Ingrijirea pacientilor in astm bronsic

Definitie:Astmul bronsic este o criza de dispnee paroxistica expiratorie provocate de un

[Link] este datorat contractiilor musculaturii mucoasei bronsice si
hipersecretiei bronsice.

Acestea duc la obstructia bronsica ce opreste eliminarea aerului in expir.

Etiologie: 1. Factori alergici(factori predispozanti):

-praf,puf,polen,subst chimice

- alergeni alimentari,carne,capsuni,kiwi

-alergeni medicamentosi(Penicilina)

-detergenti,sapunurile,miros de tei

2. Factori infectiosi:

-bronsite cronice

-sinuzite

-rinite

[Link] declansatori(factori determinanti):

-frig,ceata,umezeala,fumat,efort fizic,trecerea brusca de la aer cald la

rece si invers,factori emotionali.

Simptomatologie:-debutul este brusc,mai ales noaptea,fiind precedat de o criza

prodomala(aura)

-prodoma consta in stranut,rinoree(hipersecretie nazala),tuse

uscata,lacrimare prurit al ploapelor.

Criza de astm bronsic se caracterizeaza prin:

-dispnee expiratorie cu expir prelungit,suierator,bradipnee

-tuse urmata de expectoriatie musoaca filanta eliberatoare

 -bol sta in ortopnee(sprijinit la marginea patului cu mainile sprijinite pe pat si cu
capul in hiperextensie)

-anxietate,faciesul exprima spaima si sete de aer:ochii injectati exoftalmici,nari

dilatate,jugulare turgescente

-tegumente palide,cenusii cu transpiratii reci,bradicardie.

-hipersonoritate pulmonara,murmur vezicular diminuat,raluri sibilante si ronflante.

-criza dureaza intre 15min si 3 ore si se termina brusc cu eliminarea unei spute
vascoase,gri albicioasa,perlata.

Diagnostic diferential:

-ast cardiac=dispneea este expiratorie cu polipnee,tahicardie.

-edemul pulmonar acut=prezinta cianoza,expectoratia e spumata,rozata

-starea de rau astmatic=crize prelungite violente cu durata de peste 24 h cu

asfixie,polipnee fara expectoratie

Conduita de urgenta:

-se aseaza pac in pozitie sezand,sprijinit,comod

-se sterge de transpiratii

-pana la venirea medicului care e chemat de urgenta se administreaza bolnavului

urmatoarele:

-antispastice (no-spa)

-bronhodilatatoare(miofilin iv)

-simpaticomimetice(sub forma de inhalatii sau sub forma de spray-

ALUPENT,BEROTEC),pastile de efedrina .

Conduita la spital:

-se continua administrarea de miofilin(iv,lent 5-10 min)

-se administreaza oxigen 6-8 L /min umidificat prin balbotare prin sonda nazala
-se administreaza cortizon HHC ( cand criza nu cedeaza la miofilin)

-se continua administrarea de simpaticomimetice sub forma de inhalatii

-se monitorizeaza functiile vitale

-se acorda suport psihic pacientului

-pacientul este ajutat in satisfacerea nevoilor fundamentale.

;
 Ingrijirea pacientului in hemop2zie

De5ni2e: este hemoragia exteriorizata provenita din caile respiratorii

E2ologie:-TBC

-bronsita cronica

-cancer bronho pulmonar

-stenoza mitrala sau staza cardiaca

-anevrismul aor2c(prin erodarea unei bronhii)

-trauma2sme toracice si pulmonare

-afec2uni cardio vasculare

-intoxica2i

Semne si simptome:

-senza2e de gadilare a laringelui

-caldura retrosternala

-gust de sange in gura

-tuse irita2va care expulzeaza sangele ,care are aspect rosu aprins,aerat,spumos,uneori
amestecat cu mucus sau secre2i muco-purulente

In hemoragiile medii si masive bolnavul este palid,anxios,transpirat,tahicardie si

tahipnee,hipoTA

Diagnos/c diferen/al:

-se face cu hematemeza,epixtazis,gingivoragii

-spre deosebire de hemop2zie,hematemeza este precedata si inso2ta de greturi si survine

la pacien2i cu antecedente gastrice

-sangele din hematemeza este negru,macerat amestecat cu resturi alimentare(aspect de zat

de cafea) iar hemoragia se opreste brusc.

Conduita de urgenta:

-orice hemop2zie este o urgenta chiar si in can2tate redusa deoarece in orice moment
evolu2a poate lua aspect grav si foarte grav.
-repaus la pat,semisezand in camera aerisita cu temperatura de 18-20 grade

-repaus vocal absolut

-se invata pacientul sa respire lent si profund pe nas

-punga cu gheata pe regiunea retrosternala sau pe zona de unde se s2e ca sangereaza (efect
vasoconstrictor)

-se administreaza lichide reci;cu gheata in can2ta2 mici si repetate

-se supravegheaza func2ei vitale

-in hemop2ziile abundente (stenoza mitrala)se face ligatura celor 4 membre(cate 3

alterna2v)2mp de 20-30 minute ptr a diminua circula2a de intoarcere. Degarotarea se va
face progresiv, lent si alterna2v ptr a nu mari brusc circula2a de intoarcere spre inima.

-se dau solu2i hipertonice glucoza 10-20% ( 40-50 mI) in lipsa o lingura de sare la un paher
cu apa , peroral

-se administreaza hemosta2ce (Vit K ,Etamsilat,Ca,Vit C)

-se combate tusea cu an2tusive(Codeina la tuseneproduc2va), Tusin, ACC, Mucosolvant,

Bromhexim

-se mobilizeaza minim bolnavul

Conduita in spital:

-se con2nua perfuziile cu sol hipertone(Glucoza 33%,10%)hemosta2c+trat e2ologic

-se recolteaza analize Rh ,sange,Hlg ,glicemie

-se administreaza sange izogrup, izoRh,proaspat in can2ta2 mici(trombocite sau plasma)

-nu se administreaza preparate mor5nice (dau pareza bronsica si reten2a sangelui in

bronhii)

-bolnavul va sta in repaus la pat cu mobilizare minima

-va 5i servit la pat cu plosca sau urinar

-se asigura igiena bolnavului

-la spital se poate efectua manevre ca:

*producerea ar25ciala de em5zem subacut(prin aducerea a 400-600 ml aer sau

oxigen cu o seringa)
 *producerea de pneumoperitoneu (sunt introdusi in cavitatea peritoneala 500-
1000cmᶟ, aer cu aparatul de pneumotorax)

*producerea de pneumotorax ar25cial hemosta2c (de partea plamanului afectat

se introduc 500-700 cmᶟ aer cu aparatul de pneumotorax_

*sangerare in 400-500 ml in stenoza mitrala

*in func2e de e2ologie se indica tratament chirurgical de urgenta,trauma2sme

toraco- pulmonare,eroziuni arteriale,cancer bronsic,chist hida2c,TBC,varice bronsice)
 Ingrijirile in edem pulmonar acut(EPA)

Definitie:survine prin inundarea brutala a alveolelor pulmonare de catre un transudat sanghinolent

necoagulabil din capilarele pulmonare,datorita cresterii presiunii sangelui in capilarele venoase
pulmonare sau datorita cresterii permeabilitatii membranei alveolo pulmonare.

Etiologie:-EPA se imparte in:

[Link] cardiogen(hemodinamic)apare in:-insuficienta ventriculara stanga

-IMA

-cardiopatie ischemica

-cardiopatii valvulare

-tulb de ritm paroxistice

2. EPA lezional: =Cl,benzen,CO ,

=infectii pulmonare=gripa,pneumonii

=cauze neurologice=traumatisme,abces cerebral,encefalite acute

=crize iatrogene=hipervolemie prin incarcarea sist vascular prin perfuzii, transfuzii

=EPA la incecati

= EPA in uremie

= EPA in bronhoalveolita de deglutitie la copii, etilici,comatosi

Simptomatologie:-se instaleaza de cele mai multe ori in toiul noptii(EPA cardiogen)

-apare dispneea intensa severa,survenita brusc

-respiratie polipneica si zgomotoasa

-sete de are ,otopnee,anxietate severa,tuse uscata in prima faza apoi cu sputa

spumoasa, rozata, aerata.

