Dosarul nr.

3-55/25 (2-25104529-02-3-23072025)

ÎNCHEIERE
30 iulie 2025 mun. Chişinău

Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ

Completul de Contencios Administrativ în componența:

Verificînd din oficiu întrunirea condiţiilor pentru admisibilitatea acțiunii în

C O N S T A T Ă:
La 23 iulie 2025 reclamanții Bolea Vasile, Partidul Politic „Renaștere”,
Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic „Victorie”, Partidul Politic Forța
Alternativă și de Salvare a Moldovei s-au adresat cu o acțiune în contencios
administrativ către Comisia Electorală Centrală, cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil –Hotărârea CEC nr. 3670 din 19 iulie 2025 cu
privire la cererea de înregistrare a Blocului electoral „Victorie-Победа” pentru
participare la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 și Obligarea Comisiei
Electorale Centrale de a înregistra Blocul electoral „Victorie-Победа” pentru
participare la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 în baza cererii şi
actelor depuse.
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la 14 iulie 2025, Bolea
Vasile, în calitatea sa de secretar executiv al blocului electoral „Victorie-Победа”
împuternicit prin procesul verbal din 12.07.2025, din numele a patru partide
componente ale blocului electoral a depus la Comisia Electorală Centrală cererea
privind înregistrarea blocului electoral „VICTORIE-ПОБЕДА” pentru participare
la alegerile parlamentare din data de 28.09.2025.
La aceasta cerere au fost anexate toate actele necesare în corespundere cu
prevederile art. 64 din Codul electoral şi pct. 8 din Regulamentul CEC nr.
3592/2025 privind particularităţile constituirii şi înregistrării blocurilor electorale.
 În special, la cerere au fost anexate următoarele acte (Anexa 1):
a) Procesul-verbal al şedinţei Biroului Politic al partidului politic „Şansă”
privind participarea la formarea blocului electoral - 2 file.
b) Procesul-verbal al şedinţei Biroul Permanent Central al partidului politic
„Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei” privind participarea la formarea
blocului electoral - 2 file.
c) Procesul-verbal al şedinţei Biroului Politic al partidului politic
„Renaştere” privind participarea la formarea blocului electoral - 2file.
d) Procesul-verbal al şedinţei Biroului Central al partidului politic
”VICTORIE” privind participarea la formarea blocului electoral - 2 file.
e) Acordul de constituire a blocului electoral, semnat de părţile constituente
ale acestuia - 5 file.
f) Simbolul electoral pe suport electronic şi pe hârtie în alb-negru (cu
descrierea deplină) - 2 file.
g) Extrase din Registrul de stat al persoanelor juridice - 4 file.
h) Lista nominală a membrilor organului responsabil, care au participat la
şedinţa unde s-a luat decizia de a constitui blocul electoral - 4 file.
i) Actele ce confirmă componenţa numerică şi nominală a organului
responsabil - 10 file.
Pe data de 15 iulie 2025 Comisia Electorală Centrală a remis scrisoarea nr.
CEC-8/8039, prin care a solicitat unele clarificări privitor la dosarul depus (Anexa
2).
Prin răspunsurile din data de 16 iulie 2025 şi, respectiv, 18 iulie 2025, la
adresa CEC au fost oferite toate răspunsurile solicitate, cu anexarea unui set de
acte suplimentare 9 (Anexa 3).
Pe data de 19 iulie 2025 Comisia Electorală Centrală a aprobat hotărârea nr.
3670 cu privire la cererea de înregistrare a Blocului electoral „Victorie-Победа,,
pentru participare la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
Conform părţii rezolutive a hotărârii Comisia a hotărât:
Se refuză înregistrarea Blocului electoral „VICTORIE - ПOБEДA”,
solicitată prin cererea înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-
7/20700 din 14 iulie 2025.
Se sesizează Ministerul Justiţiei, în vederea verificării celor descrise în
partea motivată a prezentei hotărâri, privind încadrarea acţiunilor desfăşurate, de
Partidul Politic Partidul „RENAŞTERE”, Partidul Politic Forța de Alternativă şi de
Salvare a Moldovei, Partidul Politic „ŞANSĂ” şi Partidul Politic „VICTORIE” în
prevederile art. 3 alin. (11) Legea nr. 294/2007 privind partidele politice.
Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web
oficială a Comisiei Electorale Centrale şi poate fi contestată în decurs de 3 zile,
fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chişinău (adresa: str.
Teilor, nr. 4. num. Chişinău).
Relevă că, hotărârea motivată a CEC a fost pusă la dispoziţia reclamanţilor
la data de 20 iulie 2025.
Cu privire la respectarea termenului de contestare a actului administrativ
individual, reţine asupra art.209 alin.(1) lit. b) Cod administrativ și prevederilor art.
95 Codul electoral. Acest termen este respectat.
Cu referire la revendicarea încălcării, prin activitatea administrativă, a unui
drept în sensul art. 17 din Codul administrativ, indică reclamanții că, actul
administrativ contestat ca destinatar sunt partidele politice reclamante, a căror
drepturi sunt afectate prin refuzul de a înregistra blocul electoral pentru participare
la procesele electorale, cu încălcarea dreptului fundamental la alegeri libere şi
dreptul de a fi ales. Deasemenea sunt afectate şi drepturile reclamantului Bolea
Vasile ca reprezentant al partidului politic „Renaştere” care, deasemenea, a fost
împuternicit de patru partide să le reprezinte interesele în calitate de secretar
executiv al blocului în toate autorităţile corespunzătoare.
Referitor la respectarea procedurii prealabile, fac reclamanții trimitere la art.
163 lit. c) Codul administrativ și art. 91 alin. (5) Codul electoral. Această
procedură a fost respectată.
Invocă că, considerentele pârâtului care au stat la baza refuzului sunt
următoarele:
a) Neînlăturarea carenţelor semnalate prin adresa CEC din 15.07.2025;
Comisia Electorală Centrală menţionează că reclamanţii nu au reacţionat la
aspectele semnalate de CEC prin adresa din 15 iulie 2025 şi au negat însăşi
existenţa carenţelor fără a se folosi de posibilitatea de a le înlătura (pct. 11 din
hotărârea CEC).
b) Identitatea denumirii blocului cu denumirea altui partid şi ilegalitatea
simbolului electoral (pct. 12 din hotărâre);
Comisia insistă că reclamanţii au încălcat pct. 14 din Regulamentul CEC şi
au aprobat o denumire a blocului („Victorie-Победа”) identică cu denumirea unui
partid component al blocului („Victorie”). Mai menţionează Comisia despre
existenţa unui precedent judiciar pe un caz asemănător din anul 2024. Pârâtul
remarcă că simbolul electoral contravine unei legi care urmează să intre în vigoare
la 01 ianuarie 2026.
c) Succesiunea partidului politic „ŞOR” şi existenţa unor suspiciuni la
careva pericole pentru securitatea naţională.
