STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011

EMITENT

UNIUNEA NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 898 din 19 decembrie 2011

Articolul 1

(1) Profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare, funcționare și

conducere autonome, stabilite în condițiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru
organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare,
denumită în continuare Lege, și ale prezentului statut.

(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:

a) principiul legalității;

b) principiul libertății;

c) principiul independenței;

d) principiul autonomiei și descentralizării;

e) principiul păstrării secretului profesional.

Articolul 2

(1) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea și apărarea drepturilor,

libertăților și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, de drept
public și de drept privat.

(2) În exercitarea dreptului la apărare recunoscut și garantat de Constituția României,

republicată, de lege, de pactele și de tratatele la care România este parte, avocatul are
dreptul și obligația de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului
acces la justiție, pentru un proces echitabil și soluționat într-un termen rezonabil,
indiferent de natura cauzei sau de calitatea părților.

Articolul 3
(1) În exercitarea profesiei avocatul este independent și se supune numai legii,
prezentului statut și codului deontologic.

(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul avocaților

întocmit de baroul din care fac parte.

(3) Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou și nu își poate exercita
concomitent activitatea în două sau mai multe forme de exercitare a profesiei.

(4) Este interzisă, sub sancțiunile prevăzute de Lege, exercitarea oricărei activități
specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică ce nu are calitatea de avocat
înscris într-un barou și în tabloul avocaților sau, după caz, de către orice persoană
juridică, cu excepția societății profesionale de avocați cu răspundere limitată.

Articolul 4

(1) Profesia de avocat este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei și

descentralizării, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.

(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot
secret.

(3) Avocatul are dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale profesiei,
în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.

(4) Competența și atribuțiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevăzute de

Lege și de prezentul statut.

Articolul 4^1

(1) Persoanele care îndeplinesc funcții în cadrul organelor de conducere ale baroului,
Uniunii Naționale a Barourilor din România și instituțiilor aflate sub autoritatea acesteia,
Casei de Asigurări a Avocaților și filialelor acesteia nu pot participa la rezolvarea unei
cereri, la luarea unei hotărâri sau decizii ori la încheierea unui act juridic prin care se
produce un folos material pentru acestea, pentru soțul/soția ori pentru rudele sau afinii
până la gradul III inclusiv ale acestora.

(2) De asemenea, persoanele indicate la alin. (1) nu pot participa la rezolvarea unei
cereri sau la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care au relații cu
caracter patrimonial.

(3) În cazul existenței unui conflict de interese, persoanele indicate la alin. (1) sunt
obligate să se abțină de la soluționarea cererii, de la participarea la luarea hotărârii sau
deciziei, informând în prealabil, în acest sens, organul profesional corespunzător.
(4) Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana indicată la alin. (1),
soțul/soția, rudele sau afinii acesteia până la gradul al III-lea inclusiv are/au un interes
personal de natură patrimonială, care poate influența îndeplinirea cu obiectivitate a
atribuțiilor acesteia.

(5) Încălcarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

Articolul 5

(1) În fiecare județ și în municipiul București există și funcționează, în temeiul Legii, un

singur barou, persoană juridică de interes public. Baroul este constituit din toți avocații
înscriși în tabloul avocaților care au sediul profesional principal în localitățile de pe raza
acestuia.

(2) Toate barourile din România, constituite potrivit Legii, sunt membre de drept ale
Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.

(3) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înființată prin Lege. U.N.B.R. este
unica succesoare de drept a Uniunii Avocaților din România.

(4) Constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de

constituire și de înregistrare a barourilor în afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea
poate fi oricând constatată de către instanță sau alt organ judiciar, la cererea oricărei
persoane interesate sau din oficiu.

(5) Sunt interzise, sub sancțiunea prevăzută de Lege, folosirea, fără drept, de către
orice persoană a denumirilor "Barou", "Uniunea Națională a Barourilor din România",
"U.N.B.R." ori "Uniunea Avocaților din România" sau a denumirilor specifice formelor de
exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea fără drept a însemnelor specifice
profesiei de avocat ori purtarea fără drept a robei.

Articolul 6

(1) Libertatea și independența profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul
promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale clienților potrivit Legii
și prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului și
garantează activitatea sa profesională.

(2) Avocatul este liber să își aleagă, să schimbe și să dispună în tot sau în parte de
forma de exercitare a profesiei, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.

(3) Orice persoană are dreptul să își aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate
impune unei persoane un anumit avocat, cu excepția cazurilor privitoare la acordarea
asistenței judiciare obligatorii sau dispuse de către organul judiciar, a asistenței judiciare
prin avocat ca formă a ajutorului public judiciar și a asistenței gratuite. Orice clauză ori
convenție contrară, prohibitivă sau restrictivă este lovită de nulitate absolută.

(4) Relațiile dintre avocat și clienții săi se bazează pe onestitate, probitate,

corectitudine, sinceritate, loialitate și confidențialitate. Drepturile și obligațiile avocatului
sunt prevăzute de Lege, prezentul statut, codul deontologic și de contractul de asistență
juridică legal încheiat.

Articolul 7

(1) Într-o societate întemeiată pe valorile democrației și ale statului de drept, avocatul
are un rol esențial. Avocatul este indispensabil justiției și justițiabililor și are sarcina de a
apăra drepturile și interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul și apărătorul
clientului său.

(2) Avocatul, exercitând drepturile care îi sunt conferite de Lege și de prezentul statut,
își îndeplinește îndatoririle și obligațiile față de client în raporturile cu autoritățile și
instituțiile în relație cu care își asistă sau își reprezintă clientul, față de profesia sa în
general și față de fiecare confrate în particular, precum și față de public. Avocatul are
îndatorirea de a-și îndeplini cu conștiinciozitate, onoare și probitate profesională
obligațiile față de client, în raporturile cu persoanele fizice, cu autoritățile și instituțiile
publice sau private, cu alte persoane juridice, cu ceilalți avocați, precum și în relația sa
cu publicul în general.

(3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricții, presiuni,

constrângeri sau intimidări din partea autorităților sau instituțiilor publice ori a altor
persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea și independența avocatului sunt
garantate de lege.

(4) Independența avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este
dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii și să acționeze numai în
limitele legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic, potrivit crezului său
profesional.

(5) Avocatul nu răspunde disciplinar pentru susținerile făcute oral sau în scris în fața
instanțelor de judecată, a altor organe de jurisdicție, a organelor de urmărire penală ori
a altor autorități, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie
profesională.

(6) Abrogat.
Articolul 8

(1) Secretul profesional este de ordine publică.

(2) Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei
care i-a fost încredințată.

(3) Avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanță și de către nicio persoană să

divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de
către clientul său și nici de către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează însă
cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar sau atunci când există o
contestație în privința onorariilor convenite, exclusiv pentru necesități stricte pentru
apărarea sa.

(4) Obligația de a păstra secretul profesional nu împiedică avocatul să folosească

informațiile cu privire la un fost client, dacă acestea au devenit publice.

(5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

Articolul 9

(1) Obligația de a păstra secretul profesional este absolută și nelimitată în timp.

Obligația se întinde asupra tuturor activităților avocatului, ale asociaților săi, ale
avocaților colaboratori, ale avocaților salarizați din cadrul formei de exercitare a
profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alți avocați.

(2) Obligația de a păstra secretul profesional revine și persoanelor cu care avocatul

conlucrează în exercitarea profesiei, precum și salariaților săi. Avocatul este dator să le
aducă la cunoștință această obligație.

(3) Obligația de a păstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de

avocat și salariaților acestora cu privire la informațiile cunoscute în exercitarea funcțiilor
și atribuțiilor ce le revin.

Articolul 10

(1) Orice comunicare sau corespondență profesională între avocați, între avocat și
client, între avocat și organele profesiei, indiferent de forma în care a fost făcută, este
confidențială.

(2) În relațiile cu avocații înscriși într-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene,
avocatul este obligat să respecte dispozițiile speciale prevăzute de Codul deontologic al
avocaților din Uniunea Europeană.
(3) În relațiile cu un avocat înscris într-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul
trebuie să se asigure, înainte de a schimba informații confidențiale, că în țara în care își
exercită profesia confratele străin există norme ce permit asigurarea confidențialității
corespondenței și, în caz contrar, să încheie un acord de confidențialitate sau să îl
întrebe pe clientul său dacă acceptă, în scris, riscul unui schimb de informații
neconfidențiale.

(4) Corespondența și informațiile transmise între avocați sau între avocat și client,
indiferent de tipul de suport, nu pot fi în niciun caz aduse ca probe în justiție și nici nu
pot fi lipsite de caracterul confidențial.

Articolul 11

În raporturile cu instanțele judecătorești, cu Ministerul Public, cu celelalte autorități și

instituții publice, cu persoanele juridice și persoanele fizice cu care vine în contact,
avocatul este dator să aibă un comportament demn, civilizat și loial.

Articolul 12

(1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea

calificată a dreptului de apărare, organizând în mod corespunzător primirea în profesie,
pregătirea profesională inițială și pregătirea continuă a avocaților, respectarea strictă a
deontologiei și a disciplinei profesionale.

(2) Toți avocații au dreptul și îndatorirea de a participa la formele de pregătire

profesională stabilite de către organele profesiei.

(3) Barourile și U.N.B.R. au obligația, din oficiu sau la cerere, să acționeze prin toate
mijloacele legale pentru protecția profesiei, a demnității și onoarei corpului de avocați.

Articolul 13

Dispozițiile prezentului statut se aplică în mod corespunzător și avocaților străini,

inclusiv formelor de exercitare a profesiei de către aceștia.

Capitolul II Organizarea profesiei de avocat

Secţiunea 1 Dobândirea calității de avocat

Articolul 14

(1) Primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza promovării examenului

organizat de către U.N.B.R. la nivel național.
(2) Cu titlu de excepție, în condițiile legii, pot accede în profesie, fără susținerea
examenului, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție cărora le-a expirat mandatul
pentru care au fost numiți ori, după caz, care au fost eliberați din motive neimputabile,
precum și, în aceleași condiții, judecătorii de la instanțele internaționale.

Articolul 15

(1) Cererea formulată de persoana care dorește să fie primită în profesie se adresează
decanului baroului unde solicitantul intenționează să exercite profesia. Cererea se
depune sau, după caz, se comunică în două exemplare și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) elementele actului de identitate și organul emitent;

d) indicarea diplomei de licență eliberate de o instituție de învățământ superior

acreditată în condițiile legii, care atestă calitatea de licențiat al unei facultăți de drept cu
durata stabilită de lege, precum și indicarea, dacă este cazul, a îndeplinirii funcției de
judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani și a
promovării examenului de definitivat în profesia din care provine ori a îndeplinirii
condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (2), după caz;

e) declarația că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 14

din Lege;

f) indicarea cazului de incompatibilitate în care se află, dacă este cazul;

g) precizarea că se solicită dobândirea calității de avocat stagiar și angajamentul de a

realiza, pe perioada stagiului, formarea profesională inițială în profesia de avocat,
respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregătire profesională continuă,
în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut;

h) mențiunea, dacă este cazul, că, potrivit Legii, candidatul poate dobândi calitatea de
avocat definitiv;

i) declarația expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În
caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activității.

(2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:

a) copie a actului de identitate și a actelor de stare civilă;

b) copie a diplomei de licență și, după caz, copii ale înscrisurilor care dovedesc
îndeplinirea, timp de cel puțin 5 ani, a funcției de judecător, procuror, notar public,
consilier juridic sau jurisconsult, precum și promovarea examenului de definitivat în
profesia respectivă ori îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (2). În cazul în
care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituțiile de
învățământ superior din altă țară, se va depune și dovada de echivalare, în condițiile
legii;

c) copie a cazierului judiciar, eliberată cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii
cererii;

d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituția sanitară

stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este
de 60 de zile de la data emiterii;

e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în

profesie, care să ateste cauzele încetării calității de avocat ori, dacă este cazul,
motivele respingerii unei cereri anterioare de primire în profesie;

f) două fotografii de tip legitimație.

(3) În cazul prevăzut la art. 14 alin. (2), judecătorul care a activat la instanțe
internaționale va prezenta adeverință în original și în traducere legalizată, eliberată de
către respectiva instanță, atestând că acesta a îndeplinit calitatea de judecător și că
încetarea acestei calități a avut loc din motive neimputabile.

Articolul 16

(1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă țară în vederea exercitării
profesiei de avocat în România se va depune sau, după caz, se va comunica în dublu
exemplar la baroul în care dorește să profeseze și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) numărul, data și emitentul pașaportului;

d) indicarea sediului profesional unde solicitantul dorește să își exercite profesia;

e) indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat în România,

anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f) indicarea formei în care urmează să exercite profesia, conform art. 5 din Lege.

(2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în

limba română și certificate:

a) pașaport;

b) o atestare din partea baroului sau a asociației profesionale de avocați din țara de
origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei și starea sa
disciplinară.

(3) La cerere se vor atașa:

a) avizul conform eliberat de Comisia permanentă a U.N.B.R.;

b) indicarea cazului de incompatibilitate în care se află, dacă este cazul;

c) declarația expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale

prezentului statut și ale codului deontologic;

d) dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România,

conform dispozițiilor art. II din Legea nr. 231/2000 privind modificarea și completarea
Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, după caz;

e) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);

f) două fotografii de tip legitimație.

Articolul 17

(1) Cererea de primire în profesie, în forma și însoțită de documentația prevăzute în

prezentul statut, se depune în termen de cel mult 15 zile de la data publicării pe pagina
web a U.N.B.R. a organizării examenului național de primire în profesie. În termen de
cel mult 3 zile de la înregistrare, cererea de primire în profesie se va comunica de către
barou U.N.B.R. și se va afișa la sediul baroului și pe pagina web a baroului și a
U.N.B.R.

(2) Afișarea cererii la sediul baroului se constată prin proces-verbal.

(3) În termen de 10 de zile de la afișarea cererii pe pagina web a baroului și a U.N.B.R.,

orice persoană poate face opoziție la cererea de primire în profesie, indicând motivele și
arătând împrejurările și probele pe care își întemeiază opoziția.

(4) Soluționarea opoziției este de competența baroului la care a fost înregistrată cererea
de primire în profesie.

(5) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie, decanul baroului

va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua
investigațiile necesare cu privire la moralitatea și demnitatea solicitantului, chiar dacă nu
se face opoziție la înscriere.

Articolul 18

(1) Avocatul-raportor va face toate cercetările pe care le va considera necesare.

(2) Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condițiilor prevăzute de

lege și de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.

Articolul 19

În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziției, avocatul-raportor

va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire
la admiterea sau la respingerea cererii.

Articolul 20

(1) După depunerea raportului, în termen de cel mult 5 zile, consiliul baroului analizează
îndeplinirea condițiilor pentru primirea în profesie și soluționează eventualele opoziții.

(2) Consiliul baroului va pronunța o hotărâre motivată asupra cererii de primire în

profesie, pe care o va comunica U.N.B.R. în termen de cel mult 10 zile de la expirarea
termenului de opoziție.

(3) Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia

permanentă a U.N.B.R., care va soluționa contestația cu cel puțin 15 zile înaintea datei
anunțate a examenului național de primire în profesie. În cazul contestațiilor formulate
de persoanele prevăzute la art. 17 alin. (5) din Lege, termenul de soluționare este de 30
de zile de la data înregistrării contestației. Hotărârea Comisiei permanente a U.N.B.R.
se va afișa pe pagina web a U.N.B.R.

(4) Se poate prezenta la examenul național de primire în profesie numai candidatul cu

privire la care consiliul baroului sau, după caz, Comisia permanentă a U.N.B.R. a
pronunțat o hotărâre favorabilă asupra cererii de primire în profesie formulate de
acesta.

(5) Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în tabloul avocaților în baza deciziei
emise de consiliul baroului, cu respectarea dispozițiilor art. 20 alin. (8), art. 21, 22 și 23
din Lege.

Articolul 21

(1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă țară de a fi autorizat să acorde
consultanță juridică privind dreptul românesc se depune la președintele U.N.B.R.

(2) Cererea va fi înaintată baroului în care este înscris avocatul pentru avizare și raport,
ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei
de examinare.

(3) Metodologia examenului de verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limba

română ale avocaților străini se stabilește prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.

(4) Comisia de examinare va fi desemnată de Consiliul U.N.B.R. și poate fi alcătuită din

avocați și cadre didactice din instituțiile de învățământ juridic superior, acreditate în
condițiile legii.

(5) Examenul va cuprinde probe scrise și orale privind instituțiile de bază ale dreptului
românesc și cunoștințele de limba română.

Articolul 22

Cererea de primire în profesia de avocat în România a avocaților care au obținut

calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale
Spațiului Economic European este de competența Consiliului U.N.B.R., conform art. 66
lit. e) din Lege.

Articolul 23

(1) Cererea se depune sau, după caz, se comunică în dublu exemplar secretariatului
U.N.B.R. și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) numărul, data și emitentul pașaportului;

d) menționarea faptului că intenționează exercitarea cu caracter permanent a profesiei

în România;
e) indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat în România,
anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f) indicarea titlului profesional obținut în statul membru de origine și a grupării

profesionale din care face parte în statul membru de origine sau a autorității judiciare în
cadrul căreia este admis să își exercite profesia potrivit legii din statul membru de
origine.

(2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte, traduse în limba română și certificate:

a) pașaport;

b) o atestare din partea autorității competente din statul membru privind calitatea de
avocat cu drept de exercitare a profesiei și starea sa disciplinară.

(3) La cerere se vor atașa:

a) declarația expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de

nedemnitate și incompatibilitate prevăzute la art. 14 și 15 din Lege;

b) declarația expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale

prezentului statut și ale codului deontologic;

c) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);

d) două fotografii de tip legitimație;

e) alte documente prevăzute în anexa nr. XXXI.

Articolul 24

(1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunța asupra cererii de primire în profesia de avocat

după susținerea examenului de verificare a cunoștințelor privind dreptul românesc și de
limba română sau după ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de
susținerea examenului, conform art. 100 și 109 din Lege.

(2) Consiliul U.N.B.R. poate decide și asupra suspendării analizării cererii până la
efectuarea de către solicitant a stagiului de pregătire în domeniul dreptului românesc,
conform art. 100 alin. (2) din Lege.

(3) Decizia este definitivă și se comunică solicitantului în termen de 30 de zile de la data

emiterii.
Articolul 25

(1) Avocatul admis în profesie va fi înscris în tabloul avocaților la baroul în care își va
exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(2) Consiliul baroului va dispune înscrierea în tabloul avocaților, la cerere, pe baza

deciziei de primire în profesie emise de U.N.B.R.

Articolul 26

(1) Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în
profesie, cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, cât
și pe întreaga durată a exercitării acesteia.

(2) Persoana care solicită primirea în profesia de avocat sau reînscrierea în tabloul
avocaților cu drept de exercitare a profesiei va înfățișa consiliului baroului la care
depune cererea înscrisuri din care să rezulte condițiile de încetare a exercițiului
profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat-o în perioada de
incompatibilitate. Consiliul baroului va întreprinde cercetări, folosind procedura
prevăzută de art. 17 alin. (5), inclusiv în situația solicitării reînscrierii în tabloul avocaților
cu drept de exercitare a profesiei, pentru a verifica dacă solicitantul se găsește în cazul
de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. b) teza a II-a din Lege, respectiv dacă a fost
exclus din profesia din care provine ca urmare a săvârșirii unor abateri disciplinare
grave. Aceeași procedură se aplică și pentru a verifica dacă solicitantul se găsește în
cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. d) din Lege, atunci când fapta de a fi
exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a
profesiei de avocat a fost reținută prin acte ale organelor profesiei de avocat.

(3) Avocații care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de art. 14
lit. a), lit. b) teza I, lit. c) și d) din Lege sunt obligați să prezinte baroului hotărârile
judecătorești prin care au fost condamnați definitiv la pedeapsa cu închisoarea pentru
săvârșirea unei infracțiuni intenționate de natură să aducă atingere prestigiului profesiei,
prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, prin care au fost
declarați faliți frauduloși sau prin care au fost condamnați definitiv pentru fapte săvârșite
în legătură cu exercitarea profesiei.

(3^1) Verificarea cazurilor de nedemnitate cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaților cu

drept de exercitare a profesiei, precum și pe întreaga durată a exercitării acesteia se
realizează la sesizare, prin plângerea oricărei persoanei interesate, sau din oficiu.

(3^2) Plângerea persoanei interesate îndreptată împotriva unui avocat se adresează

consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a
profesiei. Dacă avocatul este pensionar care își continuă activitatea în profesie sau este
incompatibil, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în
tabloul avocaților.

(3^3) Consiliul baroului poate fi sesizat și prin modalitățile prevăzute la art. 85 alin. (2) și
(3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul-verbal
de ședință.

(3^4) Consiliul baroului procedează cu celeritate la verificarea cazului de nedemnitate

din plângere sau din sesizare. În cel mult 3 zile de la data la care s-a hotărât verificarea
se vor cere relații de la U.N.B.R., de la celelalte barouri și de la alte instituții, cu privire la
persoana verificată.

(4) Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătorești,

respectiv înscrisurile ce privesc condițiile încetării profesiei practicate de către avocatul
înscris în tabloul avocaților incompatibili și va aprecia asupra demnității avocatului.
Consiliul baroului va hotărî, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de
avocat, potrivit Legii.

(5) Decizia motivată se comunică în termen de 15 zile avocatului în cauză, precum și

președintelui U.N.B.R., împreună cu hotărârea judecătorească și înscrisurile în baza
cărora a fost verificată starea de nedemnitate.

(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de președintele U.N.B.R. și/sau de

avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza
contestația și va hotărî în condițiile Legii.

(7) Decizia consiliului baroului de încetare a calității de avocat este executorie. Despre
încetarea calității de avocat baroul va face mențiunile corespunzătoare în tabloul
avocaților.

Articolul 26^1

(1) Verificarea cazurilor de nedemnitate cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaților cu

drept de exercitare a profesiei, precum și pe întreaga durată a exercitării acesteia se
efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul poate desemna un consilier
pentru efectuarea cercetării referitoare la cazul de nedemnitate.