-transpiratii,cianoza,turgescenta jugularelor de la baza gatului

-raluri subcrepitante,tahicardie’

-TA poate fii crescuta,scazuta sau crescuta,

In EPA lezional pot aparea febra,tuse cu expectorat ,muco=purulenta ,dureri toracice

Conduita de urgenta:

-pozitie sezand a pac cu gambele atarnate

-permeabilitatea cailor respiratorii prin aspirarea secretiilor

-aplicarea garoului la radacina celor 3 membre fara a comprima arterele din 10-10 min unul din garou
se aplica la al 4 [Link] garoului se face progresiv,metoda scade circulatia de intoarcere si
contribuie la descongestionarea circulatiei pulmonare

-oxigenoterapia ,oxigen umidificat prin barbotaj cu 2/3 cu apa distilata +1/3 alcool

-aerosoli cu bronhodilatatoare

-la nevoie se face intubatie oro-traheala si inspiratie artificiala

Conduita de urgenta

EPA cardiogen:

TA normala sau crescuta:=diuretice,hipotensoare

=sangerare 300-500 ml sange

=ventilatie mecanica

=intubatie oro-traheala

=Digitalice:deslanozid, digoxina

= nitritii nitroglicerina1-4 pastile sublingual

TA scazuta:=se aseaza bol in DD,nu se adm hipotensoare,nu se face emisie de sange nu se adm
morfina

EPA lezional:

EPA din intoxicatii:-scoaterea bol din mediul toxic

-adm de antidot

-ventilatie mecanica

EPA de origine infectioasa:

 -se adm corticoterapie HHC ,antibiotice,tonicocardiace,oxigenpterapia

-emisie de sange 300-500 ml

- este contrainticata morfina

EPA de cauze neurologice –se adm diuretice osmotice:Manitol,Furosemid

=emisie de sange 300-500 ml

=tratament etiologic

- este contraindicata morfina

EPA la inecati :

-intubatie oro-traheala

-aspiratie bronsica

- la inecatii cu apa dulce: emisie de sange 300-500 ml , diuretice

-ventilatie mecanica

-oxigenoterapie 10-12l/min

-la inecati in apa sarata ,se corecteaza hipovolemia cu dextran 70%

EPA la uremici:

-oxigen

-aerosoli

-aplicare de garouri la radacina membrelor

-epuratie etrarenala(hemodializa)

EPA in bronhoalveolite de deglutitie:

-repsiratie asistata
 Ingrijirea pacientului in IMA

Definitie:IMA etse o zona de necroza ischemica in miocard produsa prin obstructia unei
ramuri coronariene.

Etiologie:-ateroscleroza coronariana in 90-95% din cazuri

-embolii coronariene

-anomalii congenitale

-stenoza mitrala sau aortica

-consum de contraceptive,fumat,DZ,HTA

Factori de risc( favorizanti) :-sedentarism,obezitatea,fumatul,stresul,varsta, HTA, DZ

Factori declansatori:efort,emotii,frig,mese copioase,pneumonii severe la batrani.

Simptomatologie:

-durere=retrosternala sau recordiala

=variaza de la bol la altul-o senzatie de gheara,corset de fier care impiedica respiratia

-senzatie de arsura

-durerea iradiaza in umar,in bratul stang,regiunea cervicala

in mandibula,epigastru, coate,pumn,hipocondru drept sau stang,brate ,antebrate.

-durata durerii poate fii de la cateva minute pana la 30

min,chiar ore,nu cedeaza la nitriti ,apare in repaus si deter agitatia bol

-durerea este insotita de anxietate severa,senzatia de moarte iminenta, transpiratii, adinamie,

greturi, varsaturi ameteli,astenie,distenie abdominala.

-hipoTA=poate sa apara imediat sau la cateva ore fiind precedata de o usoara crestere a TA

=cand TA scade brusc exista pericolul aparitiei socului cardiogen

=hipo TA e insotita de tahicardie

-febra=absenta la inceput,apare la 12-24h de la debut (in jur de 38 grade)

Alte semne:-paloare,tegumente reci si umede,oligurie severa,alterarea st generale,tulburari de

ritm.

De retinut:debut atipic,frecvent la varstnici,debut nedureros mascat de unele din simptome si

semne mentionate anterior.

Conduita de urgenta:
-se aseaza bol in DD si se interzice orice miscare ptr prevenirea mortii subite

-se linisteste pac cu psihoterapie

-se calmeaza durerea cu Mialgin,Morfina IM sau IV la indicatia medicului(derivati de opiu)

-se face permeabilitatea cailor respiratorii si se aspira secretiile

-se instituie perfuzie cu sol izotone

-se adm cortizon in caz de hipoTA

-se adm xilina de uz cardiologic in caz de aritmii si se transporta de urgenta la spital in ATI
ptr coronarieni

Conduita la spital:

1. Instalarea bolnavului in pat

--se asigura un climat adecvat cu temperaturi si umiditate optima

-se transporta intr un pat cu cat mai putine eforturi din partea acestuia

-sunt interzise vizitele,stresul si zgomotele se monitorizeaza bol

2. aplicarea in continuare a masurilor de prim ajutor

-se continua calmarea durerii cu derivati de opiacee sau amestecuri litice(romelgan+mialgin)

-se combate anxietatea cu sedative si se evita asocierea sedativelor cu opiacee

-se adm oxigen

-se instituie perfuzie sau branula

3. supravegherea functiilor vitale

- monitorizarea fc vitale, EKG, ta, puls, respiratie

4. recoltarea probelor de laborator

-se recolteaza analize de sange=HLG,VSH,timp

Quick,fibrinogen,[Link],trompomine,colesterol,creatinine, CK)

5. prevenirea complicatiilor tromboembolice

- se adm anticoagulante Heparina concomitent cu trombostop

-se adm trat la indicatia medicului =in primele 6h adm de trombolitice,perfuzie cu nitriti

6. preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului

-se adm xilina ptr a preantampina tulb de ritm i.m sau i.v
7. administrarea medicametelor

-combaterea socului cardiogen cu cortizon ,dopamina,dextran 70 %( solutia fiind izotonica cu

sangele prin continutul in substante cristaloide, are proprietati coloid-osmotice similare cu ale plasmei
sanguine)

8. alimentatia bolnavilor

-se asigura alim pasiva a bol la inceput hidrozaharat,apoi caloric,hipolipidic ,hiposodat,apoi

alimentatie activa la pat in pozitie sezand cand permite medicul

- se interzice fumatul

9. urmarirea evacuarilor de urina si materii fecale

- se serveste la pat pacientul cu ploscasi urinar

- se combate constipatia

- diureza si scaunul se noteaza

[Link] bolnavului

-se asigura igiena bol si indeplinirea nevoilor fundamentale

11. mobilizarea bolnavului

-mobilizarea bol se face treptat la indicatia medicului=dupa 48h se fac primele

miscari,eventual masa

=dupa cateva zile poate sa stea in pozitie sezand si face cateva miscari active

12. crearea mediului psihologic favorabil

- se vor evita discutiile cu voce tare

- nu se vor permite vizite in grup

- nu se comunica vesti proaste

Se va facilita contactul cu bolnavii retabiliti cu efect psihic bun

[Link] sanitara

- controale medicale periodice

- adm corecta a trat,renuntarea la fumat,alcool,cafea,se evita frigul

-se combate obezitatea,stresul,eforturile fizice mari

-se controleaza colesterolul-se mentine TA si greutatea in limite normale

 Ingijirile pacientului in colica biliara

Defintie:colica biliara(veziculara sau hepatica) reprezinta o durere acuta,violenta,localizata in

hipocondru drept cu iradiere in coloana vertebrala,umarul si omoplatul drept survenita in

cursul colecistopatiilor litiazice sau nelitiazice.

