea cuprinzând nu numai fluxurile de produse ci i fluxurile informa ionale care

contribuie la ■ ■

realizarea distribu iei fizice. ■

* Logistica de aprovizionare

Etape ale procesului de aprovizionare i fluxul de documente: ■

1. Din punct de vedere al fluxului de informatii primul pas este determinarea necesarului

de materiale i servicii ce trebuie achizi ionate pentru o anumit■ perioad■ de timp. ■ ■

2. Persoanele responsabile cu aprovizionarea verific■ dac■ datele sunt complete i ■

selecteaz■ poten ialele surse de aprovizionare: furnizori care exist■ deja în sistem datorit■
■

comenzilor mai vechi sau întelegerilor f■cute pe termen mai lung.(ex. contracte), furnizori
noi

care vor fi înregistra i în sistem. ■

3. Se trimit cereri de oferte c■tre furnizorii selecta i. ■

4. Analizarea ofertelor primite de la furnizori, simulare scenarii de pre care s■ permit■ ■

compararea diferitelor oferte. Se selecteaz■ cea mai potrivit■ ofert■ pentru materialele i
serviciile ■

cerute în func ie de pre , termeni de livrare, costuri de livrare etc. ■ ■

5. Creare comand■ de aprovizionare care s■ con in■ materiale/ servicii, cantitate, data de
■

livrare.

6. Recep ia bunurilor este opera ia prin care se înregistreaza marfa pe stoc: valoric ■ ■

(cantitatea recep ionat■ înmul it■ cu pre ul net ■ ■ ■ de achizi ie din comand■) i
cantitativ. ■ ■

Crearea unei recep■ii presupune:

■actualizarea stocurilor

■crearea documentelor contabile

■disponibilitatea m■rfii

7. Înregistrarea facturii furnizorului este ultima opera ie a fluxului logistic de achizi ie. La
■■

înregistrarea facturii se verific■ eventualele diferen e între factur■, comand■ i recep ie.
Plata ■ ■ ■

apar ine de departamentul financiar. Verificarea facturii i înregistrarea acesteia în sistemele

ERP■ ■
genereaz■ înregistr■ri contabile. Se creeaz■ astfel datoria c■tre furnizor.

Documente de aprovizionare:

■Referat de necesitate (este un document intern, nu se transmite în afara companiei)

■Cerere de ofert■.

■Ofert■ furnizor.

■Contract.

■Comand■ de aprovizionare.

■NIR (Nota de recep ie) ■ (document primit de la furnizor, care inso este marfa) ■

■Factur■ furnizor.

* Logistica intern■

Fiind o firm■ care se ocup■ de distributia alimentelor si produselor de curatenie , SC

Megadeth Impex SRL dispun e de un depozit situat în afara ora ului, la ie irea din ■ ■ Iasi,
care

îndepline te normele necesare depozit■rii în condi ii optime a gamei de produse

comercializate ■ ■

de firm■.

Firma are contracte semnate cu diferi i furnizori din domeniul ■ alimentar si chimic care le

furnizeaz■ materiile prime necesare desf■sur■rii activit■tii. Odate ajunse la depozit

acestea sunt

manipulate i organizate de angaja ii firmei astfel încât s■ respecte cerin ele cerute de clien i
iar ■ ■ ■ ■

m■rfurile putând fi livrate la timp si conform specifica iilor date. ■

* Logistica extern■
Acestea sunt in totalitate in responsabilitatea agen■ilor de vânz■ri care p■streaz■
leg■tura

telefonic cu intermediarii pentru stabilirea necesit■■ii unei noi comenzi in timp util. De
asemenea

10

agen■ii de vânz■ri furnizeaz■ in mod constant materialele promo■ionale ■i cataloagele

pentru

produsele oferite pe m■sur■ ce acestea se innoiesc.

Principala ac■iune a firmei cu privire la rela■iile post-vânzare este de a inlocui produsele

care nu au fost vandute sau care au iesit din termenul de valabilitate.

Firma SC Megadeth Impex SRL cunoa■te impactul considerabil pe care îl au serviciile

post-vânzare în deciziile ulterioare ale clien■ilor cu privire la contactarea firmei i de aceea

■

politica promovat■ este orientat■ c■tre satisfacerea deplin■ a nevoilor acestora. În acest
sens firma

ofer■ singur■ sau prin intermediul colaboratorilor s■i:

• Consultan■■ calificat■ ■i competent■;

• Disponibilitate ■i eficien■■ ;

• Pre■uri excelente ■i facilit■■i pentru clien■i;

• Facilit■■i logistice ■i servicii post-vânzare.