(2) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării referitoare la cazul de nedemnitate

se poate abține sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se
formulează în scris și se judecă de către consiliul baroului, în absența consilierului
recuzat.
(3) În cazul în care decanul este cel verificat pentru un caz de nedemnitate, acesta nu
va participa la ședința consiliului baroului, atribuțiile sale din prezenta procedură
urmând a fi preluate de prodecan.

(4) În cazul în care unul dintre membrii consiliului baroului este cel verificat pentru un
caz de nedemnitate, acesta nu va participa la ședința consiliului baroului cu privire la
această procedură.

Articolul 26^2

(1) În cadrul verificării cazului de nedemnitate, consiliul baroului va examina hotărârile

judecătorești, respectiv înscrisurile ce privesc condițiile încetării profesiei practicate de
către avocatul înscris în tabloul avocaților incompatibili și va aprecia asupra demnității
avocatului.

(2) Verificarea se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu

confirmare de primire, a avocatului verificat, trimisă la sediul său profesional.
Convocarea se poate face și prin înștiințare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce
asigură conservarea dovezii și a datei la care s-a făcut înștiințarea, ori prin luarea la
cunoștință prin semnătură.

(3) Verificarea se efectuează numai după încunoștințarea avocatului cu privire la cazul

de nedemnitate prin luarea la cunoștință a conținutului plângerii ori al sesizării. Avocatul
verificat poate da explicații scrise.

(4) Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către

organul care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale și nu
împiedică desfășurarea verificării referitoare la cazul de nedemnitate.

(5) În cursul verificărilor, decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea

ascultării persoana care a formulat plângerea, precum și orice alte persoane ale căror
declarații pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri și va culege informații, prin
mijloacele prevăzute de lege.

(6) După efectuarea verificărilor, consilierul delegat întocmește un referat scris în care
va consemna faptele, probele administrate, poziția celui verificat și propunerea privind
soluționarea plângerii sau sesizării.

(7) Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, în cel

mult 30 de zile de la primirea însărcinării.
Articolul 26^3

(1) În ședința imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, consiliul
baroului procedează la verificarea cazului de nedemnitate, pe baza referatului și a
lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.

(2) Consiliul baroului poate convoca, prin modalitățile prevăzute de art. 26^2 alin. (2),
avocatul verificat, în vederea audierii sale. Refuzul de a da curs convocării nu împiedică
desfășurarea verificării referitoare la cazul de nedemnitate.

(3) După efectuarea verificărilor, consiliul baroului va hotărî, prin decizie, după caz,
menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat, potrivit Legii. Decizia se
redactează în scris, motivat în fapt și în drept și se semnează de către decanul baroului.

(4) Soluția se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la
alin. (3), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă,
cu luare de semnătură, avocatului verificat, la sediul profesional principal al acestuia,
persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum și, prin
adresă de comunicare, președintelui U.N.B.R.

(5) În situația în care, în urma verificărilor, se decide excluderea din profesie a

avocatului, consiliul baroului va emite o decizie de excludere.

(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată, prin contestație, de președintele

U.N.B.R. și/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul
U.N.B.R. va analiza contestația și va hotărî în condițiile Legii.

Articolul 26^4

(1) În fața consiliului baroului avocatul se va înfățișa personal. În cursul ședințelor

avocatul poate fi asistat de un alt avocat.

(2) Consiliul baroului hotărăște cu majoritate de voturi.

(3) Decizia consiliului baroului de încetare a calității de avocat este executorie. Despre
încetarea calității de avocat baroul va face mențiunile corespunzătoare în tabloul
avocaților.

Articolul 26^5

(1) Contestația împotriva deciziei consiliului baroului se soluționează de Consiliul

U.N.B.R. Prin contestație pot fi invocate orice motive de fapt sau de drept cu privire la
nelegalitatea sau netemeinicia deciziei contestate.

(2) Consiliul U.N.B.R. va fixa de îndată termen de soluționare a contestației, cu citarea

avocatului, a consiliului baroului care a emis decizia de excludere și a celorlalte
persoane indicate în cerere și care ar putea furniza informații despre cazul de
nedemnitate în care se găsește avocatul.

(3) Procedura de citare în fața Consiliului U.N.B.R. se face prin scrisoare recomandată
cu confirmare de primire cu conținut declarat, la sediul profesional principal al
avocatului.

(4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (3) nu este posibilă, procedura de citare și
comunicare se va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea și comunicarea
actelor de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă.

Articolul 26^6

(1) În fața Consiliului U.N.B.R. avocatul se va înfățișa personal. În cursul ședințelor

avocatul poate fi asistat de un alt avocat.

(2) Ședința Consiliului U.N.B.R. nu este publică, atât în etapa cercetării procesului, cât
și în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările ședinței se consemnează într-o încheiere.

(3) Lipsa părților legal citate nu împiedică judecata, Consiliul U.N.B.R. putându-se
pronunța pe baza actelor și a dovezilor administrate în cauză, fiind admisibil orice mijloc
de probă prevăzut de Codul de procedură civilă.

(4) Consiliul U.N.B.R. hotărăște cu majoritate de voturi.

Articolul 26^7

(1) Decizia Consiliului U.N.B.R. rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat față de
părți și de organele profesiei.

(2) Decizia de excludere pronunțată de Consiliul U.N.B.R. se va comunica avocatului în

cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris,
precum și președintelui U.N.B.R.
Articolul 27

Pentru primirea în profesie și pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se

găsească în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege.

Articolul 28

Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat.

Articolul 29

(1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd
altfel:

a) faptele personale de comerț exercitate cu sau fără autorizație;

b) calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, de comanditar într-o societate în

comandită simplă sau în comandită pe acțiuni;

c) calitatea de administrator într-o societate în comandită pe acțiuni;

d) calitatea de administrator unic sau, în cazul unei pluralități de administratori, aceea

de administrator cu puteri depline de reprezentare și administrare, de președinte al
consiliului de administrație ori de membru în comitetul de direcție al unei societăți cu
răspundere limitată;

e) calitatea de președinte al consiliului de administrație sau al consiliului de

supraveghere ori de membru în comitetul de direcție sau în directoratul unei societăți pe
acțiuni.

(2) Avocatul poate fi asociat sau acționar la societățile cu răspundere limitată sau la cele
pe acțiuni.

(3) Avocatul poate îndeplini funcția de membru în consiliul de administrație sau în

consiliul de supraveghere al unei societăți pe acțiuni ori de membru al consiliului de
administrație al unei societăți cu răspundere limitată, cu obligația de a aduce acest fapt
la cunoștința decanului baroului în care își exercită profesia. Avocatul va furniza toate
explicațiile asupra condițiilor în care exercită funcția de membru al consiliului de
administrație sau al consiliului de supraveghere și va prezenta toate documentele
doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidențialității.

(4) Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcției de membru al consiliului de

administrație sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibilă cu
demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților, poate, în orice moment, să
solicite celui interesat să părăsească funcția pe care o ocupă. Decizia consiliului
baroului va fi comunicată de îndată avocatului în cauză. Dispozițiile art. 26 alin. (6) și (7)
se aplică în mod corespunzător.

(5) Încălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinară
gravă.

Articolul 30

(1) Incompatibilitățile prevăzute de Lege se verifică și se constată de către consiliul

baroului, chiar și din oficiu.

(2) Avocatul devenit incompatibil are obligația să încunoștințeze în scris consiliul

baroului, solicitând trecerea sa din tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei în
tabloul avocaților incompatibili.

(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate

constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecințele prevăzute de
lege, și constituie abatere disciplinară gravă, sancționată cu excluderea din profesie.

Articolul 31

(1) În aplicarea art. 24 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu
decizia de trecere în tabloul avocaților incompatibili fără ascultarea avocatului.

(2) Avocatul va fi convocat în vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu

confirmare de primire. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu
împiedică luarea măsurii.

Articolul 32 Abrogat.
Articolul 33

(1) Dreptul de primire în profesie se obține numai pe baza unui examen, cu excepția
cazului prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege.

(2) Examenul de primire în profesie se organizează la nivel național de U.N.B.R., în

mod obligatoriu cel puțin o dată pe an, și se desfășoară, în mod unitar, în centrele
teritoriale ale Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, denumit
în continuare I.N.P.P.A. Examenul va fi anunțat pe pagina web a U.N.B.R. cu cel puțin
60 de zile înainte de data susținerii acestuia.

(3) În vederea asigurării caracterului unitar al examenului de primire în profesia de

avocat, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de
I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia și metodologia de
examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. În considerarea numărului de candidați,
a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum și a eficienței organizării
examenului, Consiliul U.N.B.R. va stabili dacă examenul va fi desfășurat în localitatea
sediului central al I.N.P.P.A. și/sau, după caz, în unul ori mai multe centre teritoriale ale
I.N.P.P.A. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel puțin la 3 materii
examinarea se face în scris.

(4) Odată cu anunțarea datei examenului de primire în profesie și a locului/locurilor

organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va face publice, prin intermediul paginii web
a U.N.B.R., tematica și bibliografia examenului.

(5) Comisia permanentă a U.N.B.R. desemnează comisia națională de examinare, ai

cărei membri vor fi, în majoritate, avocați cadre didactice universitare cu o vechime în
profesia de avocat de cel puțin 10 ani. Din rândul membrilor comisiei naționale de
examinare, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabilește, cu luarea în considerare a
propunerilor barourilor, componența comisiei teritoriale/comisiilor teritoriale care
este/sunt delegată/delegate la centrul/centrele teritorial/teritoriale de examen. De
asemenea, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabilește materiile la care se organizează
probe scrise și orale și organizează activitatea de examen.

Articolul 34

Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorți de comisia națională de

examinare, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3).

Articolul 35
Metodologia de examinare stabilită de U.N.B.R. va fi adusă la cunoștința celor interesați
cu cel puțin 30 de zile înainte de data examenului, prin afișare pe pagina web a
U.N.B.R.

Articolul 36

(1) Pentru înscrierea la examen, candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în

circumscripția căruia dorește să își exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor
prezentului statut. Dosarul de înscriere include cererea și actele prevăzute la art. 15 și
va fi depus în termenul prevăzut la art. 17 alin. (1).

(2) Candidatul este obligat să achite, odată cu depunerea dosarului de înscriere, o taxă
de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R., ce va fi afișată pe pagina web
a U.N.B.R. Din taxa de participare la examen o cotă va reveni baroului la care a fost
depusă cererea de primire în profesie. Cota cuvenită baroului pentru operațiunile de
înregistrare și verificare a cererilor depuse de candidați se stabilește prin hotărâre a
Consiliului U.N.B.R.

(3) Dosarele de înscriere ale candidaților vor fi păstrate și arhivate de barourile la care
au fost înregistrate cererile acestora de primire în profesie. Pentru candidații cu privire
la care a fost pronunțată, în condițiile prezentului statut, o hotărâre favorabilă privind
cererea de primire în profesie, barourile vor transmite U.N.B.R., cu cel puțin 10 zile
înaintea datei anunțate a examenului național de primire în profesie, în vederea
întocmirii listelor participanților la examen, o copie a cererii de primire în profesie,
însoțită de o adresă prin care se confirmă că respectivii candidați întrunesc condițiile
prevăzute de Lege și de prezentul statut în vederea primirii în profesie și de dovada
achitării taxei de participare. Cota din taxa de participare cuvenită barourilor va fi virată
de U.N.B.R. În contul barourilor cel târziu până la data examenului, cu excepția taxei
încasate de la acei candidați ale căror cereri de primire în profesie au fost respinse,
care va fi restituită acestora.

Articolul 37

(1) După validarea examenului, Consiliul U.N.B.R. va dispune primirea în profesie a

candidaților admiși și va emite decizia de primire în profesie.

(2) Rezultatele examenului vor fi comunicate barourilor de către Consiliul U.N.B.R.

Articolul 38
(1) Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluționate individual
de către consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire în profesie va fi
comunicată și U.N.B.R.

(2) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de către solicitant sau de președintele
U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Articolul 39

(1) Avocații foști judecători nu pot exercita profesia de avocat în fața instanțelor unde au
funcționat timp de 5 ani de la încetarea funcției deținute. Prin instanțe în înțelesul Legii
se înțelege judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curțile de apel, Înalta Curte
de Casație și Justiție și Curtea Constituțională, inclusiv instanțele militare la care
avocații au funcționat ca judecători, indiferent de secția la care au funcționat.

(2) În cazul în care avocatul a funcționat ca judecător la mai multe instanțe, interdicția
operează pentru fiecare instanță și se calculează distinct de la data încetării activității la
instanța respectivă.

(3) Aceeași interdicție se aplică și magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și

Justiție și de la Curtea Constituțională.

Articolul 40

(1) Avocații foști procurori și cadre de poliție nu pot acorda asistență juridică la organul
de urmărire penală la care și-au desfășurat activitatea timp de 5 ani de la încetarea
funcției respective. Calculul duratei de interdicție se face conform art. 39 alin. (2).

(2) În cazul în care avocatul fost procuror sau cadru de poliție a funcționat și în calitate
de judecător, interdicția privește atât instanțele, cât și organele de urmărire și de
cercetare penală, durata fiind calculată în mod corespunzător.

(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică și personalului auxiliar al organelor de

urmărire penală.

Articolul 41

(1) Interdicția exercitării profesiei de avocat în cazurile prevăzute de art. 21 din Lege
privește în integralitate instanțele, parchetele de pe lângă acestea, inclusiv Direcția
Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism, și organele de cercetare penală la care lucrează soțul, ruda sau
afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv, indiferent de secția, direcția, serviciul
sau biroul în care își desfășoară activitatea.

(2) Interdicția exercitării profesiei de avocat în situațiile stabilite de art. 21 alin. (1) și (2)
din Lege nu se aplică formelor colective de exercitare a profesiei, respectiv cabinetului
asociat, societății civile sau societății cu răspundere limitată, în care avocatul căruia i se
aplică aceste interdicții este asociat sau angajat, cu condiția informării de către forma de
exercitare a profesiei, în termen de cel mult 5 zile de la intervenirea situației respective,
a baroului pe raza căruia aceasta își are sediul profesional.

(3) Avocatului asociat al avocatului căruia i se aplică interdicțiile prevăzute la art. 21 din
Lege și avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei care își desfășoară
activitatea într-o formă de exercitare a profesiei în care lucrează un avocat căruia i se
aplică interdicțiile prevăzute la art. 21 din Lege le este interzis să se folosească de
forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite
în condițiile legii în scopul eludării acestor interdicții.

Articolul 41^1

(1) Este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activități din cele prevăzute la art. 3
din Lege să colaboreze în orice mod cu persoane fizice sau juridice care îndeplinesc
acte ori desfășoară fără drept activități specifice profesiei de avocat.

(1^1) Este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activități din cele prevăzute la
art. 3 din Lege să încheie contracte de asistență juridică cu persoane juridice care au
calitatea de mandatari ai altor persoane fizice sau juridice care sunt beneficiarii
activităților profesionale ale avocatului.

(2) Încălcarea prevederilor alin. (1) și (1^1) constituie abatere disciplinară și se

sancționează cu excluderea din profesie.

Articolul 42

Încălcarea de către avocați a altor restricții sau interdicții la care sunt supuși conform
legilor speciale constituie abatere disciplinară gravă.

Articolul 43
Avocatul care nu respectă prevederile art. 39-42 sau care se folosește de forma de
exercitare a profesiei ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condițiile
legii în scopul eludării interdicțiilor prevăzute de Lege sau de alte legi speciale
săvârșește abatere disciplinară gravă. Consiliul baroului se poate sesiza și din oficiu cu
privire la aplicarea dispozițiilor art. 39-42.

Articolul 44

(1) Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului
baroului tabloul avocaților, alcătuit potrivit anexei nr. VI.

(2) Tabloul avocaților va cuprinde:

a) numele și prenumele avocaților definitivi și stagiari cu drept de exercitare a profesiei

și sediul profesional al acestora;

b) cabinetele asociate, societățile civile profesionale și societățile profesionale cu

răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora și a avocaților care le compun;

c) restrângeri ale dreptului de a profesa, potrivit prevederilor Legii și prezentului statut.

d) mențiuni privind încetarea calității de avocat, potrivit prevederilor art. 26 alin. (7);

e) situațiile de întrerupere a activității profesionale a formelor de exercitare a profesiei;

f) alte mențiuni relevante.

(3) Avocații străini vor fi menționați într-un tablou special, conform anexei nr. VIII.
Separat se vor menționa formele de exercitare a profesiei din care aceștia fac parte,
potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) și (6) din Lege. Distinct sunt evidențiați avocații
străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic
European, care sunt autorizați să își desfășoare activitățile profesionale sub titlul
profesional corespunzător obținut într-un stat membru, indicându-se și dacă aceștia
desfășoară activități avocațiale cu caracter permanent pe teritoriul României și titlul
profesional sub care își desfășoară activitatea.

(4) În cazul avocaților străini se va menționa dacă aceștia sunt autorizați să acorde
consultanță juridică privind dreptul românesc.

(4^1) Tabloul va cuprinde și o mențiune distinctă a avocaților incompatibili ce se află în

situațiile prevăzute de art. 24 alin. (2) și (3) din Lege

(5) Se va întocmi separat un tablou al avocaților incompatibili, alcătuit potrivit anexei nr.
VII, care se verifică și se reactualizează până la data de 15 ianuarie a fiecărui an.
(6) Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, tabloul special al avocaților
străini și tabloul avocaților incompatibili se reactualizează lunar și se aduc la cunoștința
tuturor membrilor baroului.

(7) Tablourile menționate la alin. (6) vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale electronică și în
forma stabilită de U.N.B.R., în termen de 5 zile de la actualizare.

Articolul 45

Tabloul avocaților definitivi și stagiari, precum și tabloul special al avocaților străini se

comunică autorităților menționate la art. 24 alin. (3) din Lege, cel târziu până la data de
31 ianuarie a fiecărui an.

Articolul 46

Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menținerii în tabloul avocaților se contestă la

consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în
termen de 15 zile de la data comunicării. Contestația este suspensivă de executare.

Articolul 47

(1) Înscrierea în tablou a avocaților definitivi și stagiari se face numai după depunerea
jurământului prevăzut de Lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în fața
consiliului baroului, de către avocații nou-înscriși în barou.

(2) Înscrierea în tabloul avocaților după primirea în profesie este condiționată de

depunerea declarației prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008. Depunerea unei declarații
false atrage consecințele prevăzute de lege.

Articolul 48

(1) Decanul baroului va desemna avocații responsabili cu verificarea cazurilor de

exercitare a activității de asistență juridică de către persoanele neînscrise în tabloul
avocaților.

(2) Ori de câte ori va avea informații cu privire la persoane care exercită nelegal
activități prevăzute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autoritățile
competente și va lua măsurile legale ce se impun.
(la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 48 , Subsectiunea a 7-a , Sectiunea 1 ,
Capitolul II a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8
decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

Articolul 49

(1) Exercițiul profesiei de avocat se suspendă:

a) pe toată durata existenței stării de incompatibilitate;

b) În temeiul unei hotărâri judecătorești sau disciplinare de interdicție temporară de a

profesa;

c) În caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către

barou, către U.N.B.R. și către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la
scadența acestora, până la lichidarea integrală a datoriilor;

d) la cererea scrisă a avocatului, pentru alte motive decât cele prevăzute la lit. a).

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), baroul are obligația de a verifica trimestrial,
precum și înainte de data întocmirii tabloului anual al avocaților menținerea situației
care a justificat suspendarea. În tabloul avocaților avocatul suspendat la cerere
figurează în secțiunea destinată menționării avocaților fără drept de exercitare a
profesiei.

Articolul 50

Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva

avocatului s-a pus în mișcare acțiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată
pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei,
până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Articolul 51

(1) Avocatul este dator să încunoștințeze de îndată consiliul baroului despre orice
situație care ar putea duce la suspendarea exercițiului dreptului de a profesa.
Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară.

(2) Decanul și consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea
dispozițiilor Legii și ale prezentului statut privind suspendarea exercițiului dreptului de a
profesa.

(3) Consiliul baroului decide în cazurile prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. a) și b) după
convocarea avocatului în cauză în vederea ascultării acestuia. Lipsa nejustificată a
avocatului la data indicată în convocare nu împiedică luarea măsurii.

(4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face mențiune, în
mod corespunzător, în tabloul avocaților și în tabloul avocaților incompatibili.

(5) Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15

zile de la comunicarea acesteia. Contestația nu suspendă executarea.

Articolul 52

Independent de contestarea deciziei, în cazul în care măsura suspendării a fost luată

pentru neplata totală sau parțială a taxelor și contribuțiilor profesionale, la cererea
avocatului în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii
achitării taxelor și contribuțiilor prevăzute de Lege și de prezentul statut, poate dispune
încetarea măsurii suspendării și ștergerea mențiunilor din tablou.

Articolul 53

Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este

suspendat potrivit prevederilor art. 49 în perioada măsurii suspendării constituie abatere
disciplinară gravă.

Articolul 54

(1) Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca în termen
de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să își asigure substituirea.

(2) Încălcarea dispozițiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

Articolul 55

(1) Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul într-un alt barou se va adresa
în scris decanului baroului de la care dorește să se transfere.

(2) Cererea de transfer va fi însoțită de actele pe care se întemeiază și de un certificat

eliberat de baroul de la care se solicită transferul. Certificatul va indica datele personale,
profesionale și disciplinare ale solicitantului și va atesta că solicitantul a achitat la zi
taxele și contribuțiile profesionale către barou, U.N.B.R. și sistemul propriu de asigurări
sociale.

(3) Consiliul baroului de la care se solicită transferul va elibera certificatul prin avizarea
cererii de transfer, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie,
baroului la care se solicită transferul.

Articolul 56

(1) Cererea de transfer va fi soluționată pe baza raportului întocmit de un consilier

delegat, care verifică dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul,
precum și a certificatului prevăzut la art. 55 alin. (2).