Etiologie:

-litiaza biliara=prezenta calculilor in vezicula biliara sau in caile biliare intra si extrahepatice

-colecistica acuta=inflamatia acuta a peretilor colecistului datorate obstructiei canalului cistic(litiaza

Cistica.

-colecistica cronica=inflamatia cronica a vezicii biliare,secundara unor focare cronice la distanta

-diskinezii biliare=tulburari ale motricitatii veziculei biliare(e puturoasa)

-angiocolite=afectiuni inflamatorii ale cailor biliare intra si extrahepatice

-parazitozele intraveziculare=giardia

Simptomatologie:

-durere:

*datorata contractiilor spastice reflexe ale veziculei biliare sau cailor biliare urmate de cresterea

presiunii in arborele biliar

*apare dupa mesele colecisto-chinetice(maioneza,smantana,raceala),post prandial tardiv

*debuteaza in hipocondru drept sau epigastru

*se accentueaza progresiv atingand intensitate maxima in cateva ore,cedeaza lent sau brusc.

*iradiaza subrebordul costal drept ,in regiunea dorsolombara,scapulara si umarul drept

* are caracter colicativ

*este exacerbata de respiratia profunda

-greturi,varsaturi alimentare,apoi bilioase,icter prin edem sau spasm al sfincterului Oddi

-frison si transpiratii abundente (apare cand predomina infectia cailor biliare)

-febra(in colecistele acute,angiocolitele bacteriene)

-semne locale: semnul Murphy pozitiv/daca vezicula e inflamata in respiratie profunda,cand ea atinge
mana celui ce palpeaza bolnavul simte o durere accentuata.
Conduita de urgenta:

-colecistele biliare de durata si intensitate mica fara complicatii pot fii tratate la domiciliu prin:

*repaus la pat

*regim alimentar hidrozaharat

*se administreaza antispastice

*analgezice

*se combat varsaturile cu antivomitive si antiemetice

-in colicele biliare cu varsaturi abundente si tulburari hidroelectrolitice se indica internare in spital.

Conduita in spital:

-se asigura conditii de mediu

-se recolteaza analize de sange(Hlg,ionograma,TGO,TGP,biliruminemie,amilazemie,glicemie,uree)

-se face examenul urinii

-se calmeaza durerea cu antispastice parenteral(se ajunge pana la atropina,analgezice(algocalmin)

deoarece reduce spasmul sfincterului Oddi si contractiile hipertone ale veziculei biliare

-daca nu cedeaza colica se recurge la opiacee ( mialgin)

-se combat varsaturile cu antivomitive parenteral

-se efectueaza ecografie

-se mentine regimul hidrozaharat

-se combate infectia cu antibiotice IM sau IV

-se combat tulburarile hidroelectrolitice si acido-bazice in functie de ionograma si de pierderi

-se calmeaza inflamatia locala prin aplicare cu punga cu gheata pe hipocondru drept

-se combate agitatia cu sedative

- punga cu gheata pt a reduce inflamatia

In caz de evolutie nefavorabila se recurge la tratament chirugical.

 Ingrijirile pacientului in pancreatita acuta

Definitie:sindrom abdominal grav,acut,violent insotita uneori ca stare de soc caracterizata anatomo patologic prin
inflamatie edematoasa (pancreatita acuta edematoasa),hemoragica (pancreatita hemoragica,necrotica sau necrotic
hemoragic.

Pancreasul este o glanda cu dubla secretie,exocrina-secreta fermenti digestivi(amilaza,litiaza si tripsina) care se

varsa prin sfincterul Oddi in duoden.

Functia endocrina(elaboreaza secretie endocrina insulina si glucagonul cu rol in metabolismul glucodic(insulele lui
Langerhans).

Etiologie:-litiaza biliara(coledociana)

-obstructia canalului pancreatic si a ampulei Vatter(calculi,tumori si inflamatii)

-consum exagerat de alcool

-modificari ale vaselor pancreatice

-infectii

-cauze toxice(intoxicatii cu ciuperci,diabet,hipolipemie,hipercalcemie)

-factori metabolici(cresterea lipidelor)

-obezitatea

-traumatisme

-ulcer duodenal

Simptomatologie:

-debut brusc

-durere,continua de intensitate mare,local superior (supraombilical” in bara”) cu iradiere in spate si mai rar in
hipocondrul si umarul [Link] bolnavul ia pozitia antalgica.

-varsaturi(alimentare,bilioase si hemoragice)

-meteorism,greturi,sughit,tulburari de tranzit(constipatie si ileus dinamic=,suprimare totala a materialelor fecale)

-anxietate,facies vultuos (i se aprinde fata)

-stare de soc(forme grave cu paloare,extremitati reci,transpiratii ,tahicardie,tahipnee,hipoTA)

Semnele locale sunt sarace:-nu exista contractura musculara

-uneori o usoara aparare epigastrica iar in formele necrotice apare pe abdomen pete
cianotice

Diagnosticul diferential se face cu: ulcer perofrat , abdomen acut chirurgical

Conduita de urgenta: in faza prespitaliceasca

-nu se administreaza nimic per-os

-nu se administreaza morfina sau mialgin

-se calmeaza durerea abdominala cu analgezice

-se aplica punga cu gheata pe abdomen

-se pune sonda naso-gastrica ptr aspiratie continua si spalaturi gastrice cu bicarbonat(sonda se numeste A demuer)

-se institue perfuzie cu sol izotone ,G 5%, sau sol macromoleculara(dextran 40)

-se transporta la spital

Conduita la spital:

-internare in ATI

-repaus la pat

-monitorizarea fct vitale

-aspiratie gastrica

-recoltare de analize de sange(amilazemie,calcemie,glicemie,HLg,Vsh,TGP,TGO,bilirubinemie,leucocite)

-examen de urina:glicozurie si amilazemie

-se efectueaza radiografie abdominala pe gol

- se calmeaza durerea cu Mialgin ,la nevoie se da atropina (anticolinergic=inhiba secretia), perfuzie cu

xilina-2-3g/zi in ser glucozt sa ser fiziologic

-se adm oxigenoterapie

-se combate starea de soc,se adm nitratii nitroglicerina

-se adm antispastice

-se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice

-se adm glucocorticoizi cu efect antiinflamator,antisoc si antitoxic

-se face reechilibrare hematologica

-se adm antibiotice in caz de infectii

-se adm inhibitori ai tripsinei

-daca starea clinica nu se amelioreaza se intervine chirurgical si in caz de insuficienta renala se face hemodializa
 Ingrijirile pacientului in HDS

Definitie:HDS este sangerarea care are loc in esofag,stomac,duoden,jejunul proximal si se exteriorizeaza prin

Varsaturi (hematemeza) si/sau scaun (melena)

Hematemeza=sange eliminat din stomac de culoare rosu deschis(hemoragie masiva,fulgeratoare pana la rosu cu
cheaguri amestecat cu resturi alimentare avand aspect de zat de [Link] brusc fiind precedata de greata, durere
epigastrica , slabiciune, ameteli, transpiratii si anxietate).

Melena=sange negru ca pacura,lucios cu miros specific (sange digerat).Melena apare cand in intestinul subtire
patrund cel putin 50-80 ml sange.

Gravitatea unei hemoragii nu depinde numai de cantitatea de sange pierdut ci si de rapiditatea pierderii.

