Tehnologia de cultivare ecologic a caisului

1. Specificul producerii materialului sditor nfiinarea cmpului I la cais se face prin semnatul smburilor, portaltoilor n cuiburi la distana de 90/20 cm. n fiecare cuib se pun 2-3 smburi ncolii, iar cnd puieii au 10-15 cm se alege unul mai viguros, iar toi ceilali se suprim. Pomii se formeaz n cmpul II (fr intermediar) sau n cmpul III (cu intermediar). Se folosesc ca intermediar pentru zarzr soiul de prun Renclod verde, iar pentru corcodu soiurile Buburuz i Doron. Soiurile de cais altoite pe Renclod verde i caisul Trandafiriu nu au nevoie de intermediar. Portaltoii [Link] relativ mare a portaltoilor a permis ca zona de cultur a caisului s se extind chiar n condiiile edafice mai puin potrivite pentru specia Prunus armeniaca. Zarzrul (Armeniaca vulgaris Lam.). A fost probabil prima specie ce s-a folosit ca portaltoi pentru cais. Are afinitate bun pentru toate soiurile zonate de cais, recomandat pe solurile nisipoase, calcaroase i n regiunile secetoase. Rdcinile sunt rezistente la nematozii Phytophatora i Armillaria mellea i deosebit de sensibile la Verticillium alboatrum. Grbete pornirea n vegetaie a soiului altoit i prin aceasta expune pomii la degerarea mugurilor floriferi. Nu suport solurile argiloase i cu exces temporar de umiditate. Numrul de smburi la kg este de 1800-2000, perioada de post maturare 130160 de zile; procentul de rsrire 60 - 70%. Caisul franc tinde s ia locul zarzrului. Din grupa franc fac parte urmtoarele selecii: Manicat G.F. 1236 selecionat n Frana. D puiei viguroi, destul de omogeni, puin ramificai. Pot fi altoii din primul an. Manicotul este foarte sensibil la asfixiere, sensibil la verticilioz, la putrezirea rdcinilor i la cancerul de eutypa. Are afinitate cu toate soiurile de cais i grbete uor intrarea pe rod, asigurnd o producie mare, uneori foarte mare, n detrimentul calitii fructelor. Se preteaz la solurile bine drenate, sntoase dar i cu bun adaptare pe solurile pietroase. Portaltoiul Haggith (Canada) este rezistent la ger, productiv, autofertil i tolerant la viroze (plum-pox). Puieii de Haggith sunt destul de uniformi n pepinier i mai viguroi dect cei de Manicot. Are afinitate bun cu toate soiurile, dar unele simptome de incompatibilitate se pot datora infeciei cu virusul CLSV. Corcoduul (Mirobolanul) are afinitate cu majoritatea soiurilor dar confer neuniformitate n cretere i rodire deoarece este reprezentat prin numeroase biotipuri. Suport un grad mai mare de argil i un oarecare exces de umiditate n sol, dar pomii sunt mai avizai la pieirea prematur i la viroze. Piersicul franc este utilizat puin n Romnia dar mult n Africa de Sud (90%), n California. Numeroase tipuri au fost selecionate n Frana (G.F. 305, Mont Clair, Rubina), n S.U.A. (Nemared, Citetion). Piersicul confer o oarecare rezisten la cancerul bacterian, la verticilioz, fiind recomandat pe soluri uoare, fertile n condiii de irigare. Imprim precocitate, o maturare mai timpurie a fructelor, dar are afinitate slab, iar longevitatea pomilor scade de 8- 12 ani. Migdalul are afinitate mai slab cu caisul, dar i confer rezisten sporit la secet, reuete bine pe soluri uoare, uscate, bogate n calcar, pietroase. 2. Specificul nfiinrii plantaiilor Botez i Burloi (1977), Teaci i colab. (1977) consider c rezultate bune la cais se obin n zonele n care temperatura n timpul iernii nu coboar sub -25C, iar indicele de eficien fizico-edafic este situat ntre 0,4-0,5. Teskey i Shoemaker (1978)v arat c la nfiinarea plantaiilor de cais trebuie evitate solurile umede i cu toxicitate salin (peste 0,3% clorur de sodiu).