CEC consideră că implicarea lui Ilan Şor în susţinerea reclamanţilor este în
contradicţie cu hotărârea CC nr. 10 din 19 iunie 2023 prin care a fost declarat
neconstituţional partidul politic „ŞOR”. CEC a venit cu un şir de alegaţii privind
acţiunile partidului politic „ŞOR”, menţiuni care nu au nici o legătură cu procesul
de înregistrare a blocului electoral „Victorie-Победa”. CEC face trimitere la o
scrisoare a SIS privind o acţiune publică din or. Moscova şi eventualul risc de
atentat la securitatea naţională.
Mai mult, CEC face trimitere la recentele modificări la Legea cu privire la
partidele politice cu privire la mecanismul de constatare a calităţii de partid
succesor al unui partid declarat neconstituţional.
În continuare CEC vine cu argumentul că pe rolul instanţelor de judecată se
află cererea de dizolvare a unui partid politic, component al blocului electoral.
La final CEC vine cu nişte alegaţii şi acuzaţii grave şi interpretări de ordin
istoric şi geopolitic, referitor la deportările staliniste, la trupe militare staţionate în
regiunea din stânga Nistrului şi eminentul pericol pentru securitatea naţională şi
integritatea teritorială a RM. CEC a făcut unele trimiteri atât la jurisprudenţa Curţii
Constituţionale cât şi a CEDO.
Comunică că, referitor la neînlăturarea carenţelor semnalate prin adresa CEC
din 15.07.2025 (pct. 11 din hotărâre)
Reclamanții pretind că această alegaţie este falsă în totalitate.
Reclamanţii indică că, prin demersurile din 16.07.2025 şi 18.07.2025 au
răspuns Comisiei, au dat explicaţii la fiecare punct, nu s-au eschivat de răspuns şi
au anexat zeci de file de acte suplimentare care confirmă eliminarea tuturor
carenţelor de ordin tehnic.
Cu privire la denumirea Blocului şi simbolul electoral (pct. 12 din hotărâre).
Comisia insistă că reclamanţii au încălcat pct. 14 din Regulamentul CEC şi au
aprobat o denumire a blocului („Victorie-Победа”) identică cu denumirea unui
partid component al blocului (,,Victorie”). Deasemenea, se face trimitere la un
proces din anul 2024 şi la un proces judiciar asemănător.
Argumentele Comisiei sunt nejustificate şi ilegale, iar legea este aplicată
eronat şi discreţionar. Cu referire la litigiile din anul 2024, menționează despre un
nou proces administrativ, în cadrul unui nou scrutin electoral, diferit de cel din anul
2024, guvernat de alte norme legale şi criterii de admisibilitate.
În acest proces nu poate fi aplicat principiul lucrului judecat, dat fiind că
sunt speţe total diferite, în Republica Moldova deciziile de judecată sunt executorii
pentru părţi, nu constituie izvor de drept şi nu sunt obligatorii pentru terţi.
În acelaşi timp, este necesar de menţionat că referitor la aspectul denumirii
blocului electoral, chiar şi în anul 2024 instanţele de judecată nu au efectuat vreo
analiză detaliată nici din punct de vedere juridic, nici lingvistic sau ştiinţific, or în
acel act contestat erau un şir întreg de obiecţii. În afară de denumire iar instanţa a
dat o apreciere generală doar.
Mai mult ca atât, este foarte importat de menţionat că procesul din 2024 şi
cel din 2025 sunt diferite şi din altă perspectivă. Or alegerile parlamentare, în
raport cu orice referendum sau alegeri prezidenţiale sunt protejate de Convenţia
Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului (art. 3 protocolul I al CEDO).
Consideră reclamanții că, concluziile CEC sunt:
• inexacte factual: denumirea blocului conţine două cuvinte - „Victorie” şi
„Победа” – iar partidul component poartă doar denumirea „Victorie”. Deci, este
prezenţa unei denumiri care diferă cel puţin în proporţie de 50%.
• nefundamentată juridic: CEC nu a prezentat probe lingvistice sau
semantice care să dovedească „identitatea” conform criteriilor prevăzute de
Regulamentul nr. 3592/2025.
Pentru clarificare, în lingvistică, termenul identic desemnează o relaţie de
corespondenţă absolută între două sau mai multe unităţi de limbaj, în sensul că
acestea sunt nediferenţiabile sub aspect formal, structural şi, în anumite contexte,
semantic. Această identitate poate fi realizată la nivel fonetic (sunete identice),
morfologic (forme gramaticale identice), lexical (cuvinte cu formă şi sens identice)
sau textual (enunţuri recurente).
Conform DEX (2009), adjectivul identic este definit ca: „care este exact la
fel cu altul; care nu se deosebeşte prin nimic de altul; egal, acelaşi.” în lingvistica
funcţională. Eugen Coşeriu subliniază că identitatea lingvistică trebuie înţeleasă în
cadrul unei relaţii de echivalenţă completă între forme şi funcţii. Deasemenea,
Ioana Vintilă-Rădulescu face distincţia între identitatea formală şi cea semantică,
indicând că două forme pot fi identice grafic şi fonetic, dar pot avea sensuri diferite
în contexte diferite – ceea ce duce la omonimie, nu la identitate.
Din perspectiva semiotică, denumirea „Victorie - Победа” combină două
semnificanți lingvistici echivalenţi în limbi diferite, ceea ce sugerează intenţia unei
incluziuni lingvistice şi nu o suprapunere formală sau imitativă.
Practica internaţională electorală, inclusiv în jurisprudenţa autorităţilor din
statele membre ale Consiliului Europei, recunoaşte că utilizarea unor termeni
similari în blocuri electorale este permisă atâta timp cât aceasta nu induce în eroare
alegătorul şi nu creează o identitate perfectă cu un alt concurent electoral.
Cu referire la argumentul CEC că în statutul partidului „Victorie” traducerea
în limba rusă este „Победа” nu suportă nicio critică. Denumirea oficială a
partidului este doar cea înscrisă în registrul de stat al persoanelor juridice, conform
extrasului ASP - partidul politic „Victorie”, fără nici o traducere. Statutul
partidului este documentul intern opozabil doar membrilor de partid şi proceselor
interne, nicidecum nu este opozabil terţilor.