Clasificare: - HDS mica=se pierd pana la 250 ml sange si nu apar fenomene sistemice

-HDS moderata=se pierd intre 250-1000ml sange,TA nu scade semnificativ iar hemoglobina ramane
peste 10g %

-HDS masiva=pierderi mai mari de 1000 ml ,scade TA ,sangerarea determina soc si hemoglobina este
de 8g %

Etiologie:

-boli ale esofagului:=varici esofagiene

=tumori maligne si benigne

=ulcer peptic al esofagului

=hernie hiatila(rupere/slabirea diafragmului)

-boli ale stomacului si intestinului (duoden):

=ulcer gastric si duodenal in 80 % din cazuri

=ulcer de stres

=gastrite hemoragice

=tumori maligne si benigne

=varice gastrice

-boli ale intestinului

-hipertensiune portala:=tromboza venei porte(ficat)

=ciroza hepatica

-boli de sange si ale vaselor

-boli ale organelor invecinate:=anevrismele

 =tumori

=sange inghitit provenit din gura,faringe,epistaxis,hemoptizie

Diagnostic diferentiat:

-Hemoptizie=hemoragie provocata din caile respiratorii,sange rosu deschis,aerat)

-epistaxis=hemoragie prin fosele nazale

-gingivoragii=hemoragia mucoasei bucale

-anorectoragii=hemoragii provenite din rect sau anus,sange rosu,deschis,nedigerat ,proaspat

-scaune modificate la culoare datorita unor medicamente:Fe,carbune,Bismut sau alimente Afine

Evaluarea sangelui pierdut: Se face pt :

-diag formei clinice de hemoragie

- pt aplicarea imediata si ulterioara a masurilor terapeutice ulterioare

Stabilirea indicelui de soc- are rol in stabilirea cantitatii de sange pierdut

IDS= puls /TA max

puls /TA max Indicele de soc Sangele pierdut ( deficitul ) Starea ranitului
70/140 0.5 normovolemic -----------------
100/100 1 Deficit 20-30% Soc potential
120/80 1.5 Deficit 30-35% Soc manifest
140/70 2 Deficit 50% Soc grav
140/60 2.5 Deficit Peste 50% Soc terminal

Simptomatologie:

-HDS mici=semne clinice absente sau uneori slabiciune,transpiratii reci si hipoTA

-HDS moderate=tahicardie,ameteli,hipoTA,lipotimie care nu apar in clinostatism

-HDA masiv=paloare,anxietate adinamie,hipoTA,extremitati reci,sete intensa,puls rapid si filiform,pierderea

cunostintei.

Conduita de urgenta:

-repaus stric la pat fara perna in hemoragiile masive,pozitie trendelemburg,se interzice orice efort fizic

-linistirea pac prin psihoterapie

-se face toaleta cavitatii bucale cu capul intors intr o parte

-perfuzie cu solutii izotonica NACl,G 5%, cu hemostatice(Fitomenadion,Etamsilat,Adrenostazin)

-supravegherea functiilor vitale

-transportul de urgenta la spital

Conduita la spital:

-repaus la pat

-monitorizarea functiilor vitale(pe monitor sau la o ora),P,TA,R,temperatura,aspiratie gastrica,diureza,bilantul

ingeta-excreta

-recoltarea de sange:HLG,hemoglobina,grup sanguin,Rh,TGP,TGO,test de coagulare,uree,ionograma,azotemie,din

scaun proba Adler

-se aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica

-reechilibrare hipovolemica cu dextran 70 %(sol macromoleculara),G 5%,se fiziologic

-se administreaza hemostatice (vit K,CA,Vit C)

-se administreaza sange izogrup,Rh

-se combate starea de agitatie cu sedative Diazepam

-se monteaza sonda gastrica ptr evacuarea sangelui si opreste greata si varsaturile.

-In cazul in care hemoragia nu se opreste se monteaza sonda Black and More

-se evacueaza intestinul prin clisma evacuatoare

--cand pac iese din socul hemoragic se practica endoscopie digestiva ptr precizarea diagnosticului

-daca hemoragia nu cedeaza se intervine chirurgical

-alimentarea per-os este suprimata la inceput,cand hemoragia sa oprit se dau lichide reci cu lingurita

(apa cu gheata,lapte)

-in functie de evolutie a 2 zi de la sangerare sunt permise 12-14 mese compuse din 150-200 ml lapte,regim
hidrozaharat ,incepand din 3 zi se imbogateste adaugandu se supe mucilaginoase,orez cu lapte,piure de legume,oua
moi,carne slaba ajungandu se in cateva zile la o ratie calorica de 1700-2000 kal
 Ingrigjirile pac in IRA

Definitie:IRA se caracterizeaza prin deteriorarea rapida a functiei renale de excretie ducand la

acumulare de produsi metabolici in sange si lichid extracelular.

In acest caz rinichiul nu poate elab urina in cantit si concentratie corespunzatoare iar produsele
rezultate din metabolism raman in sange si provoaca intoxicatii.

IRA se caracterizeaza prin oligurie sau anurie si alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic.

Etiologie:

1)cauze prerenale;-in care agentii etiologici actioneaza indirect asupra parenchimului renal prin
reducerea fluxului sanguin renal cu ischemie renala si oprirea secretiei de urina.

-stari de soc in hipovolemie,hemoragic,traumatic,IMA,abdomen acut

-stari de deshidratare=febra,diaree,varsaturi,insuficienta periferica acuta:=

septicemii avort septic, soc anafilactic

2)cauze renale;-in care agentii etiologici actioneaza direct asupra parenchimului renal si deter leziuni
anatomice:

-necroze tubulare determinata de toate cauzele care dau insuficienta prerenala,

hemodia Intravasculara( transfuzie cu sange incompatibil) ,soc prelungit,arsuri grave

-boli renale parenchimatoase(glomerulonefrita acuta de etiologie post streptococica),

nefrite interstitiale.

-boli vasculare renale(infarctul renal,ocluzia venei renale)

3)cauze postrenale;-survine datorita unui obstacol mecanic pe caile excretorii

-calculoza uretrala bilaterala

-tumori de vecinatate

-procese uretrale inflamatorii

Simptomatologie:

-oligurie pana la anurie

-exista cazuri cand diurea este pastrata fiind insa deficitara dpdv cantitativ (hipostenurie si
izostenurie)

-oboseala,cefalee,anorexie,varsaturi,meteorism,tulburari de tranzit,halena amoniacala, sughit, dispnee,

tahipnee

-respiratie Kussmaul si Cheyne stokes

-tulburari de ritm si de conducere

-diateze hemoragice(mici hemoragii la niv tegum si mucoaselor)

-somnolenta,convulsii,stari de confuzie si coma

Conduita de urgenta:

-masurile de urgenta se adreseaza in special cauzei declansatoare(intoxicatii,septicemii si soc)

-combaterea varsaturilor cu antiemetice

-combaterea convulsiilor-Fenobarbital si starilor de agitatie –sedative Diazepam

-se se forteaza diureza prin adm de lichide

- nu se administreaza furosemid

-transport de urgenta la spital

Conduita la spital:

-repaus la pat in conditii de confort si siguranta

1. recoltarea probelor pt laborator

-se monitorizeaza diureza,eventual sonda urinara

-se recolteaza analize de sange(uree,creatinina,acid uric,ionograma,TGP,TGO,grup sanguin,glicemie)

-se recolteaza urina ptr examen complet si urocultura

2. supravegherea pacientului

-se monit fct vitale si a eliminarilor(varsaturi,scaun)

Se face bilantul ingeta-excreta,se cantareste zilnic pac ptr prevenirea hiperhidratarilor;este ideal sa se
obtina scadere ponderala de 300 gr/zi

[Link] echilibrului hidroelectrolitic

- se noteaza in fo cantitatea de lichide pierdute

-combaterea acidozie cu bicarbonat de sodiu

-combaterea anemiei cu sange izogrup,izo Rh

-combaterea infectiilor cu antibiotice

3. impedicarea acumularii produsilor azotati in caz de anurie si asigurarea reginului alimentar

-regim alimentar;=asigurarea necesarului de lichide,regim desodat fara proteine

=aport de 2000kal/zi sub forma de glucide si lipide

=daca bol nu se poate alimenta se recurge la cale parenterala cu glucoza 10-20%

si sol de aminoacizi
4. restabilirea diurezei in caz de oligurie si tratamentul anuriei

