1.

Prezentare
MOTTO: Unui copil trebuie s i se arate cel mai mare respect ( IUVENAL) Educatia reprezinta baza emanciparii individuale si are un impact major asupra dezvoltarii intregii noastre societati. De aceea, asigurarea sanselor egale la educatie de calitate pentru toti are o importanta majora. Abandonul scolar este un indicator foarte important ce releva performantele sistemului educational, pe niveluri de educatie, punand accentul si pe unele aspecte ce tin de viata sociala si economica, ce pot influenta accesul populatiei la educatie. Aceasta reprezinta o problema a sistemului romanesc de invatamant insuficient tratata, o problem serioasa ce trebuie convertita urgent ntr-o complexa strategie de interventie. Numrul copiilor care abandoneaz coala se afla intr-o continua ascensiune. Pe durata unui ciclu colar de opt ani, din cei 100 de elevi care sunt inscrisi n clasa I, aproape 20 renunta la scoala1. Situaia a nceput s se nrutaeasc din 2001, cnd rata abandonului s-a dublat brusc, iar de atunci continuat s [Link] ultimii ani, rata abandonului in invatamantul preuniversitar a crescut usor, de la 1,8% in anul scolar 2000-2001, la 2,1% in anul [Link] Romania, rata abandonului scolar a crescut cu o treime in ultimii 9 ani. Daca inainte de 1989 rata abandonului scolar era foarte scazuta, imediat dupa caderea regimului comunist si trecerea la democratie s-a constat ca elevii tind tot mai mult sa paraseasca bancile scolii. Ei au fost incurajati si de atitudinea parintilor pentru care cartea nu mai reprezinta o prioritate, nici garantia asigurarii unui loc de munca. Mai mult, emigrarea fortei de munca ii afecteaza tot mai tare pe elevi, care fie ca-si urmeaza parintii, fie sunt lasati unor rude sau cunostinte apropiate care se ocupa doar superficial de situatia scolara a copiilor2. Modul de calcul al indicatorului ce evalueaza abandonul scolar poate induce distorsiuni la nivel de judet, motivul fiind transferul elevilor, pe parcursul unui an scolar, intre scolile situate in judete diferite. La nivel national, aceste transferuri nu afecteaza valoarea ratei abandonului, insa aici intervine problema migratiei externe, deoarece in calculul abandonului scolar sunt inclusi si elevii plecati in strainatate. In calcul indicatorului abandonului scolar sunt inclusi si elevii decedati, exmatriculati definitiv, sau cei care din diferite motive parasesc sistemul de invatamant. Ministerul Educaiei i Cercetrii spune c aceast rat "Nu este o rat foarte mare,ci doar mare. nainte de 1990, rata a fost de 7%, chiar i 12%", spune ea, comparnd-o cu cea de 1,7% din anul colar precedent. In profil teritorial, valori mari ale ratei abandonului in invatamantul primar si gimnazial s-au inregistrat in judetele: Brasov (3,0%), Calarasi (2,7%), Caras-Severin si Timis (fiecare cu 2,6%), Vrancea (2,5%), Bacau si Sibiu (fiecare cu 2,3%). Cele mai mici valori au fost inregistrate in: Teleorman (0,1%), Gorj (0,6%), Arges si Salaj (fiecare cu 0,8%), Bihor si Valcea (fiecare cu 1,0%), Suceava (1,1%), Alba, Iasi si Prahova (fiecare cu 1,2%).Astfel regiunea cu cel mai ridicat nivel al ratei abandonului scolar este Vestul cu 2,3%,iar la polul opus se situeaza Muntenia cu 1,3%.
[Link] datelor Institutului de tiinte ale Educaiei [Link] AGERPRES

In invatamantul profesional, abandonul scolar a inregistrat, in general,cel mai ridicate valori comparativ cu celelalte niveluri educationale. Astfel, la sfarsitul anului scolar 2009-2010, au abandonat scoala 8,6% dintre elevii din invatamantul profesional, respectiv circa 10.000. Pe regiuni, valorile ratei abandonului scolar in invatamantul profesional au fost cuprinse intre 5,8% in regiunea Vest, si 10,7% in regiunea Bucuresti-Ilfov. O rata ridicata a abandonului scolar s-a inregistrat si in invatamantul postliceal (5,5%). Observarea celor opt regiuni de dezvoltare indica diferente mari ale ratei abandonului, valoarea acestui indicator situandu-se in intervalul 4,5%, corespunzator regiunii Bucuresti-Ilfov si 6,5% pentru SudEst. Intre judete, se remarca judetul Giurgiu, unde in anul scolar 2009-2010, rata abandonului scolar a fost de 14,4%, Salaj (12,2%), Tulcea (10,2%), Vrancea (9,3%) si Ialomita (9,2%).