Comunică că, în Republica Moldova există zeci de partide cu astfel de
similitudini chiar mai mari şi care corespund cerinţelor legale (ex. Partid Social
Democrat vs Partid Social Democrat European; Partid Liberal vs Partid Liberal
Democrat etc). Mai mult ca atât, Comisia Electorală centrală deja a înregistrat un
bloc electoral (HCEC nr. 3611/2025). Astfel blocul electoral „Alternativa” conţine
un cuvânt din denumirea a cel puţin două partide (Mişcarea Alternativa Naţională
şi Forţa de Alternativă şi Salvare a Moldovei). În aceste cazuri Comisia corect a
apreciat că existenţa unui cuvânt identic din mai multe nu reprezintă denumiri
identice. Consideră că o abordare similară trebuie să fie aplicată şi faţă de cazul
reclamanților.
Chiar dacă, să admită, prin absurd, că CEC ar avea dreptate, condiţia cu
privire la denumire nici nu este prevăzută de Codul electoral. În special de art. 64
care prevede condiţiile de bază privind admisibilitatea înregistrării unui bloc
electoral. Nu contestă dreptul Comisiei de a dezvolta unele norme primare în
vederea unei organizări eficiente a proceselor electorale, dar atunci când organul
electoral adoptă unele norme primare, unele condiţii sub sancţiunea limitării
dreptului fundamental de a fi ales, atunci asemenea norme subordonate legii nu pot
avea prioritate faţă de Constituţie şi o lege organică.
Mai mult ca atât, este necesar de analizat minuţios respectarea principului
proporţionalităţii în raport cu scopul urmărit la restrângerea unui drept
fundamental. Scopul unei asemenea restricţii este doar unul – pentru a nu induce o
eventuală confuzie între alegători dacă ar fi concurenţi electorali cu denumiri
identice). Cu regret CEC a denaturat total acest scop legitim, a interpretat şi aplicat
abuziv, cu dedicaţie aceste eventuale restricţii anume împotriva reclamanţilor, în
condiţiile în care nu există şi nici nu poate exista vreo confuzie pentru alegători.
Consideră că, alegaţiile CEC sunt neconforme cu principiile Comisiei de la
Veneţia, care recomandă ca autorităţile electorale să nu refuze înregistrarea pe
criterii lingvistice sau formale, în lipsa unui risc real şi dovedit de confuzie
electorală (Codul bunelor practici, CDL – AD (2002)023rev).
Prin urmare, reclamanții consideră că, denumirea „Victorie – Победа” nu
este identică cu „Victorie”, nu există şi nici nu poate exista vreo confuzie, restricţia
nu este proporţională scopului urmărit şi total nejustificată legal.
Cu referire la faptul că cuvintele „bloc politic” în simbolul electoral sunt
ilegale. O asemenea abordare efectiv este una arbitrară la capitolul abuz,
absurditate şi nihilism juridic. Simbolul electoral este un element grafic care poate
conţine orice cuvinte sau figuri grafice iar condiţie de bază este să nu fie identic cu
simbolurile altui concurent.
Opinează că, acest aspect este respectat şi simbolul prezentat nu este identic
cu simbolurile altor concurenţi sau partide.
Argumentul CEC că un asemenea simbol contravine Legii nr. 130/2025 care
va intra în vigoare abia la 01 ianuarie 2026 este unul nu doar ilegal dar chiar
neîntemeiat, inclusiv faţă de instanţa de judecată care va fi nevoită să verifice
aceste aberaţii.
În primul rând CEC nu a indicat ce anume este în contradicţie cu o lege care
încă nu a intrat în vigoare. De remarcat că art. II pct. 1 din Legea nr. 130/2025
referitor la modificările la legea partidelor politice (cu privire la blocurile politice)
nu prevede careva restricţii ce ţine de simboluri. În al doilea rând, aceste prevederi
intră în vigoare la 1 ianuarie 2026. Pârâtul ilegal şi abuziv impune argumentul de
nerespectare a unei legi inexistente, fapt care demonstrează rea credinţa şi
părtinirea CEC faţă de reclamanţi.
În acest sens sunt relevante următoarele repere. Pentru a corespunde
criteriilor de claritate şi accesibilitate, norma de drept trebuie să fie formulată cu
suficientă precizie, astfel încît să permită persoanei să decidă asupra conduitei sale
şi să prevadă, în mod rezonabil, în funcţie de circumstanţele cauzei, consecinţele
acestei conduite. În caz contrar persoana poate pretinde că nu-şi cunoaşte
drepturile şi obligaţiile sale.
Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene o normă este accesibilă şi previzibilă
numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită
oricărei persoane să îşi corecteze conduita şi să fie capabilă, cu consiliere adecvată,
să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-o normă.
Accesibilitatea actului normativ priveşte, în principal, aducerea la cunoştinţă
publică a acestuia, care se realizează prin publicarea actelor normative. Pentru ca
un act normativ lato sensu să producă efecte juridice, trebuie să fie cunoscut de
destinatarii săi; efectele actului normativ se produc, prin urmare, după aducerea sa
la cunoştinţa publică şi după intrarea sa în vigoare. În dreptul intern, regulile
privind intrarea în vigoare a actelor normative sunt prevăzute de art. 76 din
Constituţie, precum şi de art.56 din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele
normative. Aceasta are loc, în funcţie de categoria din care face parte actul
normativ în cauză.
Actul normativ trebuie să fie accesibil pentru a permite cetăţeanului să-şi
regleze conduita.
Astfel, în ceea ce priveşte accesibilitatea legii, termenul „lege” trebuie
înţeles în sens material, nu în sensul său formal. Astfel, actele normative care
stabilesc drepturi şi obligaţii pentru părţile interesate ale dosarului de control,
obiectul şi conţinutul controlului, urmau a fi făcute cunoscute publicului (în special
persoanelor supuse controlului), prin unul din mijlocele prevăzute la art.56 al Legii
nr. 100/2017 cu privire la actele normative.
La caz, inserând în actul contestat argumentul că simbolul electoral nu
corespunde cu o lege care va intra în vigoare în viitor CEC a sfidat cu rea credinţă
principiile legalităţii, accesibilităţii şi previzibilităţii legii menţionate supra.
Cu privire la succesiunea blocului cu partidul politic „ŞOR”. CEC consideră
că implicarea lui Ilan Şor în susţinerea reclamanţilor este în contradicţie cu
hotărârea CC nr. 10 din 19 iunie 2023 prin care a fost declarat neconstituţional
partidul politic „ŞOR”. CEC a venit cu un şir de alegaţii privind acţiunile
partidului politic „ŞOR”, menţiuni care nu au nicio legătură cu procesul de
înregistrare a blocului electoral „Victorie-Победа”. CEC face trimitere la o
scrisoare a SIS privind o acţiune publică din or. Moscova şi eventualul risc dc
atentat la securitatea naţională. Aceste concluzii reies doar în urma unui discurs
politic, discurs care este protejat de prevederile art. 10 al CEDO şi art. 32 din
Constituţie - dreptul la libera exprimare.
