SUBSTANTIVUL

1. Definire

a) Substantivul este o parte de vorbire flexibilă, care denumește ființe, lucruri, fenomene,
acțiuni, stări, însușiri, relații (aspecte considerate generic „obiecte”):
Copiii se joacă.
Pianul ne încântă.
Ploaia a încetat.
Sosirea lor e oportună acum.
Veghea ne obosește.
Bunătatea se arată modest.
Prietenia te înnobilează.

b) Substantivul are drept caracteristici însoțirea de către un articol hotărât, nehotărât sau
genitival, respectiv asocierea cu un adjectiv: O poveste te poate purta spre stele.
Rara adiere a vântului ne revigora.

# Verificarea statutului de substantiv se poate face prin asocierea cuvântului cu adjectivul

pronominal demonstrativ acest (această, acești, aceste, acestui, acestei, acestor): această
adiere.

2. Tipuri

a) Substantive comune: denumesc „obiecte” de același fel – tigru, casă, vânt, abatere,
moleșeală, frumusețe, învecinare...

# ATENȚIE la următoarele categorii de subst. comune!

* ciclop, elf, gigant, iele, muză, nimfă, parcă, (pasărea) phoenix/phoenicşi, rusalcă, satir, sirenă, titan, trol
(fiinţe mitologice multiple)
* (un) adonis, don juan, harpagon, hercule, mitică, păcală (tipuri omeneşti)
* (un) damasc, (o) havană, olandă, (un) marghiloman (obiecte care au numele originii/creatorului)
* avocat, cancelar, deputat, domn(itor), general, han, ministru, ministru de externe, paşă, prefect, premier,
preşedinte, prim-ministru, principe, rege, secretar de stat, senator, sultan, şah, voievod, vodă (funcţii, calităţi)
* guvernul român (nume neoficial de instituţie)
* capitalism, feudalism (sisteme economico-sociale)
* mezozoic, epoca modernă, paleolitic (epoci geologice sau perioade istorice slab individualizate)
* războaiele punice/balcanice (războaie fără nume unice)
* cornul-caprei, ţigaie, cabernet, camembert (varietăţi de plante, animale, vin, alimente; excepţie: pe etichete)
* alee, bulevard, insulă, intrare, munţi, parc, pas, piaţă, republică, stradă, șosea, vârf etc. (subst. cu sens
generic, care nu aparţin denumirii geografice sau administrativ-teritoriale)
* est, vest, nord, sud (punctele cardinale)
* amper, joule, ohm, volt (unități de măsură)
* pământ, lună, soare (corpuricerești, în uzul curent)
* italian (popoare)
* miercuri, ianuarie (zile, luni)
* matematică (discipline de învățământ)
* pcr, biblioteca pentru toţi (efect stilistic ironic sau grafic)

# Se scrie cu inițială majusculă, dar rămâne substantiv comun primul substantiv din versul
clasic / dintr-un titlu / dintr-un enunț!

b) Substantive proprii: denumesc „obiecte” unice, individualizate.

# CATEGORII:

* Elvira, Popescu, Nababul, Ştefan cel Mare (prenume, nume de familie, pseudonime, supranume =
ANTROPONIME)
* Alah, Sfânta Maria, Venus, Păcală, Harpagon (personaje religioase, mitologice unice, folclorice, literare)
* Azor, Joiana, Murgu, Zefir (nume date animalelor = ZOONIME)
* Munții Bucegi, Dealurile de Vest, Câmpia Română, Olt, Dunărea, Marea Neagră, Oceanul Atlantic,
Pasul Prislop, Valea cu Brazi, Delta Dunării, Brațul Sulina, Insula Paștelui, Peninsula Iberică,
Arhipelagul Galapagos, Groapa Marianelor, Strâmtoarea Gibraltar, Aleea 1 Iunie, Strada Eroilor, Piața
Revoluției, Centru, Districtul 9, Focșani, București, Paris, Vrancea, România, Europa, Africa Centrală… (entități
geografice sau administrativ-teritoriale = TOPONIME)
* Marte, Ursa-Mare, Calea Lactee (aştri, constelaţii, galaxii = ASTRONIME)
* Congresul Mondial al Sănătății, Gala UNITER, Conferinţa de Pace de la Paris (manifestări
ştiinţifice/culturale/artistice/politice)
* Antichitatea, Evul Mediu, Iluminismul (epoci istorice de importanţă majoră)
* Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial, Războiul de Independenţă, Revoluția Franceză, Unirea
Principatelor (evenimente istorice de anvergură sau cu nume unic)
* 1 Decembrie, Ziua Copilului, Anul Nou, Paşti(le), Crăciun(ul), Rusaliile (sărbători laice sau religioase)
* Balanță, Capricorn, Rac (zodii)
* Administraţia Prezidenţială, Avocatul Poporului, Camera Deputaţilor, Editura Univers Enciclopedic, Facultatea
de Litere, Guvernul României, Institutul de Lingvistică, Organizaţia Naţiunilor Unite, Sfântul Scaun,
Teatrul Naţional, Uniunea Scriitorilor, Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”, (student la) Litere, (admitere la)
Politehnică (instituţii)
* Ordinul Steaua României, Legiunea de Onoare (distincții acordate de stat)
* Palatul Parlamentului, Arcul de Triumf, Sala Rapsodia, Orient Expres (clădiri publice, monumente, săli,
mijloace de transport)
* Consiliul de administraţie al liceului, Catedra de limba română, România literară, Amintiri din copilărie,
Declarația universală a drepturilor omului, Premiul pentru cel mai bun film, Roua Munților, Drosophilla
melanogaster, Adidas (denumirea unui organism de conducere / compartimentului unei instituții / unei
publicații / unei opere literare / științifice / unor documente / mărcilor de produse / științifică latină de specii
animale și vegetale)
* un Stradivarius (obiecte denumite ocazional după autorul lor )
* Ministrul Afacerilor Externe (numele complete de funcţii, consemnate în documentele oficiale)
* Naturo, tu….(efect stilistic), Cortina de Fier, Frumosul (simbol/concept), Soldatul Necunoscut (cinstire)

# În structura substantivelor proprii compuse, articolele și prepozițiile se scriu cu inițială mică,

dacă apar în interior!

c) Substantive colective: denumesc grupuri/ansambluri de „obiecte”.