(2) La soluționarea cererii consiliul baroului va avea în vedere și respectarea de către

petent a dispozițiilor privind modul de organizare și funcționare a formelor de exercitare
a profesiei, precum și a condițiilor de primire în profesie.

Articolul 57

(1) Decizia cu privire la transfer se comunică solicitantului și baroului din care acesta
face parte. Consiliul baroului va face mențiuni corespunzătoare în tabloul avocaților.

(2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată și poate fi contestată,
în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Articolul 58

(1) Calitatea de avocat încetează:

a) prin renunțarea scrisă la exercițiul profesiei;

b) prin deces;

c) prin excluderea din profesie, ca sancțiune disciplinară;

d) În cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea
penală și care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.

(2) Încetarea calității de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului și are drept
consecință radierea celui în cauză din tabloul avocaților.

(3) Încetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage

pierderea calității de avocat.

Articolul 59

Avocatul care renunță la exercițiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puțin 60
de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activității, acesta este obligat să
finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea. Avocatul va prezenta
baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate și va indica numele avocaților care le vor
prelua.

Articolul 60

În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori
asociații defunctului, iar în lipsa lor, de către avocații desemnați de consiliul baroului.

Articolul 61

(1) În cazul în care avocatul îndeplinește condițiile de pensionare prevăzute de lege, are
dreptul să solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea de continuare a exercitării
profesiei se soluționează de consiliul baroului.

(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind
menținerea capacității fizice și psihice necesare exercitării profesiei de avocat. Avizul
medical se prezintă anual pentru înscrierea în tablou.

(3) Consiliul baroului va soluționa cererea pe baza avizului medical și va proceda în

conformitate cu prevederile Legii sau, după caz, ale legislației privind pensiile și
asigurările sociale.

(4) Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este menținut în profesie
este obligat să contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale
în condițiile prevăzute de legislația pensiilor și asigurărilor sociale pentru avocați.

(5) Decizia de respingere a menținerii în activitate poate fi contestată, în termen de 15

zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
Secţiunea a 2-a Organele profesiei de avocat

Articolul 62

Independența profesiei, autonomia baroului și exercitarea liberă a profesiei de avocat

nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele autorităților administrației publice, ale
instanțelor judecătorești, ale Ministerului Public sau ale altor autorități decât în cazurile
și în condițiile expres prevăzute de lege.

Articolul 63

(1) Baroul este persoană juridică de interes public, constituit din toți avocații înscriși în
tabloul avocaților, cu patrimoniu propriu și organizare de sine stătătoare.

(2) Sediul baroului este în orașul de reședință al județului, respectiv în municipiul

București.

Articolul 64

(1) Fiecare barou are un buget propriu. Contribuția avocaților la realizarea bugetului
este stabilită de consiliul baroului.

(2) Cuantumul contribuției va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu

prevederile bugetului propriu și cu hotărârile Congresului avocaților. Decizia consiliului
baroului va fi adusă la cunoștința avocaților înscriși în tabloul avocaților baroului cu
drept de exercitare a profesiei, cu cel puțin 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare.

(3) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activități producătoare de venituri, în condițiile

legii.

Articolul 65

(1) Organele de conducere ale baroului sunt:

a) adunarea generală;

b) consiliul;

c) decanul.

(2) În cadrul baroului se constituie și funcționează:

a) comisia de cenzori;

b) comisia de disciplină;

c) curtea de arbitraj profesional a avocaților.

Articolul 66

(1) Adunarea generală a baroului poate fi, în condițiile legii, ordinară și extraordinară.

(2) Abrogat.

Articolul 67

(1) Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabilește de către consiliul
baroului în prima ședință din luna ianuarie a fiecărui an.

(2) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de comisia de cenzori a

baroului, precum și la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.

(3) Organizarea adunării generale ordinare sau extraordinare este în sarcina consiliului
baroului.

(4) Neîndeplinirea obligației de organizare a adunării generale atrage răspunderea

disciplinară a celor vinovați.

(5) Odată cu convocarea adunării generale se stabilește și ordinea de zi. Avocații cu

drept de a participa la ședințele adunării generale pot face propuneri pentru
completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse în scris la barou cu cel puțin 5 zile
înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.

(6) Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.

(7) Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii
de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu
aprobarea prin vot deschis a adunării generale.

Articolul 68

(1) Adunarea generală este legal constituită numai cu participarea majorității avocaților
care au dreptul de a participa la adunarea generală.
(2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale va
consemna această împrejurare într-un proces-verbal și va stabili data următoarei
adunări generale în prezența avocaților participanți la adunare. Data noii adunări nu va
putea fi mai târziu de 15 zile de la data primei adunări; consiliul baroului va convoca
noua adunare generală cu cel puțin 7 zile înainte de data fixată.

(3) Cea de-a doua adunare generală, convocată în condițiile alin. (2), este legal
constituită cu participarea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor săi.

(4) Dispozițiile alin. (2) și (3) nu se aplică în cazul adunărilor generale de alegere a
organelor de conducere ale barourilor care au în evidență până la 500 de avocați cu
drept de exercitare a profesiei. În cazul acestor barouri, în situația în care cvorumul
adunării generale de alegere a organelor de conducere ale baroului nu este legal
constituit, consiliul baroului va stabili data la care se convoacă o nouă adunare generală
de alegere a organelor de conducere ale baroului, cu respectarea regulamentului de
organizare a alegerilor.

(5) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere ale baroului

se face personal. Exercitarea dreptului de vot nu poate fi delegată.

(6) Cu cel puțin 60 de zile anterior datei desfășurării alegerilor, consiliile barourilor vor
adopta regulamentul de organizare a alegerilor organelor de conducere ale baroului.
Regulamentul va rămâne definitiv în termen de 15 zile de la data afișării sale la
secretariatul baroului sau/și pe pagina web a baroului.

(7) Hotărârile adunării generale, inclusiv cele ale adunărilor elective, se iau cu votul
majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care Legea prevede alt cvorum de
ședință și de vot.

(8) În regulamentul pentru organizarea adunării elective se poate prevedea ca

exprimarea votului să poată fi făcută în formă electronică, cu respectarea dispozițiilor
legale privind cvorumul.

Articolul 69

(1) Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:

a) modul în care a fost convocată adunarea generală și caracterul ordinar sau

extraordinar al acesteia;

b) anul, luna, ziua, ora și locul unde se desfășoară adunarea generală;

c) numărul membrilor prezenți;

d) componența prezidiului adunării generale;

e) ordinea de zi votată de adunarea generală;

f) luările de cuvânt;

g) hotărârile, rezoluțiile și moțiunile adoptate;

h) orice alte activități desfășurate în adunarea generală.

(2) Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor prezidiului adunării generale.

(3) Procesul-verbal va fi înregistrat și depus la barou, putând fi consultat de membrii

baroului și de U.N.B.R.

Articolul 70

(1) Adunarea generală a baroului adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii
baroului, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.

(2) De asemenea, adunarea generală poate adopta rezoluții și moțiuni.

Articolul 71

(1) Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleși pe o perioadă de 4 ani
dintre avocații cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani. Mandatul lor
poate fi reînnoit.

(1^1) Abrogat.

(2) Numărul consilierilor este proporțional cu numărul membrilor baroului înscriși în

tabloul avocaților, după cum urmează:

a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 50 de avocați;

b) 7 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 51 și 100;

c) 9 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 101 și 200;

d) 11 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 201 și 500;

e) 13 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 501 și 1.000;

f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocați.

(3) În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinși decanul și prodecanul.

(4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale
consiliului baroului.

(5) Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanți. În caz
de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanți vor completa consiliul
baroului în ordinea numărului de voturi obținut la alegeri pentru perioada de mandat
rămasă vacantă.

Articolul 72

(1) Comisia de cenzori este formată dintr-un număr impar de membri, dar cel puțin 3,
aleși pe o perioadă de 4 ani dintre avocații cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel
puțin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.

(2) Dispozițiile art. 71 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(3) Alegerea membrilor comisiei de cenzori va urmări, în măsura situației concrete a

fiecărui barou, ca cel puțin unul dintre aceștia să aibă studii economice. Dacă volumul
de activitate al comisiei de cenzori, propriu baroului, o impune, adunarea generală va
stabili și condițiile remunerării acestora.

(4) Conducerea activității și reprezentarea comisiei de cenzori în fața organelor profesiei

și în raporturile cu autoritățile publice se fac de către președintele acesteia, ales cu
majoritate de voturi din rândul membrilor săi.

(5) Comisia de cenzori are ca atribuții principale supravegherea gestiunii baroului,

verificarea legalității întocmirii situațiilor financiare și a concordanței lor cu registrele,
verificarea regularității ținerii acestor registre, verificarea concordanței efectuării
cheltuielilor cu destinația aprobată de organele profesiei.

(6) În exercitarea atribuțiilor, comisia de cenzori întocmește rapoarte, procese-verbale

de verificare a gestiunii și note de propuneri, acte ce vor fi prezentate de îndată
decanului și/sau consiliului baroului.

(7) În situații de necesitate temeinic argumentată, în exercitarea atribuțiilor și în

îndeplinirea sarcinilor sale, comisia de cenzori poate recurge la serviciile unui contabil
autorizat, expert contabil sau auditor extern, terți care își pot desfășura activitatea
individual ori în forme asociative.

(8) În cazul în care un membru al comisiei de cenzori este suspendat din exercițiul
profesiei de avocat ori acestuia îi încetează calitatea de avocat, comisia se
completează cu membrul supleant care a obținut numărul cel mai mare de voturi la
adunarea generală electivă a baroului. Președintele comisiei constată, de îndată,
completarea acesteia și comunică hotărârea luată tuturor membrilor comisiei. Hotărârea
se dă publicității.

Articolul 73

(1) Consiliul baroului se întrunește în ședință cel puțin o dată pe lună, la sediul baroului.

(2) Lucrările ședinței se consemnează în registrul de procese-verbale și se semnează

de toți consilierii prezenți la ședință. Registrul poate fi consultat de către avocații
interesați și de organele U.N.B.R.

(3) Lunar, consiliul baroului poate verifica prin sondaj evidențele primare ale avocaților,
în special ale acelora care declară încasări minime.

(4) Consiliul baroului va analiza trimestrial situația restanțierilor la plata contribuțiilor

către sistemul propriu de asigurări sociale, luând măsuri legale și statutare. Votul
membrilor consiliului va fi nominal, iar consilierii care au datorii la sistem mai mari de
trei luni nu pot participa la vot.

(5) Consiliul baroului va lua în discuție în proxima ședință concluziile procesului-verbal

de control încheiat de inspectorii financiari ai Casei de Asigurări a Avocaților (C.A.A.), în
conformitate cu dispozițiile art. 138 din Statutul C.A.A., și va lua măsuri statutare de
sancționare a celor care nu s-au prezentat la control sau care nu au pus la dispoziția
inspectorilor datele și documentele solicitate.

(6) În exercitarea atribuțiilor sale, consiliul baroului adoptă decizii și hotărâri.

Articolul 74

(1) Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocații definitivi
cu o vechime în profesie de cel puțin 10 ani. Acesta trebuie să fie membru al baroului
de cel puțin 5 ani.

(2) În exercitarea atribuțiilor sale, decanul emite decizii. Acestea se consemnează într-
un registru special, ținut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat
interesat și de organele U.N.B.R.

Articolul 74^1
Comunicarea răspunsurilor la cererile formulate de avocați se va realiza în aceeași
modalitate prin care aceste cereri au fost transmise baroului, respectiv prin înscris
original, expediat prin poștă, prin comunicare fax sau prin e-mail. În mod similar se va
proceda în privința comunicării soluțiilor adoptate de consiliul baroului în baza unor
sesizări sau petiții formulate de alte persoane, fizice sau juridice.

Articolul 75

(1) Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la
cunoștința decanului.

(2) Decanul va încerca medierea în vederea soluționării amiabile a litigiului.

(3) Prevederile privind procedura medierii și a arbitrajului din prezentul statut se aplică
în mod corespunzător.

Articolul 76

(1) Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de
Consiliul U.N.B.R., potrivit legii.

(2) Consiliul baroului se pronunță cu celeritate asupra contestației și comunică

răspunsul petentului.

Articolul 77

Toate barourile din România înființate potrivit legilor privind organizarea și exercitarea
profesiei de avocat sunt membre de drept ale U.N.B.R. Niciun barou nu poate funcționa
în afara U.N.B.R.

Articolul 78

(1) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înființată prin Lege, cu patrimoniu
propriu și organizare de sine stătătoare.

(2) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuția barourilor, în cotele stabilite de

Congresul avocaților. Contribuția barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. se stabilește
în raport cu numărul avocaților cu drept de exercitare a profesiei înscriși în tabloul
avocaților barourilor și se virează lunar, în contul special constituit în acest scop, din
cotele de contribuție achitate de avocați în contul barourilor.

(3) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în

condițiile legii.

Articolul 79

(1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:

a) Congresul avocaților;

b) Consiliul U.N.B.R.;

c) Comisia permanentă a U.N.B.R.;

d) președintele U.N.B.R.

(2) În cadrul U.N.B.R. se constituie și funcționează:

a) Comisia centrală de cenzori;

b) Comisia centrală de disciplină.

(3) Avocații care formează organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocați definitivi,
cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani.

(4) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de
delegați, și avocați care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3).

Articolul 80

(1) Congresul avocaților este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.

(2) Hotărârile adoptate de Congresul avocaților sunt definitive și obligatorii pentru toate
organele profesiei și pentru toți avocații.

Articolul 81

(1) Congresul avocaților se convoacă anual de către Consiliul U.N.B.R., prin

președintele U.N.B.R.
(2) Congresul extraordinar al avocaților se convoacă de către președintele U.N.B.R. ori
de câte ori este nevoie sau la cererea a cel puțin o treime din numărul total al barourilor.

(3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora și locul desfășurării Congresului avocaților și
ordinea de zi a acestuia.

(4) Decanii barourilor și membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai

Congresului avocaților.

(5) Din Congresul avocaților fac parte și delegații aleși de adunările generale ale
barourilor, conform normei de reprezentare de un delegat la 200 de avocați. Dacă nu au
calitatea de delegați ai adunărilor generale ale barourilor, președintele C.A.A. și
președinții filialelor C.A.A. participă la Congres în calitate de invitați.

(6) Numărul de delegați se calculează după cum urmează:

a) un delegat pentru barourile care au până la 200 de avocați;

b) 2 delegați pentru barourile care au între 201 și 400 de avocați;

c) 3 delegați pentru barourile care au între 401 și 600 de avocați și așa mai departe.

Articolul 82

(1) Lucrările Congresului avocaților sunt conduse de către președintele U.N.B.R.,

împreună cu un prezidiu format din 8 avocați, ales prin vot deschis.

(2) Congresul avocaților va alege un secretariat compus din 3 avocați, dispozițiile art. 69
aplicându-se corespunzător.

Articolul 83

(1) Hotărârile, rezoluțiile și moțiunile se adoptă prin vot deschis.

(2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul avocaților alege o
comisie de numărare a voturilor dintre delegații care nu candidează, compusă din
minimum 5 membri. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne
sigilate. Pe buletinul de vot se menționează: numele și prenumele candidatului, funcția
pentru care candidează și baroul din care face parte.

(3) Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui și prenumelui candidatului
dorit; votul "contra" se exprimă prin ștergerea numelui și a prenumelui persoanei
propuse.

(4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de Congresul
avocaților, cele care nu poartă ștampila de control, precum și buletinele pe care numărul
candidaților votați "pentru" este mai mare decât numărul funcțiilor pentru care se
candidează.

Articolul 84

(1) Congresul avocaților alege Consiliul U.N.B.R.

(2) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor și din reprezentanți ai barourilor,
aleși de Congres, potrivit următoarei norme de reprezentare:

a) un reprezentant pentru barourile care au până la 500 de avocați;

b) 2 reprezentanți pentru barourile care au peste 500 de avocați și câte 2 reprezentanți

pentru fiecare mie care depășește prima mie de avocați.

(3) Consiliul U.N.B.R. se convoacă trimestrial în ședințe ordinare sau, în situații

excepționale, în ședințe extraordinare de către președintele U.N.B.R. Președintele
U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. și la cererea a cel puțin o treime din numărul
membrilor Consiliului U.N.B.R.

(4) Conducerea ședințelor Consiliului U.N.B.R. revine președintelui acestuia, asistat de

către vicepreședinți și alți 3 consilieri.

(5) Unul dintre vicepreședinții U.N.B.R. va răspunde de coordonarea activității C.A.A. în

conformitate cu dispozițiile art. 65 lit. s) din Lege.

(6) Prevederile art. 69 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 85

(1) Consiliul U.N.B.R. își desfășoară activitatea în comisii de lucru și în plen, potrivit
regulamentului de desfășurare a ședinței Consiliului U.N.B.R., adoptat de către acesta.

(2) Consiliul U.N.B.R. adoptă decizii și hotărâri obligatorii. La cererea majorității

barourilor, hotărârile Consiliului U.N.B.R. pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul
avocaților, în prima sa ședință.
Articolul 86

(1) Comisia permanentă a U.N.B.R. se întrunește înaintea ședințelor Consiliului

U.N.B.R. și ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui U.N.B.R.

(2) Comisia permanentă a U.N.B.R. asigură activitatea permanentă a U.N.B.R.

Ședințele Comisiei permanente a U.N.B.R. sunt conduse de președintele U.N.B.R.

(3) În desfășurarea activității curente, Comisia permanentă a U.N.B.R. emite decizii și

dispoziții, în condițiile prevăzute de lege. Deciziile și dispozițiile au caracter obligatoriu și
pot fi atacate cu plângere de către cei interesați, în termen de 15 zile de la comunicare,
la Consiliul U.N.B.R.

Articolul 86^1

Președintele de onoare al U.N.B.R. care nu este membru al organelor de conducere ale

profesiei constituite la nivelul U.N.B.R. poate participa, fără drept de vot, la lucrările
acestor organe.

Articolul 87

În cadrul U.N.B.R. se constituie și funcționează un aparat tehnic administrativ, conform

hotărârii Comisiei permanente a U.N.B.R.

Articolul 88

(1) Plângerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este

suspensivă de executare, cu excepția cazurilor prevăzute de Lege și de prezentul
statut.

(2) Organul competent să soluționeze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate,
să dispună suspendarea efectelor actului atacat până la soluționarea plângerii.

Articolul 88^1

La cererea avocatului, Comisia permanentă a U.N.B.R. are obligația să apere reputația

profesională a acestuia, dacă cercetările întreprinse și propunerile înaintate de consiliul
baroului din care face parte avocatul fundamentează acest demers.
Capitolul III Activitatea profesională a avocatului

Secţiunea 1 Conținutul activității profesionale

Articolul 89

Consultațiile juridice pot fi acordate în scris sau verbal în domenii de interes pentru
client, precum:

a) redactarea și/sau furnizarea către client, prin orice mijloace, după caz, a opiniilor
juridice și informațiilor cu privire la problematica solicitată a fi analizată;

b) elaborarea de opinii legale;

c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenții, statute etc.) și asistarea

clientului la negocierile referitoare la acestea;

d) elaborarea proiectelor de acte normative;

e) participarea în calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei

persoane juridice, în condițiile legii;

f) orice alte consultații în domeniul juridic.

Articolul 90

Avocatul poate întocmi și formula în numele și/sau în interesul clientului cereri, notificări,
memorii sau petiții către autorități, instituții și alte persoane, în scopul ocrotirii și apărării
drepturilor și intereselor legitime ale acestuia.

Articolul 91

(1) În condițiile legii, avocatul asigură asistență și reprezentare juridică în fața

instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții
jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor
administrației publice, a instituțiilor și a altor persoane juridice, pentru apărarea și
reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertăților și intereselor
legitime ale persoanelor.

(2) Asistarea și reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele și operațiunile

permise de lege și necesare ocrotirii și apărării intereselor clientului.

Articolul 91^1

(1) Avocatul poate îndeplini activitatea de curator special, în condițiile legii. În cadrul
activității judiciare, în îndeplinirea acestei sarcini, avocatul are toate drepturile și
obligațiile reprezentatului legal.

(2) Dispozițiile art. 109-119 se aplică în mod corespunzător și avocatului care

îndeplinește funcția de curator special.

(3) Fiecare barou organizează un Registru al avocaților care pot fi desemnați de

instanțele judecătorești, în condițiile legii, în calitate de curatori speciali, în care sunt
înregistrați toți avocații care au consimțit să îndeplinească activitatea de curator special.
U.N.B.R. centralizează registrele barourilor și ține evidența Registrului național al
avocaților care pot fi desemnați de instanțele judecătorești, în condițiile legii, în calitate
de curatori speciali. Dispozițiile art. 161 și 162 se aplică în mod corespunzător.

(4) Avocatului desemnat i se vor comunica de către decan înștiințarea de numire,

precum și copia încheierii prin care a fost numit curator special. Dispozițiile art. 153 alin.
(1) și (2) se aplică în mod corespunzător.

(5) Plata remunerației pentru activitatea de curatelă care se suportă din bugetul statului
se efectuează numai prin barou. Sumele destinate plății remunerațiilor pentru activitatea
de curatelă, stabilite prin încheierea instanței, se virează într-un cont distinct deschis de
fiecare barou. Baroul va comunica instanței detaliile contului bancar aflat la dispoziția sa
în vederea plății sumelor stabilite prin încheiere cu titlul de remunerație a curatorului
special. Dispozițiile art. 85 alin. (3) din Lege se aplică în mod corespunzător.
Respectarea de către barouri a destinației acestor fonduri este supusă și controlului
U.N.B.R.

Articolul 92

(1) Un act juridic semnat în fața avocatului, care poartă o încheiere, o rezoluție, o
ștampilă sau un alt mijloc verificabil de atestare a identității părților, a conținutului și a
datei actului, în baza consimțământului exprimat de părți, poate fi prezentat notarului
spre autentificare.