2. Cauze
Familia si saracia: Cele mai frecvente cauze ale abandonui scolar mai ales in mediul rural sunt reprezentate de problemele in familie si lipsurile materiale 3 . Apartenenta la o familie dezorganizata, lipsa de educatie a parintilor, neglijenta acestora, lipsa unui loc de munca sau consumul excesiv de alcool sunt dificultati din familie cu impact important asupra parcursului scolar al unui copil si vor atrage dupa sine implicarea in activitati aflate in limita legii sau intrarea pe piata muncii4 deoarece acestia tind sa urmeze modelele oferite de parinti si conceptiile acestora, conform carora educatia nu este o prioritate iar frecventarea scolii nu sporeste sansele unui viitor mai bun. Saracia este o cauza care are efecte foarte mari asupra abandonului scolar. Acest factor actioneaza in doua sensuri: fie copiii nu se pot prezenta la scoala din cauza neputintei parintilor de a le cumpara haine, rechizite sau pentru a plati transportul, fie sunt nevoiti sa contribuie la intretinerea familiei, ceea ce nu le mai permite sa aloce timp invataturii. Dei nvmntul este, teoretic, gratuit, mii de familii nu i permit s ntrein un copil-elev. Fetele sunt cele care renunta mai des la scoala din acest motiv. Conform interviurilor realizate in cadrul cercetarii, o cauza a abandonului scolar intalnita mai ales in randul copiilor rromi este faptul ca acestia nu stapanesc foarte bine limba romana. Atunci cand copiii sunt inscrisi in sistemul de invatamant direct in clasa a I-a, ei intampina dificultati majore de adaptare la viata scolara si, adeseori, parasesc timpuriu sistemul de invatamant, odata ce au invatat sa scrie si sa citeasca. Alte cauze ale abandonului scolar identificate in cadrul studiului sunt lipsa comunicarii dintre parinti si cadrele didactice sau dintre parinti si copii, plecarea parintilor in strainatate si lasarea copiilor in grija unor persoane cu mai putina autoritate (bunici sau vecini) sau influenta negativa a anturajului tinerilor. Pe langa cele enumerate anterior,amintim si factorii de apar in mediul scoalar cum ar fi: neimplicarea, orientarea scolara si profesionala, repetentia frecventa, integrarea insuficienta in colectivul clasei de elevi, familiaritatea mediului scolar ce au aceleasi efecte asupra educatiei.
[Link] unui studiu-diagnostic privind situatia abandonului scolar si parasirea timpurie a scolii in mediul rural, realizat de Fundatia Soros Romania. [Link] arata in comunicatul Fundatiei Soros

ansa ca fenomenul s poat fi diminuat ine de puterea de a-i convinge pe prini c doar prin educaie copiii lor i vor putea depi. Majoritatea parintiilor cu care consilierii poarta discutii pentru convingerea acestora de beneficiile pe care scoala le ofera micutilor lor, nu au nici macar o clasa, nu au nicio meserie, triesc din colectarea fierului sau a hrtiei, din ajutoare sociale sau chiar cersind. Inspectoratele Scolare au angajat meditatori rromi pentru a ii putea convinge pe parintii de aceeasi etnie sa ii trimita pe cei mici la scoala si a introdus inclusiv cursuri de limba si literatura romani in scoli.

[Link] si Uniunea Europeana in problema abandonului scolar

Abandonul scolar continua sa fie mai mare in Romania, in comparatie cu alte state ale UE, se arata in raportul Ministerului Educatiei privind starea invatamantului romanesc. Totusi, tara noastra se situeaza pe un loc mai bun decat Spania sau Portugalia.