n ara noastr caisul se cultiv extensiv i intensiv, asigurndu-se densiti de 333 pomi/ha (6/5,5 m) i respectiv 571 pomi/ha (5/3,5 m). n Italia, Fideghelli (1980) recomand pentru plantaiile comerciale i pomii condui n vas distana de plantare de 575,5-7 m (la pomii altoii pe franc), 5-65-6 m (la pomii altoii pe corcodu) i 6-86-8 m (la pomii altoii pe piersic). Pentru plantaiile intensive cu pomii dirijai n palmet, el indic distane de 4,5 m ntre rnduri i 5-6 m ntre pomi pe rnd (n funcie de portaltoiul folosit). 3. Specificul ntreinerii plantaiilor Tendina natural de cretere a coroanei Ritmul de cretere este deosebit de rapid la cais n primii ani de la plantare, formnd creteri anuale de 80-120 cm, cu numeroi lstari anticipai i nregistrnd 2-3 valuri de cretere n aceeai perioad de vegetaie. Pomii ajung repede la nlimea de 4-6 m i la un diametru al coroanei de 6-8 m. Dup intrarea pe rod, n anul 3-4 de la plantare, ritmul de cretere scade pentru ca, dup intrarea n plin producie la 7-8 ani, practic, coroana s rmn la aceleai dimensiuni. Tendina natural a caisului este s formeze n tineree o coroan piramidal rsfirat, apoi globuloas, care, cu timpul, sub greutatea rodului, tinde ctre o form globuloas spre turtit. Coroana natural este nc destul de des practicat la pomii din curile i grdinile familiale. O asemenea coroan se formeaz la pomii care nu se taie niciodat. Pomii cu astfel de coroan intr repede pe rod, ns tot aa de repede se epuizeaz din cauza rodului abundent. nainte de a se forma un schelet viguros, partea inferioar a arpantelor se degarnisete aproape complet, iar fructele rmn mici i ptate, fr valoare comercial. Caracteristic pentru un pom aflat n aceast situaie este periodicitatea de rodire, ramuri multe n coroan, arcade de rotire aprute nc de la primii ani de rod, n sfrit, forma turtit a coroanei. Forme de coroan recomandate n ara noastr, ca i pe plan mondial, se practica n prezent dou sisteme de nfiinare i conducere a plantaiilor de cais: n forma de vas ameliorat, la distana de 6 m ntre rnduri i 5 m pe rnd, sau n form aplatizat, la distana de 4,5 m ntre rnduri i 4 m pe rnd. Ca forme aplatizate se practic: palmeta etajat i palmeta neetajat. Tierea de fructificare n rndul pomicultorilor din ar i strintate, mult timp s-au purtat discuii dac s se aplice sau nu tierile la cais. Argumente pro i contra erau susinute cu exemple concrete privind producia i calitatea fructelor, longevitatea pomilor etc. Odat cu trecerea culturii caisului de la suprafee mici la plantaii pe suprafee mari, s-a simit nevoia aplicrii unei tehnologii corespunztoare cerinelor biologice ale caisului, iar aceasta impunea intervenia pomicultorilor prin tieri. Caisul reacioneaz favorabil la tieri, ns la tieri moderate i fcute cu regularitate. Prin tieri trebuie s se realizeze forma de coroan care s asigure ptrunderea aerului i a luminii n tot cursul zilei. Scheletul pomului trebuie s fie puternic, echilibrat, capabil s suporte producii mari de fructe, lucru ce trebuie realizat nc din primii ani de cultur. Tehnica tierii trebuie respectat, la cais mai mult ca la alte specii. Tierea ramurilor se face obligatoriu n zona inelului de cretere, cu instrumente bine ascuite, iar rana lsat de fierstru s fie netezit cu cosorul. Rnile cu diametru mai mare de 2-3 cm se ung cu mastic sau cu vopsea pe baz de ulei vegetal. La cais, tierea de fructificare este uor de efectuat, tiind faptul ca el rodete aproape exclusiv pe creteri de an. nc de la formarea coroanei se caut s se asigure un schelet puternic i un plasament ct mai convenabil pentru formaiunile de rod. La cais se disting ca formaiuni de rod ramurile mijlocii i buchete de mai.