(2) Avocatul este obligat să țină evidența actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c)
și d) din Lege și să le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor. În
termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actelor prevăzute la alin. (1), sub
sancțiunea inopozabilității față de terți, avocatul este obligat să înregistreze operațiunea
în Registrul electronic al actelor întocmite de avocat, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din
Lege, în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul de organizare și
funcționare a registrului, aprobat de Consiliul U.N.B.R.

(3) Se exceptează situația în care părțile solicită expres înregistrarea la o dată

ulterioară, când termenul curge de la data solicitării, ori situația în care părțile renunță
expres la înscrierea actului în registrul prevăzut la alin. (2).

Articolul 93

(1) Avocatul are dreptul să desfășoare activități fiduciare, în numele și pe seama

clientului, cu respectarea prevederilor legii și ale prezentului statut.

(2) Activitățile fiduciare exercitate de avocat pot consta în:

a) primirea în depozit, în numele și pe seama clientului, de fonduri financiare și bunuri,

rezultate din valorificarea de titluri executorii după finalizarea unui litigiu, a unei medieri,
a procedurii succesorale sau a lichidării unui patrimoniu;

b) plasarea și valorificarea, în numele și pe seama clientului, a fondurilor financiare și a

bunurilor încredințate;

c) administrarea, în numele și pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor în care

acestea au fost plasate.

Articolul 94

În exercitarea activităților fiduciare, avocatul trebuie:

a) să respecte întocmai limitele și durata mandatului încredințat, expres prevăzut în

contractul de asistență juridică special încheiat. Când mandatul comportă
împuternicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a înstrăina bunurile
clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operațiuni numai dacă acest
lucru este în mod expres stipulat în mandat sau, în lipsa unei astfel de clauze, numai
după ce va fi autorizat în mod special și în scris de către client;
b) să acționeze cu bună-credință, profesionalism și cu diligența unui bun proprietar, fără
să se abată de la regulile specifice activității profesionale;

c) să administreze afacerile încredințate în interesul exclusiv al clientului;

d) să nu influențeze clientul, direct sau indirect, în scopul de a obține beneficii proprii, în

afara onorariului de avocat;

e) să informeze corect și cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului

fiduciar și a rezultatelor obținute.

Articolul 95

În executarea mandatului, avocatul poate să desfășoare:

a) activități de consultanță;

b) operațiuni de conservare a substanței și valorii fondurilor financiare și bunurilor

încredințate;

c) operațiuni de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare și

alte instrumente financiare, în condițiile legii;

d) administrarea și valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operațiuni

materiale și efectuarea de operațiuni juridice menite să sporească valoarea și
lichiditatea plasamentelor;

e) activități conexe, cum ar fi completarea declarațiilor de impozit și plata acestora și a

celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietăți,
culegerea fructelor și încasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investițiilor,
mijlocirea/medierea operațiunilor financiare etc.;

f) orice operațiuni în numerar privind plăți, încasări, efectuări de depozite bancare,

compensări, rambursări impuse de natura activității încredințate.

Articolul 96

(1) Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfășoară activități fiduciare,
un cont la o bancă reputată (cont fiduciar) destinat depozitării de fonduri fiduciare.

(2) Prin fonduri fiduciare, în sensul prezentului articol, se înțelege orice sumă primită de
către avocat cu titlu de fond inițial sau rezultată din valorificarea acestuia ori a bunurilor
încredințate.

(3) În contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decât fonduri fiduciare.

Articolul 97

(1) Toate plățile legate de activitățile fiduciare efectuate pentru același client vor fi
efectuate din contul fiduciar, iar toate încasările rezultate din activitățile fiduciare vor fi
colectate în contul fiduciar al clientului respectiv.

(2) Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel puțin o dată la 3 luni,
dacă în contractul de asistență juridică nu se prevede o perioadă mai scurtă.

Articolul 98

Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar,
precum și instructa efectuarea de plăți din acesta doar în următoarele situații:

a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli în condițiile și limitele mandatului

fiduciar;

b) la instrucțiunea expresă a clientului, dar cu posibilitatea reținerii contravalorii

onorariilor agreate pentru activitățile fiduciare;

c) în baza unei hotărâri judecătorești;

d) în baza contractului de asistență juridică, pentru încasarea onorariilor legate de

activitățile fiduciare desfășurate;

e) în cazul în care este în curs o procedură execuțională privind bunurile sau fondurile
administrate.

Articolul 99

Avocatul nu are dreptul să retragă fonduri sau să efectueze plăți din contul fiduciar
atunci când clientul i-a adus la cunoștință în scris opoziția sa.

Articolul 100

Este permisă încheierea unui contract de asistență juridică care să prevadă plata, în
parte, a onorariului pentru activități fiduciare, condiționate de un eveniment care să aibă
loc sau de un rezultat care să fie atins.

Articolul 101

Avocatul are obligația să păstreze evidențe scrise ale tuturor operațiunilor efectuate în
baza sau în legătură cu un mandat fiduciar (contracte, corespondență, rapoarte de
evaluare, extrase de cont etc.). În cazul în care clientul solicită originalul acestor
evidențe, avocatul este îndreptățit să păstreze fotocopii pe format hârtie sau electronic.

Articolul 102

(1) Avocatul are obligația să păstreze cel puțin un registru sau un sistem echivalent de
înregistrare care să arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfășurat
activități fiduciare:

a) identitatea clientului pe seama căruia fondurile și/sau bunurile sunt primite și/sau
administrate;

b) un inventar al bunurilor primite, respectiv rambursate și valoarea fondurilor primite și

rambursate, precum și data primirii și sursa fondurilor și bunurilor și data rambursării
acestora sau rezultatul administrării și valorificării acestora;

c) operațiunile fiduciare efectuate, cu indicarea datei, părților, valorii și tipului operațiunii.

(2) Avocatul este obligat să înregistreze prompt fiecare tranzacție fiduciară și, în orice
caz, nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor.

Articolul 103

Avocatul are obligația să păstreze evidențele legate de activitățile fiduciare pe o

perioadă de cel puțin 10 ani.

Articolul 104

Stabilirea temporară a sediului unor societăți comerciale la sediul profesional al

avocatului presupune utilizarea sediului profesional al avocatului pentru scopul limitat al
constituirii legale și autorizării funcționării societății comerciale sau, după caz, pentru
mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societății în cauză.

Articolul 105

(1) În vederea stabilirii temporare a sediului societății comerciale în cauză, avocatul va

întocmi și semna cu reprezentantul societății un contract separat de asistență juridică
având acest obiect.

(2) Perioada pentru care sediul societății în cauza este stabilit la sediul profesional al
avocatului nu poate depăși un an, iar dovada sediului se face cu contractul de asistență
juridică.

Articolul 106

Avocatul poate îndeplini orice formalități legale necesare în vederea înregistrării, în

numele și pe seama clientului, a societăților comerciale, a părților de interes, a părților
sociale și a acțiunilor, în condițiile legii.

Articolul 107

Avocatul va întocmi și păstra registre de părți de interes, părți sociale sau de acțiuni,
emise de societățile înregistrate de acesta în numele și pe seama clientului. Avocatul
poate efectua, la cererea clientului, operațiuni în aceste registre, inclusiv cesiuni și
constituiri de garanții, și poate emite, la cererea persoanei îndreptățite, extrase din
aceste registre, în condițiile legii.

Secţiunea a 2-a Relațiile dintre avocat și client

Articolul 108

(1) Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activități
specifice profesiei se naște din contractul de asistență juridică, încheiat în formă scrisă
între avocat și client ori mandatarul acestuia.
(2) Forma, conținutul și efectele contractului de asistență juridică sunt stabilite prin
prezentul statut.

(3) Avocatul nu poate acționa decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu
excepția cazurilor prevăzute de lege.

Articolul 109

(1) În exercitarea profesiei sale avocatul este independent.

(2) Activitatea avocatului nu poate fi motivată decât în interesul clientului, apreciat în

limitele legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic.

(3) Constituie atingere a independenței avocatului și, ca atare, trebuie evitate și

înlăturate de către avocat, prin orice mijloace legale:

a) existența unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauza care i-a fost
încredințată;

b) prestarea de activități avocațiale în scopul de a se face plăcut clienților, magistraților

sau publicului;

c) prestarea de activități avocațiale din simplă complezență;

d) existența oricăror presiuni în scopul nerespectării secretului profesional.

Articolul 110

Avocatul trebuie să depună toată diligența pentru apărarea libertăților, drepturilor și

intereselor legitime ale clientului.

Articolul 111

Avocatul este dator să își sfătuiască clientul cu promptitudine, în mod conștiincios,

corect și cu diligență.

Avocatul își informează clientul cu privire la evoluția cazului ce i-a fost încredințat.

Articolul 112
Probitatea, spiritul de dreptate și onestitatea avocatului sunt condiții ale credibilității
avocatului și profesiei.

Articolul 113

Avocatul este confidentul clientului în legătură cu cazul încredințat. Confidențialitatea și

secretul profesional garantează încrederea în avocat și constituie obligații fundamentale
ale avocatului.

Articolul 114

(1) Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul și nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult
de un client într-una și aceeași cauză, atunci când interesele clienților sunt conflictuale
ori când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.

(2) Avocatul trebuie să se abțină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienților implicați,
atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional
riscă să fie violat sau când independența sa riscă să fie știrbită.

(3) Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client dacă secretul informațiilor
încredințate de un client anterior riscă să fie afectat sau atunci când cunoașterea de
către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client.

(4) În cazul în care avocații practică profesia într-o formă asociativă, în colaborare sau
în conlucrare cu alți avocați, dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică tuturor avocaților.

Articolul 115

Există conflict de interese în situațiile următoare:

a) în activitatea de consultanță, când, la data solicitării sale, avocatul care are obligația
de a da clientului său o informație completă, loială și fără rezerve nu își poate îndeplini
misiunea fără a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienți, prin analiza
situației prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea
rezultatului urmărit;

b) în activitatea de asistare și de apărare, atunci când, la data sesizării sale, asistarea

mai multor părți ar determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea
pentru care ar fi optat dacă i-ar fi fost încredințată apărarea intereselor unei singure
părți, inclusiv în ceea ce privește tehnicile și mijloacele profesionale ale apărării;
c) atunci când, prin modificarea sau evoluția situației ce i-a fost prezentată inițial,
avocatul descoperă una dintre dificultățile arătate la lit. a) și b).

Articolul 116

Nu există conflict de interese:

a) atunci când, după ce și-a informat clienții și a primit acordul acestora, avocatul, în
exercitarea diferitelor sale activități, va încerca să concilieze contrarietatea de interese;

b) atunci când, în acord deplin cu clienții, avocatul îi consiliază ca, plecând de la situația
ce i-a fost prezentată, să adopte o strategie comună sau dacă, în cadrul unei negocieri,
avocații care sunt membri ai aceleiași forme de exercitare a profesiei intervin separat
pentru clienți diferiți, care sunt însă informați cu privire la această apartenență comună;

c) atunci când, după ce avocatul aduce la cunoștința fiecăruia dintre clienții potențial
afectați de asistența juridică acordată existența sau posibilitatea creării unui conflict de
interese, precum și eventualele consecințe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre
respectivii clienți își dau acordul expres și prealabil cu privire la prestarea activității de
asistență juridică.

Articolul 117

Cu excepția unui acord între părți, avocatul trebuie să se abțină a se ocupa de cauzele
tuturor clienților implicați, atunci când se ivește un conflict de interese, când avocatul
apreciază că nu poate asigura apărarea drepturilor și intereselor legitime ale fiecărui
client în parte, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independența sa
riscă să fie lezată.

Articolul 118

Avocatul va încerca în momentele oportune să își consilieze clientul cu privire la

posibilitatea soluționării unui conflict pe cale amiabilă sau printr-o cale legală alternativă,
aptă a proteja drepturile și interesele legitime ale acestuia.

Articolul 119

(1) Avocatul este obligat să se asigure de răspundere profesională.

(2) Condițiile asigurării de răspundere profesională sunt prevăzute de prezentul statut și
pot fi stabilite, în cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor
stabilite între avocați.

(3) Obligația de asigurare de răspundere civilă este permanentă. Suma asigurată nu

poate fi mai mică decât cea prevăzută în statutul profesiei.

(4) Prin contract, părțile pot stabili limitele răspunderii avocatului. Clauzele de exonerare
totală de răspundere profesională sunt socotite nescrise.

Articolul 120

(1) Avocatul este obligat să verifice identitatea exactă a clientului său ori a persoanei
care îi încredințează cazul.

(2) În exercitarea activității fiduciare, precum și în orice situație în care avocații sunt
autorizați să administreze ori să gestioneze fondurile clienților, acestora le este interzis
să primească sau să administreze ori să gestioneze fonduri care nu corespund în mod
riguros mandatului sau gestiunii încredințate.

(3) Când participă la o operație juridică, avocatul are obligația de a se retrage din cauză
de îndată ce suspectează în mod serios că respectiva operație ar avea drept rezultat o
spălare de bani și când clientul nu înțelege să renunțe la operația în sine.

Partea I. Forma și conținutul contractului de asistență

juridică

Articolul 121

(1) Contractul de asistență juridică este încheiat în formă scrisă pe suport material, pe
suport informatic sau în formă electronică, cerută ad probationem. Acesta trebuie să
îndeplinească toate condițiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenții
și dobândește dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidență al
avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.

(2) Contractul de asistență juridică poate fi încheiat pe suport material, pe suport

informatic sau în formă electronică și prin orice mijloc de comunicare la distanță. În
acest caz, data încheierii contractului este data la care a intervenit acordul de voință
între avocat și client. Se prezumă că avocatul a luat cunoștință de încheierea
contractului la una dintre următoarele date:
a) data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail la sediul profesional al avocatului
sau, după caz, pe adresa de e-mail a avocatului; dacă transmisiunea prin fax sau e-mail
are loc după ora 19.00 se prezumă că avocatul a luat cunoștință în ziua lucrătoare
următoare zilei transmisiunii;

b) data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandată cu confirmare de

primire.

(2^1) Atunci când contractul de asistență juridică este întocmit în formă electronică, va fi
semnat cu semnătură și/sau cu sigiliu electronic, bazate pe certificate calificate emise
de prestatori de servicii autorizați conform legii.

(3) Contractul de asistență juridică poate lua forma unei scrisori de angajament care să
indice raporturile juridice dintre avocat și destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile
avocațiale și onorariul, semnată de avocat și transmisă clientului. În cazul în care
clientul semnează scrisoarea sub orice mențiune expresă de accept a conținutului
scrisorii, aceasta dobândește valoarea unui contract de asistență juridică.

(4) Contractul de asistență juridică se consideră a fi fost încheiat în mod tacit dacă
clientul a achitat onorariul menționat în cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu
semnificând acceptarea contractului de către client, caz în care data încheierii
contractului este considerată a fi data menționată în cuprinsul contractului.

(5) Contractul de asistență juridică poate fi încheiat, în mod excepțional, și în formă

verbală. În acest caz, ca în situația prevăzută la alin. (2), dispozițiile art. 43 din Lege se
aplică în mod corespunzător. Contractul în formă scrisă va fi redactat în cel mai scurt
timp posibil.

(6) În cazul în care avocatul și clientul convin, o terță persoană poate fi beneficiarul
serviciilor avocațiale stabilite prin contract, dacă terțul acceptă, chiar și tacit, încheierea
contractului în astfel de condiții.

(7) Cu excepția cazului prevăzut la alin. (2) și (2^1), contractul de asistență juridică se
încheie în atâtea exemplare câte părți sunt. Orice exemplar care poartă în original
semnăturile părților va fi considerat exemplar original.

(8) Avocatul va ține o evidență strictă a contractelor încheiate într-un registru special și
va păstra în arhiva sa un exemplar al fiecărui contract și un duplicat sau o copie a
oricărei împuterniciri de reprezentare primite în executarea contractelor.

Articolul 122

(1) Contractul de asistență juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele

elemente:

a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul

profesional și reprezentantul acesteia;

b) datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum

și mandatarul clientului, dacă este cazul;

c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitățile
prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la
acte de administrare și conservare a patrimoniului clientului;

d) onorariul;

e) atestarea identității clientului sau a reprezentantului acestuia;

f) modul de soluționare a litigiilor între avocat și client;

g) semnăturile părților.

(2) Lipsa elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) și g) atrage nevalabilitatea
contractului, dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.

(3) Modelul contractului de asistență juridică este cuprins în anexa nr. I.

(4) Contractul de asistență juridică va fi tipărit în formulare tipizate și înseriate ce vor

conține sigla U.N.B.R., cea a baroului emitent, denumirea "Uniunea Națională a
Barourilor din România" și cea a baroului emitent. Seria va avea o componentă literală
comună fiecărui barou și o componentă cifrică formată din 6 cifre, urmată de
menționarea anului emiterii formularelor. Înserierea este rezervată de către barou
fiecărei forme de exercitare a profesiei.

(5) Cu acordul prealabil al baroului de la sediul lor profesional principal și cu

respectarea cerințelor prevăzute la alin. (4), formele de exercitare a profesiei pot emite
și utiliza, pe cheltuiala lor și prin mijloace proprii, formularele menționate la alin. (4) în
mod individual, personalizate cu elementele de identificare ale formei de exercitare a
profesiei. În acest caz, formele de exercitare a profesiei vor solicita baroului acordarea
de serii unice pentru formularele pe care le vor emite în sistem propriu și personalizat.
Aceste serii vor fi înscrise în mod obligatoriu în contractele de asistență juridică emise
de formele de exercitare a profesiei în baza prevederilor prezentului alineat.

(6) Pentru uzul în raporturile cu clienții străini, formularele emise în condițiile alin. (5) vor
putea fi redactate într-o limbă de circulație internațională, cu condiția asigurării
corespondenței depline a traducerii cu modelul cuprins la anexa nr. I. Răspunderea
pentru acuratețea traducerii revine formei de exercitare a profesiei care utilizează
formularele emise în sistem personalizat.

(7) Contractul de asistență juridică încheiat cu respectarea dispozițiilor prezentului

articol constituie unicul mijloc de probă al raporturilor dintre client și avocat.

Articolul 123

Părțile pot modifica contractul de asistență juridică, cu respectarea dispozițiilor legale, a

prezentului statut și, după caz, a condițiilor prevăzute în contract. În acest caz,
dispozițiile art. 126 rămân aplicabile.

Articolul 124

(1) Contractul de asistență juridică investit cu formulă executorie, în condițiile legii,

constituie titlu executoriu cu privire la restanțele din onorariu și alte cheltuieli efectuate
de avocat în interesul clientului.

(2) Procedura de executare este cea prevăzută de dispozițiile Codului de procedură

civilă.

Articolul 125

Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimează

anticipat la momentul încheierii contractului și se desocotesc pe măsura informării
documentate a clientului cu privire la cuantumul și destinația lor. Părțile pot suplimenta
aceste cheltuieli, pe parcursul derulării contractului, prin acte adiționale.

Articolul 126

(1) Contractul de asistență juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care
clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează față de terți prin
împuternicirea avocațială întocmită conform anexei nr. II.

(1^1) Împuternicirea avocațială va fi tipărită în formulare tipizate și înseriate ce vor

conține sigla U.N.B.R., cea a baroului emitent, denumirea «Uniunea Națională a
Barourilor din România» și cea a baroului emitent. Seria va avea o componentă literală
comună fiecărui barou și o componentă cifrică formată din 6 cifre, urmată de
menționarea anului emiterii formularelor. Înserierea este rezervată de către barou
fiecărei forme de exercitare a profesiei.

(1^2) Cu acordul prealabil al baroului de la sediul lor profesional principal și cu

respectarea cerințelor prevăzute la alin. (2), formele de exercitare a profesiei pot emite
și utiliza, pe cheltuiala lor și prin mijloace proprii, formularele menționate la alin. (1^1) în
mod individual, personalizate cu elementele de identificare ale formei de exercitare a
profesiei. În acest caz, formele de exercitare a profesiei vor solicita baroului acordarea
de serii unice pentru formularele pe care le vor emite în sistem propriu și personalizat.
Aceste serii vor fi înscrise în mod obligatoriu în împuternicirile avocațiale emise de
formele de exercitare a profesiei în baza prevederilor prezentului alineat.

(1^3) Împuternicirea avocațială poate fi întocmită și în formă electronică, cu respectarea

prevederilor alin. (3), situație în care va fi semnată cu semnătură electronică bazată pe
certificate calificate emise de prestatori de servicii autorizați conform legii.

(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act
specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.

(3) Pentru activitățile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistență

juridică, acesta reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia,
sub semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare ori
dispoziție în numele și pe seama clientului.

Articolul 127

(1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea

tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.

(2) Onorariile vor fi stabilite în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului.

(3) Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:

a) timpul și volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau a

activității cerute de client;

b) natura, noutatea și dificultatea cazului;

c) importanța intereselor în cauză;

d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să

accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi
constatată de client fără investigații suplimentare;

e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea

avocatului;

f) conlucrarea cu experți sau alți specialiști, impusă de natura, obiectul, complexitatea și

dificultatea cazului;

g) avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse

de avocat;

h) situația financiară a clientului;

i) constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să

acționeze pentru a asigura servicii legale performante.

Articolul 128

(1) Onorariile se stabilesc liber între avocat și client, în limitele legii și ale prezentului
statut.

(2) Onorariile se determină și se prevăd în contractul de asistență juridică la data

încheierii acestuia între avocat și client, înainte de începerea asistenței și/sau a
reprezentării clientului.

(3) În cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asistenței și/sau a

reprezentării imediate și nu se poate încheia un contract de asistență juridică, avocatul
este obligat să transmită clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care
să aducă la cunoștința acestuia onorariile pe care le propune pentru asistență și/sau
reprezentare. În absența unei instrucțiuni exprese a clientului privind încetarea
asistenței și/sau a reprezentării ori a unei comunicări prin care clientul își exprimă
expres dezacordul în privința onorariilor, se consideră ca fiind acceptate onorariile
propuse prin comunicarea făcută de avocat.

(4) În toate situațiile, onorariile vor fi prevăzute în contractul de asistență juridică, ce

urmează să fie încheiat în formă scrisă.