Careva acte juridice definitive cu privire la încălcarea de către reclamanţi a
anumitor prevederi legale care ar constitui impedimente de a-şi exercita dreptul
fundamental la alegeri nu au fost prezentate.
Mai mult, CEC face trimitere la recentele modificări la legea cu privire la
partidele politice cu privire la mecanismul de constatare a calităţii de partid
succesor al unui partid declarat neconstituţional.
Însuşi pârâtul descrie care este procedura legală pentru a face o astfel de
constatare la pct. 36. Nu este clar pentru cine sunt aceste argumente şi ce urmează
să demonstreze în acest proces administrativ, or nu există nicio decizie a instanţei
de judecată care ar fi constatat calitatea de succesor al unui partid declarat
neconstituţional.
La pct. 38 din actul contestat CEC şi-a arogat exclusiv competenta instanţei
de judecată şi a aplicat ilegal faţă de reclamanţi prevederile de la art. 3 din Legea
cu privire la partide, depăşind grav competenţa legală.
Or, potrivit art. 3 alin. (12) din Legea nr. 294/2007, această constatare poate
fi făcută doar de instanţa de judecată pe baza probelor directe.
Susține că, autoritatea pârâtă (CEC):
• nu este abilitată să stabilească succesiuni politice;
• nu poate refuza înregistrarea în baza unor suspiciuni preluate din sesizări
ale SIS, fără o procedură judiciară.
În cauza Partidul Comuniştilor (Neagu) v. România (2016), CEDO a
subliniat că interzicerea activităţii politice trebuie să fie proporţională şi justificată
prin fapte dovedite.
Prin aceste argumente pârâtul a demonstrat repetat că, contrar misiunii sale
prevăzute la art. 18 Codul electoral, care prevede că CEC trebuie să creeze condiţii
pentru alegeri libere şi corecte, acest organ a făcut totul contrar acestui scop – a
interpretat şi aplicat abuziv legea a demonstrat părtinire, rea credinţă şi a eliminat
un potenţial concurent electoral puternic din alegeri pentru a favoriza alţi
concurenţi electorali.
În continuare CEC vine cu argumentul că pe rolul instanţelor de judecată se
află cererea de dizolvare a unui partid politic, component al blocului electoral.
Acest argument nu suportă nicio critică. Nu există nicio decizie definitivă cu
privire la limitarea sau dizolvarea vreunui partid politic care au semnat acordul de
constituire al blocului electoral. CEC-ul nu este instanţă de judecată şi nu poate
cunoaşte care va fi soluţia instanţei în aceste cazuri. O astfel de argumentare este
contrară spiritului legalităţii, imparţialităţii şi bunei credinţe.
La final CEC vine cu nişte alegaţii care nu doar că nu au nicio tangenţă cu
procesul administrativ iniţiat dar chiar şi-a permis să vină cu unele acuzaţii grave şi
interpretări de ordin istoric şi geopolitic, fapt care depăşeşte grav rolul CEC în
organizarea alegerilor. CEC a făcut unele trimiteri la jurisprudenţa CEDO care este
total inaplicabilă acestei speţe şi este una profund falsă şi manipulatorie.
Reclamanţii resping categoric orice alegaţie cu privire la careva acţiuni
ilegale îndreptate contra intereselor RM. În acordul de constituire al blocului
electoral au fost trasate clar toate principiile de activitate şi ele constau în
următoarele:
a) Restabilirea încrederii cetăţenilor Republicii Moldova în principiile
supremaţiei legii, unui stat de drept, democraţii autentice unde libertatea de opinie,
de întrunire, de asociere şi toate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului
sunt garantate şi respectate;
b) Consolidarea eforturilor tuturor cetăţenilor, aleşilor locali şi altor persoane
interesate în vederea consolidării suveranităţii şi independenţii Republicii Moldova
de orice imixtiune din exterior;
c) Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea dinamică a Republicii Moldova şi
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a cetăţenilor săi, prin construirea relaţiilor
strategice de prietenie cu toţi vecinii săi;
d) Protejarea Patriei noastre Republica Moldova de multiplele provocări şi
ameninţări, promovând în continuare o politică fermă de coeziune socială,
dezvoltare economică, consolidare a suveranităţii, independenţei, neutralităţii şi
integrităţi teritoriale a ţării.
Cu privire la încadrarea juridică a hotărârii CEC, în partea rezolutivă CEC a
menţionat că hotărârea este ghidată de prevederile art. 32, 64 din Codul electoral,
art. 22 din Legea cu privire la partidele politice şi pct. 14 din Regulamentul CEC
privind particularităţile de înregistrare a blocurilor electorale.
În acest sens remarcă repetat că toate prevederile legale menţionate au fost
respectate de către reclamanţi, iar CEC nu a adus niciun argument juridic sau
faptic, care ar permite refuzul înregistrării blocului electoral în contextul normelor
legale aplicate în speţă.
Prin actul administrativ individual defavorabil reclamanţii sunt sancţionaţi
prin refuzul de a participa, în cadrul unui bloc electoral la alegerile parlamentare
din 28 septembrie 2025.
Prin acest act administrativ reclamanţii sunt prejudiciaţi grav, li se încalcă
drepturile fundamentale la alegeri libere, sunt restrânşi în dreptul fundamental de a
fi ales, este restrâns grav dreptul la libera exprimare, sunt discriminaţi în raport cu
alţi potenţiali concurenţi electorali, nu li se asigură condiţii echitabile la o
campanie electorală în conformitate cu principiile constituţionale şi Codul
electoral.
Argumentele CEC menţionate supra sunt ilegale, neîntemeiate, contrare
circumstanţelor de fapt şi de drept şi în totalitate abuzive. Pârâtul a aplicat legea
contrar sensului acesteia, iar unele concluzii în genere nu se bazează pe vreo normă
de drept şi reprezintă doar o opinie arbitrară şi discreţionară a autorităţii publice.
Declară că, autoritatea pârâtă a ignorat poziţia reclamanţilor care a venit cu
explicaţii exhaustive la fiecare obiecţie. CEC a refuzat să motiveze poziţia şi să
vină cu argumente din punct de vedere a legii. CEC a respins argumentele
reclamanţilor prin nişte enunţuri declarative, subiective şi neprobate, interpretări
personale care contravin situaţiei de fapt.
Încălcarea de către CEC a principiilor legale prevăzute de Codul electoral şi
Codul administrativ
Atrag atenţia reclamanții că, Comisia Electorală Centrală, conform art. 18
din Codul electoral are misiunea creării de condiţii optime pentru exercitarea
nestingherită de către cetăţenii Republicii Moldova a dreptului constituţional de a
alege şi de a fi aleşi în cadrul unor alegeri libere şi corecte. Potrivit art. 19 alin. (1)
CEC este obligat să se conducă de principiul imparţialităţii şi neutralităţii politice.