Dac tierile de ntreinere a pomului se fac corect, tierile de fructificare se rezum la intervenii asupra formaiunilor fructifere la care, prin scurtri, se stimuleaz creteri vegetative i implicit prelungirea perioadei de via i normarea produciei de fructe. Mai precis, prin tierile de ntreinere, pentru toate formele de coroan adoptate, se urmarete: - ndeprtarea tuturor creterilor care concureaz sau tind s ia locul axului sau a unei ramuri de schelet sau semischelet; - eliminarea creterilor care tind s ndeseasc coroana; - asigurarea subordonrii ramurilor i pstrarea echilibrului, mai ales la coroanele n forma de vas; - ndeprtarea tuturor uscturilor i creterilor care se ncrucieaz, care mpiedic micarea aerului i ptrunderea luminii, favoriznd astfel rspndirea moniliozei i a altor boli. Tierile de fructificare se aplic anual, difereniat cu vrsta pomilor, cu vigoarea de cretere, cu specificul de fructificare al soiului, cu gradul de afectare a temperaturilor sczute. n primii 3-4 ani de fructificare, tierile de rodire, la soiurile cu fructificare predominant pe ramuri mijlocii, vor fi concretizate prin: - rrirea ramurilor mijlocii la 12-15 cm, prin ndeprtarea, n primul rnd, a celor inserate pe partea superioar i inferioar a fiecrei ramuri de schelet sau semischelet; - scurtarea ramurilor mijlocii, respectiv ramurile anuale care depesc 80-90 cm lungime; - reinerea fr scurtarea ramurilor cu lungime de pn la 60 cm, rrindu-le la distana precizat, 12-15 cm. Toate aceste operaii se efectueaz concomitent cu tierile de ntreinere. n cadrul soiurilor cu fructificare preponderent pe buchete, n aceeai perioad (3-4 ani de rodire), tierile de fructificare constau n: - scurtarea ramurilor mijlocii la 40-45 cm, pentru o bun ramificare, i rrirea lor la 15-20 cm; - meninerea ramurilor mijlocii ntregi cnd nu depesc 40 cm, dar rrirea la aceeai distan precizat; - rrirea buchetelor de mai la 8-10 cm. Dup 3-4 ani de rodire, tierile de fructificare la ambele categorii de soiuri include spre intervenie i ramurile de semischelet. Pentru soiurile cu rodire dominant pe ramuri lungi: - se scurteaz 1/3 din ramurile de semischelet cu vrsta de 4-5 ani n lemn de 2-3 ani, n scopul rentineririi i favorizrii de noi creteri. Scurtarea se realizeaz deasupra unei formaiuni bine formate, cu poziie favorabil relurii procesului de cretere; - se suprim 1/3 din ramurile de semischelet, de obicei cele cu poziie favorabil, cu bun garnisire i vigoare, urmnd a fi suprimate sau scurtate n anul viitor; - se suprim 1/3 din ramurile de semischelet, cu vrsta de 4-5 ani, nlocuindu-se cu noi creteri anuale, prezente n apropierea lor; - se rresc ramurile mijlocii, prezente pe schelet sau semischelet, la 12-15 cm i se scurteaz numai cnd depesc 70 cm, la lungimea de 60-65 cm; - buchetele ramificate se scurteaz la primele ramificaii i se rresc la 10-12 cm. Pentru soiurile cu fructificare preponderent pe buchete: - se suprim 1/5 din ramurile de semischelet cu vrsta de peste 5-6 ani, nlocuindu-se cu noi creteri anuale, situate n apropierea lor. nlocuirea ramurilor de semischelet se efectueaz treptat, pe o perioad de 5-6 ani, prin suprimarea i nlocuirea cu noi creteri; - se rresc buchetele de mai la 8-10 cm, nlturndu-se buchetele ramificate de peste 5 ani sau se scurteaz la prima ramificaie bazal; - se rein nescurtate ramurile mijlocii cu lungimea de 30-35 cm, rrindu-se la 15-20 cm. Indiferent de modul de fructificare sau de vrsta pomilor, n cazul afectrii pomilor de temperaturi sczute n proporie de pn la 80%, intervenia este bine s se realizeze la pornirea n vegetaie. n acest caz se reine un numr mai mari de ramuri mijlocii,