(5) Onorariile pot fi stabilite și în monedă străină, sub condiția ca plata acestora să
respecte prevederile privind regimul legal al plăților.

Articolul 129

(1) Onorariile pot fi stabilite astfel:

a) onorarii orare;
b) onorarii fixe (forfetare);

c) onorarii de succes;

d) onorarii formate din combinarea criteriilor prevăzute la lit. a)-c).

(2) Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unități monetare
cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care le prestează
clientului.

(3) Onorariul fix (forfetar) constă într-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu
profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează
ori, după caz, le prestează clientului.

(4) Onorariul orar și fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obținut
prin prestarea serviciilor profesionale.

(5) Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă
forfetară.

(6) Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite și să obțină și un

onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcție de rezultat sau de serviciul
furnizat. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru
atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit
împreună cu onorariul orar sau fix.

(7) În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu

latura civilă a cauzei.

Articolul 130

(1) Este interzis avocatului să își fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis.

(2) Pactul de quota litis este o convenție încheiată între avocat și clientul său înainte de
soluționarea definitivă a unei cauze, convenție care fixează exclusiv totalitatea
onorariilor avocatului în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste
onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.

(3) Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor aporturi din afacere
(activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise.

Articolul 131
Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul său ori de la un mandatar al
acestuia.

Articolul 132

(1) La cererea oricăreia dintre părți, contestațiile și reclamațiile privind onorariile se

soluționează de decanul baroului, prin decizie motivată, după ascultarea părților.

(2) Soluționarea contestațiilor și reclamațiilor se face prin aplicarea principiului medierii

și prin încercarea de conciliere a părților, în termen de cel mult 30 de zile de la data
înregistrării contestației sau a reclamației.

(3) Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului de partea interesată.

(4) Consiliul baroului hotărăște cu privire la legalitatea și temeinicia deciziei decanului

fără participarea la vot a acestuia. Părțile interesate pot fi invitate pentru a da lămuriri și
explicații.

(5) Consiliul baroului se pronunță în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării,
prin hotărâre motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data pronunțării.

(6) Abrogat.

Partea a II-a. Efectele contractului de asistență juridică

Articolul 133

(1) În cazul în care se angajează să asiste și/sau să reprezinte un client într-o

procedură legală, avocatul își asumă obligații de diligență.

(2) Avocatul trebuie să asiste și să reprezinte clientul cu competență profesională, prin

folosirea cunoștințelor juridice adecvate, a abilităților practice specifice și prin pregătirea
rezonabil necesară pentru asistarea sau reprezentarea concretă a clientului.

(3) Avocatul este obligat să se abțină să se angajeze ori de câte ori nu poate acorda o
asistență și o reprezentare competente.

(4) Asistarea și reprezentarea clientului impun diligență profesională adecvată,

pregătirea temeinică a cauzelor, dosarelor și proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii
cazului, experienței și crezului său profesional.
(5) În situații și împrejurări care prezintă caracter de urgență pentru salvgardarea și/sau
protejarea drepturilor și intereselor clientului, avocatul poate asista și angaja clientul
chiar și în măsura în care în acel moment nu posedă o competență profesională
adecvată cu natura cauzei, dacă prin întârziere s-ar aduce atingere drepturilor și
intereselor clientului. În astfel de situații avocatul se va limita doar la ceea ce în mod
rezonabil este necesar potrivit cu circumstanțele și cu prevederile legale.

(6) Competența profesională adecvată presupune analiza și cercetarea atentă a

împrejurărilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente în situația
de fapt, pregătirea adecvată și adaptarea permanentă a strategiei, tacticilor, tehnicilor și
metodelor specifice în raport cu evoluția cauzei, a dosarului sau a lucrării în care
avocatul este angajat.

Articolul 134

(1) Avocatul își va reprezenta clientul cu diligența unui bun profesionist, în limitele legii.

(2) Avocatul se va abține ca intenționat:

a) să ignore obiectivele și scopurile reprezentării stabilite de către client, astfel încât să

eșueze în atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege și de statutul profesiei;

b) să prejudicieze un client pe durata relațiilor profesionale.

(3) Avocatul va acționa cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura

cauzei. Avocatul nu este obligat să acționeze exclusiv în obținerea de avantaje pentru
clientul său în confruntarea cu adversarii. Strategiile și tacticile stabilite de avocat
trebuie să conducă activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale în
favoarea clientului.

(4) Avocatul este obligat să respecte secretul profesional în privința strategiilor, tacticilor
și acțiunilor preconizate și desfășurate pentru client.

(5) Avocatul va ține permanent sub control gradul său de ocupare profesională și
extraprofesională, astfel încât să poată trata adecvat fiecare cauză, potrivit cu natura
împrejurărilor și specificul cauzei. Acesta va fi obligat să refuze un client ori de câte ori
este conștient că nu îi poate oferi cu promptitudine serviciul profesional solicitat.

(6) Neglijarea cauzelor clientului, absența nejustificată în mod repetat, fără asigurarea
unei substituiri legale și competente, cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere
disciplinară.

(7) Avocatul va trata cu respect și curtoazie orice persoană implicată în procedurile

legale în care asistă sau reprezintă clientul și se va abține de la metode șicanatoare și
prejudiciabile pentru terțe părți, dacă acestea sunt evident indiferente și irelevante în
raport cu interesele clientului reprezentat.

Articolul 135

(1) În activitatea de consiliere avocatul va acționa cu tact și răbdare pentru a înfățișa și

a explica clientului toate aspectele cazului în care îl asistă și/sau îl reprezintă. Avocatul
va căuta să folosească cel mai potrivit limbaj în raport cu starea și experiența clientului,
pentru ca acesta să aibă o reprezentare corectă și completă asupra situației sale
juridice.

(2) Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitățile și

finalitatea consilierii, precum și soluțiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza,
când este cazul, asistența și reprezentarea clientului.

(3) Avocatul va respecta opțiunile clientului în ceea ce privește scopul și finalitatea

asistenței și reprezentării, fără a abdica de la independență și crezul său profesional.

(4) Avocatul se va consulta permanent cu clientul în legătură cu strategia și mijloacele

tehnice și tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat.
Avocatul nu este obligat să urmeze acele tehnici și proceduri legale indicate arbitrar de
client și păstrează responsabilitatea pentru acestea, în măsura în care clientul a fost
rezonabil informat asupra costurilor și consecințelor posibile ale acestor tehnici și
proceduri.

Articolul 136

(1) Consilierea și reprezentarea unui client îl obligă pe avocat să privească speța

respectivă dintr-o perspectivă proprie și să acorde clientului sfaturi dezinteresate.
Sfătuirea clientului nu se rezumă la expunerea unor prevederi legale, ci va avea în
vedere și consecințele de ordin moral, economic, social și politic care ar putea avea
relevanță în situația respectivă.

(2) Ori de câte ori clientul propune un demers despre care avocatul apreciază că va
avea consecințe legale negative, acesta va atenționa clientul cu privire la consecințe
sau, după caz, va putea denunța contractul de asistență juridică.

Articolul 137
(1) În cazul în care avocatul asistă/reprezintă în comun mai mulți clienți pe tot parcursul
reprezentării, se va consulta permanent cu fiecare dintre clienții reprezentați în comun
în ceea ce privește deciziile care trebuie adoptate și motivele determinante în adoptarea
acestora, astfel încât fiecare client să poată lua propriile decizii, în baza unor informații
complete.

(2) Avocatul poate iniția demersuri pentru o consiliere comună a părților aflate în conflict
în încercarea de a rezolva relația dintre clienții respectivi într-un mod amiabil și profitabil
pentru toți.

(3) Reprezentarea comună nu diminuează dreptul fiecărui client rezultat din relația
client-avocat. Fiecare dintre clienții reprezentați în comun are dreptul la o reprezentare
loială și diligentă de către avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat
avocatului și toate drepturile prevăzute de lege pentru cazul foștilor clienți. Între clienții
reprezentați în comun regula confidențialității nu se aplică.

Articolul 138

Avocatul poate evalua o situație cu relevanță pentru clientul său în folosul unei terțe
persoane dacă:

a) este îndreptățit să considere că evaluarea este compatibilă cu alte aspecte ale

relației client-avocat;

b) are acceptul clientului.

Articolul 139

(1) Avocatul va oferi clientului o opinie legală onestă cu privire la consecințele de fapt și
juridice ale cazului investigat, în limitele informațiilor furnizate de client.

(2) Folosirea de către client a opiniilor și sfatului avocatului în scopuri ilegale, fără
cunoștința avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul
responsabil de acțiunea și scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat să se
abțină de la asistarea și sfătuirea conștientă a unui client în activități infracționale.

(3) Un avocat este îndreptățit să se retragă imediat și să renunțe la asistarea și

reprezentarea clientului în cazul în care acțiunile și scopurile clientului, deși aparent
legale la începutul asistenței și/sau a reprezentării, se dovedesc pe parcursul acesteia
ca fiind infracționale.
Articolul 140

(1) Avocatul are obligația să informeze rezonabil clientul în legătură cu situația curentă a
asistenței și reprezentării și de a răspunde cu promptitudine oricăror solicitări de
informare din partea clientului.

(2) Avocatul va explica clientului împrejurările cauzei, situația curentă, posibilele evoluții
viitoare și eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzător cu împrejurările
concrete ale cazului.

(3) Avocatul nu este obligat să informeze clientul în măsura în care s-a convenit în
prealabil acest lucru. În cazul în care clientul este o persoană juridică, obligația
avocatului este de a informa exclusiv reprezentanții legali sau persoanele expres
desemnate în contract în acest scop. Informarea făcută de avocat acestor persoane
este considerată o informare valabilă a clientului în sensul prezentului articol.

Articolul 141

Avocatul este obligat să comunice clientului informațiile pe care le deține în legătură cu

cazul acestuia, chiar și în situația în care comunicarea lor ar contraveni interesului său
personal.

Articolul 142

(1) În toate cazurile în care avocatul este însărcinat să asiste un client el poate să
conducă discuțiile doar în prezența clientului său ori numai cu acordul acestuia.

(2) În cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate

angaja discuții cu acesta fără acordul prealabil al confratelui său.

Articolul 143

(1) Avocatul va ține distinct evidența bunurilor aparținând clienților săi sau unor terțe
părți care i-au fost încredințate în legătură cu exercitarea profesiei.

(2) Fondurile financiare vor fi păstrate în conturi distincte, deschise la o instituție

financiară legal constituită și autorizată să funcționeze, potrivit legii.
(3) Evidența distinctă a celorlalte categorii de bunuri va fi păstrată de către avocat într-o
manieră care să confere siguranța menținerii identității acestora.

(4) Fondurile financiare nu vor fi în mod obligatoriu păstrate în conturi deschise la

instituții financiare atunci când legea sau o hotărâre judecătorească permit păstrarea lor
într-o altă modalitate.

(5) Avocatul va ține o evidență contabilă completă a fondurilor financiare și a celorlalte

tipuri de bunuri încredințate și va păstra documentele respective pentru o perioadă de
10 ani după încetarea contractului de reprezentare cu clientul.

(6) În cazul în care primește fonduri financiare sau alte bunuri care au legătură cu un
client ori cu un terț, avocatul este obligat să îi notifice acestuia, în scris și de îndată.

(7) Cu excepția situațiilor prevăzute de lege sau a unei înțelegeri cu clientul, avocatul
este obligat ca imediat după primirea bunurilor să le predea clientului sau, după caz,
terței persoane îndreptățite să le primească și, la solicitarea clientului sau a terței
persoane, să pună la dispoziția acestuia/acesteia evidența contabilă pe care a efectuat-
o cu privire la respectivele bunuri.

Articolul 144

Dacă există riscul ca un client să dea fondurilor deținute de avocat o astfel de destinație
încât avocatul să nu își mai poată încasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de
retenție asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Această prevedere nu dă
dreptul avocatului să rețină fonduri în scopul de a constrânge clientul să îi accepte
pretențiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui
în acest caz depozitată într-un cont special, iar avocatul va trebui să propună în cel mai
scurt timp clientului soluții pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, în limitele
legii și ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul niciunei dispute
cu clientul trebuie de îndată transferată acestuia.

Articolul 145

Avansurile de onorariu și avansurile de cheltuieli care se anticipează a fi efectuate de

către avocat în interesul cauzei vor avea același regim ca și bunurile aparținând
clienților până la momentul în care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit
avansul de onorariu sau va înregistra cheltuiala care să justifice avansul plătit de client
în acest scop, cu excepția cazului în care clientul le stabilește un alt regim. Indiferent de
regimul pe care clientul îl stabilește referitor la respectivele sume avansate, acestea vor
fi în mod obligatoriu returnate de către avocat acestuia la încetarea contractului, dacă
până la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activitățile pentru care i se plătise
anticipat onorariu sau nu va fi înregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de
client în acest sens.

Articolul 146

Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul

clientului, să plaseze lichiditățile încredințate de către client în conturi bancare
purtătoare de dobânzi. Dobânzile se cuvin clientului.

Articolul 147

(1) În afara cazurilor prevăzute de lege sau de părți, contractul de asistență juridică
încetează prin renunțarea unilaterală a clientului sau, după caz, a avocatului.

(2) Încetarea contractului prin renunțarea unilaterală a clientului sau a avocatului nu îl

exonerează pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum și
pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul său.

Articolul 148

(1) Avocatul care este solicitat într-o cauză în curs de rezolvare trebuie să verifice dacă
unul sau mai mulți confrați au fost în prealabil angajați.

(2) Avocatul care acceptă să succeadă unui confrate trebuie ca, înainte de a se angaja,
să îi aducă la cunoștință această împrejurare.

Articolul 149

(1) În oricare caz de încetare a mandatului avocatul are obligația să ia în timp util și în
mod rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi:
notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-și angaja un alt
avocat, predarea documentelor și a bunurilor la care clientul este îndreptățit și
înștiințarea organelor judiciare.

(2) În cazul în care clientul datorează avocatului restanțe din onorarii și din cheltuielile
făcute în interesul acestuia, avocatul are drept de retenție asupra bunurilor încredințate,
cu excepția înscrisurilor originale care i-au fost puse la dispoziție.

Partea I. Cazurile și condițiile de acordare a asistenței

judiciare

Articolul 150

(1) În sensul Legii și al prezentului statut, prin asistență judiciară se înțelege asistența
juridică acordată prin avocat.

(2) Barourile asigură asistența judiciară:

a) în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit dispozițiilor Codului de

procedură penală sau potrivit dispozițiilor din legi speciale ori în orice altă situație în
care organul judiciar consideră necesară desemnarea unui apărător din oficiu;

b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public
judiciar, în condițiile legii;

c) la solicitarea organelor administrației publice locale.

(3) În cazuri de excepție, dacă persoana este lipsită de mijloace materiale, iar drepturile
ei ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de
asistență judiciară gratuită.

Articolul 151

Ca formă a ajutorului public judiciar, asistența prin avocat cuprinde:

1. asistența extrajudiciară, care include acordarea de consultații în vederea inițierii ori

soluționării unui litigiu pentru care legea prevede acordarea ajutorului public judiciar
sau, după caz, în vederea inițierii unei proceduri judiciare, arbitrale ori administrativ-
jurisdicționale în cazurile prevăzute de lege și pregătirea și întocmirea documentelor
pentru inițierea unei proceduri judiciare, inclusiv a unei proceduri prealabile obligatorii
sau facultative, după caz;

2. asigurarea reprezentării și asistenței procesuale în fața instanțelor judecătorești și a

altor organe de jurisdicție, în condițiile legii.
Articolul 152

(1) În cazul în care, potrivit art. 11-19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 193/2008, a fost încuviințată cererea de ajutor public judiciar
sub forma asistenței prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviințare se
trimit de îndată decanului baroului din circumscripția acelei instanțe.

(2) În termen de 3 zile, de la comunicarea încheierii de încuviințare a cererii de ajutor

public judiciar, decanul baroului va desemna un avocat înscris în Registrul de asistență
judiciară pentru a asigura asistența prin avocat solicitată.

(3) Avocatului desemnat i se va comunica de către decan înștiințarea de numire și copie

a încheierii de încuviințare a cererii de ajutor public judiciar, iar beneficiarul ajutorului
judiciar va fi înștiințat de îndată cu privire la numele avocatului desemnat.

(4) În toate cazurile, beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuși
desemnarea unui anumit avocat, cu consimțământul acestuia, în condițiile legii.

Articolul 153

(1) Avocatul desemnat să acorde asistența juridică conform art. 152 alin. (2) poate
refuza exercitarea mandatului primit numai în caz de conflict de interese sau pentru alte
motive justificate.

(2) Refuzul nejustificat al avocatului desemnat de a acorda asistență judiciară constituie

abatere disciplinară.

(3) Beneficiarul care în mod nejustificat refuză sau renunță la serviciile avocatului
desemnat pierde ajutorul public judiciar acordat, fără a mai avea dreptul la o nouă
cerere de ajutor public judiciar în cauza respectivă.

(4) Decanului baroului îi revine competența de a aprecia caracterul justificat sau

nejustificat al refuzului ori renunțării.

Articolul 154

(1) La nivelul fiecărui barou se organizează serviciul de asistență judiciară.

(2) Asistența extrajudiciară se acordă de către serviciul de asistență judiciară pe baza

unei cereri care va cuprinde următoarele mențiuni:
a) obiectul și natura solicitării;

b) identitatea și codul numeric personal;

c) domiciliul și starea materială ale solicitantului și ale familiei sale;

d) dovezi privind veniturile solicitantului și ale familiei sale;

e) dovezi cu privire la obligația de întreținere sau de plată.

(3) Cererea va cuprinde, pe lângă mențiunile prevăzute la alin. (2), și o declarație pe

propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni
a mai beneficiat de ajutor public judiciar, iar în caz afirmativ, în ce formă, pentru ce
cauză și în ce cuantum. Modelul cererii de acordare a asistenței extrajudiciare este
cuprins în anexa nr. XXXII.

(4) Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele

documente:

a) adeverința eliberată de autoritățile competente sau de către angajator, după caz, din
care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului și ale celorlalți membri ai familiei
supuse impozitării, potrivit legii impozitului pe venit, realizate în perioada prevăzută de
legislația privind ajutorul public judiciar ori sumele încasate cu titlu de pensie,
indemnizație de șomaj sau asigurări sociale și altele asemenea, încasate în aceeași
perioadă;

b) livretul de familie și, după caz, certificatele de naștere ale copiilor;

c) certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;

d) declarație pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul și ceilalți membri ai

familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare;

e) declarație pe propria răspundere privind situația patrimonială a solicitantului și a

familiei sale;

f) declarație pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul și/sau celălalt

părinte, natural ori adoptiv, ori, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredințat copilul
în vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de
urgență sau care a fost numită tutore se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului și că
acesta nu este încredințat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori
serviciu public autorizat sau niciunei persoane juridice;

g) dovada eliberată de autoritățile competente privind situația bunurilor impozabile ale

solicitantului sau, după caz, ale celorlalți membri ai familiei;
h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistență judiciară, potrivit legii.

(5) Cererea însoțită de documentele justificative se depune la serviciul de asistență

judiciară și va fi soluționată, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data
înregistrării, prin decizie de admitere sau respingere, după caz.

(6) În cazul admiterii cererii, decizia va cuprinde următoarele:

a) denumirea actului;

b) denumirea organului emitent;

c) temeiul legal și de fapt pentru emiterea deciziei;

d) persoana căreia i se acordă asistență extrajudiciară;

e) tipul sau forma asistenței extrajudiciare acordate;

f) data eliberării, funcția și semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv.

(7) În baza deciziei de admitere, decanul baroului va desemna un avocat înscris în

registrul de asistență judiciară. Decanul baroului poate desemna un avocat ales de
către persoana căreia i se acordă asistența extrajudiciară, dacă avocatul este înscris în
registrul de asistență judiciară, iar avocatul și-a dat acordul pentru numire.

(8) În termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, decizia prevăzută la alin. (5) va fi
comunicată solicitantului.

(9) Decizia de respingere poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare, la

consiliul baroului.

(10) Contestația prevăzută la alin. (9) va fi soluționată de către consiliul baroului în

regim de urgență, în prima ședință a consiliului baroului de după data înregistrării ei.

Articolul 155

Asistența extrajudiciară nu se acordă în următoarele situații:

a) atunci când beneficiul adus solicitantului prin acordarea asistenței nu este justificat;

b) atunci când pretenția este vădit nejustificată, neîntemeiată sau inadmisibilă;

c) în cazul cetățenilor străini sau al persoanelor juridice străine solicitante, atunci când
legislația lor națională nu prevede un tratament similar pentru cetățenii Români;

d) atunci când solicitantul a fost decăzut din dreptul de a beneficia de asistență

judiciară.

Articolul 156

Avocatul care acordă asistență judiciară nu are dreptul să primească de la beneficiar

niciun fel de sume de bani ori alte recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a
cheltuielilor.

Partea a II-a. Organizarea activității de acordare a asistenței judiciare

Articolul 157

(1) În cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenței

judiciare, organ cu activitate permanentă, coordonat de un vicepreședinte al U.N.B.R.
Structura organizatorică a acestui departament se stabilește prin decizie a Comisiei
permanente a U.N.B.R.

(2) Departamentul de coordonare a asistenței judiciare emite decizii și norme

metodologice, în limitele atribuțiilor conferite prin Lege și în condițiile prezentului statut.

Articolul 158

Departamentul de coordonare a asistenței judiciare exercită, în principal, următoarele

atribuții:

a) desfășoară conducerea metodologică a activității de acordare a asistenței judiciare;

b) elaborează proiectul Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de

asistență judiciară;

c) propune sau, după caz, avizează proiecte de protocoale care se încheie cu

autoritățile publice competente în scopul obținerii mijloacelor financiare necesare pentru
organizarea serviciilor de asistență judiciară;

d) organizează Registrul național de asistență judiciară pe baza registrelor întocmite de

barouri;

e) organizează și coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistența

judiciară acordată;
f) efectuează controlul asistenței judiciare acordate;

g) elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenței judiciare, pe care le

propune Ministerului Justiției în vederea promovării;

h) stabilește împreună cu Ministerul Justiției indicii statistici, ține evidența statistică a

sistemului de asistență judiciară și analizează informațiile necesare pentru planificarea
și coordonarea corectă a sistemului de asistență judiciară;

i) colaborează cu Ministerul Justiției pentru buna funcționare și planificarea, inclusiv din

punct de vedere bugetar, a sistemului de asistență judiciară;

j) popularizează sistemul de asistență judiciară;

k) stabilește formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activității de asistență

judiciară și extrajudiciară, în condițiile legii;

l) reprezintă U.N.B.R. În domeniul asistenței judiciare, în cadrul colaborării

internaționale în materie, în condițiile legii sau ale prezentului statut.