- restabilirea diurezei dupa corectarea volemiei cu Manitol ,diuretice(Furosemid)

-daca nu se reia diureza(40 ml/h) se recurge la hemodializa

5. ingrijiri care privesc manifestarile supraadaugate

- combaterea varsaturilor cu antiemetice diaree

-combaterea convulsiilor starii de agitatie – se adm Ca gluconic ,bicarbonat de sodiu pt combaterea

acidozei

- se previn complicatiile cardiace, edemul pulmonar, Hta, infectiile

6. Indepartarea produselor de catabolism

-hemodializa este cea mai eficienta metoda de epurare a sangelui in afara organismului

-printr o sedinta de hemodializa se elimina din orgaism 60-100 gr uree

-asistenta pregateste aparatul si pac efectueaza hemodializa si supravegheaza pac

-o alta metoda de epurare extrarenala e dializa peritoneala care utilizeaza ca membrana dializanta ptr
epuratia sangelui endoteliu (imbracamintea seroasei peritoneale)

-printr-o sedinta de hemodializa peritoneala se pot elimina 40-60 gr uree se poate repeta la 48 h

-ca si evolutie IRA poate duce spre vindecare in 12 -14 zile sau cronicizare
 Ingrijirile pac in colica renala

Definitie:este un sindrom dureros acut,paroxistic,de obicei apiretic,insotit de agitatie si iradieir uretro-

vezico-genitale provocat de un spasm al cailor urinare excretoare superioare.

Etiologie:-litiaza renala=prezenta de calculi in cavitatile renale de unde pot migra in ureter si in

celelalte segmente ale cailor excretoare constituind afectiunea care este cauza colicii.

-inflamatii uro-genitale=pielonefrite (intereseaza caile urinare,bazinetul si parenchimul

renal)

-pionefroza=formarea unei pungi cu continut purulent

-TBC renal

-tumori renale si ale organelor invecinate

Simptomatologie:

-durere=are sediul in regiunea lombara

=unilateral de alungul ureterului spre organele genitale externe si radacina coapsei

=e intensa,profunda,are caracter de ruptura,torsiune,arsura locala

=poate fii continua,vie sau apre sub forma de crize

=se accentueaza pe masura ce se aduna urina in calice si bazinet si nu se mai poate evacua si
provoaca tensiune locala

=apare dupa un efort fizic deosebit,mersul cu motocicleta,la atingerea regiunii lombare,

tuse, stranut si miscare

-neliniste,agitatie,anxietate,uneori pozitie antalgica

-disurie,polakiurie,uneori retentie de urina,alteori anurie

-tenesme vezicale,hematurie macroscopica

-greturi,varsaturi,meteorism

-oprirea transitului intestinal

-bol e palid,transpirat,extremitati reci, tahicardie,uneori febril

-in formele grave apare hipoTA ,lipotimie,stare de soc,convulsii la copii si delir la adulti

-colica dureaza de la cateva minute la 2-6 ore

Examen local:-se constata exacerbarea durerii la percutia regiunii lombare cu marginea cubitala a
mainii ( semnul Giordano)

-la palpare se pune in evidenta cele 3 puncte dureroase ale ureterului= superior
(paraombilical), mijlociu (prececal) inferior(la tactul rectal sau vaginal)
Conduita de urgenta:

-repasu la pat

-calmarea durerii daca sa exclus eventualitatea abdomenului acut face aplicatii locale de caldura in
loja lombara,hipogastru

-analgezice(algocalmin),antispastice,antiinflamatoare (ketoprofen,profenid IM)

-dupa ce a trecut colica se adm ceaiuri diuretice in cantit mare(2-3 l)Ex;matasea de porumb, Codite
de cires

-in colicele rebele se transporta de urgenta la spital deoarece se suspecteaza ileus dinamic

Conduita la spital:

-la intenare se face radiografie renala pe gol si ecografie renala

-se recolteaza analize(uree,creatinina,Hlg,TGP,TGO,amilazemie,bilirubinemie)

-examen de urina:=volum,densitate,culoare,prezenta de puroi,pigmenti biliari,a 2 zi se face proba

Addis Hamburger

-urocultura(examen bacteriologic)

-se adm la indicatia medicului analgezice,antispastice si antiinflamatoare si se asociaza cu sedative

-in colicele prelungite care nu cedeaza la medicatia amintita se adm derivatii de opiu (mialgin) ,
atropina( anticolinergice- antisecretorii)

-in cazurile cu dureri socogene se instaleaza o perfuzie cu Procaina 1%,Atropina,Mialgin,Papaverina

(sub controlul ritmului cardiac si respirator)

-se adm in caz de infectii antibiotice

-se face reechilibrare hidrovolemica si acido-bazica

-se combat complicatiile(febra si anurie)se linisteste pac

-regimul dietetic bogat in lichide cu ceaiuri diuretice 2-3 l/zi

-in cazul in care tratamentul medical nu a dat rezultate sau in cazurile complicate se aplica tratament
urologic sau se intervine chirurgical la nevoie.

-dupa calmarea durerii se fac investigatii de pielografie,ciroscopie,pielografie ptr determinarea

diagnosticului etiologic.
 Ingrijirea pacientilor in retentie acuta de urina

Definitie:-imposibilitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul datorita unei obstructii mecanice
sau datorita perturbarii functionale a contractiei musculare a vezicii urinare sau a sfincterelor uretrale.

-apare brusc,fiind un accident trecator,dupa tratament functia renala isi revine.

Etiologia:

[Link] mecanice

-obstacole pe uretra: *stricturi uretrale(se ingusteaza calea)

*calculi inclavati in uretra

*tumori sau malformatii ale uretrei

*ruptura de uretra

-obstacole intravezicale: *calculi sau cheaguri de sange

*tumori in colul vezical si corpi straini

-obstacole extravezicale si extrauretrale

*adenomul sau cancerul de prostata

*inflamatia acuta a prostatei

*prolapsul genital(cad organele genitale)

*tumori perineale

[Link] functionale

-post=operator

-dupa rahiianestezii

-postraumatic (traumatisme abdominale ale pelvisului sau organe genitale)

-tumori genitale sau cerebrale

-come,AVC,

-in meningoencefalite,pelviperitonite

Simptomatologie:

-durere sub forma de tenesme(senzatie impetuoasa de a urina) localizata in hipogastru

-paloare,transpiratii,stare de neliniste,anxietate, glob vezical

Retentia acuta de urina se poate confunda cu anuria;se face diagnosticul diferentiat intre retentia de
urina(cu globul vezical si rinichi care formeaza urina)si anuria (nu se palpeaza globul vezical,rinichiul
nu formeaza urina;iar la sondaj vezical nu apare urina)

Conduita de urgenta:

-sondaj vezical de evacuare a vezicii urinare respectandu se toate masurile de asepsie si antisepsie

-nu se evacueaza brusc si total continutul vezicii urinare deoarece exista pericolul de hemoragie

-sondajul trebuie sa fie netraumatizant;dupa introducerea sondei aceasta este fixata cu romplast dupa
golirea completa a vezicii se penseaza extremitatea sondei

-uneori este imposibil de introdus sonda pana in vezica datorita stricturilor uretrale ,rupturilor sau
tumorilor; in acest mod exceptional se practica punctia vezicala:

*se rad pilozitatile ,se dezinfecteaza

*se aseaza pac in DD

*medicul executa o anestezie locala,dupa care face punctia suprapubian

*acul se introduce deasupra intaritura pubiene

*se evacueaza continutul vezicii,se retrage acul,se aplica un mic pansament,se

poate adapta un cateter intravezical pentru drenaj indelungat.

Accidentele punctiei evacuatoare:

-perforarea intestinului care poate duce la o peritonita grava, supuratii.

-in aceste cazuri se transporta pacientul de urgenta la serviciul de chirurgie pentru diagnostic si
tratament.
 Ingrijirile pacientului in soc anafilactic

Definitie:este un sindrom clinic grav caract prin scaderea brusca a debitului cardiac si instalarea insufucientei
circulatorii acute ce are ca expresie clinica prabusirea TA.