ndeprtnd de obicei concurentele prelungirilor i ramurile crescute vertical, pe arpante sau subarpante, fr posibilitatea de garnisire. Ramurile mijlocii pot fi reinute ntregi chiar la 70-80 cm, dat tiind faptul ca acestea, spre vrf, prezint muguri viabili. Ramurile de semischelet se rresc la 20-25 cm, nlocuind 1/3 din numrul lor cu ramuri anuale. Se ndeprteaz cele cu vrsta de 4-5 ani, cu poziie favorabil unei bune garnisiri. n anul urmtor, tierile de fructificare vor fi efectuate n funcie de specificul de rodire precizat. Tierea n verde a caisului. Tierea caisului n timpul perioadei de vegetaie este cunoscut de mult timp. Aplicarea ei ns n producie se face pe scar mai restrns pentru faptul c necesit un volum mare de munc calificat. n funcie de vrsta lstarului, a perioadei n care se execut lucrarea i a scopului urmrit se disting: plivitul, tierea de var i tierea dup recoltatul fructelor. Plivitul se execut primvara ndat ce se individualizeaz lstarii (5-6 cm). Lstarii n aceast faz fiind nc erbaceei se pot rupe uor cu mana. Se ndeprteaz n primul rnd lstarii care tind s creasc ctre interiorul coroanei, apoi creterile care concureaz lstarii de prelungire, precum i o parte din lstari, n general cei mai debili, care aglomereaz unele zone de cretere. Periodic este bine ca pomii crora li sa fcut plivitul s fie verificai pentru c este posibil s porneasc noi lstari n zonele nedorite, lucru ntlnit destul de des la cais, i care trebuie ndeprtai sau ciupii. Tierea de var. Tehnica tierii const n ndeprtarea cu foarfeca a treimii superioare a lstarilor ce garnisesc arpantele i care depesc lungimea de 35-40 cm. sunt exclui de la aceast operaie lstarii de prelungire a ramurilor de semischelet i schelet de la pomii a cror coroan n-a atins maximum de volum, precum i lstarii care, prin poziia lor, vor trebui sa nlocuiasc sau s completeze o ramur de semischelet i mai rar de schelet. Tierea dup recoltatul fructelor. Perioada cea mai potrivit este 1-15 august. Acest sistem de tiere se aplic la pomii deja intrai pe rod i se bazeaz pe aceleai principii ca la tierile din perioada de repaus. Deosebirea este ca tierile n verde dup recoltatul fructelor trebuie obligatoriu completate cu fertilizare i irigare, operaiuni de o importan major n aceast perioad cnd caiii au suportat sarcina produciei n perioada cea mai secetoas i mai clduroas a anului: iulie-august. Tierile dup recoltare este bine s se realizeze asupra ramurilor rupte, uscate sau afectate de apoplexie, completate cu tieri n perioada de repaus, dac nu este posibil o ngrare suplimentar i o udare imediat. Fertilizarea caisului. Tendina caisului spre o rodire abundent trebuie susinut alturi de buna lucrarea a solului i printr-o fertilizare raional a solului. n primii 4-5 ani dup plantare, se administreaz la fiecare pom n jurul trunchiului, pe o raza ce se mrete anual cu 0,5 m, cte 4 kg blegar fermentat mpreun cu 6 g azot, 5 g fosfor i 8 g potasiu, substana activ, a 1 m2. Dup mprtierea acestor ngrminte, zona circular se lucreaz cu sapa sau cu freza, la adncimea de 10-12 cm. n plantaiile de cais pe rod, mai mult ca la alte specii, trebuie s se aplice o fertilizare de baz i una sau mai multe fertilizri suplimentare. Pentru fertilizarea de baz, la un hectar de livada pe rod, pe un sol cu fertilitate mijlocie, este necesar s se ncorporeze o dat la doi ani o cantitate de 40 t de gunoi de grajd. Acesta se ncorporeaz n sol o dat cu artura de toamn. Pe lng ngrminte, pe solurile argiloase i acide din zonele deluroase i umede se aplic amendamente calcaroase, fa de care caisul reacioneaz destul de bine.(Sursa: "Pomii fructiferi. Lucrrile de ntreinere a plantaiilor". Autori: Adrian Chira, Lenua Chira, Florin Mateescu)

3. Prevenirea i combaterea atacului de boli i duntori. Pentru combaterea bolilor la piersic se folosesc preparate minerale iar pentru combaterea combaterea duntorilor se folosesc specii plante autohtone cu efect insecticid i raticid. Pentru combaterea pduchelui din San Jos (Quadraspidiotus perniciosus) se folosete viespea parazit (Prospaltella perniciosi) care paraziteaz larvele i femelele pduchelui, cu o eficacitate 60-95%. 4. Recoltarea i pstrarea. Caisele pentru consumul proaspt se recolteaz cnd 2/3 din suprafaa fructului capt culoarea de baz, iar pentru export n faza apariiei culorii i aromei specifice. Studiile efectuate de Cepoiu (1980) n plantaii cu densiti de 280-1250 pomi/ha au artat c cele mai valoroase fructele se obin la pomii condui n vas din plantaiile clasice. Caisele se recolteaz manual i mecanizat. Belyakov (1977) constat c la recoltarea mecanizat se nregistreaz pierderi nerecuperabile de circa 10%. Fructele recoltate se calibreaz i se ambaleaz n lzi, mai strns, pentru a nu se bate i se depoziteaz n camere frigorifice la temperaturi de 0,5C - +1C, unde se pot pstra timp de dou sptmni.