n Romnia,din totalul tinerilor ntre 18-24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul, 23,6% nu urmeaz nicio form de educaie sau formare profesional,acesta reprezentant procentul cel mai ridicat din Europa,urmata de Bulgaria cu un procent de 21,4%, Ungaria cu 12,6%,cel mai bine situndu-se Slovenia,cu 4,2%. n cursul gimnazial prsesc coala cu 30% mai muli elevi dect n clasele [Link] statisticilor realizate dealungul anilor, perioadele de vulnerabilitate sunt clasele I i a II-a, precum i a V-a i a [Link] care nu se mai ntorc vor avea acces la un numr limitat de meserii. Anul trecut, rata abandonului scolar a fost, in cazul Romaniei, de 19,2%. Procentul este de 3-5 ori mai mare fata de state precum Slovenia, cu o rata de 4,3%, Polonia 5% sau Republica Ceha 5,5%. Romania are totusi o pozitie mai buna decat Spania, unde valoarea indicatorului este de 31%, si Portugalia 36%. In ceea ce priveste rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial, statisticile demonstreaza ca exista o mare diferenta intre numarul de elevi din mediul rural si urban care reusesc sa termine opt clase. Astfel, in anul scolar 2006-2007, indicatorul cunoaste o fluctuatie extraordinara fiind cu aproximativ 25 de puncte procentuale mai scazut in mediul rural decat in cel urban. Anul trecut, ponderea cea mai mare a rezultatelor foarte bune ale elevilor la sfarsitul clasei a IV-a s-a inregistrat la matematica, in timp ce la limba materna si stiinte ponderea cea mai ridicata o detin elevii cu rezultate medii. Nici in alte tari insa, situatia nu este cu mult [Link] SUA spre exemplu, modul in care cazurile de abandon scolar sunt raportate variaza de la un stat la altul, si chiar de la o scoala la [Link] pilda, in invatamantul liceal, unele dintre scoli nu raporteaza abandonurile scolare in cazul in care elevii au parasit scoala pentru a se casatori, in timp ce in alte scoli, astfel de evenimente sunt considerate drept abandon scolar.

Situatia economica si criza financiara Prognoza privind impactul crizei economice estimeaz in primul rand o cretere semnificativa a populatiei afectata de saracie, lucru care va conduce indubitabil la cresterea fenomenului de abandon scolar. n urma analizelor efectuate de catre UNICEF pe baza unui sistem de monitorizare a impactului crizei economice,acestia au observat o crestere a absentismului scolar cu aproximativ 10%. Abandonul scolar este o problema grava, iar prognozele arata ca acest fenomen se va accentua din cauza crizei economice. Propuneri, observatii,obiective ale UE Obiectivul Uniunii Europene privind problema abandonului scolar este unul clar si ferm deoarece aceasta doreste atingerea unei rate de abandon scolar in UE sub 10% pana in 2020. Principalul mod in care aceasta isi poate atinge tinta este de a facilita accesul la educatie de la varste fragede, reducerea numarului de elevi cu performante slabe si a absentelor nemotivate si recuperarea scolara prin programe de tipul a doua sansa. Pentru atingerea obiectivului propus de inregistrare a unei rate medii de sub 10%, statele membre Uniunii Europene sunt invitate sa elaboreze politici care sa acopere intreg ciclul educational, eliminand factorii care determina abandonul scolar, rezolvand din timp problemele care apar si oferind o a doua sansa tinerilor care regreta deciziile luate la un moment dat. Conform statisticilor 5 ,6 milioane de tineri renunta anual la studii (ceea ce inseamna aproximativ 14% din numarul total de elevi). Pentru acestia, viitorul este sumbru,oferind somaj, saracie sau marginalizare. Tinerii care renunta prematur la studii sunt considerati a fi cei care desi au varstele cuprinse intre 18 si 24 de ani, au terminat cel mult invatamantul gimnazial la data la care abandoneaza scoala. Astfel, exista trei directii de actiune: 1. Prevenirea vizeaz mbuntirea accesului la educaie ncepnd chiar de la nivelul precolarilor, combaterea n coli a segregrii pe criterii etnice, culturale sau de statut social, sprijinirea colilor dezavantajate i a nvmntului profesional (suportul lingvistic pentru copiii de imigranti de exemplu). 2. Interventia indrumari si meditatii pentru elevi, strangerea legaturilor cu parintii, atunci cand apar semne cum ar fi absentele nemotivate si performantele foarte slabe 3. Compensarea elevilor care renunta la scoala ar trebuie sa li se ofere ulterior sansa de a obtine calificarile pe care nu le-au obtinut prima data. Scolile de tip A doua sansa trebuie sa ofere cursuri pentru grupuri restranse de elevi, precum si metode de predare mai personalizate si mai flexibile comparativ cu scolile obisnuite. n aceste cazuri pentru reducerea ratei de abandon pot fi intreprinse unele actiuni cum ar fi: integrarea elevilor cu risc de renuntare la educatie si mentinerea acestora in sistemul scolar, reintegrarea elevilor deja aflati in abandon, cresterea responsabilizarii cadrelor didactice, monitorizarea starii sistemului pentru prevenirea timpurie a crizelor si identificarea periodica a modificarilor in ceea ce priveste factorii de abandon scolar.
[Link] Institutului National de Statistica (INS)