[Link] activit■ ilor logistice ■

Activit■ ile logistice ne arat■ cum s■ planific■m ■i s■ conducem procesul de distribu ie

al ■ ■

companiei pornind de la selec■ia furnizorilor, mi■carea materialelor în interiorul firmei

■i

distribuirea produselor pân■ la consumatorul final. Studierea acestui domeniu presupune

cunoa■terea comportamentului de cump■rare al companiilor, managementul stocurilor,

managementul calita ii, managementul transportului i distribu iei. ■ ■ ■

Logistica asigur■ gestiunea integrat■ a fluxului tuturor materialelor ■i produselor din

întreprindere. Obiectivul fundamental al logisticii este furnizarea serviciilor c■tre client cu

cele

mai mici costuri.

Societ■■ile produc■toare ■i distribuitoare au tendin■a de a ter■ializa activit■■ile

complementare

iar distribu■ia este una dintre acestea. Între timp de cealalt■ parte furnizorii de servicii
logistice

continu■ s■ diversifice ■i s■ îmbun■t■■easc■ oferta.

* Depozitarea

11

Firma detine un spa iu de depozitare pentru depozitarea produselor alimentare si destinate

■

curateniei. Aceste depozit este subordonat direct departamentului de achizi ii. ■

Între departamentul de achizi ii ■i cel de produc ie exist■ o legatur■ informa ional■ ■ ■

■

permanent■ ■i bine definit■.

Pentru realizarea unei recep ii ■i eviden e a materiilor prime ■i produselor finite, exist■
un ■ ■

responsabil subordonat direct departamentului comercial, iar în cazul departamentului de

desfacere exist■ o colaborare mai strâns■ între departamentul financiar-contabil dar ■i cu

departamentul de produc ie. ■

Stocarea în depozit se realizeaz■ în functie de viteza de circula ie a produselor depozitate.
■

Astfel produsele care necesit■ o depozitare pentru un timp mai scurt sunt stocate în
apropierea

culoarului principal de circula ie, iar cele care sunt stocate pentru mai mult timp sunt
depozitate ■

în zonele mai îndepartate.

Depozitarea acestor produse se face în conformitate cu normele ISO 9001, înseamnând ca

tot sistemul de depozitare respect■ normele de siguran ■ igienico-sanitare cerute de

Comunitatea ■

Economica European■, depozitul fiind dotat cu sisteme de aerisire. P■strarea i depozitarea

■

produselor se face în spa ii curate, pe rafturi, aerisite, cur■ ate i dezinfectate, ferite de
razele ■ ■ ■

solare si de surse directe de c■ldura i înghet, condi ii care s■ permit■ men inerea stabilita
ii ■ ■ ■ ■

parametrilor calitativi i a salubrit■ ii acestora. ■ ■

Se evit■ orice condi ii de p■strare, depozitare i transport care ar putea afecta calitatea
produselor ■ ■

depozitate, astfel încât utilizarea acestora s■ nu pun■ în pericol calitatea produselor.

Pentru depozitarea m■rfurilor în depozit exist■ un sistem de rafturi metalice (paletier);

pentru unele m■rfuri sunt amenajate, în interiorul halelor de depozitare zone separate în
care

acestea sunt depozitate, iar pentru depozitarea altor m■rfuri sunt utiliza■i pale■ii.

În spa■iul de depozitare, pentru manipularea m■rfurilor este utilizat un singur tip de

echipament de manipulare – electrostivuitorul. În ceea ce prive■te software-ul logistic,

programele de care dispune firma sunt Pioneer i programul de facturare Market Mentor 2.
■

Acesta este cel mai intuitiv ■i u■or de folosit program de gestiune a stocurilor, facturare,
eviden■e,

comunicare case de marcat, vânzare pe coduri de bare, inventar. Programul asigur■

urm■rirea

12

facturilor ■i a pl■■ilor, facturi intrate/ie■ite, pl■tite, nepl■tite, scadente, plata

par■ial■/integral■ a

facturilor, plata mai multor facturi, plata cu numerar sau prin banc■, gestiunea stocurilor
etc.

* Transportul

Principalul mod de transport utilizat in cadrul firmei Euro-evi îl reprezint■ transportul

rutier.

Transportul rutier este o modalitate de transport flexibil■ în ceea ce prive■te ruta ■i

perioada de

operare.

Avantaje ale transportului rutier:

■m■rfurile pot fi livrate direct la sediul clien■ilor sau într-un loc desemnat de ace■tia;

■mijloacele de transport rutier sunt eficiente pentru deplasarea pe distan■e scurte a

m■rfurilor de valoare ridicat■.

Dezavantaje ale transportului rutier:

■restric■iile la controalele vamale (pentru transporturile interna■ionale) pot fi

consumatoare

de timp;
■distan■ele lungi ■i necesitatea efectu■rii unor travers■ri de ap■ reduc atractivitatea
pentru

transportul rutier;

■în unele p■r■i ale ■■rii, în special în ora■ele slab dezvoltate, infrastructura rutier■
este

proast■.

Transportul rutier este cel mai folosit de firma SC. Megadeth Impex SRL deoarece este

mai eficient, mai practicabil iar m■rfurile sunt livrate direct la sediul clientului din Iasi dar
■i din

alte jude■e ale României.