CAISUL I. Tendinta naturala de crestere a coroanei

Ritmul de crestere este deosebit de rapid la cais in primii ani de la plantare, formand cresteri anuale de 80-120 cm, cu numerosi lastari anticipati si inregistrand 2-3 valuri de crestere in aceeasi perioada de vegetatie. Pomii ajung repede la inaltimea de 4-6 m si la un diametru al coroanei de 6-8 m. Dupa intrarea pe rod, in anul 3-4 de la plantare, ritmul de crestere scade pentru ca, dupa intrarea in plina productie la 7-8 ani, practic, coroana sa ramana la aceleasi dimensiuni. Tendinta naturala a caisului este sa formeze in tinerete o coroana piramidala rasfirata, apoi globuloasa, care, cu timpul, sub greutatea rodului, tinde catre o forma globuloasa spre turtita. Coroana naturala este inca destul de des practicata la pomii din curtile si gradinile familiale. O asemenea coroana se formeaza la pomii care nu se taie niciodata. Pomii cu astfel de coroana intra repede pe rod, insa tot asa de repede se epuizeaza din cauza rodului abundent. Inainte de a se forma un schelet viguros, partea inferioara a sarpantelor se degarniseste aproape complet, iar frcutele raman mici si patate, fara valoare comerciala. Caractersitic pentru un pom aflat in aceasta situatie este periodicitatea de rodire, ramuri multe in coroana, arcade de rotire aparute inca de la primii ani de rod, in sfarsit, forma turtita a coroanei. II. Forme de coroana recomandate In tara noastra, ca si pe plan modial, se prcatica in prezent doua sistee de infiintare si conducere a plantatiilor de cais: in forma de vas ameliorat, la distanta de 6 m intre randuri si 5 m pe rand, sau in forma aplatizata, la distanta de 4,5 m intre randuri si 4 m pe rand. Ca forme aplatizate se practica: palmeta etajata si palmeta neetajata. III. Taierea de fructificare In randul pomicultorilor din tara si strainatate, mult timp s-au purtat discutii daca sa se aplice sau nu taierile la cais. Argumente pro si contra erau sustinute cu exemple concrete privind productia si calitatea fructelor, longevitataea pomilor etc. Odata cu trecerea culturii caisului de la suprafete mici la plantatii pe suprafete mari, s-a simtit nevoia aplicarii unei tehnologii corespunzatoare cerintelor biologice ale caisului, iar aceasta impunea interventia pomicultorilor prin taieri. Caisul reactioneaza favvorabil la taieri, insa la taieri moderate si facute cu regularitate. Printaieri trebuie sa se realizeze forma de coroana care sa asigure patrunderea aerului si a luminii in tot cursul zilei. Scheletul pomului trebuie sa fie puternic, echilibrat, capabil sa suporte productii mari de fructe, lucru ce trebuie realizat inca din primii ani de cultura. Tehnica taierii trebuie respectata, la cais mai mult ca la alte specii. Taierea ramurilor se face obligatoriu in zona inelului de crestere, cu instrumente bine ascutite, iar rana lasata de fierastrau sa fie netezita cu cososrul. Ranile cu diametru mai mare de 2-3 cm se ung cu mastic sau cu vopsea pe baza de ulei vegetal. La cais, taierea de fructificare este usor de efctuat, stiind faptul ca el rodeste aproape exclusiv pe cresteri de an. Inca de la formarea coroanei se cauta sa se asigure un schelet puternic si un plasament cat mai convenabil pentru formatiunile de rod. La cais se disting ca formatiuni de rod ramurile mijlocii si buchete de mai. Daca taierile se intretienere a pomului se fac corect, taierile de fructficare se rezuma la interventii asupra formatiunilor fructifere la care, prin scurtari, se stimuleaza cresteri vegetative si implicit prelungirea perioadei de viata si normarea productiei de fructe. Mai precis, prin taierile de intretinere, pentru toate formele de coroana adoptate, se urmareste: - indepartarea tuturor cresterilor care concureaza sau tind sa ia locul axului sau a unei ramuri de schelet sau semischelet; - eliminarea crestreilor care tind sa indeseasca coroana; - asigurarea subordonarii ramurilor si pastrarea echilibrului, mai ales la coroanele in forma de vas; - indepartarea tuturor uscaturilor si cresterilor care se incruciseaza, care impiedica miscarea aerului si patrunderea luminii, favorizand astfel raspandirea moniliozei si a altor boli.