Un alt lucru ce se poate face este cresterea atractivitatii scolii. Iata cateva din actiunile propuse de expertii UNICEF:

ativitati extrascolare desfasurate in scoala (actiuni de renovare/infrumusetare /curatire a scolii; concursuri sportive; actiuni/concursuri de creatie artistica; competitii de joc pe computer; etc.) desfasurate in scolile din comunitati cu risc ridicat de abandon, precum si in liceele care atrag elevi din astfel de comunitati. organizarea de intreceri intre echipe de elevi constituite in functie de cartierul de provenienta toate aceste actiuni sau ansambluri de actiuni trebuie sa aiba un caracter periodic, pentru a mentine continuu elementul de atractivitate al scolii si a se constitui intr-un factor de antrenare constanta a atentiei elevilor in activitati legate de spatiul scolar. motivarea pozitiva a participarii poate fi data prin acordare de premii simbolice grupurilor de elevi care sunt mai performante in astfel de actiuni. planificarea actiunilor cu pricina poate fi realizata cu participarea elevilor (dar nu doar a acelor care NU prezinta risc de abandon) si a autoritatilor locale (acestea pot fi prezente in faze cheie ale actiunilor, furnizand motivatii pozitive atat elevilor cat si cadrelor didactice). utilizarea resurselor scolii pentru atragerea elevilor prin activitati de timp liber.

Un alt lucru care se poate face este utilizarea experientiei celor ce au renuntat la scoala pentru a preveni scaderea increderii in educatie.

ar putea fi util ca elevi care au renuntat deja prematur la scoala sa intre in contact cu cei aflati in risc de a abandona, povestindu-le care este imaginea lor curenta despre scoala, cum a decurs viata lor post-scolara. fosti elevi ai scolii pot fi atrasi sa isi prezinte istoriile de viata in "mini-conferinte", in care dialogheaza cu actualii elevi. implicarea proactiva a cadrelor didactice in combaterea abandonului scolar si renuntarii timpurii la educatie stimularea administratiilor locale si a ONG-urilor de profil sa implice ca voluntari tinerii elevi de clasa a VIII-a si de liceu proveniti din comunitati cu risc ridicat de abandon in programe de suport pentru batrani si familii aflate in nevoie

Harta abandonului in Romania Conform datelor prezentate putem observa ca nu exista diferente mari ale ratei abandonului pe sexe: 1,8% la masculin, si 1,5% la feminin, insa pe medii de rezidenta se remarca, totusi, valori mai mici ale ratei abandonului in mediul urban la invatamantul primar (1,3% in urban, comparativ cu 1,5% in rural) si mai mari in invatamantul gimnazial (1,6% in mediul urban si 2,2% in cel rural). Pe judete, rata abandonului scolar variaza intre un minim de 0,5% in Gorj, si un maxim de 4,1% in Brasov. Situatia in toate cele 42 de unitati administrative este prezentata in imaginea de mai jos,reflectand situatia fiecarui judet in [Link] total, in 16 dintre judete, rata abandonului este peste media nationala, iar in 25 plus municipiul Bucuresti se situeaza sub media nationala.

Sursa:Fundatia Dinu Patriciu Modul de raportare a abandonului scolar de catre toate unitatile de invatamant poate realiza o distorsionare a imaginii de ansamblu deoarece de cele mai multe ori datele sunt oferite oficiale sunt raportate arbitrar,ceea ce poate pune sub semnul intrebarii intreaga situatie de ansamblu,potrivit raportului O scoala pentru toti?, realizat de Agentia de Dezvoltare Comunitara Impreuna cu sprijinul reprezentantei UNICEF din Romania n astfel de cazuri, un elev poate acumula intre 15 si 45 de zile de absente inainte de a fi incadrat la abandon, datele fiind diferit interpretate si in ce ii priveste pe elevii care nu frecventeaza invatamantul de zi (scoli speciale, invatamant seral), perioada de gratie pana la declararea abandonului scolar se intinde de la doua saptamani la trei ani, iar criteriile de definire a abandonului scolar sunt intelese diferit de la o scoala la alta.