Socul anafilactic apare in cursul reactiilor alergice ,imediate ,grave.

Socul anafilactic se datoreaza introducerii in circulatie a unor substante straine ce produc o reactie antigena,anticorpi

cu eliberare de histamina care produce o vasodilatatie periferica masiva si a unui colaps.

In socul anafilactic se produce o exudare mare de lichid de interstitiu,care alaturi de vasodilatatie deter prabusirea TA
ce poate duce la exitus

Etiologie:

-medicamente

-alimente

-intepaturi de insecte

-subst chimice

-adm de seruri

Simptomatologie

-debut brusc cu stare de rau general

-tulburari cutanate=prurit

=eruptii

=eriteme difuze

=edem al fetei

=edem palpebral

=edem glotic

-tulburari respiratorii:=dispnee cu tahipnee

=edem laringian

-respiratie suieratoare dat bronhoconstrictiei

=insuficienta respiratorie acuta

-tulburari cardiovasculare:=hipoTA

=tuse

=cianoza periferica

=tahicardie

-tulburari digestive:=greata , varsaturi

=dureri abdominale
 =diaree

-tulburari neurologice:=anxietate

-vertij

=convulsii, coma

-tulburari renale:oligurie ,anurie

Conduita de urgenta:

-scoaterea pac de sub actiunea agentului etiologic

-intreruperea adm medicamentului sau serului

-aplicarea de garou respectand regulile de aplicare a garoului deasupra locului infectiei ptr stoparea reactiei generale

-adm de adrenalina 1mg la mie diluat in 10 ml ser,se realizeaza astfel un efect antihistaminic local,precum si o
vasoconstrictie locala cu prelungirea timpului de patrundere a antigenului in circulatie.

-se aseaza pac in pozitie Trendelemburg ptr a asigura irigarea cerebrala si ptr a impiedica ischemia si leziunile
cerebrale

-medicamentul este adm SC sau in cazuri grave IV 1ml/min

-se adm Oxigen 6-8 l/min naso faringian ptr echilibrare hipovolemica

-se institue perfuzie cu dextran 70 % substituent coloidal de plasma in cantit de 500-1000 ml la care se adauga cantit
dubla sau tripla desolutie izotonica( glucoza 5% )

-se controleaza fct vitale

-se adm la indicatie:=cortizon

=bronhodilatator(miofilin)

=calciu gluconic IV sau antihistamic in perfuzie

-se pot adm aerosoli

-se transporta la spital

Conduita la spital

-se interneaza in ATI

-recoltare de analize

-intubatie orotraheala,la nevoie traheostomie

-se asigura um microclimat adecvat

-se continua adm de antihistamice(calciu gluconic,aerius,claritine)

-in cazul TA se mentine scazuta se adm dopamina(neurotransmitator din grupa catecolaminelor, precursor de
noradrenalina)

-bolnavul ramane internat in ATI 24 h deoarece socul poate recidiva

 Ingrijirile pacientului in socul septic

Definitie:-este un sindrom clinic grav caracterizat prin scaderea debitului cardiac si instalarea insuficientei
circulatorii acute avand ca expresie clinica prabusirea TA.

-socul septic se produce in urma patrunderii bruste in circulatie de bacterii si toxinele acestora in
cantitati mari

ce determina instalarea insuficientei vasculare acute.

-se mai numeste soc bacterian ,soc infectios

Etiologie:-este provocat de o serie de:

a)-bacterii gram negativ,este cel mai intalnit si cel mai frecvent si apare in infectii cu Escheria
Coli,Klebsiela,Proteus,

,Salmonella.

b)-bacterii gram pozitiv care apar mai rar si e mai putin grav,in infectii cu stafilococi si streptococi.

Apare in infectii cu poarta de intrare urinara,genitala,biliara,pulmonara ,digestiva si meningeala.

Simptomatologie:

Caracteristica este prezenta unei infectii locale sau generale cu hipotensoare

Socul septic evolueaza in 3 stadii:

-Stadiul 1 sau perioada de ‘’hipotensiune calda’’

-soc compensat sau hiperdinamic

-bolnavul prezinta febra,hipoTA,tahicardie,frison,tahipnee,tegumente calde uscate si palide,anxietate

-Stadiul 2,,perioada de hipotensiune rece’’;

-soc decompensat sau hipodinamic

-pacientul prezinta agitatie,somnolenta,tulburari psihice,hipoTA,tegumente reci, umede, cianotice,

oligoanurie, tahipnee, tahicardie.

-Stadiul 3;-perioada de soc ireversibila

-pacientul prezinta hipotermie,stupoare,confuzie,coma,prabusirea TA,tulburari metabolice si

exitus.

Conduita de urgenta:

-controlul functiilor vitale(T,R,P,Temperatura)

-la nevoie intubatie orofaringiana cu pipa Guedel si respiratie artificiala

-combaterea hipovolemiei prin perfuzie cu glucoza 5%,ser fiziologic NACl 9

-oxigenoterapie 8-10 l/min

-transpor t de urgenta la spital

Conduita la spital:

-internarea in ATI

-monitorizarea functiilor vitale

-combaterea hipovolemiei cu perfuzie de sange,plasma,sol Ringer,glucoza

-combaterea acidozei cu bicarbonat de sodiu

-administrarea de oxigen

-recoltarea de produse biologice si patologice ptr izolarea germenilor patogeni(sange,exudat,sputa,puroi)si

efectuarea antibiogramei

-administrarea de antiemetice si Dopamina

-tratament cu antibiotice IV sau in perfuzie cu spectrul larg confor antibiogramei daca e posibil

-administrarea de cortizon HHC

-internare in camere aerisite cu aer umidificat

-administrarea de anticoagulante (Heparina)

-tratament chirurgical ptr indepartarea sursei de infectie

-deservire la pat

-compensarea nevoilor fundamentale afectate

 Ingrijirile pacientului in arsuri

Definitie:este o leziune patologica provocata de temperatura ridicata de subst chimice sau de curentul electric
deter direct o afectiune chirurgicala a intregului organism prin amploarea suprafetei profunzimii si a modului
de evolutie a leziunilor locale.

Boala se desfasoara dinamic,stadial,cuprinzand sindroame majore ca:

-sindromul de deshidratare

-sindromul hipoxic

-sindromul anemic

-sindromul toxic si infectios

--sindromul de nutritie si prabusirea imunitatii

Etiologie:

in functie de agentul termic care le provoaca sunt:

1)arsuri termice datorate unor lichide fierbinti,gaze sau vapori supraincalziti,corpuri solide
incandescente,radiatie termica,flacara.

2)arsuri chimice datorate unor acizi,baze,saruri minerale(soda caustica)

3)arsuri electrice prin flama electrica

Clasificare:

-aprecierea gravitatii unei arsuri se face in functie de suprafata ei si gradul de profunzime.

Clasificarea in functie de profunzime:

Gradul 1;-eritem,edem,usturime,hiperemie

-intereseaza doar epidermul(este o arsura superficiala)

Gradul 2;-,,flictena alba’’-flictena cu continut seroticin,transparent,limpede,eritemul se accentueaza apare

edemul

-arsura intensa si dermul,spargerea flictenelor duce la durere vie,flictena se infetcteaza usor

Gradul3;-,,flictena rosie’’flictena cu continut sanguinolent tulbure

-apare necroza tesuturilor ,arsura se infecteaza usor,se vindeca lasand tesut cicatriceal

Gradul4);-escara dermica totala

-epidermul si dermul sunt distruse in totalitate

-musculatura si vasele sunt carbonizate,culoarea variaza de la alb spre negru in raport cu gradul de

temperatura
Clasificarea in functie de suprafata (regula cifrei 9 sau Wallace):

-cap si gat 9%

-fiecare membru superior 9%

-fiecare membru pelvin 18%

-trunchi posterior 18%

-trunchi anterior 18%

-pubele 1%

Arsurile peste 5%=deter leziuni pe toate organele

Arsurile peste 15% genereaza soc

Arsurile peste 30 % deter prognostic rezervat

IP= suprafata arsa cu gradul de arsura

Orice arsura de gr 2 si 3 care depaseste 15% la adult si 5 % la copii trebuie intervenit rapid ptr prevenirea
socului.