Totodată, fac reclamanții referire la art. art.16 alin. (2), 21, 22 alin. (2), 23 alin. (1),
24 alin. (1), 25, 29, alin. (1)-(3) Codul administrativ. Cu regret, în cazul de faţă
CEC a încălcat toate principiile legale menţionate supra.
Astfel, organul electoral, în procesul adoptării actului administrativ
individual defavorabil contestat a omis unele principii ale examinării oricărei
proceduri în faţa unei autorităţi cu drept de decizie, producătoare de efecte juridice
- principiul disponibilităţii şi principiul egalităţii armelor, fiind elemente esenţiale
al dreptului la un proces echitabil. Or, adoptarea unei hotărâri, fără a se lua în
calcul argumentele prezentate în explicaţiile reclamanţilor, reprezintă un tratament
discriminatoriu, inechitabil.
Autoritatea pârâtă a dat apreciere proprie unei situaţii de fapt care nu este
reglementată. Astfel Comisia a aplicat în privinţa reclamanţilor reguli inexistente,
punând în situaţii total dezavantajoasă şi discriminatorie. Chiar dacă reclamanţii au
prezentat toate actele necesare strict conform prevederilor art. 64 Codul electoral şi
Regulamentul CEC, pârâtul a decis să aplice faţă de reclamanţi alte criterii şi
reguli. Astfel autoritatea pârâtă a sfidat un principiu constituţional al accesibilităţii
şi previzibilităţii legii (art. 23 din Constituţie).
Afirmă reclamanții că, chiar dacă prin actul administrativ unde se manifestă
puterea discreţionară se referă la aspectele care, într-un cadru legal, conferă
autorităţii publice (CEC) o anumită libertate de decizie, acest lucru nu presupune în
nici un caz devierea de la litera legii, or, decizia luată în mod discreţionar, trebuie
să fie una optimă, să corespundă finalităţii actului, sensului legislaţiei în vigoare,
principiilor generale ale dreptului intern şi internaţional, drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului, deci să corespundă scopului urmărit, care alcătuieşte
esenţa „dreptului discreţionar”, a cărui realizare se efectuează cu respectarea
principiilor legalităţii, oportunităţii şi a echităţii. Respectiv, autoritatea pârâtă în
cadrul puterii sale discreţionare, având obligaţia de a explica de ce a adoptat o
anumită conduită din mai multe posibile nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin
în temeiul legii. Or, puterea discreţionară nu trebuie confundată cu posibilitatea de
a acţiona arbitrar sau fără control, cum sc pare că ar sugera-o utilizarea cuvântului
„discreţionar”.
Subsecvent, atunci când decizia administrativă nu respectă limitele
exterioare pe care legea le stabileşte puterii discreţionare a administraţiei, intervine
excesul de putere, motiv pentru care actul de constatare este ilegal.
În speţa descrisă s-au adus exemple şi argumente când unele situaţii similare
au fost tratate total diferit. Atunci când în cauzele care conţin situaţii de fapt
similare şi în care sunt aplicabile aceleaşi dispoziţii legale se adoptă acte de
constatare diferite, chiar opuse, există o activitate administrativă cu standarde
duble, fapt ce afectează în mod considerabil securitatea juridică a relaţiilor sociale.
Cu privire la motivarea actului contestat. Toată aşa zisa motivaţie din actul
contestat sunt unele alegaţii de ordin general, trimiteri la unele hotărâri ale Curţii
Constituţionale, unele decizii CEDO care nu au nicio relevanţă cu procedura
administrativă examinată. Reclamanţii au fost acuzaţi de fapte pe care nu le-au
comis şi fără existenţa vreunei decizii judecătoreşti definitive în acest sens.
Autoritatea pârâtă a interpretat legea într-o formă inadmisibilă, a pus la baza
deciziei sale doar suspiciuni şi dubii care nu au fost şi nici nu pot fi confirmate, au
aplicat norme legale care nu se referă la cererea depusă, sfidând toate pricinile
constituţionale şi legale menţionate supra.
Consideră că, în realitate CEC nu a motivat actul prin trimiteri exacte şi
relevante la cadrul normativ, nu a indicat care norme exacte ale art. 64 Codul
electoral au fost încălcate, fiind un caz clasic de adoptare a unui act lipsit de
motivaţie juridică.
Respectarea de către reclamanţi a procedurii privind înregistrarea blocurilor
electorale. Este necesar de menţionat că procedura de constituire şi înregistrare a
blocurilor electorale este expre prevăzută de art. 64 din Codul electoral. Astfel
pentru a constitui un bloc electoral urmează a fi îndeplinite următoarele cerinţe:
- Consimţimântul a cel puţin două partide aprobat prin proces verbal;
- Aprobarea unui Acord de constituire care va cuprinde:
a) părțile constituante ale blocului electoral;
b) denumirea integrală, denumirea prescurtată a blocului şi, după caz,
simbolul electoral în formă grafică însoţit de descrierea textuală a acestuia;
 c) persoana/organul cu drept de reprezentare şi modalitatea de contact a
acestuia;
d) modalitatea de retragere a uneia dintre părţi din componenţa blocului
electoral şi/sau asocierea cu un alt partid politic;
e) procedura de desemnare a candidatului (candidaţilor)/listei (listelor) de
candidaţi şi, respectiv, cea de modificare a listei (listelor) de candidaţi, după caz,
procedura de constituire a grupului de iniţiativă;
f) modul şi procedura de repartizare a alocaţiilor de la bugetul de stat;
g) modul de rambursare a creditului solicitat şi alocat din bugetul de stat
pentru desfăşurarea campaniei electorale, precum şi a cheltuielilor legate de
organizarea şi desfăşurarea alegerilor în condiţiile art. 51 şi 52;
h) procedura de lichidare (încetare a activităţii) a blocului electoral;
i) după caz, documentele stabilite la art.68 alin.(l);
j) alte prevederi care nu contravin prevederilor prezentului cod.
Potrivit pct. 8 al Regulamentului CEC cu privire la particularităţile
înregistrării blocurilor electorale nr. 3592/2025, Blocul electoral se înregistrează la
Comisia Electorală Centrală în baza următoarelor documente:
8.1 cererea de înregistrare a blocului electoral semnată de către
persoana/organul cu drept de reprezentare, conform anexei nr. 1;
8.2 procesele-verbale sau, după caz, extrasele din procese le-verbale ale
şedinţelor organelor responsabile ale partidelor politice în care este consemnată
decizia acestora de a participa la constituirea blocului electoral;
8.3 acordul de constituire a blocului electoral, semnat de părţile constituente
ale acestuia;
8.4 simbolul electoral în varianta electronică şi pe suport de hârtie;
8.5 extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice;
8.6 lista nominală a membrilor organului responsabil al partidului politic,
care au participai la şedinţa unde s-a luat decizia de a constitui blocul electoral;
8.7 actul ce confirmă componenţa numerică şi nominală a organului
responsabil al partidului politic;
8.8 actul ce confirmă dreptul de utilizare a obiectelor protejate de dreptul de
autor, enumerate în acord sau declaraţia pe propria răspundere privind utilizarea
acestora cu titlu gratuit.