[Link] si demersuri la nivel european

n ianuarie 2011, Comisia European a naintat structurilor comunitare responsabile un comunicat privind combaterea prsirii timpurii a colii. Materialul prezint dinamica fenomenului, situaia actual, msuri i exemple de bune practici din statele Uniunii. Prsirea timpurie a colii este sinonim cu anse pierdute pentru tineri i cu o pierdere de potenial social i economic pentru Uniunea European n ansamblu, se arat n documentul emis la Bruxelles. Afirmaia se bazeaz pe statistic. Criza economica cu care ne confruntam atrage dupa sine o criza sociala mult mai adanca, iar copiii sunt cei mai vulnerabili. Privati de mijloace financiare pentru nevoile fundamentale, zilnice, parintii nu au ca prioritate scolarizarea acestor copii, care, tinuti in afara sistemului de educatie , sunt lipsiti de sansa la un viitor [Link] atentia Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv al Organizatiei Salvati Copiii Romania. Conform Eurostat, n 2009, 52% dintre tinerii care abandonaser coala erau omeri. Iar numrul tinerilor cu vrste ntre 18 i 24 de ani care au prsit educaia cel mult ca absolveni de nvmnt secundar inferior nu este deloc neglijabil: ase milioane de tineri. Potrivit Comisiei Europene, reducerea cu numai un punct procentual a ratei europene medii de prsire timpurie a colii ar permite economiei europene s dispun n fiecare an de aproape o jumtate de milion suplimentar de tineri lucrtori calificai potential.

inta UE, care trebuie atins pn n 2020, este reducerea sub 10% a abandonului colar, fa de 14,4% media european la nivelul anului 2009. Romnia se afl puin peste aceast medie, cu 16,6%, iar extremele sunt Malta (36%) i Slovacia (4,9%). Strategia Europa 2020 6, convenit de Consiliul European, fixeaz printre obiectivele majore: reducerea procentului tinerilor care prsesc timpuriu coala la mai puin de 10% i creterea procentului tinerilor care dispun de o diplom de nvmnt superior la cel puin 40%. Reducerea semnificativ a numrului tinerilor care prsesc timpuriu coala e considerat: o investiie numai n viitorul fiecruia dintre aceti tineri ci i pentru prosperitatea i coeziunea social viitoare a UE n general. Avnd un impact direct asupra capacitii de inserie profesional a tinerilor, reducerea abandonului colar duce i la o mai bun integrare pe piaa muncii, ceea ce permite realizarea celorlalte obiective stabilite la nivel european atingerea unei rate de ocupare de 75% pentru femeile i brbaii cu vrste ntre 20 64 de ani i ntreruperea ciclului pauperizrii care duce la excluziunea social a multor tineri. Reducerea prsirii timpurii a colii e, prin urmare, o condiie esenial i pentru atingerea obiectivului de reducere cu cel puin 20 de milioane a numrului persoanelor ameninate de srcie. Abandonul la nivel mondial Unul dintre proiectele anti-segregare date ca exemple pozitive de Comisia European a fost aplicat n Ungaria. Aici, 15% dintre copiii romi nu urmeaz dect clasele primare i doar 2% ajung la o facultate. Abandonul colar i repetenia ating cote foarte mari n rndul aceste comuniti. Un alt model pentru prevenirea abandonului colar este cel al Ciprului. Aici s-au definit aazise zone de educaie prioritare. Este vorba de o reea de coli din zone dezavantajate, cu nivel sczut socio-economic i al educaiei, cu o rat mare a abandonului colar i a analfabetismului, cu procente ridicate de elevi ne-ciprioi. Reeaua cuprinde grdinie, coli generale i licee. Pe lng prevenirea abandonului colar, programul vizeaz integrarea social a tuturor copiilor, respectarea diversitii i mbuntirea pregtirii colare. Proiectul asigur finanarea suplimentar i un numr sporit de posturi pentru derularea activitilor. Au fost angajate cadre didactice care vorbesc limba matern a elevilor, sa redus numrul copiilor din clase, se asigur mese gratuite i programe de tip after school. Frana a adoptat n urm cu cinci ani un program denumit Ambiia de a reui, n care au fost incluse 249 de coli din cartiere defavorizate. Finanarea nu se acord pe coli, ci la nivelul ntregii reele. Msurile se concentreaz pe o organizare mai bun a cursurilor: exist inclusiv cursuri serale, se aplic metode pedagogice inovatoare i se desfoar activiti de orientare profesional. n cadrul acestui program se acord subvenii pentru elevi. i Spania deruleaz un program adresat elevilor dezavantajai din punct de vedere social, care prevede inclusiv sprijin material pentru copiii n dificultate. Numrul colilor cuprinse n acest program a crescut spectaculos: 143 n urm cu ase ani, 3.343 anul trecut. Italia, Danemarca i Luxemburg aplic aa-numite parcursuri educaionale flexibile, n care nvmntul general este combinat cu formarea profesional. n acest fel sunt atrai spre coal elevii care doresc s i nceap activitatea profesional ct mai repede, muli fiind tentai s abandoneze cursurile.