Taierile de fructificare se aplica anual, diferentiat cu varsta pomilor, cu vigoarea de crestere, cu specificul de fructificare al soiului, cu gradul de afectare a temperaturilor scazute. In primii 3-4 ani de fructificare, taierile de rodire, la soiurile cu fructificare predominata pe ramuri mijloii, vor fi concretizate prin: - rarirea ramurilor mijlocii la 12-15 cm, prin indepartarea, in primul rand, a celor inserate pe partea superioara si inferioara a fiecarei ramuri de schelet sau semischelet; - scurtarea ramurilor mijlocii, respectiv ramurile anuale care depasesc 80-90 cm, cu L, adica 60-65 cm lungime; - retinerea fara scurtarea ramurilor cu lungime de pana la 60 cm, rarindu-le la distanta precizata, 12-15 cm. Toate aceste operatii se efectueaza concomitet cu taierile de intretinere. In cadrul soiurilo cu fructificare preponderent pe buchete, in aceeasi perioada (3-4 ani de rodire), taierile de fructificare constau in: - scurtarea ramurilor mijlcii la 40-45 cm, pentru o buna ramificare, si rarirea lor la 15-20 cm; - mentinerea ramurilor mijlocii intregi cand nu depasesc 40cm, dar rarirea la aceeasi distanta precizata; - rarirea buchetelor de mai la 8-10 cm. Dupa 3-4 ani de rodire, taierile de fructificare la ambele categorii de soiuri include spre interventie si ramurile de semischelet. Pentru soiurile cu rodire dominant pe ramuri lungi: - se scurteaza 1/3 din ramurile de semischelet cu varsta de 4-5 ani inlemn de 2-3 ani, in scopul reintineririi si favorizarii de noi cresteri. Scurtarea se realizeaza deasupra unei formatiuni bine formate, cu pozitie favorabila reluarii procesului de crestere; - se suprima 1/3 din ramurile de semischelet, de obicei cele cu pozitie favorabila, cu buna garnisire si vigoare, urmand a fi suprimate sau scurtate in anul viitor; - se suprima 1/3 din ramurile de semischelet, cu varsta de 4-5 ani, inlocuindu-se cu noi cresteri anuale, prezente in apropierea lor; - se raresc ramurile mijlocii, prezente pe schelet sau semischelet, la 12-15 cm si se scurteaza numai cand depasesc 70 cm, la lugimea de 60-65 cm; - buchetele ramificate se scurteaza la primele ramificatii si se rareasc la 10-12 cm. Pentru soiurile cu fructificare preponderent pe buhete: - se suprima 1/5 din ramurile de semischelet cu varsta de peste 5-6 ani, inlocuindu-se cu noi cresteri anuale, situate in apropierea lor. Inlocuirea ramurilor de semischelet se efectueaza treptat, pe o pperioada de 5-6 ani, prin suprimarea si inlocuirea cu noi cresteri; - se raresc buchetele de mai la 8-10cm, inlaturandu-se buchetele ramificate de peste 5 ani sau se scurteaza la prima ramificatie bazala; - se retin nescurtate ramurile mijlocii cu lungimea de 30-35 cm, rarindu-se la 15-20 cm. Indiferent de modul de fructificare sau de varsta pomilor, in cazulafectarii pomilor de temperaturi scazute in proportie de pana la 80%, interventia este bine sa se realizeze la pornirea in vegetatie. In acest caz se retine un numar mai mari de ramuri mijlocii, indepartand de obicei concurentele prelungirilor si ramurile crescute vertical, pe sarpante sau subsarpante, fara posibilitatea de garnisire. Ramurile mijlocii pot fi retinute intregi chiar la 70-80 cm, dat siind faptul ca acestea, spre varf, prezinta muguri viabili. Ramurile de semischelet se raraesc la 20-25 cm, inlocuind 1/3 dinnumarul lor cu ramuri anulae. Se indeparteaza cele cu varsta de 4-5 ani,cu pozitie favorabila unei bune garnisiri. In anul urmator, taierile de fructificarevor fi efectuatein functie de specificul de rodire precizat.