Menționează reclamanții că, toate aceste cerinţe au fost executate în
totalitate.
Prin refuzul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025
reclamanţii sunt limitaţi în drepturi fundamentale, precum dreptul de a alege şi a fi
ales.
Consideră că, a fost încălcat dreptul la libertatea de exprimare și liberă
asociere, făcând referire la HCC 29/2014, întrucât eliminarea a cel puţin patru
partide din procesul electoral şi interzicerea de a forma un bloc electoral comun se
încalcă nu doar dreptul de a fi ales dar şi dreptul de asociere. Astfel se constată
depăşirea cadrului constituţional prevăzut la art. 41 din Constituţie dar şi la art. 11
din CEDO.
Indică că, actul administrativ restrânge unele drepturi fundamentale –
proporţionalitatea sancţiunii. În speţa supusă judecării, autoritatea pârâtă a sfidat
principiile constituţionale cu privire la proporţionalitatea restrângerii unui drept
fundamental şi neafectarea substanţei dreptului. Prin raportare a acestor cerinţe la
cauza dedusă judecăţii, nu încape îndoială că prin sancţiunea dispusă de către
pârât, Hotărârea CEC contestată reprezintă o ingerinţă disproporţionată în
substanţa dreptului de a fi ales, libertatea de opinie si dreptul de asociere drepturi
garantate de legea fundamentală si de Convenţia Europeană.
Reclamanţii atrag atenţia instanţei că situaţia premisă de refuz de înregistrare
a blocului electoral nu are suport factual, reprezentând o distorsionare deliberată a
realităţii, orientate spre hărţuirea unui concurent electoral.
Invocă că, a avut loc și încălcarea art. 38 din Constituţia RM şi jurisprudenţa
relevantă a Curţii Constituţionale a RM. Principiul universalităţii şi egalităţii
dreptului de a fi ales. Hotărârea CC nr. 2 din 10.02.2020, Hotărârea CC nr. 10 din
19.06.2014, Hotărârea CC nr. 27 din 17.11.2015, Hotărârea CC nr. 18 din
04.06.2021, Hotărârea nr. 16 din 3 octombrie 2023, Hotărârea nr. 9 din 26 martie
2024, Hotărârea nr. 18 din 12 octombrie 2023.
Susțin că, CEC nu a făcut o analiză individuală a candidaţilor propuşi de
blocul ,,Victorie-Победа” şi nici nu a dovedit inaptenţa juridică a acestora de a
candida.
Indică că, Curtea Constituțională RM a respins ideea că simplele asocieri
ideologice sau istorice pot justifica interzicerea candidaturii. Or, CEC a operat cu:
• presupuneri de afiliere ideologică;
• lipsa oricărei decizii judecătoreşti privind vinovăţia candidaţilor.
Totodată, se invocă încălcarea Codului bunelor practici în materie electorală
al Comisiei de la Veneţia.
Pe motivele expuse, solicită reclamantul Bolea Vasile, Partidul Politic
„Renaștere”, Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic „Victorie”, Partidul Politic
Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei admiterea cererii de chemare în
judecată.
La 30 iulie 2025 Comisia Electorală Centrală a depus referință asupra cererii
de chemare în judecată depusă Bolea Vasile, Partidul Politic „Renaștere”, Partidul
Politic „Șansă”, Partidul Politic „Victorie”, Partidul Politic Forța Alternativă și de
Salvare a Moldovei, prin care a solicitat declararea inadmisibilității acțiunii în
temeiul prevederilor art. 207 alin. (2) lit. d) și e) Codul administrativ, sau
respingerea acțiunii.
 Studiind materialele dosarului și înscrisurile probatorii administrate,
Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Curții
de Apel Centru concluzionează că acțiunea nu întrunește condițiile de
admisibilitate ce țin de respectarea termenului de depunere – motiv din care
urmează a fi declarată inadmisibilă, invocându-se următoarele considerente.
Potrivit art. 10 Codul administrativ, (1) Actul administrativ individual este
orice dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică
pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul
de a produce nemijlocit efecte juridice, prin naşterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice de drept public.
Potrivit art. 20 Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se
încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi
revendicat printr-o acţiune în contencios administrativ, cu privire la care decid
instanţele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios
administrativ, conform prezentului cod.
Potrivit art. 39 Codul administrativ, (1) Controlul judecătoresc al activităţii
administrative este garantat şi nu poate fi îngrădit. (2) Orice persoană care
revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin
nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanţei de judecată
competente.
Potrivit art. 189 Codul administrativ, (1) Orice persoană care revendică
încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorităţi publice
poate înainta o acţiune în contencios administrativ.
Potrivit art. 191 Codul administrativ, (1) Cu excepţia cazurilor prevăzute la
alin.(2) şi (3), judecătoriile soluţionează în fond toate acţiunile în contencios
administrativ. (2) Curţile de apel soluţionează în primă instanţă acţiunile în
contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se
supun controlului de constituţionalitate. (3) Curtea de apel Chişinău soluţionează în
primă instanţă acţiunile în contencios administrativ împotriva actelor emise de
Banca Naţională a Moldovei, precum şi acţiunile în contencios administrativ
atribuite în competenţa sa prin Codul electoral. (4) Curţile de apel soluţionează şi
cererile de apel împotriva hotărîrilor şi recursurile împotriva încheierilor emise de
judecătorii.
Potrivit art. 91 alin. (5) Cod electoral, acţiunile în contencios administrativ
privind legalitatea deciziilor organelor electorale emise în conformitate cu
prevederile art.68 alin.(51), a hotărârilor Comisiei Electorale Centrale şi a deciziilor
Consiliului Audiovizualului care au tangenţă cu reflectarea alegerilor, precum şi
cele privind acţiunile/inacţiunile acestora se depun, fără respectarea procedurii
prealabile, la Curtea de Apel Chişinău.
 Potrivit art. 219 alin. (1) Codul administrativ, instanţa de judecată este
obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal
admisibile, nefiind legată nici de declaraţiile făcute, nici de cererile de solicitare a
probelor înaintate de participanţi.
Potrivit art. 207 Codul administrativ, (1) Instanţa verifică din oficiu dacă sînt
întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ.
Dacă este inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin
încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
(2) Acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special
cînd: d) acţiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.209.
Potrivit art. 209 Codul administrativ, (1) Acţiunea în contestare şi acţiunea
în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.