6. Strategia Europa 2020 adoptata la 03.03.2010, Bruxelles

5. Campanii realizate pentru prevenirea si anularea abandonului scolar in Romania

Campania Unicef 2011-2012 n urma campaniei desfurate n anul colar 2011-2011, 60% din copiii la risc de abandon i-au mbuntit participarea colar. Succesul nregistrat a ncurajat UNICEF i Ministerul Educaiei pentru a extinde campania n alte 103 coli cu rata ridicat a abandonului colar. Partenerii de implementare pentru campania Hai la coal! n anul colar 2011 - 2012 sunt: Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului (MECTS), Instititul de tiine ale Educaiei (ISE), Centrul de Resurse i Informaii pentru Profesiuni Sociale (CRIPS), Holt Romnia i Agenia de Dezvoltare Comunitar "Impreun". Rezultatele i impactul interveniilor din anul 2010-2011 60% din copiii la risc de abandon i-au mbuntit participarea colar; n 50% din coli rata abandonului a sczut cu 15-40% fa de ratele nregistrate n ultimii doi ani; Directorii i-au mbuntit capacitatea de a preveni i reduce cauzele colare ale abandonului; Cadrele didactice au abiliti sporite de adaptare a metodelor de predare la nevoile copiilor la risc; Mediatorii colari sunt mai bine pregtii s aplice metodele de reducere i prevenire a abandonului i absenteismului; Prinii neleg mai bine rolul i importana educaiei pentru copiii lor; colile au devenit mai atractive pentru copii n urma dotrii cu echipamente i material didactic.

Sursa :Unicef

Campania Descoper sprijin elevii dezavantajai Descoper este campania prin care 60 de copii din municipiul Hunedoara sunt sprijinii s nvee experimental tiinele (fizic, biologie, chimie, informatic) n laboratoare dedicate, prin intermediul asociaiei APAC Hunedoara. Campania face parte din proiectul O ans european pentru copiii romni i i are ca grupint pe elevii dezavantajai din Hunedoara, cunoscut ca zon cu omaj ridicat, venituri mici i familii destrmate, dup plecarea multor prini la munc, n strintate. Astfel, Descoper dorete ca, prin activitile sale, s-i atrag pe copii la coal i s previn abandonul. Campania Descoper se deruleaz pe parcursul a trei ani, cu ncepere din septembrie 2010, i este finanat de Uniunea European, prin Fondul Structural European, i de Guvernul Romniei. Ea include activiti de recuperare colar (acolo unde este cazul) pentru copiii provenii din familii cu venituri mici sau dezorganizate, cu vrste cuprinse ntre 8 i 16 ani, nvarea experimental a tiinelor (fizic, biologie, chimie i informatic), dar i excursii i tabere tematice, precum tabra de astro-fizic. Proiectul O ans european pentru copiii romni, din care face parte Campania Descoper, se deruleaz prin intermediul a ase organizaii neguvernamentale. Scopul su este acela de a reduce riscul de abandon colar n rndul a 800 de copii defavorizai din mai multe regiuni ale rii, dintre care 60 numai din Hunedoara, implicndu-i n activiti extracolare. Partenerii Asociaiei APAC Hunedoara n proiect sunt: Fundaia Sfnta Macrina, Fundaia The Door Romania, Cercetaii Romniei, Asociaia Lamura i organizaia portughez Associao Unidos de Cabo Verde.

