Test 4
Test 4
Subiectul I
A.
1. Plaja din visul lui Val se poate transforma într-un drumeag de munte sau într-o băncuț ă de
lemn.
2. b
3. b
4. d
5. -Val este uimit că bunicul nu este din fum, că visele celelalte.-CORECT
Val nu îș i dă seama că întâlnirea cu bunicul se petrece în vis.
-Înainte de a se trezi, Val simte multă durere ș i furie.-INCORRECT
-Nepotul nu si-l aduce aminte pe tataie decat batran.-CORECT
Tataie era un povestitor talentat.
Când era copil, bunicul a spălat bomboanele din greș eală.
6. Tiparul textual din primul fragment este unul narativ.
Tiparul textual din al doilea fragment este unul argumentativ.
7. O legătură între lucrările ,,Val ș i Cetatea Sufletelor’’ ș i ,,Răscoala copiilor’’ o reprezintă
relaț ia dintre nepot ș i bunic. În primul text, aceș tia se întâlnesc în visul copilului, iar în al doilea text,
nepotul îș i aduce aminte de întâmplările petrecute alături de răposatul său bunic.
8. Amintirea bunicului este un moment oportun pentru copil de a participa indirect la aventurile
din copilăria răposatului. În primul rând, tatăi din povestea plasată în timpul Răscoalei din 1907, era
un copilaș cu vârsta de vreo ș apte sau opt ani, inteligent ș i dornic de cunoaș tere ș i aventură, iar
Nepotului îi este relatată această întâmplare la o vârstă apropiată personajului din naraț iune. În al
Doilea rând, nepotul îl ruga pe bunic să îi repete acea povestire, dovada că îi plăcea mult.
9. Atât în lucrarea „Val ș i Cetatea Sufletelor” de Ana Alfianu, cât ș i în textul „Dumbrava
''Minunata'' de Mihai Sadoveanu este surprinsă relaț ia dintre nepot ș i bunici. În textul suport,
personajul principal este un băieț el care interacț ionează cu bunicul lui prin intermediul unui vis, pe
când în lucrarea ,,Dumbrava minunată’’, protagonista este o fată care caută alinarea bunicilor, fiind
orfană de mamă.
B.
1. Silabele accentuate din cuvintele ,, tataie’’ ș i ,,apropriere’’ sunt ,,ta’’ ș i ,,ie’’.
2. a
3. Ș tia să depene firul evenimentelor, dozând cu multă perspicacitate cauzele.
4. o fotografie - cazul N
de tinereț e - cazul AC
în preajma nuntii - cazul G
5. Dar tot nu este decât un vis din care o să fiu trezit.
6. Ce înț elept eș ti!
Am înț eles cărui i se acordă premiul.
7. Dragul meu, nestiind ce ne rezerva viitorul, fii increzator in fortele tale!
Subiectul al II-lea
Era o zi frumoasă de vară, Maria s-a gândit să meargă la bunica ei... când a intrat în satul în
care locuia, era un aer atât de proaspăt de cădeai jos. A ajuns într-un sfârș it la casa bunicii care era
foarte frumoasă chiar dacă era o casă bătrânească.
Bunica o întâmpină cu căldură ș i o anun ț ă următoarele:
Maria draga, astazi se desfasoara, in sat, o traditie campeneasca la care particip in fiecare
an. Ti-ai dori să vii cu mine?
-Desigur! Îmi doresc cu ardoare să iau parte la astfel de tradiț ii, din inima Ardealului.
-Atunci hai sa mergem, spuse bunica ei cu inima plina de bucurii.
Ajunsă în centrul satului unde lumea se adunase, Maria a aflat că sătenii sărbătoresc
Drăguț a ș i le-au invitat să ne alăturăm lor. Au cules flori galbene numite zanziene ș i au împletit
coronite alaturi de tineri imbracati in straie populare. Chiuind si dansand, au impodobit apoi portile si
gardurile gospodinelor cu acele coronite care aduc spor si rodnicie. Dupa aceea, s-a incins o hora in
care a jucat si Maria cu stangacie. Se ridicau picioare si se formau cercuri mari si mici. Dupa ce
oamenii s-au linistit si hora s-a destramat, Maria a simtit nevoia sa le multumeasca satenilor pentru
amabilitatea de a o primi în rândul lor.
Odată cu soarele care apunea, bunica ș i Maria s-au îndreptat spre casă pentru a continua
traditia, facand niste bucate specifice zonei de Ardeal. Maria a fost foarte incantata de toate
momentele magice care i s-au întâmplat alături de oamenii frumoș i care păstrează obiceiuri vechi.