- nederivate → armată, ansamblu, bandă, batalion, buchet, cârd, ceată, ciorchine,

cireadă, clan, clasă, cler, codru, colectiv, comitet, dinastie, divizie, duzină, echipă, elită,
escadrilă, familie, flotă, formație, grămadă, grup(ă), haită, holdă, juriu, ligă, livadă, maldăr,
morman, omenire, oaste/oștire, pădure, pâlc, pereche, pluton, popor, public, roi, serie, stivă,
stol, şir, trib, turmă...

- derivate cu sufixe colective → boierime, studențime, tinerime, țărănime, țânțărime,

intelectualitate, brădet, făget, frunzet, aluniș, frunziș, lăstăriș, mărăciniș, stejăriș, pietriș,
tufiş, apărie, rufărie, fumăraie, muscăraie, ariniște, porumbişte, trifoiște...

# Substantivele colective variază după număr: au formă de singular (haită) și de plural

(haite).
Unele sunt defective de plural - au doar formă de singular (țărănime).

# Când substantivul colectiv la singular e subiect, acordul predicatului se face:

- la singular dacă substantivul colectiv e articulat hotărât și se pune accent pe ideea de
grup:
Mulțimea a ieșit în stradă.
[Majoritatea admite și acordul la plural: Majoritatea au votat.]
- la plural, după înțeles, dacă substantivul colectiv e articulat nehotărât și se pune
accentul pe determinant / pe ideea de „mai mulți/mai multe”:
O mulțime de brazi au fost doborâți de furtună.

d) Substantive defective:

- defective de plural (au formă de singular – nume de alimente / metale / elemente

abstracte / epoci istorice / religii / însușiri / materii / sporturi / domenii științifice / entități…)
→ aloe, brânză, făină, griș, lapte, mazăre, miere, sare, unt, zahăr… / argint, aramă, aur,
cupru, fier… / confort, faimă, liniște, pace, sănătate, sete, teroare… / capitalism, feudalism,
sclavagism… / budism, catolicism, islamism… / aroganță, bunătate, cinste, curaj, decență,
eficiență, fidelitate, înțelepciune, omenie, onoare, tandrețe, … / acetonă, apă, pâslă, nisip,
sânge… / atletism, baschet, fotbal, înot, oină, șah, tenis, volei... / astronomie, biologie,
geografie / Bihor, Dobrogea…)
- defective de singular (au formă de plural – nume de acțiuni / obiecte / materii /
alimente / fenomene / entități) → aplauze, funeralii, taclale… / blugi, moaște, ochelari… /
câlți, grâne… / spaghete, tăieței, paste… / zori ... / Bucegi, Carpați, Rusalii…)

# A nu se confunda subst. defective cu cele care au aceeaşi formă pentru sg. şi pl.: ardei,
arici, cowboy, camee, cârmaci, dragoste, elice, ghionoaie, holtei, învățătoare, licurici,
maree, nume, orhidee, ochi, pacoste, ponei, pui, rinichi, tei, unchi, vraci, zgârie-nori…

# Sunt greșite forme precum: blug, ochelar, tăiețel/pastă...

# Nu mai sunt defective de singular substantivele pantalon/i, icră/e !

3. Formare

Pe lângă substantivele din substrat (barză) și din strat (mamă), există:

a) subst. derivate: - cu prefixe (necinste, insatisfacție, dezgust, strănepot, răscruce…);

- cu sufixe diminutivale (guriță) / augmentative (băietan)/ ale noțiunilor
abstracte (copilărie) / ale agentului (zidar) / ale instrumentului (storcător) / ale originii (oltean) /
colective (studențime) / moționale (leoaică)…

b) subst. compuse - din cuvinte: prin alăturare (subansamblu, an-lumină) / prin subordonare
(bunăvoință, Strâmbă-Lemne, Ștefan cel Mare) / prin abreviere (C.F.R, TAROM, F.C. Zalău,
aprozar, ROMGAZ);
- din elemente savante: prefixoid și cuvânt (pseudocultură) / cuvânt și
sufixoid (teatrolog) / prefixoid și sufixoid (psiholog).

c) subst. create prin conversiune: din pronume (totul) / numeral (un zece) / adjectiv
(frumoaso) / verb cu forme nepersonale (iubire, legănatul, suferindul, la culesul) / adverb
(binele) / interjecție (ofuri) / prepoziție, conjuncție, articol (lipsește „pe” / „și” / „un”).

d) subst. împrumutate – împrumuturi vechi (baclava) / noi (spray).

# Substantivele compuse pot flexiona la primul termen (cuvântului-cheie) / la al doilea

termen (prim-solistului) / la ambii termeni (bunei-credințe).

# Atenție la scrierea substantivelor compuse: bună-cuviință, două-puncte, punct-și-virgulă,

bain-marie, bun-venit, rămas-bun, Carul-Mare, Carul-Mic, eldorado, (un) donquijote,
fairplay, gură-bogată/cască/spartă, saladă de boeuf... (☺Vezi fișa cu scrierea corectă a
cuvintelor compuse!)

4. Categorii gramaticale (aspecte după care substantivul variază):

a) Genul - masculin: un copac, doi copaci; SAU acest copac, acești copaci
- feminin: o casă, două case; această casă, aceste case;
- neutru: un cadou, două cadouri. acest cadou, aceste cadouri.

# Substantivul este DE un gen, nu LA un gen!

# Substantivelor proprii animate le corespunde genul natural: Felix, Azor – genul masculin;
Raluca, Joiana – genul feminin. Pentru inanimate, genul poate fi neutru sau feminin: acest
Criș - genul neutru; această Craiova – genul feminin.

