Scribd
Încărcați
33 vizualizări2 pagini

Pastele Ortodox

Sărbătoarea Paștelui, derivată din cuvântul ebraic Pesah, marchează eliberarea evreilor din Egipt. Tradițiile de Paște s-au diminuat după al Doilea Război Mondial, iar în prezent, obiceiuri precum încondeiatul ouălor sunt mai puțin frecvente. Ceremonia de Paște include sfințirea alimentelor și un ritual special în noaptea de sâmbătă spre duminică, culminând cu salutul 'Christos a înviat!'.

Încărcat de

dorottyaszasz2008
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
33 vizualizări2 pagini

Pastele Ortodox

Sărbătoarea Paștelui, derivată din cuvântul ebraic Pesah, marchează eliberarea evreilor din Egipt. Tradițiile de Paște s-au diminuat după al Doilea Război Mondial, iar în prezent, obiceiuri precum încondeiatul ouălor sunt mai puțin frecvente. Ceremonia de Paște include sfințirea alimentelor și un ritual special în noaptea de sâmbătă spre duminică, culminând cu salutul 'Christos a înviat!'.

Încărcat de

dorottyaszasz2008
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Paste ortodox

Denumirea sărbătorii derivă din cuvântul ebraic Pesah care desemna


sărbătoarea eliberării evreilor din Egipt și a reîntoarcerii lor în patrie.
Forma Paști/Paște a pătruns în limba română pe filieră latino-bizantină:
Paschae.

O parte dintre tradițiile de Paște au dispărut după al Doilea Război


Mondial, odată cu colectivizarea ce a dus la dispariția aproape totală a
unor comunități, mulți tineri plecând la oraș. Față de acum câteva
decenii, în prezent mult mai puțină lume încondeiază ouă și costumul
popular se poartă tot mai rar.

Au rămas o serie de tradiții: spre exemplu, în multe locuri oamenii duc


la biserică alimente, pentru a fi sfințite (ouă, pască, slănină). Tradiția
înroșirii ouălor este larg răspândită, dar cea a încondeiatului este mult
mai rară.
Începutul sărbătorii e marcat odată cu postul de şapte săptămâni. O
semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna
Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se
concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în
Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.
Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică,
oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată,
îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică unde
preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de
credincioşi, iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori.
Când preotul rostește „Christos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest
serviciu religios spun: „Adevărat a înviat!”, răspunsul fiind
recunoaşterea tainei Învierii. Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce
acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu
lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului. Oamenilor le este
permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel,
sarea şi vinul) sfânțite.

S-ar putea să vă placă și