Acest termen începe să curgă de la: b) data comunicării sau notificării actului
administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă.
Potrivit art. 2 Codul administrativ, (2) Anumite aspecte ce ţin de activitatea
administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin
norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă
această reglementare este absolut necesară şi nu contravine principiilor prezentului
cod.
În temeiul art. 95 Codul electoral, (1) În perioada electorală, termenul
general de depunere a contestaţiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu
ziua următoare zilei în care a fost săvârşită acţiunea, a fost identificată inacţiunea
sau a fost adoptată hotărârea.
(2) În cazurile prevăzute de prezentul cod sau de alte acte normative, contestaţiile
nu se pot depune mai târziu de ziua alegerilor sau de o altă dată (circumstanţă)
determinată sau determinabilă.
(3) În caz de divergenţă între reglementările prezentului cod şi ale altor acte
normative, în partea ce ţine de termenele de depunere a contestaţiilor în perioada
electorală, se vor aplica dispoziţiile prezentului cod.
(8) Înaintarea acţiunilor în contencios administrativ, precum şi exercitarea
căilor de atac împotriva actelor judecătoreşti se efectuează în termenul stabilit la
alin.(1).
(11) Depunerea contestaţiilor nu suspendă executarea actelor emise de organele
electorale sau de alte autorităţi competente, dacă actele administrative în domeniul
electoral nu prevăd altfel ori autoritatea sau, după caz, instanţa de judecată nu a
dispus suspendarea executării actelor contestate în condiţiile Codului administrativ.
În conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. (2), (4) Codul electoral, (2) La
calcularea termenelor pentru efectuarea procedurilor şi acţiunilor electorale se
includ şi zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum şi cele declarate de odihnă,
conform Codului muncii.
 (4) În scopul aplicării uniforme a prevederilor aferente calculării termenelor
conform prezentului cod, pentru organizarea şi desfăşurarea oricărui tip de alegeri,
Comisia Electorală Centrală aprobă Programul calendaristic al acţiunilor
electorale, prin care se stabilesc termenele exprimate în zile calendaristice pentru
realizarea acestora.
După cum rezultă din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3601 din
18.06.2025, cu privire la aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea
acțiunilor de organizare şi desfășurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie
2025, în scopul punerii în aplicare a Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova
nr. 77 din 17 aprilie 2025 și în temeiul art. 27 lit. b), 28 și 32 din Codul electoral
nr. 325/2022, s-a aprobat Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de
organizare şi desfășurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.
Potrivit Programului Calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare
şi desfășurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Anexă la
hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3601 din 18 iunie 2025, perioada
electorală a început la 14 iulie 2025.
Prin urmare, legea clar și cert stabilește că în perioada electorală, termenul
general de depunere a contestaţiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu
ziua următoare zilei în care a fost săvârşită acţiunea, a fost identificată inacţiunea
sau a fost adoptată hotărârea.
Totodată, Completul specializat reamintește că respectarea de către părţi a
termenilor legali constituie o obligare pozitivă a părţilor şi are menirea asigurării
bunei funcţionări a justiţiei.
Cu raportare la speța în cauză, instanța de judecată atestă că, reclamanții
Bolea Vasile, Partidul Politic „Renaștere”, Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic
„Victorie”, Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei contestă
Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3670 din 19 iulie 2025, cu privire la
cererea de înregistrare a Blocului electoral „VICTORIE-ПОБЕДА” pentru
participare la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, prin care s-a hotărât:
1. Se refuză înregistrarea Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА”,
solicitată prin cererea înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-
7/20700 din 14 iulie 2025.
2. Se sesizează Ministerul Justiției în vederea verificării celor descrise în
partea motivată a prezentei hotărâri, privind încadrarea acțiunilor desfășurate de
Partidul Politic Partidul „RENAŞTERE”, Partidul Politic Forța de Alternativă şi de
Salvare a Moldovei, Partidul Politic „ŞANSĂ” și Partidul Politic „VICTORIE” în
prevederile art. 3 alin. (11) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice.
Totodată, Comisia Electorală Centrală în hotărârea adoptată din 19 iulie
2025, a indicat calea de atac al actului administrativ – care poate fi contestat în
decurs de 3 zile, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău
(Centru).
Respectiv, fiind în perioada electorală din 14.07.2025, hotărîrea fiind emisă
la 19.07.2025, ținînd cont de norma art.95 Cod Electoral RM, termenul de
contestare de 3 zile urmează a fi calculat începînd cu ziua următoare a zilei în care
a fost adoptată hotărîrea, adică începînd cu 20 iulie 2025 și ultima zi de depunere
expira la data 22 iulie 2025 inclusiv.
Deopotrivă cu faptul că data de 20 iulie 2025 a fost zi de odihnă, zi de
duminică, dispozițiile art. 12 alin. (2), (4) Codul electoral, expres stabilesc că, la
calcularea termenelor pentru efectuarea procedurilor şi acţiunilor electorale se
includ şi zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum şi cele declarate de odihnă,
conform Codului muncii.
Reclamanții Bolea Vasile, Partidul Politic „Renaștere”, Partidul Politic
„Șansă”, Partidul Politic „Victorie”, Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare
a Moldovei pretind asupra faptului că hotărârea Hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr. 3670 din 19 iulie 2025 le-a fost comunicată la 20 iulie 2025, iar în
acest sens reclamanții consideră că s-au încadrat în termenul legal de depunere al
acțiunii în contencios administrativ.
Instanța de judecată apreciază critic această alegație, întrucât Codul
electoral, ținînd cont de perioada electorală, operează cu termeni de atac speciali,
iar în cazul perioadei electorale, care a început la 14 iulie 2025, termenul cu privire
la depunerea acțiunii în contencios administrativ se calculează din data adoptării
hotărârii organului electoral și nicidecum acest termen nu este influențat de data
recepționării actului administrativ individual.
Dealtfel, se va menționa că și hotărîrea contestată a fost emisă și publicată pe
portalul autorității la aceeași dată 19.07.2025, iar din textul referinței pârâtului
rezultă că reprezentanții reclamanților personal au fost prezenți în cadrul ședinței
din 19 iulie 2025, atunci când s-a soluționat chestiunea cu privire la cererea
reclamanților nr. CEC-7/20700 din 14 iulie 2025.
Prin urmare, în aceste condiții, Completul specializat evidențiază că
autoritatea publică pârâtă, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr.