# Genurile pot fi: - cu forme distincte (moș/babă, cocoș/găină… = subst. heteronime);

- cu forme create una de la alta cu sufixe moționale (mire/mireasă,
rață/rățoi ... = subst. mobile);
- cu forme unice (furnică, rinocer... = subst. epicene).

# Unele substantive (defective de număr) nu pot fi încadrate cu certitudine într-un gen: acest
unt (m/n?), aceste aplauze (f/n?).

# Sunt, în general, de genul masculin: numele lunilor (un ianuarie), ale notelor muzicale (un
do), ale literelor (un a). Sunt, în general, de genul feminin, numele zilelor (o luni), ale
acțiunilor infinitivale (o venire), ale stărilor (o oboseală), ale anotimpurilor (o vară).

# DOOM3 prioritizează forma diftongată a numelor de profesii feminine: filoloagă / filologă.

Formele masculine (percepute ca valorizante) circulă în paralel cu cele feminine: doamna
director / doamna directoare. Tendința este însă cea de a extinde femininul. Unele nu acceptă
diftongarea: pedagogă (nu pedagoagă).

b) Numărul - singular: elev, frunză, tablou;

- plural: elevi, frunze, tablouri. (-i, -e, -uri = desinențe de plural)

# Există substantive cu mai multe forme de plural, corecte (prima e recomandabilă în limba
literară): aștri / astre, baloturi / baloți, căpşuni/căpşune, cireșe/cireși, coarde/corzi, coperţi/coperte,
ghionți/ghionturi, niveluri/nivele, râpe/râpi, robinete / robineți, suvenire/suveniruri, suporturi/suporți,
tuneluri/tunele, voiajuri/voiaje, vopsele/vopseluri…

# Potrivit DOOM3, au rămas cu un singur plural: ligheane, torenți, vremuri...

# Există omonime (lexicale parțiale) care presupun forme diferite de plural, deci aceste plurale
corespund unor cuvinte diferite, nu aceluiași cuvânt: corn1- coarne (excrescențe), corn2 – cornuri
(alimente), corn3 – corni (arbuști); virus1 – virusuri (agenți patogeni), virus 2 - viruși (programe distructive de
calculator); bandă1 – benzi (fâșii), bandă2 – bande (grupuri); blană1 – blănuri (haină), blană 2 – blăni (piele
prelucrată / scândură)…

# Există substantive cu doar o formă corectă de plural:

- plural în „-i”: amiezi, aştri, algoritmi, ananași, cactuși, cazărmi, căciuli, cetini, ciocănitori, cicatrici, coli, coloşi,
coveți, creveţi, datini, dălți, epopei, fântâni, foarfeci (sg.: foarfecă; art., pl.: foarfecile), găluști, indici, itemi,
izbânzi, loji, luntri, patimi, plăpumi, poieni, putini, răsplăţi, remarci, tăvi, tulpini, ţărănci, telecomenzi, versanţi,
vizuini, zgărzi…

- plural în „-e”: afișe, albume, alimentare, alineate, aragaze, areale, atenee, atlase, autobuze, avize, azile,
bacalaureate, balustrade, banchete, bare, bareme, bazine, bisturie, bordeie, boschete, bricege, caleidoscoape,
canale, cătune, ceasloave, chipie, ciocolate, conace, cratiţe, croasante, curcubeie, defilee, dorinţe, drapele, eclere,
evantaie, frâie, gheme, ghişee, giuvaere, gloanţe, haine, heleșteie, horoscoape, ibrice, intervale, itinerare,
jamboane, jante, jobene, jubilee, ligheane, maratoane, mausolee, monede, năvoade, noroace, ostroave, pacte,
palate, parbrize, pardesie, pâraie, plurale, profiluri, protocoale, recife, refrene, sacoșe, sălașe, schelete, seminare,
sindroame, stâne, șeminee, şevalete, talismane, tarife, tavane, toarte, trasee, trepiede, tribunale, uliţe, undiţe,
vișine, zmeie…

- plural în „-uri”: abisuri, acoperișuri, albuşuri, arcușuri, abţibilduri, anteturi, avataruri, bairamuri, baticuri,
bazaruri, carnavaluri, certuri, cețuri, cerdacuri, chibrituri, cioturi, coșmaruri, decaloguri, defileuri, festivaluri,
fundaluri, furtunuri, gălbenuşuri, hoteluri, lăcașuri, monologuri, pervazuri, piedestaluri, profiluri, rucsacuri,
sloganuri, treburi, turniruri, vaccinuri, vârtejuri, vrejuri, vremuri…

# La substantivele neologice, desinența de plural se atașează direct, dacă scrierea și pronunția

finalului cuvântului coincid, inclusiv în cazurile y=[i], ck=[c] (manageri, gadgeturi, rockuri,
bodyuri) și cu cratimă dacă acestea nu coincid (display-uri, software-uri). Cratima se folosește și
în cazul cuvintelor greu flexionabile: x-uri, E-uri. Aceleași reguli funcționează și la atașarea
articolului hotărât (managerul, display-ul, x-ul)!

c) Cazul:

1) Nominativ (N): - substantivul apare fără prepoziții / nearticulat / articulat hotărât (-l, -a, -i,
-le) sau nehotărât (un, o, niște);
- substantivul are funcțiile sintactice de:

Subiect (Cine?, Ce?) → Copilul are doi dințișori.

Se aude marea.

Nume predicativ (după verb copulativ) → Câștigătorii sunt eroi.

Atribut (substantival) (Care?) → Profesorul Ionescu a predat lecția magistral.

Apoziție (Verificare prin „adică”; între virgule/linii de pauză/paranteze) → Andrei, un vecin,

m-a ajutat la bagaje.