Taierea in verde a caisului. Taierea caisului in timpul perioadei de vegetatie este cunoscuta de mult timp. Aplicarea ei insa in productie se face pe scara mai restransa pentru fapul ca necesita un volum mare de munca calificata. In functie de varsta lastarului, a perioadei in care se executa lucrarea si a scopului urmarit se disting: plivitul, taierea de vara si taierea dupa recoltatul fructelor. Plivitul se executa primavara indata ce se individualizeaza lastarii (5-6 cm). Lastarii in aceasta faza fiind inca erbacei se pot rupe usor cu mana. Se indeparteaza in primul rand lastarii care tind sa creasca catre interiorul coroanei, apoi cresterile care concureaza lastarii de prelungire, precum si o parte din lastari, in general cei mai debili, care aglomereaza unele zone de crestere. Periodic este bine ca pomii carora li s-a facut plivitul sa fie verificati pentru ca este posibil sa tasneasca noi lastari in zonele nedorite, lucru intalnit destul de des la cais, si care trebuie indepartati sau ciupiti. Taierea de var. tehnica taierii consta in indepartarea cu foarfeca a treimii superioare a lastarilor ce garnisesc sarpantele si care depasesc lungimea de 35-40 cm. sunt exclusi de la aceasta operatie lastarii de prelungire a ramurilor de semischelet si schelet de la pomii a caror coroana n-a atins maximum de volum, precum si lastarii care, prin pozitia lor, vor trebui sa inlocuiasca sau sa completeze o ramura de semischelet si mai rar de schelet. Taierea dupa recoltatul fructelor. Perioada cea mai potrivita este 1-15 august. Acest sistem de taiere se aplica la pomii deja intrati pe rod si se bazeaza pe aceleasi principii ca la taierile din perioada de repaus. Deosebirea este ca taierile in verde dupa recoltataul fructelor trebuie obligatoriu completate cu fertilizare si irigare, operatiuni de o importanta majora in aceasta perioada cand caisii au suportat sarcina producatiei in perioada cea mai secetoasa si mai calduroasa a anului: iulie-august. Taierile dupa recoltare este bine sa se realizeze asupra ramurilor rupte, uscate sau afectate de apoplexie, completate cu taieri in perioada de repaus, daca nu este posinila o ingrasare suplimentara si o udare imediata. IV. Fertilizarea caisului Tendinta casisului spre o rodire abundenta trebuie sustinuta alaturi de buna lucrarea a solului si printr-o fertilizare rationala a solului. In primii 4-5 ani dupa plantare, se administreaza la fiecare pom in jurul trunchiului, pe o raza ce se mareste anual cu 0,5 m, cate 4 kg balegar fermentat impreuna cu 6 g azot, 5 g fosfor si 8 g potasiu, substanta activa, a 1 m2. Dupa imprastierea acestor ingrasaminte, zona circulara se lucreaza cu sapa sau cu freza, la adancimea de 10-12 cm. In plantatiile de cais pe rod, mai mult ca la alte specii, trebuie sa se aplice o fertilizare de baza si una sau mai multe fertilizari suplimentare. Pentru fertilizarea de baza, la un hectar de livada pe rod, pe un sol cu fertilitate mijlocie, este necesar sa se incorporeze o data la doi ani o cantitate de 40 t de gunoi de grajd, asociat cu ingrsamainte chimice, socotindu-se cate 100-200 kg/ha azot, 80-100 kg/ha fosfor si 80100 kg/ha potasiu. Acestea se incorporeaza in sol o data cu aratura de toamna, cu exceptia azotatului de amoniu, care se administreaza in trei reprize astfel: 1/3 din doza de toamna, apoi primavara inainte de infloritul pomilor si 1/3 in luna iunie, dupa caderea fiziologica a fructelor. Pe langa ingrasaminte, pe solurile argiloase si acide din zonele deluroase si umede se plica amendamante calcaroase, fata de care caisul reactioneaza destul de bine. Sursa: "Pomii fructiferi. Lucrarile de intretinere a plantatiilor". Autori: Adrian Chira, Lenuta Chira, Florin Mateescu