13

* Gestiunea stocurilor

Firma SC Megadeth Impex SRL î i stabile te de fiecare dat■ un target bine definit care ■
■

trebuie respectat de agen ii de vânz■ri cu care se colaboreaz■, întruc■t ace tia au un rol
important ■ ■

în gestionarea stocurilor deoarece ei sunt cei care prospecteaz■ pia■a, înregistreaz■

comenzile

clien■ilor de pe zona alocat■ apoi transmit aceste comenzi c■tre depozit la sfâr■itul zilei.

Documente necesare fiec■rui agent de vânz■ri:

■avizul de înso■ire a m■rfii;

■ scaden■arul ( lista cu clien■ii de abordat în ziua respectiv■, sumele de încasat de la

clien■i

■i data scadent■ a facturii pentru fiecare client);

■ facturi fiscale;

■ chitan■ier.
[Link] problemelor logistice ale firmei

Aprovizionare

In aceas■ categorie intr■ in special serviciul de transport oferit de furnizor. Principala

problem■ este nerespecatarea termenilor de livrare ■i ajungerea produselor la destina■ie

in afara

orelor de program.

Alt■ problem■ const■ in deteriorarea m■rfurilor in timpul transportului din cauza st■rii

ma■inilor de livr■ri ale furnizorilor dar ■i a diversit■■ii m■rfurilor care sunt

transportate cu aceste

vehicule.

14

Depozitare

Singura problem■ in acest domeniu ■i probabil una intâlnit■ destul de des este aceea c■
in

depozit m■rfurile nu erau a■ezate in totalitate pe rafturi sau nu erau in zona in care ar fi
trebuit.

Zona de transport ■i distribu■ie

Datorit■ cre■terii continue a vânz■rilor ■i a cererii pentru produsele distribuite de

Megadeth exist■ o real■ nevoie de m■rire a parcului auto constând atât in cre■terea
num■rului de

ma■ini pentru agen■ii de vânz■ri cât ■i pentru transportul comenzilor.

Problema nu este doar de natur■ fizic■, astfel firma se plânge de lips■ de profesionalism a

■oferilor (incluzând ■i agen■ii de vânz■ri) in manipularea ma■inilor de servici. In

privin■a ■oferilor
care transport■ marf■ exist■ ■i problema manipularii iresponsabile ■i a aten■iei
sc■zute asupra

m■rfurilor.

Rela■iile post-vânzare

Având in vedere faptul c■ livrarea m■rfurilor ■i implicit, procesul de vânzare-cump■rare

se desf■■oar■ periodic, iar rela■iile post-vânzare nu au un caracter foarte pronun■at nu

am

descoperit reale probleme care s■ merite a fi men■ionate.

[Link], metode, tehnici pentru îmbun■t■ irea ■

eficien ei i eficacit■ ii logisticii firmei ■ ■ ■

Luand in considerare problemele sesizate in capitolul anterior, am propus urmatoarele

solutii:

15

■Contractarea unei firme specializate in logistic■ (ex. DHL, UPS, etc.) pentru a face
livrarea de la

furnizor la depozitul Megadeth. Astfel se elimin■ riscul degrad■rii m■rfurilor, cât ■i cel
al

nerespect■rii termenelor de livrare.

■ Suplimentar, firma ar putea angaja o firm■ specializat■ chiar ■i pentru activit■■ile

proprii de

livrare a m■rfurilor. Ca alternativ■ la aceast■ variant■ propus■ ar putea fi realizarea

unor training-

uri specializate de manipulare ■i gestionare a m■rfurilor, pentru ■oferii care livreaz■

marfa.

■Considerând faptul c■ pentru a m■ri parcul auto trebuie s■ cumpere cel pu■in 10
autovehicule,
Megadeth ar putea beneficia de discount-uri considerabile pentru achizi■ia unor ma■ini
noi.

■Pentru a rezolva dezordinea din depozit, manager-ul ar putea crea un sistem de

responsabilizare a

personalului prin aplicarea unor sanc■iuni.

■Pentru îmbun■t■ irea imaginii firmei propunem implementarea unor promo ii si

promovarea ■ ■

produselor noi ap■rute pe pia ■. ■

■Implementarea unui sistem online de aprovizionare.

■Respectarea tuturor termenilor de livrare a produselor finite c■tre client.

■Implementarea unui soft logistic adecvat profilului companiei – de exemplu Expert X5

EXPERT X5 este un pachet complet de aplica ii ■

pentru planificarea ■i gestionarea resurselor

intreprinderii (ERP) care integreaz■

contabilitatea ■i gestiunea financiar■ cu

planificarea ■i monitorizarea produc iei, ■

urm■rirea costurilor, planificarea ■i urmarirea

stocurilor, managementul depozitelor, logistica

distribu iei, urm■rirea ■i mentenan a mijloacelor ■ ■

fixe, salarizarea ■i gestionarea resurselor umane.

16