3670 la 19 iulie 2025, iar prin prisma prevederilor art. 95 alin. (1) Codul electoral,
termenul general de depunere a contestaţiilor este de 3 zile, care se calculează
începând cu ziua următoare zilei în care a fost adoptată hotărârea, corespunzător,
începînd cu data de 20 iulie 2025 și termenul limită în care reclamanții erau în
drept de a revendica încălcarea prin activitatea administrativă al autorității publice
s-a împlinit la data de 22 iulie 2025 inclusiv și acest termen nicidecum nu poate fi
raportat la momentul în care Bolea Vasile, Partidul Politic „Renaștere”, Partidul
Politic „Șansă”, Partidul Politic „Victorie”, Partidul Politic Forța Alternativă și de
Salvare a Moldovei pretind că au recepționat actul administrativ – 20 iulie 2025.
 Colegiul specializat consideră necesar de accentuat faptul că, în conformitate
cu dispozițiile art. 12 alin. (2), (4) Codul electoral, (2) La calcularea termenelor
pentru efectuarea procedurilor şi acţiunilor electorale se includ şi zilele de
sărbătoare nelucrătoare, precum şi cele declarate de odihnă, conform Codului
muncii. Astfel, data de 20 iulie 2025 urmează a fi inclusă în calculul termenului de
contestare, dat fiind că legea într-o manieră certă și clară prevede acest fapt.
Prin urmare, depunerea acțiunii în contencios administrativ la 23 iulie 2025,
denotă omiterea termenului de adresare în instanța de judecată, stabilit expres de
Codul electoral.
În temeiul art. 65 alin. alin. (1), (2) Codul administrativ, (1) Dacă o
persoană, din motive independente de voinţa ei, nu a putut respecta un termen
legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal
sau împuternicit se atribuie reprezentatului.
(2) Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la
înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe
care aceasta se întemeiază şi, suplimentar, se recuperează acţiunile omise.
În conformitate cu art. 210 Codul administrativ, (1) Prevederile art.65
alin.(1)–(3) şi (5) se aplică corespunzător şi pentru decizia cu privire la cererea de
repunere în termen.
(2) Încheierea judecătorească prin care este respinsă cererea de repunere în
termen poate fi contestată cu recurs. Încheierea judecătorească de repunere în
termen poate fi contestată doar odată cu fondul.
Totodată, Completul specializat a reținut și faptul că reclamanții Bolea
Vasile, Partidul Politic „Renaștere”, Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic
„Victorie”, Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei nu au
solicitat repunerea în termen al acțiunii şi nici nu au invocat careva argumente ce
ar justifica omiterea termenului. În acelaşi context, se va reține că, omisiunea de a
formula şi a depune acțiune în instanța de judecată în conformitate cu rigorile Legii
şi în termenul stabilit, este imputabilă exclusiv reclamanților.
Astfel, depășirea termenului de adresare cu acțiune în contencios
administrativ, precum și efectele unei asemenea depășiri reprezintă sancțiunea
civilă aplicată reclamanților pentru nevalorificarea drepturilor sale în interiorul
termenului legal.
Instanța remarcă că, termenele de prescripție se referă la termenele de
apărare a drepturilor şi a intereselor protejate de lege. Din această perspectivă ele
sunt abordate ca intervale de timp conferite pentru adresarea în instanţa de judecată
cu cereri de apărare sau exercitare forțată a drepturilor sau a intereselor legitime ale
persoanelor ce sesizează instanța. Stabilirea termenelor de prescripție este
îndreptată spre asigurarea funcționării normale a circuitului de drept. Scopul
acestei instituții juridice rezidă în menținerea stabilității ordinii de drept – status
quo.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că dreptul la un proces
echitabil în fața unui tribunal, garantat prin articolul 6 din Convenție, trebuie să fie
interpretat în lumina preambulului Convenției, care enunță preeminența dreptului
ca element al patrimoniului comun al Statelor contractante. Unul din elementele
fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securităţii raporturilor
juridice. Curtea a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile şi termenele
ce trebuie respectate pentru a promova o acțiune/cale de atac urmărește să asigure
o bună administrare a justiției şi, în particular, să respecte principiul securităţii
juridice şi că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste
reguli să fie aplicate.
Prin urmare, având în vedere că reclamanții nu au respectat termenul în
interiorul căruia urmau să-și revendice dreptul presupus încălcat, Completul
judiciar consideră că acțiunea înaintată, urmează a fi declarată inadmisibilă.
Or, conform art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanţii la procedura
administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să îşi exercite
drepturile şi să îşi îndeplinească obligaţiile cu bună-credinţă, fără a încălca
drepturile procesuale ale altor participanţi.
Buna credinţă prezumă că partea este obligată la intervale rezonabile de timp
să manifeste diligenţă şi să respecte termenele prevăzute de lege.
Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al
Curții de Apel Centru reiterează că, accesul la justiție poate fi limitat, în special
prin instituirea condițiilor de admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o
anumită marjă de apreciere. Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim,
asigurându-se o proporţionalitate între interesul persoanei şi scopul legitim urmărit
(Guerin contra Franţei, 29 iulie 1998, § 37).
Prin urmare, din moment ce Completul specializat a constatat omiterea de
către reclamanții Bolea Vasile, Partidul Politic „Renaștere”, Partidul Politic
„Șansă”, Partidul Politic „Victorie”, Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare
a Moldovei al termenului privind contestarea actului administrativ, instanța nu
urmează să purceadă la cercetarea cerințelor de fond al reclamanților cu privire la
anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3670 din 19 iulie 2025 cu
privire la cererea de înregistrare a Blocului electoral „Victorie-Победа” pentru
participare la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
În lumina celor expuse, instanța de judecată concluzionează despre faptul că
acțiunea în contencios administrativ înaintată la cererea de chemare în judecată
înaintată de Bolea Vasile, Partidul Politic „Renaștere”, Partidul Politic „Șansă”,
Partidul Politic „Victorie”, Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare a
Moldovei către Consiliul Audiovizualului, cu privire la contestarea actului
administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil, urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2)
lit. d) Cod administrativ.
În conformitate cu prevederile art. art. 207 alin. (2) lit. d) Cod administrativ,
art. 95 alin. (8) Cod electoral și art. 269-270 CPC, Completul de Contencios
Administrativ al Curţii de Apel Centru –
DISPUNE:
Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Bolea Vasile, Partidul Politic „Renaștere”, Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic
„Victorie”, Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei către
Comisia Electorală Centrală, cu privire la contestarea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil, pe motiv că acţiunea a fost depusă cu omiterea termenului prevăzut de
lege.
Se explică reclamanților Bolea Vasile, Partidul Politic „Renaștere”, Partidul
Politic „Șansă”, Partidul Politic „Victorie”, Partidul Politic Forța Alternativă și de
Salvare a Moldovei că, în conformitate cu prevederile art.207 alin. (3) Cod
administrativ, declararea acţiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la
alin.(2) lit.a)–e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi
reclamant cu aceeaşi acţiune.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen
de 3 zile de la notificare.

Președintele completului,
Judecătorul Sîrbu Victoria

Judecătorii Bagrin Lucia

Cașcaval Andrei