Arsurile cu indice de prognostic pana la 40% cu tratament local corect evolueaza fara afectare si fara
complicatii.

Arsurile peste 60 % denota risc vital,necesita tratament general energic si tratament local corect si evolueaza
frecvent cu [Link] si prognosticul unei arsuri depinde si de varsta,sex,afectiuni cronice dar si
de localizare.

Arsurile in functie de profunzime si intindere pot duce la afectiuni grave ale organismului:

-stari de soc

-tulburari circulatorii(pierdere mare de plasma)

-tulburari renale(oligurie sau anurie)

-tulburari hepatice

-tulburari nervoase(apatie)

-dispnee si insuficienta respiratorie datorita lezarii mucoasei.

-infectii prin nerespectarea regiunii de asepsie.

Stadiile evolutive:
-evolutia unui bolnav cu arsuri e impartita in 4 perioade’;

Stadiul I ; primele 3 zile-soc post –combustional(sindrom de

desh,hipovolemie,hipoxie,edem,oligoanurie,sindrom digestiv

StadiulII ;perioada toxic-infectioasa=primele 3 saptamani intre ziua 4-21 zile

-ptr arsurile severe este o faza critica in care apar complicatii dupa invazia microbiana si toxemica ce
poate duce la septicemie,soc toxic si septic

-pot aparea complicatii grave digestive,hepatice,tromboembolitice,IRA,edem pulmonar

-cand evolutia este buna pana la 21 zile ,arsurile de gr 1-2 pot fii vindecate iar cele de gr 3 cu escarele
eliminate sau in curs de eliminare

Stadiul III;perioada chirurgicala:-ziua 22 si-66 (primele 2 luni)cresc sansele de vindecare iar dpdv
chirurgical se pot aplica grefe de piele.

StadiulIV ;perioada de convalescenta:=(soc cronic)

- este perioada de convalescenta ptr arsurile corect tratate

- in cazul in care persista plagile granulate intinse acestea epuizeaza rezervelebiologice ale
organismului, apare socul cronic si organismul se decompenseaza ireversibil in fata unor
agresiuni minore.

Conduita de urgenta:

-resuscitare cardio respiratorie

-se linisteste bol si se calmeaza durerea ptr evitarea socului(se adm parenteral Mialgin,Foltral,Algocalmin)

Nu se indeparteaza hainele de pe bolnav decat daca manevra se poate face cu usurinta(fac exceptie
bolnavii cu arsuri chimice,lenjerie din materiale plastice care continua sa arda si arsii cu lichide fierbinti)

-se inveleste bol cu un cearceaf curat ptr protectia infectioasa

-nu se aplica unguent local

--la arsurile de gr 1 cu suprafata mica se badijoneaza cu alcool

-sustragerea pac de sub actiunea agentului cauzator ,se imobilizeaza ptr ca fuge,se acopera cu o
patura(haina)

-nu se stropeste cu apa,nu se rostogoleste noroi,praf

-nu se adm lichide per-os

-se adm oxigen

-se supravegheaza fct vitale

-se previne edemul glotic prin adm de cortizon(HHC)

-se recolteaza analize de sange(Grup sanguin,Rh)

-se monteaza o perfuzie cu sol izotonice glucoza 5% sau ser fiziologic

-in timpul transportului spre spital daca bol are senzatie de sete i se vor umezii buzele

Conduita la spital:

1.-se face profilaxia antitetanica cu ATPA ,,0.5’’ ml si ser fiziologic 3000 Ui

2-se combate durerea –analgezice (direct Mialgin,Foltral)

3-se preg bol ptr toaleta locala primara:=bol se dezbraca sub anestezie IV (Mialgin)

-se spala in cada tegumentele nearse cu sapun sau detergent medical

-se inveleste bol cu cearceaf steril si se transporta in sala de operatie

-se adm oxigen

-se recolteaza sange ptr analize(Hlg,grup sanguin,Rh,uree,glicemie,probe hepatice,ionograma)

-se monteaza perfuzie daca nu are

4.-se instituie anestezie generala

[Link] primara-se spala suprafata arsa cu bromocet 1%,ser fiziologic,apa sterila,sol sterila de sapun ptr
indepartarea corpilor straini de pe plaga

-medicul executa toaleta chirurgical

-indepartarea flictenelor sparte sau nesparte si tegumente sau restul tesuturilor arse

-se badijoneaza cu alcool 70-90 grade acesta avand actiune tripa:=precipita proteinele

=are actiune
anestezica

=antiseptic

-se apreciaza intinderea si profilaxia arsurilor

-se calculeaza IP= suprafata arsa xgr de arsura

[Link] pansamentului-se aplica comprese sterile uscate depasind cu 10 cm zona arsa care se acopera
apoi cu fese sterile

-nu se panseaza fata si regiunea perineala

[Link] sondei urinare-se instaleaza o sonda vezicala permanenta(cand IP e mai mare de 15%)ptr
urmarirea diurezei

8. ingrijiri generale si supravegherea bolnavului:

-se transporta in salon curat,temp=24 grade,aerisit cu lenjerie sterila

 -se adm oxigen 4l/min cu 20 minute pauza de 10-15-30 min

-se suprav fct vitale,diureza

[Link] hidroelectrolitica:

-se face reechilibrare hidroelectrolitica si volemica administrandu se totalul de lichide in fct de

greutatea bolnavului si suprafata arsa dupa urmat formula:

Total lichide=G x suprafata arsa x 2,5

-2,5=fiind indicele de arsura,arsura fiind leziune de volum,suprafata ori profunzime

-din aceasta cantitate se adm ½ in primele 8h, 25% in celelalte 8h si ultimele 25% in urmatoarele 8 h

-daca nu se poate asigura diureza de 50ml/h se adm diuretice

[Link] medicamentelor

-se adm vitamine,antibiotice,tonicocardiace

-nu se adm nimic per-os ptr a evita complicatii(ileus,hemoragii,varsaturi)

[Link] si ingrijirea generala in ziua 2si 3

-in urmat zile se schimba pansamentul in sala de operatie aseptic sub anestezie IV sau generala:

=se panseaza cu compresii sterile imbibate in sol de cloramina 2% si diverse unguente

=se face tratament prin ,,baia arsului’’ cu diversi detergenti medicali

=se efctueaza in conditii de asepsie riguroasa

-in III zi de tratament se incheie ,,per de soc’’ dupa care pac trebuie sa aibe diureze
restabilita,problemele de labor si starea generala restabilita si sa se apropie de limite normale.

-in continuare obiectivul principal il reprezinta prevenirea complicatiilor.

 Ingrijirile pacientului in convulsii

Definitie:convulsiile sunt contractii involuntare ,bruste,tonice sau tonico-clonice ale uneia

sau mai multor grupe de muschi care apar in abcese insotite sau nu de pierderea de
cunostinta.

Convulsia este un simptom al unui proces patologic si nu e o boala.

Etiologie:

-convulsii febrile=apar intre 6 luni si 3-5 ani la copii fara antecedente neurologice cu febra
peste 38 grade,durata sub 15 minute.