Articolul 159

În vederea organizării activității de asistență judiciară, barourile îndeplinesc următoarele

atribuții:

a) organizează serviciile de asistență judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât și la

sediul fiecărei instanțe judecătorești;

b) organizează și actualizează registrele proprii de asistență judiciară, pe baza cererilor

avocaților, aprobate de consiliul baroului;

c) desemnează avocații înscriși în registrul de asistență judiciară pentru acordarea

asistenței judiciare, ținând cont de experiența profesională și de calificarea avocatului,
precum și de natura și complexitatea cazului, de desemnările anterioare și de gradul de
angajare al acestuia;

d) efectuează controlul asupra acordării asistenței judiciare de către avocații din cadrul
baroului;

e) organizează și execută programe de popularizare a sistemului de asistență judiciară;

f) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru

organizarea serviciilor de asistență judiciară.
Articolul 160

(1) Baroul organizează serviciile de asistență judiciară la sediile tuturor instanțelor

judecătorești din județ, în spații destinate exclusiv desfășurării acestei activități, care se
pun la dispoziție în mod obligatoriu și cu titlu gratuit de Ministerul Justiției sau, după caz,
de autoritățile administrației locale.

(2) Serviciile de asistență prevăzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv
numit de consiliul baroului și sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea,
funcționarea și atribuțiile serviciilor de asistență judiciară se realizează potrivit
regulamentului aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru pentru
organizarea serviciilor de asistență judiciară aprobat de Consiliul U.N.B.R.

(3) Consiliul baroului poate decide ca serviciul de asistență judiciară să fie condus de un
director angajat, pe bază de concurs, prin contract individual de muncă.

(4) Pentru ocuparea funcției de director poate candida orice persoană fizică care
îndeplinește condițiile Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistență
judiciară prevăzute în prezentul statut.

Articolul 161

(1) Fiecare barou organizează registrul de asistență judiciară în care sunt înscriși
avocații ce pot fi desemnați pentru acordarea asistenței judiciare și a asistenței
extrajudiciare.

(2) Registrul este public, se păstrează pe suport hârtie și în format electronic și se

publică pe pagina web a fiecărui barou.

(3) Actualizarea registrului de asistență judiciară pentru următorul an calendaristic se

efectuează până la sfârșitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.

(4) În cazuri excepționale, în registrul de asistență judiciară pot fi operate modificări și în

cursul anului, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în registru.

(5) U.N.B.R organizează Registrul național de asistență judiciară, constituit din

registrele de asistență judiciară ale tuturor barourilor.

(6) Registrul național de asistență judiciară se publică pe pagina web a U.N.B.R și se

actualizează, în mod automat, odată cu actualizarea datelor din registrul de asistență
judiciară al fiecărui barou.
Articolul 162

(1) Pentru înscrierea în registrul de asistență judiciară, avocatul depune o cerere la

baroul din care face parte.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform formularului aprobat de

Departamentul de coordonare a asistenței judiciare din cadrul U.N.B.R.

(3) Înscrierea avocatului în registrul de asistență judiciară se efectuează în baza deciziei

consiliului baroului.

(4) Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în registru sau să radieze din
registrul de asistență judiciară un avocat în următoarele cazuri:

a) dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancțiune disciplinară;

b) dacă avocatul este învinuit pentru săvârșirea unei infracțiuni de drept comun;

c) dacă s-a constatat încălcarea repetată a dispozițiilor Legii sau ale prezentului statut
ori calitatea inferioară a asistenței judiciare acordate.

d) dacă a refuzat să îndeplinească activitatea de curator după ce a fost numit sau a fost
înlocuit din această calitate din motive imputabile acestuia.

(5) Radierea din registrul de asistență judiciară poate fi dispusă pentru o perioadă de un
an, iar, dacă se constată săvârșirea consecutivă a 3 sau a mai multor abateri de la
obligațiile prevăzute de Lege sau de prezentul statut, radierea se poate dispune pentru
o perioadă de până la 3 ani.

(6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în Registrul de asistență

judiciară, precum și măsura radierii pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap.
VI din Lege.

(7) Decizia de radiere din registrul de asistență judiciară se aduce la cunoștința

publicului prin afișare pe pagina web a baroului, precum și pe pagina web a U.N.B.R.

Articolul 163

(1) Pentru asistența judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu
stabilit de organul judiciar, potrivit naturii și volumului activității desfășurate, în limitele
sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R., Ministerul Justiției și Ministerul
Public.
(2) Prin actul de încuviințare a asistenței judiciare, organul judiciar stabilește și valoarea
provizorie a onorariului avocatului.

(3) După acordarea asistenței judiciare, avocatul întocmește un referat scris cu privire la
prestația avocațială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de
coordonare a asistenței judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării
organului judiciar, care, în funcție de volumul și complexitatea activității desfășurate de
avocat, precum și în raport cu durata, tipul și particularitățile cauzei, poate dispune
menținerea sau majorarea onorariului stabilit inițial.

(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înaintează baroului, în vederea efectuării
formalităților prevăzute de lege pentru plata onorariilor.

(5) În cazul în care avocatul este sancționat disciplinar potrivit art. 86 alin. (1) din Lege,
acesta nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfășurată.

(6) Avocatului desemnat i se decontează sumele necesare pentru cheltuielile de

apărare și pentru deplasarea la locul de detenție sau reținere din altă localitate.

Articolul 164

(1) Plata onorariului pentru asistența judiciară acordată se face lunar prin virament
bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevăzute la art. 82 alin. (2) și (3) din
Lege, avizate de consiliul baroului.

(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remunerațiilor pentru
asistență judiciară se virează lunar, într-un cont distinct deschis de fiecare barou.
Respectarea de către barouri a destinației fondurilor astfel virate face și obiect al
controlului U.N.B.R., în condițiile stabilite de prezentul statut.

Articolul 165

U.N.B.R. și barourile conlucrează cu Ministerul Justiției, Consiliul Superior al

Magistraturii, instanțele judecătorești, precum și cu parchetele de pe lângă acestea, în
vederea desfășurării în bune condiții a activității de acordare a asistenței judiciare
prevăzute de prezenta subsecțiune.

Articolul 166

(1) Onorariile pentru asistența judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de
prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R., Ministerul Justiției
și Ministerul Public, în condițiile legii.

(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură potrivit
legii.

(3) Pentru cheltuielile curente necesare funcționării serviciilor de asistență judiciară din
cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru
asistența judiciară, fiecare barou își constituie un fond prin reținerea a 2% din valoarea
acestor sume, aprobate și efectiv vărsate. Reținerea procentului de 2% se face la
achitarea efectivă a onorariului către avocatul îndreptățit.

(4) Onorariile pentru asistența judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de
prezentul capitol la solicitarea organelor administrației publice locale se acordă din
fondurile acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat de fiecare
barou cu acestea. În lipsa protocolului sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul
prevăzut la art. 84 alin. (1) din Lege.

Articolul 167

(1) Serviciile de asistență judiciară vor asigura și apărarea gratuită, în cazurile

prevăzute la art. 71 alin. (2) din Lege, pe baza aprobării date de către decanul baroului.

(2) Avocatul delegat pentru asigurarea apărării gratuite are drepturile și obligațiile
prevăzute de Lege și de prezentul statut în îndeplinirea mandatului acordat în interesul
beneficiarului gratuității, pe care trebuie să îl trateze cu atenția cuvenită oricărui client.

Articolul 168

(1) Acordarea asistenței judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitării

motivate din partea instanței, a organului de urmărire penală, a organului de cercetare
penală sau a organului administrației publice locale, adresată baroului. Acordarea
asistenței judiciare se realizează exclusiv în baza delegației de avocat eliberate de
serviciul de asistență judiciară, conform modelului prevăzut în anexa nr. III.

(2) În cazul în care se solicită acordarea asistenței judiciare gratuite de către organele
prevăzute la alin. (1), decanul stabilește valoarea onorariului ce va fi suportat de partea
care ar cădea în pretenții, având în vedere natura cauzei și valoarea obiectului material
al acesteia.

(3) Prin decizie, decanul poate delega atribuțiile prevăzute la alin. (2) unui consilier al
baroului.

(4) Avocatul desemnat să acorde asistență judiciară gratuită urmează să își

îndeplinească însărcinarea în condițiile prevăzute la art. 82 din Lege, pe baza delegației
eliberate de barou, conform modelului prevăzut în anexa nr. IV.

Articolul 169

Mandatul avocatului desemnat să acorde asistența judiciară obligatorie încetează în

momentul în care partea își angajează un apărător. Dreptul la onorariu al avocatului
înlocuit subzistă chiar dacă mandatul său a încetat, cuantumul acestuia fiind
proporțional cu munca prestată.

Articolul 170

Avocatul desemnat să acorde asistență judiciară obligatorie are dreptul la onorariu

stabilit în condițiile prevăzute la art. 85 din Lege, în raport cu natura și cu dificultatea
cauzei.

Articolul 171

(1) Serviciile de asistență judiciară își desfășoară activitatea în spațiile situate la sediile
instanțelor, puse la dispoziție de Ministerul Justiției, în condițiile art. 38 din Lege.

(2) Cheltuielile privind amenajarea și întreținerea spațiilor aflate în situația prevăzută de

art. 38 din Lege sunt suportate în condițiile art. 166 alin. (3) din prezentul statut.

Articolul 172

(1) Asistența judiciară gratuită acordată poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă
se dovedește că:

a) a fost obținută prin fraudă;

b) starea de nevoie a solicitantului a încetat sau s-a ameliorat și permite plata

onorariului.

(2) În condițiile legii, remunerația cuvenită avocatului va fi suportată de partea care a

obținut ilicit asistență judiciară gratuită.
Secţiunea a 3-a Relațiile dintre avocați

Articolul 173

(1) Relațiile dintre avocați sunt bazate pe încredere și respect reciproc și impun un
comportament adecvat menținerii reputației profesiei.

(2) Avocatul nu poate comunica autorităților jurisdicționale acte, note sau alte
documente fără ca acestea să nu fi fost comunicate avocatului părții adverse, cu
excepția cazurilor în care legea prevede altfel.

(3) Avocatul nu poate să divulge sau să supună instanțelor o propunere de soluționare a

cauzei făcută de partea adversă sau de către avocatul acesteia fără o autorizare
expresă din partea avocatului părții adverse.

(4) Avocatul nu trebuie în niciun moment să prezinte cu bună știință o informație falsă
ori să inducă în eroare.

Articolul 174

(1) Avocatul nu poate nici să pretindă și nici să accepte din partea unui alt avocat sau
din partea vreunui terț un onorariu, un comision ori vreo altă compensație pentru faptul
că a recomandat un avocat unui client sau că a trimis un client la un avocat.

(2) Avocatul nu poate vărsa nimănui un onorariu, un comision și nici vreo altă
compensație în contrapartidă pentru că i-a fost procurat un caz.

(3) Nu intră sub incidența alin. (1) și (2) cazurile în care în raporturile de conlucrare
profesională se practică onorarii retrocedate pentru încredințarea parțială sau totală a
unei cauze.

Articolul 175

(1) Avocații sunt obligați să își exercite activitatea cu bună-credință, potrivit uzanțelor
cinstite, cu respectarea intereselor clienților și a cerințelor concurenței loiale.

(2) Constituie concurență profesională neloială orice act sau fapt contrar uzanțelor
cinstite în activitatea avocațială. Este considerată ca fiind contrară uzanțelor cinstite
utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piață ori a
afecta poziția avocaților concurenți pe piață.

Articolul 176

(1) Este interzisă concurența neloială săvârșită prin:

a) racolarea de personal, respectiv oferta agresivă de angajare a avocaților asociați,

colaboratori sau salarizați ori a altor angajați-cheie ai unui concurent;

b) racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane;

c) divulgarea, achiziționarea ori folosirea unei informații confidențiale de către un avocat

sau de către colaboratori ori angajați ai acestuia, fără consimțământul deținătorului
legitim și într-un mod contrar uzanțelor cinstite;

d) încheierea de contracte prin care un avocat asigură serviciile sale unui client în mod
avantajos, fie pentru a concura cu ceilalți avocați prin prețuri reduse, fie pentru a
determina clientul să racoleze și alți clienți pentru avocatul în cauză;

e) comunicarea sau răspândirea în public de către un avocat de afirmații cu privire la

firma sa ori activitatea acesteia, menite să inducă în eroare și să îi creeze o situație
favorabilă în dauna unor concurenți;

f) comunicarea, chiar făcută confidențial, sau răspândirea de către un avocat de

afirmații mincinoase relative la un concurent sau cu privire la serviciile acestuia, afirmații
de natură să dăuneze bunului mers al activității avocatului concurent;

g) oferirea, promiterea ori acordarea, mijlocit sau nemijlocit, de daruri ori alte avantaje
asociatului, colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca acesta să divulge
informații confidențiale ori procedeele de lucru, pentru a cunoaște sau a folosi clientela
concurentului ori pentru a obține alt folos pentru sine sau pentru altă persoană în dauna
unui concurent;

h) deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă
în cadrul funcției deținute anterior la acel avocat;

i) concedierea sau atragerea unor asociați, colaboratori ori salariați ai unui avocat în
scopul înființării unei entități concurente care să capteze clienții acelui avocat sau
angajarea asociaților, colaboratorilor ori a salariaților unui avocat în scopul
dezorganizării activității sale.

(2) Săvârșirea unor fapte de concurență neloială dintre cele expuse la alin. (1), precum
și săvârșirea în concurs a mai multor astfel de fapte constituie abatere disciplinară
gravă pentru toți avocații participanți.

Articolul 177

Este interzisă, sub sancțiunile prevăzute de art. 89 din Lege, săvârșirea următoarelor
fapte de concurență neloială:

a) folosirea fără drept a unei firme, denumiri, embleme sau mărci de natură să producă
confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o altă formă asociativă de
exercitare a profesiei;

b) punerea în circulație de produse, servicii sau publicații cu conținut juridic plagiat, care
aduc atingere drepturilor titularului și induc în eroare clientul asupra produsului ori
serviciului furnizat;

c) producerea în orice mod, punerea în circulație, depozitarea, oferirea spre vânzare

sau vânzarea unor servicii ori publicații purtând mențiuni false privind denumirea, firma,
emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectuală, în scopul de
a-i induce în eroare pe ceilalți avocați și pe clienți.

Articolul 178

Sunt interzise, sub sancțiunea prevăzută de art. 89 alin. (1) lit. e) din Lege:

a) încheierea între avocați de acorduri privind împărțirea pieței serviciilor profesionale;

b) participarea, în mod concertat, prin oferte trucate, la licitații sau la orice alte forme de
concurs de oferte, pentru achiziționarea de servicii profesionale avocațiale;

c) limitarea sau împiedicarea accesului la clientelă și a libertății exercitării concurenței

profesionale oneste între avocați.

Articolul 179

Aplicarea sancțiunii disciplinare în cazurile prevăzute de art. 176-178 nu exclude dreptul

celui prejudiciat la repararea, în condițiile legii, a prejudiciului cauzat.

Secţiunea a 4-a Formele de exercitare a profesiei

Articolul 180

(1) Avocatul poate exercita profesia în una dintre următoarele forme:

a) cabinet individual;

b) cabinet asociat;

c) societate civilă profesională;

d) societate profesională cu răspundere limitată.

(2) În cadrul formelor de exercitare prevăzute la alin. (1) își pot exercita profesia și
avocați colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avocați salarizați, în baza
unui contract de salarizare în interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii și ale
prezentului statut.

(3) Abrogat.

(4) Abrogat.

(5) Abrogat.

Articolul 181

(1) Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu
profesional și/sau a unor salariați. Fiecare cabinet își păstrează individualitatea în raport
cu clienții.

(2) Avocații din cabinetele grupate nu pot acorda asistență juridică unor clienți cu
interese contrare.

(3) Cabinetele grupate se individualizează printr-o denumire specifică ce cuprinde

numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma "cabinete de avocat grupate"
(exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat grupate" sau "I.
IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat grupate").

(4) Contractul de grupare a cabinetelor individuale de avocați se încheie în formă scrisă,

conform anexei nr. XI.

Articolul 182

(1) Avocatul este liber să opteze și să își schimbe în orice moment opțiunea pentru una
dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de Lege.

(2) Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma în oricare dintre

formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 180 alin. (1), fără a intra în lichidare,
cu respectarea prevederilor Legii și ale prezentului statut.

(3) Transformarea se poate realiza separat sau deodată cu reorganizarea formelor de

exercitare a profesiei de avocat, prin fuziune, absorbție, divizare totală sau divizare
parțială (desprinderea unei părți din patrimoniul de afectațiune profesională, astfel cum
acesta este reflectat în evidențele financiar-contabil ale formei de exercitare a profesiei
supuse divizării parțiale).

(4) În cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, avocații titulari ai

cabinetelor individuale, avocații asociați ai cabinetelor asociate, ai societăților civile
profesionale și ai societăților profesionale cu răspundere limitată pot contribui cu titlu de
aport la forma de exercitare a profesiei rezultată din transformare cu cota-parte indiviză
din patrimoniul de afectațiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în
evidențele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă,
întocmind în acest scop actele financiar-contabile de transfer către forma de exercitare
a profesiei în care au optat să se transforme. Aporturile transferate se vor opera la
valoarea nominală reflectată în evidențele financiar-contabile ale formei de exercitare a
profesiei care se transformă.

(5) În cazul constituirii unei societăți profesionale cu răspundere limitată de către avocați
care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, dar fără transformarea acestora
din urmă în societatea nou-constituită, respectivele forme preexistente de exercitare a
profesiei pot să nu fie supuse lichidării, dacă fiecare din foștii lor titulari, nou-asociați,
decid astfel.

(6) În situația prevăzută în alin. (5), forma de exercitare a profesiei din care provine
asociatul își încetează activitatea profesională desfășurată în nume propriu pe perioada
în care avocatul titular sau, după caz, avocații titulari ai acesteia au calitatea de asociat
în societatea profesională cu răspundere limitată.

(7) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul își va începe activitatea
după obținerea aprobărilor din partea consiliului baroului.

(8) Avocatul este obligat să înștiințeze în scris baroul din care face parte despre orice
modificare intervenită în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrăinare prin
acte între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum și
în cazul transformării ori reorganizării formelor de exercitare a profesiei în condițiile
prevăzute în prezentul articol.
Articolul 183

(1) Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii:

a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activității profesionale și are regimul

patrimoniului de afectațiune profesională;

b) titularul cabinetului individual și avocatul asociat nu pot presta activități profesionale

în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;

c) avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator

sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;

d) avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat

salarizat în cadrul profesiei;

e) avocatul salarizat în interiorul profesiei și avocatul colaborator nu pot activa, în

aceeași calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei;

f) avocatul colaborator are dreptul de a avea clientelă proprie numai prin intermediul
formei de exercitare a profesiei la care colaborează și cu condiția informării
corespunzătoare a baroului;

g) avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are drept la clientelă proprie;

h) obligația de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea,

colaborarea sau angajarea revine atât avocatului, cât și titularului cabinetului individual
ori coordonatorului cabinetelor asociate, societăților civile profesionale sau al
societăților profesionale cu răspundere limitată;

i) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform

prevederilor Legii și ale prezentului statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a
profesiei de către avocații străini se pot utiliza, la alegere, denumirea și numele formei
de exercitare a profesiei din țară sau din străinătate.

(2) În cazul societăților civile profesionale și al societăților profesionale cu răspundere

limitată, convenția de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat,
încheiată în condițiile prevăzute de Lege, are ca obiect exclusiv părți deținute de
asociați.

(3) În toate cazurile de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat,

contractele încheiate de transmițător cu avocații stagiari rămân în ființă pe durata
convenită și se preiau de către dobânditor, dacă în persoana acestuia se verifică
condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.

Articolul 184

Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională.

Convenția de conlucrare profesională se înregistrează la barou. Regulile privind
publicitatea profesională prevăzute în prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Articolul 185

(1) Toate neînțelegerile dintre avocați privind formele de exercitare a profesiei se

rezolvă pe cale amiabilă; în cazul în care neînțelegerile nu se soluționează pe cale
amiabilă, avocatul este obligat să ceară concilierea decanului baroului, în condițiile
prevăzute de prezentul statut.

(2) Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părți, avocatul este obligat să recurgă
la arbitrajul reglementat în prezentul statut. Arbitri pot fi numai avocații definitivi din
baroul respectiv, cu cel puțin 10 ani vechime în profesie.

(3) Abrogat.

(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare
întemeiată.

(5) Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar, dacă cererea
este justificată, decanul va desemna un alt arbitru.

Articolul 186

Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Personalul auxiliar
cu studii juridice superioare nu poate exercita activitățile prevăzute la art. 3 din Lege.

Articolul 187

(1) Cererea de înregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere,

încetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune la barou. Cererea va
fi însoțită în mod obligatoriu de copie a tuturor înscrisurilor doveditoare.

(2) Cererea se soluționează de către consiliul baroului potrivit Legii.

(3) Consiliul baroului poate delega un consilier să verifice condițiile prevăzute de Lege
și de prezentul statut cu privire la soluționarea cererilor.

(4) Cererea poate fi respinsă în cazul în care se încalcă dispozițiile Legii și ale
prezentului statut.

(5) Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu un avocat aflat într-o situație de

interdicție a dreptului de exercitare a profesiei va fi analizată în raport cu prevederile
legii care reglementează interdicția și ale prezentului statut.