2) Acuzativ (Ac): - substantivul apare cu prepoziții sau locuțiuni prepoziționale specifice /

nearticulat / articulat hotărât (-l, -a, -i, -le) sau nehotărât (un, o, niște);
- substantivul are funcțiile sintactice de:

Complement direct (Pe cine?, Ce?) → I-a ajutat pe turişti.

A cumpărat fructe.

Complement prepozițional (Despre... cine?, Despre ... ce?) → S-a vorbit despre actori.
De... Se teme de gândaci.
La... Se referă la colegi.
De la... A primit de la oaspeți flori.
Din... Este format din pietre.
În... Am încredere în prieteni.
Pentru... Dovedește respect pentru bunici.
Cu privire la... etc. A vorbit cu privire la poluare. ...

Complement de agent (De către cine?) → A fost sfătuit de (către) părinți.

Complement circumstanțial

* C.L. (Unde?, De unde?, Până unde?, Pe unde?, Încotro?)

→ Merge la piață.
Vine de la Maria.
Se duce până la magazin.
Călătorește prin țară.
Se îndreaptă spre școală.

* C.T. (Când?, De când?, Până când?, Cât timp?)

→ Se întoarce într-o vineri.

Muncește din copilărie.
A stat treaz până dimineață.
A trăit acolo zece ani.

* C.M. (Cum?) → A vorbit fără teamă.

# Există Complementul circumstanțial cantitativ (Cât?) și Complementul circumstanțial
comparativ (Cât de?): A alergat doi kilometri. / Este frumoasă ca o păpușă. Unele gramatici le
consideră și pe acestea complemente circumstanțiale de loc / de mod.

* C.C. (Din ce cauză?, Din ce pricină?) → A plâns de frică.

Suferă din cauza izolării.
A suferit pentru pierderea avută.

* C.S. (În ce scop?, Cu ce scop?) → Se pregătește pentru examen.

Face campania în scopul strângerii de fonduri.

Atribut (substantival prepozițional) (Care?, Ce fel de?) → Caută cerceii din aur.
Are (niște) amici cu principii ferme.

Nume predicativ (după verb copulativ) → Cartea este pentru mama.

Apoziție (Verificare prin „adică”; între virgule/linii de pauză/paranteze)

→ Am mers în Deltă, în Paradis.

3) Genitiv (G): - substantivul apare cu prepoziții sau locuțiuni prepoziționale specifice / cu

articol genitival (al, a, ai, ale) / articulat hotărât (-lui, -i, -lor) sau nehotărât (unui, unei, unor) /
cu morfemul lui;
- substantivul are funcțiile sintactice de:

Atribut (substantival genitival / substantival prepozițional) (Al/a/ai/ale cui?, Care?)

→ Ochii copiilor nu mint. / Acel impresar al vedetei a trădat-o. /

Opinia lui Mihai ne-a impresionat.

→ Atacul asupra unei redute a durat zile întregi.

Complement prepozițional (Asupra/Contra/Împotriva cui?) → S-a năpustit asupra mâncării.

Complement circumstanțial

* C.L. (Unde?) → În faţa casei se află un tei.

* C.T. (Când?) → A ajuns la gară înaintea trenului.

* C.S. (În/Cu ce scop?) → Învaţă în vederea promovării examenului.

Nume predicativ (după verb copulativ) → Ei sunt contra împăcării.

Apoziție (Verificare prin „adică”; între virgule/linii de pauză/paranteze)

→ Lucrarea Marei, a colegei, ne-a impresionat.

4) Dativ (D): - substantivul apare cu prepoziții specifice / articulat hotărât (-lui, -i, -lor) ori
nehotărât (unui, unei, unor) / cu morfemul lui;
- substantivul are funcțiile sintactice de:

Complement indirect (Cui?) → Le-a oferit unor musafiri cartea sa de vizită.

I-am dezvăluit lui Carmen marele secret.

Circumstanțial de loc (dativ locativ) (Unde?) → Stai locului!

Atribut (substantival prepozițional / adnominal sau în D fără prep.) (Care?, Cui?)

→ Succesul mulțumită perseverenței e demn de laudă.

→ Acordarea de burse studenților e motivantă.

Mircea, domn Țării Românești, a luptat demn cu dușmanii.

Nume predicativ (după verb copulativ) → Reușita este grație muncii.

Apoziție (Verificare prin „adică”; între virgule/linii de pauză/paranteze)

→ Nouă, nepoților, ne-a oferit cărțile sale.

5) Vocativ (V): - substantivul apare nearticulat (Copii!) / articulat hotărât (Copilule!);

- substantivul nu are funcție sintactică (este utilizat într-o construcție incidentă)
și reprezintă o formă de adresare directă către o persoană, vietate, element personificat, fiind
obligatoriu delimitat prin virgulă/virgule și putând apărea la început/mijloc/final de enunț:

→ - Maria , adu bucatele!

- Ascultați, codrilor , dorurile mele!
- Prinde osul, Rex!

- substantivul poate apărea și ca apoziție (Verificare prin „adică”)

→ - Ascultați, codrilor , fârtaților, dorurile mele!

# Genitivul / Dativul se exprimă uneori cu prepoziția a dacă subst. e precedat de un cuvânt greu
flexionabil: Ochii a doi copii lăcrimau. / A câștigat datorită a doi copii.