=dpdv clinic criza este generalizata

-convulsii metabolice produse prin:

=hipocalcemi

=hipo/hiper natriemie

=in alcaloza(creștere anormală a rezervei alcaline: alcalin (scade aciditatea)

=in anoxemie (lipsă a unei bune oxigenări a sângelui

-convulsii din cauze infectioase:=edem cerebral

=meningite, encefalite

-convulsii din cauza altor boli organice cerebrale:=post-traumatice,abces cerebral,

tumori,malformatii cerebrale,boli congenitale

-convulsii din intoxicatii acute:=miofilin,efedrina,oxid de carbon, atropina, alcooli,CO

-convulsii in epilepsii

Tablou clinic

1)Convulsiile tonico clonice generalizate

Tablou clinic:cele mai frecvente la copii sunt tonico-clonice generalizate care evol in 3 fraze:

a)Faza tonica:-se instaleaza brusc cu pierderea cunostintei,inainte sau concomitent cu

aparitia contractiilor tonice

-facies palid,ochii plafonati,capul rigid in hiperextensie,maxilare

inclestate,membrele sunt intepenite

-antebrate flectate,pumni stransi,coapsele si gambele in extensie

-apare apneea,cianoza,daca e surprins in ortostatism pac cade

 -criza dureaza de la 0-30 secunde

b)Faza clonica-capul se misca ritmic,lateral sau in extensie,musculatura fetei se contracta

ritmic

-globii oculari se misca in toate directiile,pleoapele palpita,exista midriaza

-maxilarul inferior este insotit de scrasnetul dintilor,limba are miscari de

propulsie si poate fii muscata

-apare,,spume la gura’’care devin sanghinolente cand limba e ranita

-membrele prezinta miscari bruste de flexie si extensie

-respiratia este sacadata,neregulata si zgomotoasa

-pulsul e accelerat si slab,facies vultuos,cianotic

-apare emisie involuntara de urina si materiale fecale

-dureaza 1-2 minute pana la 10-15 min uneori 1 ora

3)Faza de rezolutie:-contracturile inceteaza, R revine la normal

-faciesul se recoloreaza,uneori copilul intra in coma urmata apoi de un

somn de cateva ore

-la trezire are un comportament normal,uneori oboseala si confuzie

-dupa crize prelungite pot sa apara modificari neurologice trecatoare,

pareze, semnul Babinsky (reflex cutanat ,degetele se rasfira)

2)Alte tipuri de convulsii:

-forme tonice pure si clonice pure

-hemiconvulsiile(1/2 din corp)

-starea de rau convulsiv

-convulsii localizate (crizele Jacksoniene)

Convulsiile nou-nascutului sunt atipice si se manifesta prin:

-tremuraturi prelungite si ritmice

-miscari de pendulare ale mebrele inferioare si superioare

-crize de opistotonus

-crize de apnee si cianoza

-plafonarea globilor oculari,clipit paroxistic

Conduita de urgenta:

Masuri nespecifice;

-se asigura securitatea copilului evitandu se autotraumatizarea

-se introduce intre dinti o batista ,o spatula sau pipa Guedel

-se inlatura incaltamintea si se deschide la gat

-se mentine permeabilitatea cailor respiratorii,se aseaza copilul in DL

-se face aspiratia secretiilor

Masuri specifice:

1)la nou-nascut se administreaza:

-anticonvulsive;Diazepam,Fenobarbital IM 1 FIOLA

-sol hipertone Glucoza 20 %

-combaterea edemului cerebral Manitol diuretic, administrarea de vit B6

2)sugari si copil mare:

-se adm anticonvulsivant(mai mari ca doze dar progresiv cu varsta)

-nu se asociaza nicidata Diazepam cu Fenobarbital

-baie calda racita progresiv, in caz de febra se adm antitermice

-sunt contraindicate producerea de excitatie asupra copilului(nu impachetari in

momentulcand au aparut convusiile)

-se monitorizeaza fct vitale,cul tegumentelor,stare de constienta,aparitia semnelor

neurologice

-se face toaleta partiala,se schimba lenjeria de corp si se transporta la spital

Conduita la spital:

-se recolteaza sange ptr ionograma,calcemie,glicemie,uree,HLG,hemocultura

-se efectueaza investigatii paraclinice (oftalmoscopia)

-punctie lombara si examen LCR,EEG,LCR,radiografie craniana ,TC

-se aplica tratament etiologic

-copilul va fii supravegheat tot timpul

 0,Ingrijirile pacientului in deshidratare acuta.(SDA)

Definitie:sindromul de deshidratare la copii este tulburarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic

dat pierderii unei mari cantitati de apa si electroliti ducand la o scadere ponderala acuta in greutate
(5-10%) intr un interval scurt de timp 24-48h cu agravarea starii generale.

Clasificare-izotona=pierderile de sodiu si apa sunt in cantitati egale si apar in gastroenteritele acute

-hipotona=pierderile de sodiu sunt mai mari decat apa

-hipertona=pierderile de sodiu sunt mai mica decat apa

Etiologie:deshidratarea acuta apare mai des cu cat copilul este mai mic:

-se produc prin=pierderi hidroelectrolitice crescute din cauza:

-a)digestiva-varsaturi,diaree,boli infectioase,intoxicatii

-b)renala-IRA ,adm in cantit mari de diuretice

-c)cutanata si pulmonara- transpiratii abundente ,caldura excesiva ,soc caloric

-suprimarea aportului =supra/sub alimentatie

=abolirea deglutitiei

=coma

-translocatia de lichide intre sectoarele intra si extra celular fara pierdere

ponderala in:=ascita, edem, ileus paralitic

Cauze cele mai frecvente ale SDA sunt:

-toxicoza=forma clinica cea mai grava a tulburarilor de nutritie si digestie a sugarului.

-gastroenteritele acute

-bolile febrile

-arsuri,malformatii ale tubului digestiv

*SDA prezinta 3 forme clinice:

SDA usor=fara semne de deshidratare,pierderea in greutate e sub 5%

SDA mediu=apar manif digestive si semne de deshidratare acuta,pierderea intre 6-9%

SDA grav=apar semne digestive,de deshidratare severa si semne neurologice(convulsii,pierderea in

greutate peste 10 %)

Simptomatologie:

-debut brusc cu alt st generale ,de multe ori insa tulb initiale sunt precedate de o faza prodomala ce
dur cateva ore/zile,sete,agitatie,varsaturi,modif ale scaunelor,schimbarea faciesului
-alt st generale

-varsaturi,diaree,colaps,tulb neurologice(convulsii pana la coma)

-facies caracteristic palid cu discrete cianoze a buzelor,obrajilor

-pe masura ce starea se accentueaza faciesul ia aspect ,,toxic’’

-privire fixa,absenta,ochi infundati in orbite,cearcane albastre, nasul parca se subtiaza,obnubilare

- scadere ponderala brusca,procentul depasind 10% din greutatea sugarului in 24h

-semne urinareTA scazuta,

-febra si pliu cutanat persistent

Conduita de urgenta:

In deshidratarea usoara si moderata

-ceai de plante indulcit cu adaos de sare de bucatarie in cantitati mici sau apa fiarta si racita indulcita

- sol glucoaza 5% -hidratarea se face in cantitati mici de lichide si frecvent,5 ml/min chiar dac exista
varsaturi

-cand varsaturile se diminueaza se adm canti mai mari de lichide

- se incearca stabilirea greutatii anterioare si se calculeaza necesarul de lichide conform varstei si

pierderilor

-necesarul de lichide la sugar este de 150-200 ml impartite in 7-10 mese/zi

-se adm sol polielectrolitice(Gesol) care contine Na Cl 3,5,bicarbonat de Na 2,5g,ClK 1,5 g, G 20

-se adm IV dextran 70% lent 15ml/kg corp si se transporta de urgenta la spital

Conduita la spital

-recoltarea analizelor de sange=ionograma,glicemie,HLG,uree,ex de urina,ex coprocultura

-se monitorizeaza fct vitale,aspectul tegum,semne neurologice

-se monteaza perfuzie cu sol de electroliti si izotone

-se aplica trat etiologic+simptomatic

-evaluarea curbei ponderale

-se adm antiemetice

-realimentarea cu alimente moi;supe,lapte dietetic,mucilagiuri

-sugarul alimentat natural va fii pus la cerere la plans. se mentine igiena pac, camerei, temperatura,
umiditate