Articolul 188

(1) Convențiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 7 din Lege vor asigura
independența profesională, patrimonială și deontologia profesiei de avocat. Verificarea
îndeplinirii acestor condiții este de competența consiliului baroului.

(2) În desfășurarea activităților prevăzute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral
alegerea notarilor publici, experților, traducătorilor, executorilor judecătorești și a altor
specialiști cu care poate să colaboreze.

(3) Colaborările avocatului în condițiile art. 7 din Lege se vor desfășura cu respectarea
de către avocat a prevederilor Legii și ale prezentului statut.

Articolul 189

Decizia poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R. de către persoana interesată, în termen de

15 zile de la comunicare.

Articolul 190

(1) În cabinetul individual de avocat își exercită profesia un avocat definitiv titular, singur
sau împreună cu avocați colaboratori sau salarizați în interiorul profesiei. Cabinetul
individual de avocat se înființează în baza actului de înființare a cabinetului individual de
avocat înregistrat la barou și întocmit conform anexei nr. XXVIII.

(2) Relațiile dintre avocatul titular al cabinetului individual și avocații colaboratori sau
salarizați în interiorul profesiei se stabilesc prin contractul de colaborare sau, după caz,
de salarizare în interiorul profesiei, încheiat în formă scrisă. Contractul va cuprinde, în
mod obligatoriu, mențiunile prevăzute în anexa nr. IX sau, după caz, în anexa nr. X.
Articolul 191

(1) Cabinetul individual este individualizat prin denumire, care cuprinde numele
avocatului titular, urmat de sintagma "cabinet de avocat" (exemplu: "ION IONESCU -
Cabinet de avocat" sau "I. IONESCU - Cabinet de avocat").

(2) Denumirea poate figura pe firma cabinetului și se utilizează în actele profesionale,

cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(3) Denumirea cabinetului poate fi păstrată și după decesul titularului, cu acordul tuturor
moștenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.

(4) Dobânditorul denumirii transmise conform alin. (3) va proceda la înștiințarea baroului
și este îndrituit să informeze publicul referitor la schimbarea intervenită cu privire la
titularul cabinetului.

Articolul 192

(1) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei.

Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaților asociați și nici nu poate aduce
atingere drepturilor și obligațiilor aferente patrimoniului de afectațiune profesională al
fiecărui cabinet intrat în asociere.

(2) Avocații din cabinetele asociate intră în relații cu clienții în numele asocierii din care
fac parte.

(3) Cabinetele asociate nu pot angaja clienți cu interese contrare.

(4) Un cabinet asociat nu poate accepta o cauză sau un client dacă unul dintre
cabinetele asociate se opune în mod justificat.

Articolul 193

(1) Cabinetele asociate de avocați se individualizează prin denumire, care cuprinde

numele tuturor titularilor, urmate de sintagma "cabinete de avocat asociate" (exemplu:
"ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat asociate" sau "I. IONESCU, I.
POPESCU - Cabinete de avocat asociate").

(2) Dispozițiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 194

Dispozițiile art. 192 și 193 se aplică în mod corespunzător și în cazul asocierii unui
cabinet individual cu o societate civilă profesională. În acest caz, denumirea asocierii va
cuprinde denumirea societății civile profesionale, urmată de denumirea cabinetului
individual asociat și de sintagma "în asociere" (exemplu: "ION IONESCU - Societate
civilă de avocați, ION POPESCU - Cabinet de avocat - în asociere").

Articolul 195

Convențiile de asociere prevăzute la art. 192 și 194 se încheie în formă scrisă și vor
cuprinde, în mod obligatoriu, mențiunile din anexa nr. XXIX, aplicate în mod
corespunzător.

Articolul 196

(1) Societatea civilă profesională este constituită din 2 sau mai mulți avocați definitivi,
care contribuie în natură și/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectațiune
în vederea desfășurării activității profesionale. Ceilalți avocați activează în cadrul
societății civile profesionale fie în calitate de avocați colaboratori, fie în calitate de
avocați salarizați în cadrul profesiei.

(2) Raportul juridic civil se naște între client și societatea civilă profesională, serviciile
profesionale urmând să fie îndeplinite de oricare dintre avocații desemnați de avocatul
coordonator, fără a se cere opțiunea clientului, cu excepția situației în care serviciile
profesionale constau în asistență și reprezentare juridică la instanțe, parchete, organe
de cercetare penală sau alte autorități, când în contractul de asistență juridică se
menționează numele avocatului desemnat ori acceptat de client, precum și dreptul sau
interdicția de substituire a acestuia.

(3) Pentru litigiile născute din desfășurarea activității profesionale, societatea civilă
profesională poate sta în judecată ca reclamant sau pârât, chiar dacă nu are
personalitate juridică.

Articolul 197

(1) Societatea civilă profesională se individualizează printr-o denumire specifică,

cuprinzând numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmat de sintagma "societate civilă
de avocați" (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilă de avocați" sau "IONESCU,
POPESCU - Societate civilă de avocați").

(2) Dispozițiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 198

(1) Contractul de societate civilă profesională și statutul acesteia sunt încheiate în formă
scrisă între avocații asociați, potrivit legii civile și cu respectarea anexelor nr. XII și XIII.

(2) Societatea civilă profesională de avocați se poate reorganiza prin absorbție, fuziune,
divizare totală sau divizare parțială (desprindere).

(3) Divizarea se realizează prin împărțirea patrimoniului de afectațiune profesională

între una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care
iau astfel ființă.

(4) Societatea civilă profesională nu încetează în situația divizării parțiale (desprindere)

În cazul în care o parte din patrimoniul său de afectațiune profesională se desprinde și
se transmite către o altă formă de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care
ia astfel ființă.

Articolul 199

(1) Societatea profesională cu răspundere limitată este constituită din 2 sau mai mulți
avocați definitivi, aflați în exercițiul profesiei, are personalitate juridică și un patrimoniu
propriu destinat exercitării profesiei de avocat.

(2) În sensul prevederilor prezentului statut, patrimoniul propriu al societății profesionale

cu răspundere limitată este alcătuit din bunurile corporale, în numerar sau în natură, și
cele incorporale, reprezentând capitalul social, precum și din cele dobândite de
societate, cu orice titlu, pe durata funcționării sale. Aportul în industrie constând în
activitatea profesională a avocatului asociat este luat în considerare numai în raporturile
dintre asociați.

(3) Obligațiile și răspunderea societății profesionale cu răspundere limitată sunt

garantate cu patrimoniul de afectațiune. Avocații asociați care își exercită profesia în
cadrul societății profesionale cu răspundere limitată răspund personal în limita aportului
social al fiecăruia.

(4) Societatea profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect unic de activitate

exercitarea profesiei de avocat, în condițiile art. 3 din Lege.
(5) Activitatea profesională se realizează de către avocații asociați, avocați colaboratori
și avocați salarizați în interiorul profesiei.

Articolul 200

(1) Societatea profesională cu răspundere limitată se individualizează printr-o denumire

specifică, cuprinzând numele a cel puțin unuia dintre asociați, urmat de sintagma
"societate profesională de avocați cu răspundere limitată" (exemplu: "ION IONESCU -
Societate profesională de avocați cu răspundere limitată" sau "IONESCU, POPESCU -
Societate profesională de avocați cu răspundere limitată").

(2) Dispozițiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 201

(1) Actul constitutiv și statutul societății profesionale cu răspundere limitată sunt

încheiate în formă scrisă, cu respectarea modelului prevăzut în anexele nr. XIV și XV.
Actul constitutiv se încheie în formă autentică dacă printre bunurile subscrise ca aport la
capitalul social se află și un bun imobil.

(2) Statutul societății profesionale cu răspundere limitată va cuprinde:

a) numele și prenumele, numele purtate anterior, codul numeric personal, locul și data
nașterii și domiciliul asociaților;

b) data dobândirii calității de avocat și data definitivării în profesie a avocaților asociați;

c) denumirea, sediul și, dacă este cazul, emblema societății;

d) capitalul social, integral vărsat, cu menționarea aportului fiecărui asociat, în industrie,

în bani sau în natură ori în clientelă, și a valorii aporturilor, în industrie, în natură sau în
clientelă, precum și a modului evaluării lor; aportul în numerar la formarea capitalului
social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei de 3.000 de euro;

e) numărul și valoarea nominală a părților sociale, precum și numărul părților sociale

atribuite fiecărui asociat pentru aportul său, respectiv participarea la beneficii și pierderi
a fiecărui asociat;

f) asociații coordonatori care reprezintă și administrează societatea, împreună cu

puterile ce li s-au conferit; dacă sunt mai mulți administratori și ei formează un consiliu
de coordonare, se vor preciza regulile de organizare și funcționare ale acestui
organism;
g) reguli privind transmiterea părților sociale și condițiile de retragere a asociaților;

h) durata societății;

i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare și lichidare, inclusiv cu privire la

situația clientelei.

(3) Actul constitutiv și statutul societății profesionale cu răspundere limitată, încheiate în

condițiile Legii și ale prezentului statut, sunt guvernate de legea civilă.

(4) Orice modificare a actului constitutiv și/sau a statutului societății profesionale cu

răspundere limitată se poate face numai în scris, cu respectarea Legii și a prezentului
statut.

Articolul 202

(1) Societatea profesională cu răspundere limitată dobândește personalitate juridică la

data înregistrării ei la barou, în baza deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui
rază teritorială se află sediul său principal.

(2) Dovada personalității juridice în raporturile cu terții se va face în baza unui certificat
de înregistrare, întocmit conform anexei nr. XVI.

(3) Baroul va ține registrul de evidență a societăților profesionale cu răspundere limitată,

care are caracter public. Modelul acestuia este prevăzut în anexa nr. XXX.

Articolul 203

Pot avea calitatea de asociați 2 sau mai mulți avocați definitivi și aflați în exercițiul
profesiei, indiferent dacă dețin sau nu ori dacă aparțin sau nu unei alte forme de
exercitare a profesiei, înscriși în același barou ori în barouri diferite. În acest caz
societatea își va stabili sediul principal în circumscripția unuia dintre barourile de
apartenență a unuia dintre asociații fondatori. Actul constitutiv al unei asemenea
societăți se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societății.
Actul constitutiv se va transmite, exclusiv în scop de informare, și către toate barourile
unde sunt înscriși asociați ai societății profesionale cu răspundere limitată, alții decât
acela sau aceia care sunt înscriși în tabloul avocaților baroului de la sediul principal al
societății.

Articolul 204
(1) Capitalul social al societății profesionale cu răspundere limitată, reprezentând
echivalentul în lei a minimum 10.000 euro, se va vărsa la momentul constituirii
societății. Consiliul baroului unde va fi înregistrată societatea este obligat să verifice
vărsarea integrală a capitalului social și, dacă este cazul, evaluarea aporturilor în
industrie, în natură sau în clientelă.

(2) Nu va putea fi înregistrată de către niciun barou o societate profesională cu

răspundere limitată decât în condițiile vărsării integrale a capitalului social.

(3) Clientela aparține societății profesionale cu răspundere limitată, și nu avocaților care

au calitatea de asociați.

(4) În cazul transmiterii părților sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei
societăți profesionale cu răspundere limitată, toate bunurile împreună cu orice alte
drepturi, inclusiv clientela, aduse drept contribuție cu titlu de aport la capitalul societății
de către respectivul asociat rămân proprietatea societății, dacă prin lege, actul
constitutiv sau statutul societății nu se prevede altfel.

(5) Prevederile art. 192 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 205

(1) Societatea profesională cu răspundere limitată este condusă de adunarea generală

a asociaților. Activitatea executivă este condusă de unul sau mai mulți avocați
coordonatori aleși de majoritatea avocaților asociați.

(2) Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asociați, prin orice mijloace
care să poată proba realizarea convocării.

(3) Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societății sau, cu acordul

unanim al asociaților, în orice alt loc.

Articolul 206

(1) Hotărârile adunării generale se iau prin votul asociaților reprezentând majoritatea
părților sociale, cu excepția cazurilor prevăzute în prezentul statut.

(2) Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar
acordul unanim al asociaților.
Articolul 207

(1) Competențele și puterile asociatului coordonator sau, după caz, ale asociaților
coordonatori vor fi stabilite prin actul constitutiv și statutul societății.

(2) Mandatul asociatului coordonator sau, după caz, al asociaților coordonatori este de
2 ani, dacă în statutul societății nu se prevede o durată mai mare

Articolul 208

Asociații societății profesionale cu răspundere limitată pot hotărî numirea unor cenzori
sau a unui auditor.

Articolul 209

(1) Asociatul care intenționează să transmită părțile sociale pe care le deține într-o
societate profesională cu răspundere limitată este obligat să notifice această intenție, cu
minimum 30 de zile anterior transmiterii, tuturor celorlalți asociați, indicând persoana
sau persoanele cărora dorește să le transmită respectivele părți sociale și prețul.

(2) Transmiterea către terți poate fi efectuată oricând, cu acordul unanim, exprimat în
scris, al celorlalți asociați sau dacă în termenul prevăzut la alin. (1) niciun asociat nu și-
a exercitat dreptul de preemțiune.

(3) Dreptul de preempțiune la dobândirea părților sociale ale societății cu privire la care
există intenția de înstrăinare aparține asociaților rămași în societate. Acesta urmează să
fie exercitat proporțional cu cota de capital deținută de fiecare dintre asociații rămași și
care intenționează să dobândească respectivele părți sociale.

Articolul 210

(1) Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiția de a notifica, în scris,
celorlalți asociați și baroului din care face parte intenția de retragere, cu cel puțin 3 luni
înainte.

(2) La împlinirea termenului prevăzut în notificare, consiliul baroului va lua act de

retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidențele sale.

(3) În caz de retragere, desocotirea dintre asociați se face în mod amiabil, ținându-se
seama de prevederile din statutul societății. În caz de neînțelegere sunt aplicabile
dispozițiile privind arbitrajul din prezentul statut.

Articolul 211

Dacă, din orice motive, în societate rămâne un singur asociat, acesta nu poate deține
această calitate mai mult de 3 luni. În situația în care societatea nu este transformată în
cabinet individual, aceasta se dizolvă de drept și intră în lichidare.

Secţiunea a 5-a Modalitățile de exercitare a profesiei

Articolul 212

Modalitățile de exercitare a profesiei de avocat sunt:

a) avocat titular al cabinetului individual;

b) avocat asociat în cadrul cabinetelor asociate;

c) avocat asociat în cadrul societății civile profesionale de avocați;

d) avocat asociat în cadrul societății profesionale cu răspundere limitată;

e) avocat colaborator;

f) avocat salarizat în interiorul profesiei.

Articolul 213

Avocatul exercită profesia de avocat, la alegere, numai în una dintre modalitățile

prevăzute la art. 212, cu respectarea prevederilor art. 180.

Articolul 214

(1) Într-un cabinet individual există un singur avocat titular, care poate exercita profesia
singur sau împreună cu avocați colaboratori sau salarizați în interiorul profesiei.

(2) În situația în care cabinetele individuale se asociază, încetează calitatea de avocat

titular al cabinetului individual și se dobândește calitatea de avocat asociat. La
încetarea asocierii, ca o consecință a încetării formei de exercitare a profesiei
(cabinetele asociate de avocați), încetează calitatea de avocat asociat și se
redobândește calitatea de avocat titular al cabinetului individual.

Articolul 215

Dobândește calitatea de avocat asociat, după caz:

a) avocatul titular al cabinetului individual care se asociază potrivit art. 5 alin. (3) din
Lege;

b) avocatul asociat într-o societate civilă profesională;

c) avocatul asociat într-o societate profesională cu răspundere limitată;

d) avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformării ori reorganizării formei de

exercitare a profesiei căreia i-a aparținut în calitate de avocat titular al cabinetului
individual sau în cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat într-o societate
civilă profesională.

Articolul 216

(1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un

avocat consacră activitatea sa unei forme de exercițiu al profesiei de avocat.

(2) Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între avocatul colaborator și

titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a
profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu mențiunile din anexa nr.
IX, precum și clauze de formare profesională inițială, dacă avocatul colaborator este
stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă.

Articolul 217

(1) Avocatul colaborator nu are dreptul la clientelă personală în afara formei de

exercitare a profesiei la care colaborează.

(2) Orice client personal trebuie adus la cunoștința avocatului titular/coordonator al

formei de exercitare a profesiei la care avocatul colaborator își desfășoară activitatea.

(3) Lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală a avocatului colaborator

se vor efectua prin intermediul formei de exercitare a profesiei, iar în contractul de
asistență juridică se va menționa expres caracterul de "client personal" al avocatului
colaborator.

(4) Rezultatele financiare obținute de avocatul colaborator din contractele încheiate

pentru clienții personali (onorariile) vor fi încasate integral sau parțial de avocatul
colaborator, după caz, în raport cu clauzele contractului de colaborare, fără a se afecta
în niciun mod cuantumul retrocedărilor lunare de onorarii, prevăzute în contractul de
colaborare.

(5) Titularii sau avocații coordonatori ai formelor de exercitare a profesiei sunt obligați să
permită avocatului colaborator tratarea clientelei personale, în condițiile prevăzute în
contractul de colaborare.

(6) Pentru clientela personală și activitatea desfășurată în cadrul asistenței judiciare a

baroului, avocatul colaborator va utiliza ștampila personală, aprobată de forma de
exercitare a profesiei, pe care se înscripționează mențiunea "avocat colaborator".
Ștampila personală a avocatului colaborator poate fi confecționată și utilizată numai cu
acordul formei de exercitare a profesiei, cu respectarea prevederilor anexei nr. XXI,
care se aplică în mod corespunzător.

(7) În activitatea desfășurată pentru clientela personală, avocatul colaborator este

răspunzător personal față de client și are obligația de a nu prejudicia forma de
exercitare a profesiei căreia avocatul colaborator îi aparține. În acest scop, în contractul
de colaborare se poate prevedea ca, pentru tratarea clientelei proprii prin forma de
exercitare a profesiei, avocatul colaborator să încheie o asigurare de răspundere civilă
profesională pentru acoperirea eventualelor prejudicii aduse formei de exercitare a
profesiei căreia îi aparține și care să precizeze cuantumul riscului asigurat, distinctă de
asigurarea pentru răspundere profesională prevăzută de art. 42 din Lege.

(8) Pentru activitatea desfășurată în cadrul asistenței judiciare a baroului, avocatul

colaborator va păstra rezultatele financiare obținute.

Articolul 218

(1) În lipsa unor dispoziții contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi
denunțat de oricare dintre părți, prin înștiințarea celeilalte/celorlalte părți cu cel puțin 3
luni înainte. În cazul în care contractul este încheiat cu un avocat stagiar, vor fi
respectate dispozițiile din prezentul statut privind formarea profesională inițială.

(2) Desocotirea între părți în cazul denunțării unilaterale a contractului se va realiza

potrivit contractului de colaborare.
Articolul 219

(1) Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de

avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei
căreia îi este subordonat în legătură cu determinarea condițiilor concrete de muncă.

(2) Avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are dreptul la clientelă proprie.

(3) Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în formă scrisă între

avocatul salarizat și titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de
exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu mențiunile
cuprinse în anexa nr. X, precum și clauze de formare profesională inițială, dacă avocatul
salarizat este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită
nescrisă.

(4) Dispozițiile art. 218 se aplică în mod corespunzător.

Capitolul IV Integritatea profesiei de avocat

Secţiunea 1 Drepturile și îndatoririle avocaților

Articolul 220

(1) Avocatul înscris în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei are dreptul să
exercite activitățile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului
deontologic și regulamentului baroului din care face parte.

(2) Persoana primită în profesia de avocat nu poate exercita profesia decât după
emiterea deciziei de primire în barou și înscrierea în tabloul avocaților cu drept de
exercitare a profesiei.

Articolul 221

(1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activități
specifice profesiei se naște din contractul de asistență juridică, în conformitate cu
dispozițiile prezentului statut. Contractul prevede în mod expres obiectul și limitele
mandatului primit, precum și onorariul stabilit.

(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate să efectueze orice act specific
profesiei pe care îl consideră necesar pentru promovarea drepturilor și intereselor
legitime ale clientului.

Articolul 222

(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să își stabilească sediul

profesional numai în circumscripția baroului în care este înscris în tabloul avocaților cu
drept de exercitare a profesiei oricare dintre avocații titulari sau asociați.

(2) Avocatul își exercită profesia la sediul principal, la sediile secundare, precum și la
biroul/birourile de lucru avizat/avizate de consiliul baroului.

(3) Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri de lucru în
orice localitate din circumscripția sa.

Articolul 223

(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să își stabilească sedii

secundare în circumscripțiile barourilor din care nu fac parte.

(2) Înființarea sediilor secundare se aprobă, la cerere, de consiliul baroului în

circumscripția căruia urmează să se deschidă sediul secundar. Cererea va menționa:
forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia,
avocații care își vor desfășura activitatea la sediul secundar și vechimea acestora în
profesie.

(3) Decizia de aprobare a cererii de înființare a sediului secundar se comunică baroului

de la sediul principal.

(4) Decizia de respingere a cererii de înființare a sediului secundar poate fi atacată la

Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare.

(5) În urma aprobării cererii de înființare a sediului secundar, avocatul/avocații va/vor

achita taxa de înscriere și contribuția la bugetul baroului pe raza căruia funcționează
sediul secundar, separat de taxele plătite la baroul la care își are/au sediul principal.
Contribuția la fondul Casei de Asigurări a Avocaților, denumită în continuare C.A.A., se
achită de fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe lângă baroul la care este
înscris sediul principal.

(5^1) Prevederile alin. (5) referitoare la contribuțiile datorate bugetelor ambelor barouri
se aplică și avocatului/avocaților care este înscris/sunt înscriși pe tabloul avocaților
dintr-un anumit barou, dar își exercită profesia într-o formă de exercitare care își are
sediul principal în alt barou decât cel în care acesta/aceștia este înscris/sunt înscriși. În
contribuția datorată baroului pe tabloul căruia avocatul/avocații nu este înscris/nu sunt
înscriși nu se include contribuția aferentă bugetului U.N.B.R.