# Genitivul / Dativul articulat hotărât, al substantivelor comune feminine se formează astfel: fie
de la pluralul substantivului (floare – flori – florii, amiază – amiezi – amiezii, autostradă –
autostrăzi – autostrăzii, barză – berze – berzei, bătrânețe – bătrâneți – bătrâneții, cenușă –
cenuși – cenușii, ciocolată – ciocolate – ciocolatei, epopee – epopei – epopeii, gogoașă –
gogoși – gogoșii, lampă – lămpi – lămpii, lună – luni – lunii, mătușă – mătuși – mătușii,
minciună – minciuni – minciunii, noră – nurori – nurorii, soră – surori – surorii (rudă) / soră –
sore – sorei (infirmieră), oaste – oști – oștii, plapumă – plăpumi – plăpumii, rană – răni –
rănii, răsplată – răsplăți – răsplății, regulă – reguli – regulii, soartă – sorți – sorții, vină – vini
– vinii, vulpe – vulpi – vulpii, biruință – biruințe – biruinței, ceapă – cepe – cepei, fâneață –
fânețe – fâneței, furculiță – furculițe – furculiței, paradă – parade – paradei, piață – piețe –
pieței), fie de la singularul substantivului (câmpie – câmpiei, vie - viei). La substantivele
defective de număr, trebuie consultată norma (medicină – medicinei, pace – păcii, ceramică –
ceramicii, ceață – ceții, ceară – cerii, cinste – cinstei, dulceață – dulceții, faimă – faimei, frică –
fricii, miere – mierii, ordine – ordinii, panică – panicii, omenie – omeniei, brânză – brânzei,
teroare - terorii). Există și dublete: căpșunii/căpșunei, cireșii/cireșei, mămucăi/mămuchii,
mass-mediei / mass-media, Ileanei / Ilenei.

# Acordul articolului genitival se face, de obicei, cu al doilea termen anterior: documentul de

aderare a țărilor europene la..., dar actul de caritate al fetei.

# Dativul se exprimă cu prepoziția la dacă subst. e precedat de un cuvânt greu flexionabil: A dat
bomboane la doi copii, dar nu și când e articulat hotărât: A dat bomboane copiilor veseli. (nu la
copiii veseli.)

# Vocativul presupune uneori forme identice cu alte cazuri (Mamă!, Ion!, Fetelor!), alteori -
forme specifice (Fetițo!, Ioane!, Pomule!…). Niciodată nu implică o cratimă (nu Fetiț-o /
Pomu-le)!
# Desinențele poartă informații referitoare la gen, număr, caz: Gânduri bune l-au animat.
(neutru, plural, N).

5. Posibilități combinatorii

a. Ca centru, substantivul se combină cu:

- atribute: - substantival → Domnul Ion este istoric.

- pronominal → Darul de la el mi-a plăcut.

- adjectival → Omul frumos e rar.

- verbal → Avem plăcerea de a călători.

- adverbial → Casa de acolo e a bunicilor.

- interjecțional → Avea o rochie hm-hm!

- atributive: Îmi plac romanele care presupun mai multe fire narative.

b. Ca adjunct, substantivul are funcțiile sintactice impuse de cazurile sale, combinându-se:

- cu un alt substantiv / cu un pronume / cu un numeral, în calitate de atribut;

→ Cărțile de pe raft s-au prăfuit.

Acelea
Primele

- cu un verb / cu o interjecție predicativă / cu un adjectiv / cu un adverb (sau locuțiunile

lor), în calitate de complement / nume predicativ.

→ Vine / O ia la sănătoasa spre școală.

Lectura este evadare.
Iată marea știre!
Curajos din fire, a pornit o luptă grea.
Departe de civilizație, se sălbăticise.

6. Punctuația și ortografia

 Substantivul la cazul vocativ și cel cu rol de apoziție se delimitează obligatoriu prin

virgulă / virgule (vezi mai sus)! De asemenea, enunțul în care apare un substantiv la
cazul vocativ este, de obicei, exclamativ/imperativ/interogativ ( - Maria, ce vreme
frumoasă! / - Maria, adu caietul! / - Maria, ce notă ai luat? ), mai rar asertiv ( - Maria,
oamenii se mai schimbă. ), aparținând, de regulă, vorbirii directe, ceea ce presupune
folosirea liniei de dialog ( - Maria, ai lucrat impecabil! )!

 Substantivele derivate cu unele prefixe/sufixe, cele cu flexiune dificilă și cele compuse

presupun folosirea cratimei (ex-președinte, dandy-ism, 11-le, O.Z.N.-uri, floare-de-colț),
a blancului (Mircea cel Bătrân, Marea Neagră), a punctului (A.C.R.), a sudării
(untdelemn)!

 Pierderea articolului hotărât de N-Ac se marchează prin apostrof, ca și orice picare de

fragment al substantivului: omu’, ’nea Ionel, dom´le…

 Unele substantive au forme duble de scriere / pronunțare, ambele corecte:

 → adendă / addenda, cearșaf/cearceaf, cocktail / cocteil, corijent / corigent,
derby/derbi, disertație / dizertație, disident / dizident, filolog / filoloagă (idem toate
denumirile de ocupații feminine terminate în –ogă), greier/greiere, filozof(ie) /
filosof(ie), germene / germen, majestuozitate / maiestuozitate, pampas / pampa,
piuneză / pioneză, rugbi / rugby, sendviș / sandvici, tânjeală/ tânjală, tumoră /
tumoare, vodcă / votcă...

 Unele substantive necesită atenție în folosire, deoarece au doar o formă corectă de scriere /
pronunțare, dar aceasta este concurată în vorbire de o formă incorectă, care trebuie evitată:

