METODE DE CUNOAȘTERE A PERSONALITĂȚII ELEVULUI:
- observația
- convorbirea
- metoda biografică
- metoda testului
- ancheta pe bază de chestionar / interviu
- analiza produselor activității
- metodele sociometrice
FIŞA DE OBSERVAŢIE A ELEVULUI
Mediul de observaţie (clasă. Prezentarea faptei şi a Interpretarea psihopedagogică Măsuri şi rezultate în
şcoală, familie, societate) sursei de informare a faptei observate
*
timp
1 2 3 4
LISTA DE CONTROL/VERIFICARE
Numele elevului:
Data:
Atitudinea și intersul față de sarcina primită Da Nu
-
-
-
Rezultate ale învățării Da Nu
-
-
-
-
*
Interpretarea psihopedagogică se realizează pe baza următoarelor criterii:
a) clasificarea datelor consemnate pe grupe de probleme;
b) deosebirea esenţialului de neesenţial;
c) desprinderea semnificaţiei importante pentru înţelegerea personalităţii elevului;
d) raportarea informaţiei prelucrate la sistemul psihic uman astfel încât fiecare faptă observată să poată constitui
sursa caracterizării unui fenomen psihic sau mai multor fenomene psihice.
FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A UNUI ELEV *
A. Date generale despre elev
a) Date biografice: numele elevului, clasa (anul), data şi locul naşterii, la ce vârstă a
intrat la şcoala primară, ruta profesională (ce şcoli a absolvit – inclusiv grădiniţa – şi în ce
localităţi), starea civilă (dacă este cazul), situaţia militară (dacă este cazul), domiciliul actual
(adresa) – la părinţi, la internat sau la gazdă.
b) Date privind familia: domiciliu părinţilor, ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor,
relaţiile de familie, atitudinea părinţilor faţă de elev şi activitatea lui şcolară şi extraşcolară, fraţii
(ocupaţia lor şi relaţiile elevului cu aceştia), locul copilului în familie, condiţiile de viaţă şi de
învăţătură în care s-a dezvoltat şi se dezvoltă elevul, relaţiile familiei cu şcoala.
c) Date medicale: dezvoltarea fizică generală a elevului: (ex.: dezvoltarea bună, în
limitele normalului; tendinţa spre dezvoltare fizică exagerată; stagnarea în dezvoltarea fizică,
anumite boli de care suferă şi de care trebuie să se ţină seama în activitatea educativă etc.)
B. Aspecte generale ale activităţii şi conduitei elevului
a) Activitatea elevului Situaţia şcolară din anii anteriori (promovat – mediile generale
şi notele la purtare – corigent, repetent, rezultatele actuale la învăţătură şi activităţile
extraşcolare, precum şi cauzele care le-au generat); activitatea desfăşurată în cadrul diferitelor
cercuri şcolare sau în afara şcolii (domeniul în care activează şi rezultatele obţinute); activităţile
în afară de clasă şi de şcoală desfăşurate de elev şi rezultatele înregistrate.
b) Conduita elevului: măsura în care manifestă interes, este atent şi participă la lecţii,
activităţi extradidactice, social-obşteşti (organizat, sistematizat, activ, atitudine înaintată faţă de
muncă, dăruire, spontaneitate, muncă ritmică sau în salturi, iniţiativă sau delăsare etc.); modul în
care se încadrează în disciplina şcolară (punctual, liniştit sau neliniştit, respectuos, supus, plin de
iniţiativă etc.); atitudinea faţă de colectivul familial, şcolar etc. (raporturi de colaborare şi respect
reciproc, comportare civilizată, autoritar, supus, cu spirit de iniţiativă, de responsabilitate etc.),
modul cum este apreciat de membrii colectivului, de colegi.
C. Procesele psihice de cunoaştere, priceperile şi deprinderile de muncă
intelectuală ale elevului.
a) Procesele şi funcţiile psihice implicate în cogniţie, spiritul de observaţie: gradul
de reţinere şi reproducere a cunoştinţelor, dacă elevul reţine în mod mecanic sau pe baza
înţelegerii celor învăţate, dacă uită repede sau dimpotrivă; imaginaţia elevului (realist-ştiinţifică,
creativă etc.); principalele aspecte ale gândirii elevului, capacitatea de înţelegere, de a rezolva
probleme, de a aprecia critic, capacitatea creativă – de a găsi noi soluţii, originale, în rezolvarea
problemelor teoretice şi practice, capacitatea de sistematizare, generalizare şi abstractizare etc.;
modul de exprimare (frumos, uşor, greoi, sărăcăcios, corect sau nu); măsura în care reuşeşte să-şi
concentreze atenţia asupra explicaţiilor profesorului sau asupra activităţii ce o desfăşoară,
capacitatea de distributivitate a atenţiei, stabilitatea atenţiei ş.a.