[Link] de abandon
n continuare vom prezenta principalele aspecte relevante in relatie cu abandonul scolar, asa cum reies in urma realizarii unei cercetari pe aceasta tema in opt scoli din mediul urban. Discuiile cu prinii i cadrele didactice au reliefat o serie de elemente comune pentru cazurile de abandon: srcie, familie dezorganizat, familie cu muli copii, populaie roma. Totodat, informaiile culese au evideniat c avem de a face cu abandon colar n special n ultimii ani ai ciclului gimnazial i n cazuri foarte rare la nivelul nvmntului primar7. Cele mai multe dintre cazurile de abandon nregistrate n colile investigate sunt reprezentate de cele ale unor minore de etnie roma, care abandoneaz coal dup ce se cstoresc la vrste fragede sau au copii: etele abandoneaz mai mult. ie se cstoresc s scape de srcie... fie vor s-i schimbe situaia de acas i gsesc cstoria ca fiind soluia (profesor, coala nr. 136, Bucureti). a biatul cel mare n clas, acum vreo doi ani a fost un caz. fat nu a mai venit pentru c ntre timp a devenit mmic. Cred c avea ani. n cazurile elevilor provenind din familii foarte srace frecventarea cursurilor colare este determinat, de multe ori, de acordarea unor subsidii sau ajutoare (de genul alocaiei de stat pentru copii, a burselor colare, a venitului minim garantat).
[Link] scolar in opt scoli din mediul urban, Flavius Mihalache

n aceste situaii, odat ce stimulentele nu mai sunt acordate interesul prinilor n a-i trimite copiii la coal dispare: v mai zic ceva, ei acuma vin... ei i-au depus nite dosare pentru burse i pentru rechizite. in p n n momentul n care le primesc i dup aceea, n semestrul doi, vai de noi! rebuie s-i aducem la coal ca s continue s frecventeze! (profesor, coala nr. 3, Medgidia). Pentru cazurile cele mai grave, chiar i cornul i laptele acordate gratuit constituie un stimulent pentru frecventarea cursurilor. Cele mai multe situaii de acest gen se ntlnesc la coala nr. 3 din Medgidia, coala nr. 136 din Bucureti i coala Mihail Andrei din Buhui: ajoritatea copiilor care sunt n aceast coal triesc din ajutorul social pe care-l d primria... Mediul familial i implicarea prinilor n activitile colare ale copiilor constituie factori recunoscui a avea efect pozitiv asupra performanelor copiilor. Un printe care se implic n coal este n primul r nd un printe care trebuie s-i cunoasc n primul r nd copilul. ceasta e problema la muli, nu-i cunosc copii, dei cer de la ei ... numai 10, rezultate deosebite (printe, coala Gh. Apostu, Bacu). Toate cazurile de abandon colar au n substrat probleme familiale. De cele mai multe ori abandonul apare ca o consecin a insuccesului familiei de a asigura copilului nivelul minim necesar de confort material i securitate emoional. n cazul familiilor dezorganizate, copii devin victime evidente ale conflictelor dintre aduli. n unele situaii, aceste conflicte duc la apariia abandonului colar: Prinii consider copiii ca pe obiectele lor personale. -au certat prinii, s-a suprat mama, i-a luat copiii i a plecat. icio problem, dar unde a plecat trebui s-i trimit la coal. u ia trimis. -au mpcat prinii, copiii au nceput s vin la coal, iar s-au certat prinii, copiii iar nu au mai venit la coal printe, coala nr. 136, Bucureti). De cele mai multe ori, n cazurile de migraie unul dintre prini rmne n ar alturi de copii. Aceasta este situaia cea mai bun, n care copilul continu s beneficieze de suportul direct al unuia dintre prini i n care performanele sale colare sunt afectate n mic msur n urma plecrii celuilalt printe. n cazurile n care ambii prinii sunt plecai la munc n strintate, copiii rmn n grija rudelor apropiate, de cele mai multe ori n grija bunicilor. Au fost nregistrate i cazuri speciale n care prinii au decis s-i ia copiii cu ei n strintate, ceea ce a afectat pregtirea colar a acestora. Cazurile de renmatriculare a copiilor n colile din Romnia dup ce o perioad au locuit n strintate alturi de prinii implic, de cele mai multe ori, parcurgerea unei etape de acomodare, care nu este deloc uoar. n unele dintre situaiile n care copiii nu pot rmne n grija unor rude apropiate prinii decid s apeleze la stimulente financiare ctre o rud mai ndeprtat, un vecin sau un prieten pentru a avea grij de copii. Cazurile extreme, cazurile sociale grave, sunt reprezentate de situaiile n care copiii minori mai mari rmn s aib grij de fraii lor mai mici, sau pur i simplu, n urma plecrii prinilor n strintate copiii ajung n grija centrelor de plasament.