→ clovn, contor, friteuză

→ marșarier, funeralii, oprobriu (dezaprobare), pancartă, capot, reflecție (gândire)
→ prenadez (adeziv), repercusiune, mostră, abțibild, kebap, chiuvetă, tobogan, vagabond, linoleum,
vinietă
→ marfar, santinelă, ligheane
→ caramea, sanda, sarma, biscuit, itinerar, grep (fruct), taburet (scaun), șa
→ chimonou, embargou, jerseu, macrameu, maiou, metrou, halou, milieu, reșou, tangou, cazinou,
pateu (produs de patiserie) / pate (de ficat), salariu, serviciu, auditoriu, genuflexiune, mucenic,
pulover, acuarelă, trotuar, jaguar, fascicul, repaus, vehicul, evaluare, nuanță, situație, tul, turnură
→ întreprindere, învestire (acordarea unei atribuții), încarnare
→ fierăstrău, președinție, binoclu, manichiură, muchie, mingile, moscheile, ridichile, purici, teniși,
vistierie, zmeie, iederă, ierbar, ienupăr, curcubeie, satin, plastilină, amiază, cărăruie, giuvaier,
ierarhie, igrasie, luminiscență, reminiscență, poiană, poleială
→ seringă, vaselină, ridiche, greșeală, lingușeală, moleșeală, prăjeală, răgușeală, zăpușeală, roșeață,
celofan, licean, lețcaie, aer(oport), afluent, duel, duet, influență, menuet, poet, poezie, siluetă, statuetă,
cotidiene (ziare), tăieței, trend, ecran, erbicid
→ foarfecă, gogoșărie, grijă, lopățică, mănușă, mănăstire, plajă, ștecăr (dispozitiv de pus în priză), lăcaș,
pumă, păianjen / păianjeni, pieptăn, tăntălău, broșă, jăratic, birjă(rie), lojă
→ cangrenă, carafă, eczemă, lănțuc
→ halva, hieroglifă, alviță
→ confort, fanfară, infrastructură, panglică, delincvent, bancnotă
→ amfiteatru, amfitrion, amforă, bomfaier, damf, emfază, limfă, nimfă, pamflet, simfonie, triumf
→ cocs, fucsină, facsimil, micsandră, rucsac, sconcs
→ asterisc (Asterix = personaj de bandă desenată)
→ oaste, oază, oală, valoare, patinoar, fermoar, lavoar, voal, culoar, pledoarie, savoare, croasant, →
→ atu, loto, rizoto, prerie, proroc, (re)cunoștință (literă simplă)
→ alcool, fiică, alee, idee, moschee, camee, orhidee, epopee, onomatopee, trahee, conștiință, ființă,
priință, știință, reziduu, accent, acces, succes, vaccin (literă dublă)
→ adolescent, ascendență, scenă, ascensor, căscioară, discipol, muschetar, scenariu, sceptru,
slip, spray, spicher, stat (de plată), stofă, sprint, start, căsnicie, disertație, disident, fantasmă, premisă,
prismă, trăsnet, aisberg, agheasmă, carismă, catapeteasmă, glasvand, mireasmă, sarcasm, smalț,
smântână, snoavă, escadrilă, escroc, espadrilă, espresso, espresor
→ caznă, cizmă, fuzelaj, gleznă, izlaz, izmă, pizmă, obrăznicie, năzbâtie, zmeu, zloată, zlătar
→ coșciug, ștachetă, ștrand, șpagat, ștras
→ excrescență, exsudat
→ bocși (câini), phoenicși, indecși (degete), sconcși, sfincși
→ cioară, ciorap, ciorchine, gioarsă, cheag, ochean, tinichea, chiabur, machiaj, trunchiere,
agheasmă, gheară, gheată, gheață, lighean, aghiotant, ghiaur, ghiozdan, ghiol, ghiont, ghips
→ airbag, addenda, babysitter, banner, baseball, bestseller, bodyguard/bodyguarzi, broccoli, business,
box-office, caffé-frappé, cannelloni, cappuccino, catering, cheeseburger, cheesecake, chips, computer,
confetti, cowboy, curriculum, curry, cutter, design, desktop, discount, dressing, e-mail, fast-food,
feedback, fitness, flamenco, flashback, föhn, gadget, gentleman, graffiti, graham, hamburger, hobby,
hotdog, jacuzzi, jazz, job, jeep, jogging, ketchup, kitsch, laptop, lobby, look, mall, marker, market,
mass-media, modelling, mortadella, motto, mouse, mozzarella, musical, musli, paparazzo/i, party,
pizza, pizzerie, pop-corn, puzzle, rapper, rating, rummay, scrabble, shopping, site, speech, scotch,
stick, sticks, summit, supermarket, talk-show, vlogger, watt, weekend, western
→ Tudor Arghezi, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, George Topîrceanu, Emil Gârleanu,
Gellu Naum, Ion Pillat, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu, Andrei
Mureșanu, Alexandru Macedonski, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Cezar Bolliac, Dinu Lipatti, Constantin
Nottara, Camil Ressu, Theodor Pallady, C.A. Rosetti
→ Nicolae, Andreea, Aaron, Avraam, Isaac, Varlaam, Dulcineea, Pamfil, Zamfira, Muscel, Svetlana,
Pazvante, Aglaia, Filofteia, Ieremia, Apollo, Budha, Braille, Isus
→ Afganistan, Istanbul, Israel, Coreea, Guineea, Isaccea, Cambodgia, Medgidia
* Unele substantive necesită atenție la accentuare:

→ a-ca-tist, a-dul-ter, a-go-ra, a-li-bi, a-li-go-te (strugure), al-pa-ca (mamifer), a-u-dit, ba-cla-va, bei-za-dea, bo-le-rou,
bot-for (pantof), ca-rac-ter, ceas-la (strugure), co-bai, co-li-bri, di-hor, dis-co-bol, duș-man, e-den, e-di-tor, e-mail (smalț),
hat-man, i-glu, mi-lieu, mi-ros, mo-dem, nan-du, nu-ga, o-nix, sar-sa-na, scru-tin, sim-bol, so-fa, ta-xi, ti-ra-mi-su, vat-
man, Art Dé-co… (accentul pe ultima silabă)

→ am-nis-ti-e, an-tic, ais-berg, as-fi-xi-e, a-xi-lă, ba-by-si-tter, bel-ve-de-re, ben-ga-li, bul-dog, cal-car, cap-su-lă, câ-ne-
piș-te, chi-vot, co-laps, co-man-do, cra-ter, des-pot, di-rec-tor, fe-ri-gă, frân-ghi-e, glas-vand, i-dol, lec-tor, le-și-e, li-pi-e,
ma-na-ger, ma-tri-ce, ma-ur, mij-loc, mo-tto, pre-ve-de-re, tra-fic, nai-lon, per-for-mer, pic-nic, pi-lo-tă, Pro-cust, pro-fe-
sor, prog-nos-tic, pro-va, pu-ber, pu-pa, re-gi-zor, ra-dar, ruc-sac, sa-fa-ri, sa-ti-ră, se-quo-ia, so-si-e, su-bur-bi-e, tem-po,
vec-tor, ve-ri-gă, vul-tur, ze-ro … (accentul pe penultima silabă)