b) Priceperile şi deprinderile intelectuale şi practice ale elevului: priceperea de a
calcula, de a executa desenul tehnic, de a întocmi planul şi rezumatul lecturilor; modul cum îşi
*
Fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev (cu unele corecturi şi completări făcute de noi (A.B.) ) este
preluată din „Îndrumarul de metodică şi practică pedagogică“, I.P.B., 1984, coordonator I. Bontaş – apud. Barna,
A., Antohe, G. – Curs de pedagogie, vol. I, Editura FUNDAŢIEI UNIVERSITARE,„Dunărea de Jos” Galaţi, 2004
organizează activitatea de învăţare independentă, deprinderi tehnice, cum îşi planifică şi cum
execută activităţile practice, operaţiile şi fazele de lucru în atelierul şi laboratorul şcoală etc.
D. Motivele, interesele şi afectivitatea elevului
Motivaţia succeselor şi a insucceselor şcolare ale elevului, a preferinţei sau
nonpreferinţei unor obiecte de învăţământ; motivele unor acte comportamentale negative ş.a.;
interesele dominante ale elevului: pentru învăţătură, pentru activităţile cu caracter practic,
interese de cunoaştere, organizatorice, tehnice etc, capacitatea afectivă a elevului şi sentimentele
predominante.
E. Principalele însuşiri psihologice ale personalităţii elevului
a) Aptitudinile: intelectuale, tehnice, artistice, sportive ş.a.
b) Temperamentul: rezistenţa la greutăţi, rezistenţa în activitatea intelectuală şi fizică,
capacitatea de muncă, adaptabilitatea la situaţii noi, rapiditatea şi uşurinţa formării şi
transformării deprinderilor, mobilitatea verbo-motrică, intensitatea reacţiilor, echilibrul dintre
activitate şi inhibiţie, gradul stăpânirii de sine, conduita în situaţii neaşteptate, caracterul
manifestărilor emotive (energic, vioi, vesel, optimist, încrezător în sine, calm, sensibil, emotiv,
tendinţă spre izolare, rigid, irascibil, imperturbabil, introvertit sau extravertit etc.)
c) Trăsăturile de voinţă şi caracter: hotărârea, curajul, iniţiativa, perseverenţa,
autocontrolul, spiritul de discernământ, promptitudinea şi responsabilitatea în luarea deciziilor,
spiritul de disciplină, atitudinea faţă de munca sa şi a altora (sârguinţa, exigenţa, simţul datoriei
ş.a.), grija faţă de avutul obştesc, spiritul critic şi autocritic, tact în relaţiile cu ceilalţi, delicateţe,
politeţe, combativitate, corectitudine, încredere în sine sau încredere în forţele proprii etc.
F. Aprecieri şi recomandări educative finale, cu caracter prognostic (pentru şcoală,
familie şi elev)
FIŞA DE CARACTERIZARE A CLASEI *
Se completează la sfârşitul anului şcolar.
Pentru clasa a V-a va fi folosită caracterizarea realizată de învăţător la sfârşitul clasei
a IV-a.
a) Informaţii generale (nr. elevi; nr. băieţi; fete; profesia părinţilor/nr. cazuri; starea
sănătăţii/nr. cazuri; situaţia la învăţătură/media generală; media generală la disciplinele
fundamentale; elevi cu aptitudini deosebite/nr. cazuri; elevi care ridică probleme deosebite/nr.
cazuri; starea generală de disciplină a colectivului; perspectiva colectivului).
b) Dinamica grupului (totalitatea transformărilor care au loc în interiorul colectivului pe
parcursul unui an şcolar; gradul de coeziune a colectivului / colectiv în formare – colectiv
format; scopul imediat şi de perspectivă al colectivului, propus de diriginte).
c) Specificul clasei (ca microgrup social).
Climatul socio-afectiv al grupului /calificativ; ce microgrupuri sunt formate, rolul lor;
raportul lideri formali – informali (de coincidenţă, de colaborare, de opoziţie); rolul
microgrupurilor formate în interiorul clasei (pozitiv-negativ), valorile, normele care se impun în
viaţa clasei).
d) Concluzii
Situaţia educaţională a colectivului (exprimată printr-un calificativ şi o scurtă
caracterizare).
Criterii:
- nivelul la învăţătură apreciat în raport cu posibilităţile maxime-minime;
- disciplina colectivului;
- profilul socio-moral al colectivului.
Pe baza acestei caracterizări sintetice se vor propune obiectivele la începutul viitorului an
şcolar.
*
După Cristea, S., ,,Reviste de pedagogie’’, nr. 2/1991.