[Link]
Cei mai muli elevi prsesc coala n timpul invatamantului liceal, urmnd cei din invatamantul gimnazial si cel primar . Riscul cel mai mare de abandon se inregistreaza la trecerea de la invatamantul primar la cel gimnazial si de la invatamantul gimnazial la cel liceal. Astfel, n clasa a IX a si a V a se constata cea mai ridicata rata a abandonului, elevii manifestand dificultati in a se integra / adapta condiiilor sistemului de nvmnt. Esecurile repetate, incapacitatea eleviilor de a atinge standarde minimale de performan conduc la scaderea interesului elevului fata de scoala, repetentia fiind principala cauza a abandonului scolar. Situaia socio-economic precar a unei familii reduce mult ansele accesului la educaie i la instruire adecvate ale copiilor. Saracia limiteaza posibilitatile perintilor de o oferi copiilor resursele necesare educatiei. Copiii ai caror parinti sunt plecati sa lucreze in strainatate reprezinta o categorie extrem de vulnerabila expusa riscului abandonului scolar. Multi nu reuesc s depeasc momentul dificil al separrii de prini, ajungnd astfel s manifeste dezinteres fa de coal i fa de adulii n grija crora au fost lsai. La rndul lor, prinii nu sunt informai despre evoluia copiilor i nu contientizeaz consecinele negative majore pe care plecarea lor n alt ar i lsarea copiilor acas le produc asupra dezvoltrii psihice i emoionale a acestora. Dezorganizarea vietii de familie, climatul familial tensionat, absenta modelelor parentale pozitive constituie factori de risc care genereaza abandonul scolar. Lipsa sprijinului parintilor in pregatirea scolara a copiilor, interesul scazut pentru activitatea lor scolar contribuie intr-o mare masura la randamentul scolar scazut al acestora. Lipsa motivatiei pentru scoala a elevilor care prezinta o toleranta scazuta la efort intelectual constituie o alta cauza a abandonului scolar. Prin urmare, scoala a ajuns sa fie abandonata pentru ca nu mai este perceputa ca valoare in sine. Aceasata se coreleaza si cu atitudinea indiferenta, neglijenta sau ostila a unor prini fa de actul educaional si fata de evolutia propriilor copii. Cercetarea calitativ realizat la nivelul a opt coli din mediul urban a reliefat faptul c abandonul colar cunoate valori semnificativ mai ridicate n rndul populaiei rrome, pe fondul problemelor de ordin financiar ce condiioneaz viaa de zi cu zi a multor familii, la care se adaug, n unele cazuri, obiceiuri i tradiii specifice, ce intr n disconcordan cu cerinele sistemului educaional. Lipsa de implicare a prinilor n activitatea colar a copiilor din ciclul gimnazial, identificat drept problem de cele mai multe dintre cadrele didactice participante la cercetare, poate influena negativ performanele colare ale elevilor i modul n care acetia se raporteaz la coal n decursul perioadei de [Link], politicile bine-intite de susinere a familiilor cu probleme pot constitui prghiile prin care se poate nregistra reducerea abandonului colar.

Bibliografie

1. [Link] 2. Strategia Europa 2020 3. [Link] 4. [Link] 5. studiul de caz Abandonul scolar in opt scoli din mediul urban, Flavius Mihalache 6. studiu-diagnostic privind situatia abandonului scolar si parasirea timpurie a scolii in mediul rural,
realizat de Fundatia Soros Romania 7. INS , Institutul Naional de Statistica 8. Institutul de tiinte ale Educaiei 9. Eurostat

Cuprins

1. Prezentare generala si statistici ale abandonului scolar

2. Cauze ale abandonului scolar

3. Romania si Uniunea Europeana in problema abandonului scolar

4. Opinii si demersuri la nivel european

5. Campanii realizate pentru prevenirea si anularea abandonului scolar in Romania

[Link] de abandon

[Link]

Facultatea de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori

Abandonul scolar Cauze si masuri de prevenire a acestuia

Profesor : George Daniel Stoian

Student : Bjinaru Carmen Elena , grupa 1545 , an III, seria A Bondoc Alina Daniela, grupa 1545, an III, seria A

An 2012