→ ac-vi-lă, alz-hei-mer, a-mi-ci-ți-e, a-nan-ghi-e, An-tarc-ti-ca, a-ri-pă, ar-și-ță, a-va-ri-e, ba-zi-li-că, bu-te-li-e, co-chi-
li-e, di-as-po-ra, disc-jo-ckey, Do-bro-gea, du-mi-ni-că, fe-bru-a-ri-e, gen-tle-man, hal-te-ră, ia-nu-a-ri-e, in-ci-pit, ma-fi-
e, fu-ri-e, mo-tri-ce, pe-nu-ri-e, pri-ci-nă, poj-ghi-ță, ra-di-o, tro-i-ță… (accentul pe antepenultima silabă)

→ bi-vo-li-ță, că-lu-gă-ri-ță, da-ră-mi-te, doc-to-ri-ță, fer-fe-ni-ță, găr-gă-ri-ță, la-po-vi-ță, mă-gă-ri-ță, meș-te-ri-ță, pre-
pe-li-ță, răz-me-ri-ță, ve-ve-ri-ță… (accentul pe a patra silabă de la sfârșit)

7. Evitarea confuziilor

- subst. vs adverb: Iarna a venit. (subst. comun) / Iarna, ne bucurăm. (adv. de timp)
A văzut un glonț. (subst. comun) / Vine glonț. (adv. de mod)
E foc pe deal! (subst. comun) / E supărată foc. (adv. clitic)

- subst. vs adjectiv: Acel copil plânge. (subst. comun) / E mai copil decât mine. (adj.
provenit din subst.)
- subst. vs pron. / numeral: Totul i-a plăcut. (subst. comun) / L-a consumat pe tot. (pron. nehot.)
Un zece e greu de obținut. (subst. comun) / Zece au răspuns corect.
(numeral cardinal)
- subst. vs alte părți de vorbire: Două doamne vorbeau tare. (subst. comun) / - Doamne,
ce situație! (interj. s.)
Conjuncția „și” e simplă. (subst. comun) / Vrea mere și
pere. (conj. coord. cop.)
A omis „pe”. (subst. comun) / A mers pe cărare. (prep. s.)
Un „al” face diferența. (subst. comun) / Un unchi al tatei
s-a întors din străinătate. (art. genitival)

LOCUȚIUNEA SUBSTANTIVALĂ

Definire:

Locuțiunea substantivală este un grup unitar de cuvinte, echivalent semantic și

sintactic unui substantiv.
→ Părerile de rău îl năpădeau. (= regretele ; =S.)

Exemple:

* aducere-aminte, aducere la cunoștință, (ne)băgare de seamă, ducere cu vorba, ieşire din

minți, înaintare în vârstă, luare-aminte, părere de rău, pierdere de timp/vreme, punere la
încercare, punere în aplicare, punere în practică, punere la cale, punere în evidență, punere
la punct, punere în scenă, punere în valoare, purtare de grijă, ridicare în slăvi, scoatere în
evidență, scoatere din minți, scoatere din fire, tragere de inimă, trecere în revistă, trecere cu
vederea, ţinere de minte… (provenite din loc. vb.)
* bătaie de cap, bătaie de joc, învăţătură de minte, mână de ajutor, prezenţă de spirit, sorți
de izbândă… (altele)
 SUBSTANTIVUL / LOCUȚIUNEA SUBSTANTIVALĂ - aplicații

