Scribd
Încărcați
4 vizualizări1 pagină

Scherzo

Scherzo este un termen de origine italiană care se referă la o piesă muzicală capricioasă, având un caracter antrenant. Deși a fost cunoscut încă din secolul XVI, Beethoven a extins semnificativ forma și conținutul său, înlocuind menuetul cu scherzo în simfonii. Scherzo-ul poate varia în măsură și formă, incluzând lucrări celebre de compozitori precum Chopin, Ceaikovski și Berlioz.

Încărcat de

Anda Turcu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
4 vizualizări1 pagină

Scherzo

Scherzo este un termen de origine italiană care se referă la o piesă muzicală capricioasă, având un caracter antrenant. Deși a fost cunoscut încă din secolul XVI, Beethoven a extins semnificativ forma și conținutul său, înlocuind menuetul cu scherzo în simfonii. Scherzo-ul poate varia în măsură și formă, incluzând lucrări celebre de compozitori precum Chopin, Ceaikovski și Berlioz.

Încărcat de

Anda Turcu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Scherzo

- cuvant de origina it ce inseamna “gluma”


- prin scherzo se intelege o piesa muzicala cu un caracter capricios, definind o atmosfera
antrenanta printr-un ritm si o culoare armonica stralucitoare
- cunoscut inca din sec XVI ca piesa vocala el devine un secol mai tarziu un gen specific muzicii
instrumentale.
- desi meritul principal in largirea si dezvoltarea continutului si al formei ii revine lui Beethoven
trebuie sa amintim ca in forma sa mai simpla a fost introdus de Johann Sebastian Bach in
PartidaIII in la minor pt pian, in cvartetele op 33 de Haydn (nr 2-6)
- pana la aparitia celei de a doua simfonii de Beethoven (in care inlocuieste menuetul cu
scherzo) toti compozitorii compuneau pt partea a doua sau a treia a unei sonate sau simfonii
un menuet. Acest lucru a constituit un moment de cotitura. Menuetul nu putea reda decat
nuante emotionale determinate de continutul sau melodios, curgator galant, scherzo in
schimb si-a largit deapazonul sferei sale emotionale de la gluma si voie buna pana la
involburate si agitate expresii dramatice (Ex. Scherzo din Simfonia a X-a de Dmitri Sostakovici
- menuetul se scria numai in masura de ¾ cu o forma si structura specifica: tripartita compusa,
B-ul fiind un trio dupa care se relua prima sectiune
- in scherzo au fost preluate aceste caracteristici dar au fost imbogatie prin faptul ca masura de
¾ nu mai este obligatory. Exista scherzo-uri scrise in 2/2, 6/8. iar forma poate fi si rondo.
- Beethoven in simfonia a noua adduce o forma cu totul originala prin faptul ca diviziunile
extreme ale formei tripartite compuse (ABA) au ca structura o forma de sonata.
- ca si menuetul scherzo adduce ca parte mediana, pentru contrast, trioul dar acest lucru nu
este obligatoriu
- Robert Schumann a a incercat sa aduca elemente noi in scherzo (Simf 1 si 2) introducand 2
triouri pt a apropia forma scherzo de un rondo
- multi compozitori au realizat scherzo-uri ca piese instrumentale sau orchestrale de sine
statatoare sau in cadrul unor lucrari mai complexe.
- Ex.: partea a III-a din simfonia a sasea de Ceaikovshi unde scherzo se imbina cu elemente de
mars
- Allegro din partea a V-a a Simfoniei fantastice de Hector Berlioz
- cele 4 Scherzo-uri pt pian de Fr. Chopin
- poemul simfonic Ucenicul vrajitor de Paul Dukas este un amplu scherzo
- partea a III-a din SImfonia op17 in Do major de Mihail Jora
- Scherzo pt orch. de Dimitrie Cuclin, etc
-
-

S-ar putea să vă placă și