1. Selectează:
a. 2 subst. comune: Țara arde, babele se piaptănă, pe aici, dar în Țara Bârsei e altfel.
……………………………………………………………………………………………………………
b. 2 subst. proprii: Era un adonis, rivaliza cu Făt-Frumos din „Basmeriada”.
……………………………………………………………………………………………………………
c. 2 subst. colective: Dumbrava era mărginită de tufișuri de floarea-miresei.
……………………………………………………………………………………………………………
d. 2 subst. defective: A preparat paste cu ulei de măsline și coriandru.
……………………………………………………………………………………………………………
e. 2 subst. derivate: Cu atâta bănet putea cumpăra o viloaie, îți spun!
…………………………………………………………………………………………………………….
f. 2 subst. compuse: Microorganismele sunt studiate de către specialiști cu MTI.
…………………………………………………………………………………………………………….
g. 2 subst. formate prin conversiune: Ahurile ei întrerupeau legănatul pruncului.
……………………………………………………………………………………………………………
h. 2 subst. împrumutate: Tare bune au fost sarmalele drese cu iaurt!
…………………………………………………………………………………………………………….
i. 2 subst. la numărul singular: Mulțimea s-a răsfirat ca tentaculele unei caracatițe.
………………………………………………………………………………………………..
j. 2 subst. la numărul plural: I, i, i, haideți, copii, la vii, cu bundițe și cu ii!
………………………………………………………………………………………………
k. 2 subst. de genul masculin: Ceasul din perete arată ora vampirilor...
………………………………………………………………………………………………
l. 2 subst. de genul feminin: Copilăria mea a fost legănată de vise și de mâini blânde.
………………………………………………………………………………………………
m. 2 subst. de genul neutru: Cu un cui și un par poți face un șanț util.
………………………………………………………………………………………………
n. 2 subst. la cazul N: Se aude un șuier și văd un fuior de vânt care este musafir nepoftit.
………………………………………………………………………………………………
o. 2 subst. la cazul Ac: Să cumpărăm ornamente pentru pomul de Crăciun!
…………………………………………………………………………………………
p. 2 subst. la cazul G: Ochii copiilor nu mint, dar acea privire a Martei a revărsat îndoială
asupra sufletului meu.
……………………………………………………………………………………………
q. 2 subst. la cazul D: Le-am oferit și colegilor surorii bomboane și grație urărilor ne
simțim minunat.
………………………………………………………………………………………………...
r. 2 subst. la cazul V: - Prietene Matei, hai la joc și strigă: „Măi Martine, urs spătos,/ Saltă
talpa de pe jos!”…
………………………………………………………………………………………………
s. 2 loc. subst.: Cu băgare de seamă, am luat puii și i-am dat o mână de ajutor bunicii.
...................................................................................................................................................
ș. 3 subst. cu f.s. de A. substantival prepozițional în cazurile Ac, G și D: Tabloul de la
galeria de artă nu arăta la fel pe peretele livingului sau pe acela din fața șemineului, fiind
evidentă valoarea datorită luminii.
...................................................................................................................................................
t. 2 subst. cu f.s. de A. fără prepoziție în cazul N și D: Profesorul Popescu a propus
acordarea de premii în bani olimpicilor.
...................................................................................................................................................
ț. 2 subst. cu f.s. de C.D. și C.I.: Iată cartea promisă și te rog să i-o dai peste două zile lui
Marius!
...................................................................................................................................................
u. 2 subst. cu f.s. de C.P.: Despre acest text vom discuta îndelung, căci de capodopere nu te
saturi ușor.
 ...................................................................................................................................................
v. 2 subst. cu f.s. de C.L. și C.T.: La gară, înaintea sosirii trenului, era vacarm.
...................................................................................................................................................
w. 1 subst. cu f.s. de C.A. și un subst. fără f.s.: - Miruna, cartea a fost publicată de către
Editura Rao.
...................................................................................................................................................
x. 2 subst. cu f.s. de C.M. și N.P.: Frumoasă ca o zână, pășea cu grație printre flori, încât
părea persoana destinată mie.
..................................................................................................................................................
y. 2 subst. cu f.s. de C.C. și C.S.: Tremura de frică și din cauza oboselii, dar pentru victorie
și-a învins limitele, căci câștigătorii luptă în vederea laurilor.
...................................................................................................................................................
z. 2 subst. cu f.s. de apoziție în cazuri diferite: Marta, fata de vizavi, cântă la pian, la
instrumentul meu preferat, și mi-e drag să ascult muzica degetelor ei, adică a unor atingeri
îngerești.
...................................................................................................................................................
..
2. a. Dă două exemple de locuțiuni substantivale care conțin cuvântul „cap”, respectiv „cale”.
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
b. Creează masculinul de la feminin și femininul de la masculin: „vulpe”, „casier”.
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………

3. Stabilește pentru substantive:

a. genul: Cu pitici și cu pisici, haideți prin urzici!
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
..
b. numărul: Stolul era ascuțit, ca două aripi unite.
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
.
c. cazul: - Te iubesc, mamă, pentru zilele oferite mie, fiicei tale, când fericirea se revarsă
asupra familiei noastre!
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
.
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
.
d. funcția sintactică: Luna trimite vise frumoase în pătuțurile de copii cuminți, care sunt
îngeri pământești.
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

4. Alcătuiește enunțuri în care substantivul carte să ilustreze f.s. indicate:

a. S.: ………………………………………………………………………………………………………..
b. N.P. în Ac/G:…………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………..
c. A. în N/Ac/G/D: ………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………..
 ……………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………..
d. C.D.: …………………………………………………………………………………………………….
e. C.I.: ….…………………………………………………………………………………………………..
f. C.A.: …....................................................................................................................................
f. C.L. în Ac: ………………………………………………………………………………………………
g. C.T. în G: ……………………………………………………………………………………………….
h. C.M. în Ac: …………………………………………………………………………………………….
i. C.C. în Ac: ………………………………………………………………………………………………
j. C.S. în G: ………………………………………………………………………………………………..
k. apoziție în N: …………………………………………………………………………………………..
l. C.P. în Ac: ………………………………………………………………………………………………

5. Stabilește valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

Se pierde în nimicuri. …………………………………………………………………………………
Vara e anotimpul vacanței mari, dar unii merg toamna la mare. .........................................
...................................................................................................................................................
Doiul l-a supărat foc. .......................................…………………………………………………….
Avea părul căpiță, nu alta. ……………………………………………………………………………..
S-a descurcat trăsnet la test. ………………………………………………………………………….
Dulcele grai moldovenesc mi-e drag. ………………………………………………………………
Frumosul ne înconjoară. ........................................................................................................
Mergem la cules mere și la adunatul vreascurilor. ……………………………………………….
Casa avea un intrând generos. ………………………………………………………………………
Mersul pe jos și cititul fac bine sănătății. .................................................................................

6. Stabilește valoarea celor 2/3 i:

a. geamgiii: ……………………………………………………………………………………………….
....................................................................................................................................................
b. florii: …………………………………………………………………………………………………..
...................................................................................................................................................
c. membrii: ……………………………………………………………………………………………….
...................................................................................................................................................
d. unghiile: ……………………………………………………………………………………………….
...................................................................................................................................................

7. Corectează textul: Tata lor e Avocat. Lucrează la camera deputaților, coleg cu

expreședintele. A scris o carte despre Mircea-cel-Bătrân. Odată mi-a zis: fetiț-o ești colegă
cu cei doi fi ai mei? I-am răspuns că eu prietena le-am salvat pielea la ultimul test de
geometrie. Mă năpădeau aduceri aminte nu prea frumoase pentru că îi ajutasem să copieze
niște alineaturi din lucrarea mea, că sunt zeița buneivoințe. O mulțime de necazuri mă
pândea, dar, cum ochelarul profului era aburit, le-am evitat. Am arătat la lumea rea că
m-am descurcat de minune. Orice rezultate a băieților erau mai bune decât un doi. Sunt copi
„la locu lor” și meritau să le întind o mână.

………..........................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................