(5^2) Prin excepție, în situația în care prin actele constitutive ale formei de exercitare a
profesiei se prevede că avocatul/avocații în cauză își desfășoară activitatea strict la
sediul secundar al acesteia de pe raza baroului în care acesta/aceștia este/sunt
membru/membri, acesta/aceștia nu datorează contribuția către bugetul baroului în care
forma de exercitare a profesiei are sediul principal.

(6) În cazul acelor forme de exercitare a profesiei de avocat a căror activitate se

desfășoară preponderent în circumscripția unui barou situat pe raza altui județ decât cel
în care se află situat sediul lor principal, stabilirea unui sediu secundar în circumscripția
celui dintâi barou este obligatorie. Nerespectarea acestei obligații constituie abatere
disciplinară gravă. În sensul dispozițiilor prezentului alineat, o activitate va fi considerată
a fi desfășurată preponderent pe raza altui barou dacă aceasta generează majoritatea
angajamentelor profesionale încheiate în decursul unui semestru calendaristic de către
respectiva formă de exercitare a profesiei. În acest caz, forma de exercitare a profesiei
are obligația de a solicita aprobarea deschiderii sediului secundar în termen de cel mult
15 zile de la începerea următorului semestru.

Articolul 224

Avocatul are dreptul să refuze contactul cu clientul în prezența reprezentantului

organului de urmărire penală sau de cercetare penală ori a oricărei autorități publice,
precum și în cazul în care există sau are cunoștință de existența unui sistem de control
al contactului cu clientul.

Articolul 225

(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să utilizeze ștampilă, pe care

o vor aplica pe actele emise. Ștampila va cuprinde obligatoriu următoarele mențiuni:
"Uniunea Națională a Barourilor din România", baroul din care avocatul face parte și
denumirea formei de exercitare a profesiei, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. XXI.
(2) Actele oricărei forme de exercitare a profesiei poartă antet, care va conține:
denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru și,
după caz, telefonul, telefaxul, adresa de internet și de e-mail, compunerea nominală a
membrilor acesteia, mențiuni privind raporturile de conlucrare și asociere profesională.

(3) Avocații pot utiliza parafă profesională. Aceasta va cuprinde denumirea formei de
exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele și prenumele avocatului,
precum și mențiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv", după caz, potrivit anexei nr.
XXIII.

(4) Pentru actele întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege se aplică parafa al
cărei model este prevăzut în anexa nr. XXIV.

Articolul 226

(1) Avocatul are dreptul la recuperarea capacității de muncă prin una sau mai multe
perioade de repaus în fiecare an. În perioada de repaus avocatul nu prestează
activitățile sale profesionale obișnuite.

(2) Fiecare formă de exercitare a profesiei este liberă să stabilească perioadele de

repaus anual pentru fiecare avocat care activează în cadrul său.

(3) Fiecare formă de exercitare a profesiei are obligația de a notifica în prealabil

baroului în tabloul căruia este înscrisă, prin orice formă de comunicare care permite
confirmarea expedierii, începerea și durata estimată a fiecărei perioade de repaus
pentru fiecare avocat, în scopul evidenței.

(4) Cheltuielile cu recuperarea capacității de muncă efectuate de avocat includ,

nelimitativ, costurile transportului, cazării, meselor, tratamentului de refacere etc. Toate
aceste cheltuieli sunt necesare pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei și sunt
deductibile în condițiile legii.

(5) Dacă prin prevederile contractului de asistență juridică s-a acordat avocatului dreptul
de a fi substituit, în perioadele de repaus anual avocatul are obligația să asigure
substituirea sa pentru acele activități profesionale care nu suferă amânare sau pentru
cele în legătură cu care amânarea prejudiciază interesele clientului.

Articolul 227

(1) Exercițiul liber al profesiei, demnitatea, conștiința, independența, probitatea,

umanismul, onoarea, loialitatea, delicatețea, moderația, tactul și sentimentul de
confraternitate sunt principii esențiale ale profesiei de avocat și constituie îndatoriri ale
acesteia.

(2) Avocatul este obligat să respecte aceste principii în activitatea sa profesională,

precum și în viața privată.

(3) Avocatul are obligația să pună la dispoziția inspectorilor financiari ai C.A.A. sau a
consiliului baroului toate datele și documentele solicitate. Refuzul sau neîndeplinirea
culpabilă a acestei obligații constituie abatere disciplinară gravă.

Articolul 228

(1) Sediul profesional și celelalte spații în care avocatul își desfășoară activitatea
profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional.

(2) Secretul profesional vizează toate informațiile și datele de orice tip, în orice formă și
pe orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenței juridice
și în legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidențialității, precum și orice
documente redactate de avocat care conțin sau se fundamentează pe informațiile ori
datele furnizate de client în scopul acordării asistenței juridice și a căror confidențialitate
a fost solicitată de client.

(3) În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la

sediul profesional sau în spațiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul
profesional poate fi situat și în locuința avocatului.

(4) Actele și lucrările cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea

secretului profesional, avocatul are obligația să se opună percheziționării domiciliului, a
sediului profesional principal, secundar și a biroului de lucru, precum și percheziției
corporale, cu privire la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate în locurile sus-
menționate ori asupra sa.

(5) Avocatul este obligat să se opună și ridicării înscrisurilor și bunurilor constând în

acte și lucrări cu caracter profesional, dacă nu sunt îndeplinite condițiile art. 35 din
Lege. Avocatul are obligația ca, de îndată, să îl încunoștințeze despre cele întâmplate
pe decanul baroului.

Articolul 229

(1) Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredințate, să se
prezinte la fiecare termen stabilit de instanțele de judecată, de organele de urmărire
penală sau de alte instituții și să manifeste conștiinciozitate și probitate pentru
îndeplinirea mandatului încredințat.

(2) Avocatul nu este obligat să motiveze refuzul preluării unui caz ce se propune a-i fi
încredințat, dacă acesta nu corespunde crezului său profesional, cu excepția dosarelor
repartizate obligatoriu sau a gratuităților. Pentru același motiv, avocatul poate denunța
unilateral o prestație în curs de executare deja angajată.

(3) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea ședințelor de judecată și să pledeze

cu demnitate. Avocatului îi este interzis să folosească expresii care ar putea leza
instanța și participanții la proces, atât în ședința de judecată, cât și în afara acesteia.

(4) Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura și cu dificultatea cauzei, avocatul
are obligația să depună note de ședință sau concluzii scrise, din proprie inițiativă ori la
cererea instanței de judecată.

Articolul 230

(1) Avocatul are obligația să acorde, atunci când este desemnat, asistență juridică
gratuită. Avocatul înscris în registrul de asistență judiciară are obligația, atunci când
este desemnat, să acorde asistență judiciară în formele prevăzute de art. 71 alin. (1) din
Lege.

(2) Cauzele vor fi repartizate cu precădere avocaților stagiari și tinerilor avocați, cu

respectarea competenței profesionale prevăzute de Lege. Refuzul nejustificat de a
acorda asistență juridică gratuită constituie abatere disciplinară, comisia de disciplină
urmând a fi sesizată în condițiile dispozițiilor art. 277-287.

(3) Avocații pensionari care continuă activitatea, precum și avocații care beneficiază de
pensie din afara sistemului de pensii al avocaților nu pot face parte din Registrul de
asistență judiciară.

Articolul 231

(1) Avocatul are obligația să se asigure pentru răspunderea profesională, în temeiul art.
42 din Lege.

(2) Prin răspundere profesională se înțelege acoperirea daunelor efective suferite de

client și rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale
prezentului statut și a regulilor deontologice.
(3) Asigurarea de răspundere profesională cu caracter minim obligatoriu se încheie cu
respectarea următoarelor reguli:

a) avocatul stagiar se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro
anual;

b) avocatul definitiv se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000

euro anual.

(4) Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată pentru un an de zile și va

fi reînnoită în mod obligatoriu anual. Polița de asigurare se depune, în copie certificată
de avocat, la secretariatul baroului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.

(5) Societatea civilă profesională și societatea profesională cu răspundere limitată pot

încheia asigurare profesională în care să fie cuprinși toți avocații care își exercită
profesia în calitate de asociați, colaboratori sau salarizați în interiorul profesiei.

(6) Primele de asigurare profesională achitate de avocat sau de formele de exercitare a

profesiei reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile
pentru anul fiscal în curs, în condițiile legii.

(7) Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezentul articol atrage neînscrierea în

tabloul anual al avocaților cu drept de exercitare a profesiei.

Articolul 232

(1) Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligația să
participe la ședințele acestora.

(2) Avocatul are obligația să participe la activitățile hotărâte de consiliul baroului și

aduse la cunoștință prin convocare sau prin anunțuri afișate la sediile instanțelor din
circumscripția baroului respectiv.

(3) Absența nejustificată de la activitățile prevăzute la alin. (1) și (2) constituie abatere
disciplinară gravă.

Articolul 233

(1) În activitatea sa profesională, avocatul poate folosi ca mijloc de probă copii ale
actelor încredințate de client, păstrând actele originale în vederea prezentării la cererea
instanței.
(2) La cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale care i-au fost
încredințate persoanei de la care le-a primit. În acest sens, avocatul va întocmi un
proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandată cu
confirmare de primire și cu conținut declarat.

Articolul 234

(1) Avocatul are obligația să depună toate diligențele necesare pentru îndeplinirea
serviciului profesional ce i-a fost încredințat.

(2) În cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional, își
va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care își desfășoară activitatea într-o
altă formă de exercitare a profesiei, dacă în prealabil obține acordul clientului în acest
scop. Modelul delegației de substituire este prevăzut la anexa nr. V. Prevederile art. 122
alin. (4) se aplică în mod corespunzător și formularului delegației de substituire.

(3) Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul
corespunzător activității depuse, în condițiile înțelegerii dintre avocați.

Articolul 235

(1) Potrivit Legii, avocatul are obligația să achite, la termenul stabilit, taxele și
contribuțiile la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. și al bugetului
sistemului de asigurări al avocaților.

(2) Cuantumul și termenul de plată a taxelor și contribuțiilor prevăzute la alin. (1) se

stabilesc prin decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R. și se aduc la
cunoștința avocaților înscriși în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei în
maximum 15 zile de la data adoptării acestora. Contribuțiile către bugetul asigurărilor
sociale nu pot fi mai mici decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., care va ține seama
de cerința acoperirii nevoilor curente de plată ale C.A.A.

(3) La stabilirea contribuției avocaților la bugetului baroului, consiliul baroului va lua în

considerare contribuția la formarea bugetului U.N.B.R. Contribuția baroului la formarea
bugetului U.N.B.R. se virează lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., în contul
special constituit în acest scop.

(4) Depășirea termenului de plată a contribuțiilor prevăzute în prezentul articol atrage

suspendarea calității de avocat, în condițiile legii.

(5) Distinct de măsura suspendării calității de avocat, depășirea termenului de plată a

contribuțiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligația de plată a majorărilor de
întârziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere, aplicat la suma datorată.

Articolul 236

(1) Avocatul are obligația să poarte robă, în condițiile Legii, în fața tuturor instanțelor
judecătorești, precum și în fața Curții Constituționale din România.

(2) Roba poate fi purtată și în fața instanțelor judecătorești din alte state, cu respectarea
condițiilor impuse de legislația națională a statului în cauză, precum și în fața
jurisdicțiilor internaționale a căror activitate poate fi asimilată cu cea a instanțelor
judecătorești, cu respectarea condițiilor impuse de normele specifice ale acestor
jurisdicții.

(3) Modelul și caracteristicile robei și ale accesoriilor acesteia sunt cele descrise în
anexa nr. XXV.

Articolul 237

(1) Avocatul are obligația să poarte insignă și să dețină legitimație de avocat, cu care se
identifică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților
cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor
administrației publice și a instituțiilor publice, precum și a altor persoane juridice și
fizice, inclusiv în fața avocaților, cu care intră în contact în exercitarea activităților sale.

(2) Modelul legitimației și al insignei de avocat sunt prevăzute în anexele nr. XXVI și
XXVII.

Articolul 238

(1) Avocatul are obligația să folosească atât în mod direct, cât și indirect numai
procedee oneste în scopul dobândirii clientelei.

(2) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate în

subsecțiunea a 4-a a prezentei secțiuni.

Articolul 239
(1) Înscrisurile întocmite de avocat pentru organizarea activității și legitimarea sa față de
terți au forță probantă deplină până la înscrierea în fals; dacă nu s-a prevăzut altfel prin
prezentul statut, acestea vor purta semnătura avocatului și stampila formei de
exercitare a profesiei în care își desfășoară activitatea.

(2) Avocatul este obligat să țină următoarele evidențe:

a) contractele de asistență juridică;

b) registrul de evidență a contractelor de asistență juridică, al cărui model este

prezentat în anexa nr. XVII;

c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea

părților, conținutul și data actelor, în condițiile art. 3 alin. (1) lit. c) și d) din Lege, al cărui
model este prezentat în anexa nr. XVIII;

d) registrul de înregistrare a activităților fiduciare, în condițiile art. 3 alin. (1) lit. g) din
Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XIX;

e) registrul de înregistrare a părților de interes, a părților sociale și/sau a acțiunilor

societăților, în condițiile art. 3 alin. (1) lit. h) din Lege, al cărui model este prezentat în
anexa nr. XX.

(3) Au caracterul actelor prevăzute la alin. (1) și următoarele înscrisuri întocmite de

avocat:

a) împuternicirea avocațială;

b) delegația de substituire;

c) contractul de colaborare;

d) contractul de salarizare în interiorul profesiei;

e) contractul de grupare a cabinetelor individuale.

(4) Consiliul baroului, printr-un consilier delegat, poate verifica evidențele prevăzute la
alin. (2) lit. b)-e), în vederea stabilirii modului în care avocatul își îndeplinește obligațiile
stabilite de Lege, de prezentul statut și de Lege și Statutul C.A.A. Nerespectarea de
către avocat a prezentării evidențelor solicitate reprezintă abatere disciplinară.

(5) În cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidențelor prevăzute la alin. (2) lit. a)
se face numai de decan sau de consilierul desemnat în acest scop.
Articolul 240

(1) Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să îl informeze pe
decanul baroului, care va soluționa conflictul potrivit regulilor prevăzute la secțiunea a 2-
a.

(2) Conflictele avocatului cu magistrații sau cu alte autorități publice se aduc de îndată
de către acesta la cunoștința decanului baroului, care va decide asupra măsurilor ce
trebuie luate.

(3) În cazul în care un conflict intervenit între avocați aparținând unor barouri diferite nu
a putut fi soluționat de decanii respectivelor barouri, aceștia desemnează un al treilea
decan. Conflictul va fi soluționat prin acordul comun al celor 3 decani sau al delegaților
acestora, reuniți într-o adunare deliberativă cu caracter colegial. Decanii interesați vor
supraveghea aplicarea soluției date.

Articolul 241

Avocatul este obligat să prezinte clientului, la cerere, situația privind cheltuielile

efectuate pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredințat și a căror
rambursare o solicită.

Articolul 242

(1) Avocatul are obligația să se abțină de la exercitarea oricărei activități profesionale în

cazul în care există sau survine un conflict de interese.

(2) Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară gravă.

Articolul 242^1

(1) Avocatul este obligat să se abțină de la desfășurarea unor activități de natură a

aduce atingere drepturilor profesionale rezervate avocaților prin lege și statutul
profesiei.

(2) Nerespectarea acestor obligații constituie abatere disciplinară gravă.

Publicitatea în profesia de avocat

Articolul 243

(1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este distinctă de publicitatea

profesională.

(2) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este constituită din orice formă de
prezentare a activității și serviciilor avocațiale ale acestora, indiferent de mijloacele
utilizate, în scopul promovării în fața publicului.

(3) Publicitatea profesională are drept obiect promovarea profesiei de avocat și se

realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea și sub
supravegherea acestora.

Articolul 243^1

(1) În raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să

respecte interesele clientului său, onoarea, imaginea și reputația profesiei.

(2) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei și toate informațiile difuzate public de

acestea prin orice mijloc, inclusiv în spațiul virtual, privind activitatea avocaților trebuie
să fie transparente, veridice, corecte și nu trebuie să fie comparative cu alți
profesioniști, echivoce, ambigue, înșelătoare sau denigratorii.

(3) În toate cazurile, promovarea prin publicitate și informațiile furnizate de avocați și

formele de exercitare a profesiei trebuie să se refere exclusiv la natura și limitele
obligațiilor profesionale ale avocaților și să respecte principiile fundamentale ale
profesiei de avocat, astfel cum acestea sunt reglementate de Codul deontologic al
avocatului român.

Articolul 243^2

Condițiile ce trebuie îndeplinite de conținutul mijloacelor folosite pentru publicarea

informațiilor privind exercitarea profesiei, promovarea profesională și atragerea și
dobândirea clientelei sunt prevăzute în anexele nr. XXXIII și XXXIV.

Articolul 243^3

Publicitatea realizată fără respectarea regulilor prevăzute în Lege și în prezentul statut

constituie abatere disciplinară.

Articolul 244 Abrogat.

Articolul 245 Abrogat.

Articolul 246 Abrogat.

Articolul 247 Abrogat.

Articolul 248 Abrogat.

Articolul 249 Abrogat.

Articolul 249^1 Abrogat.

Articolul 250 Abrogat.

Secţiunea a 2-a Arbitrajul

Articolul 251

(1) Litigiile dintre avocați cu privire la relațiile profesionale, precum cele care se nasc din
contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociați ori care privesc
conlucrarea între diferitele forme de exercițiu al profesiei, vor fi supuse dispozițiilor
prezentei secțiuni.
(2) Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere în care va expune obiectul
litigiului, situația de fapt și temeiul de drept.

(3) Cererea va fi comunicată părții reclamate, care va fi invitată să își precizeze, în scris,
punctul de vedere.

Articolul 252

(1) Decanul baroului poate propune părților o procedură de mediere și le comunică

numele mediatorului pe care l-a propus.

(2) Dacă una dintre părți refuză medierea, litigiul nu va putea fi soluționat decât prin
procedura arbitrajului prevăzută de art. 255 și următoarele.

Articolul 253

(1) După ce părțile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata
procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. În cazul litigiilor ce decurg
din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de o lună.

(2) Activitatea mediatorului este gratuită.

Articolul 254

(1) Mediatorul poate proceda la consultarea părților fie împreună, fie separat, pentru a
constata punctele asupra cărora există divergență și modalitățile în care interesele
părților pot fi conciliate.

(2) La sfârșitul medierii, mediatorul va redacta un proces-verbal semnat și de părți, în

care va consemna concilierea acestora. În caz de eșec parțial sau total al medierii,
procesul-verbal va cuprinde pretențiile asupra cărora părțile au convenit sau, după caz,
punctele asupra cărora părțile au opinii diferite și care vor fi comunicate decanului
pentru a da curs procedurii arbitrajului.

(3) Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, în cazul consemnării eșecului

medierii, îl va comunica părților în vederea parcurgerii procedurii arbitrajului.
Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaților

Articolul 255

Când litigiul nu a putut fi soluționat integral prin mediere, partea interesată poate
declanșa procedura arbitrajului, care va fi supusă dispozițiilor art. 343-368 din Codul de
procedură civilă și dispozițiilor de mai jos.

Articolul 256

(1) Partea interesată formulează cerere de arbitrare, pe care o înaintează decanului

baroului.

(2) Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului,
situația de fapt, probele, temeiurile de drept și numele arbitrului propus.

(3) Cererea, precum și înscrisurile care o însoțesc vor fi depuse în atâtea exemplare
câte părți sunt și unul pentru decan.

Articolul 257

(1) Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de îndată pârâților.

(2) În cazul în care pârâtul este o formă asociativă de exercitare a profesiei,

comunicarea se face către reprezentantul acesteia.

(3) Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va

arăta punctul său asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În același termen
poate formula cerere reconvențională, care va îndeplini aceleași condiții de formă ca și
cererea de arbitrare.

Articolul 258

(1) În cazul în care părțile nu se înțeleg asupra persoanei arbitrului, decanul va

desemna un avocat din barou.

(2) Funcția de arbitru poate fi îndeplinită numai de un avocat cu cel puțin 10 ani
vechime neîntreruptă în profesie și care se bucură de o bună reputație.
(3) Activitatea arbitrului este remunerată potrivit regulilor stabilite de decan.

(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza această însărcinare fără o justificare
întemeiată.

Articolul 259

(1) În procedura arbitrală, părțile pot fi asistate de un avocat.

(2) În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialității. În acest sens o

copie a tuturor actelor depuse de una din părți va fi comunicată celeilalte părți.

(3) Ședințele de judecată nu sunt publice.

Articolul 260

Termenul de arbitraj este de 5 luni și poate fi prelungit numai în condițiile prevăzute de

Codul de procedură civilă.

Articolul 261

Dacă părțile nu convin altfel, litigiul se va soluționa exclusiv în drept. În toate cazurile se
vor avea în vedere uzanțele profesionale și regulile deontologice.

Articolul 262

(1) Prin grija decanului, se va comunica fiecărei părți o copie a hotărârii arbitrale.

(2) Executarea hotărârii arbitrale se realizează în condițiile art. 367-368 din Codul de
procedură civilă.

Articolul 263

(1) În situația în care decanul baroului este implicat într-un litigiu arbitral de natura celui
prevăzut la articolele din prezenta subsecțiune, atribuțiile prevăzute la art. 257, 258 și
262 vor fi exercitate de către președintele U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre
membrii Comisiei permanente a U.N.B.R.
(2) În litigiile arbitrale în care hotărârile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui
stat străin, avocatul străin implicat în arbitraj va semna o declarație potrivit căreia
recunoaște caracterul definitiv și executoriu al hotărârii arbitrale ce se va pronunța.

Articolul 264

Dosarul arbitral va fi arhivat de barou și va fi păstrat timp de 5 ani.

Secţiunea a 3-a Răspunderea disciplinară

Articolul 265

(1) Protecția onoarei și a prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei și

a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt încredințate organelor constituite
potrivit dispozițiilor legii.

(2) Fapta săvârșită de avocat, în nume propriu sau în numele și pentru forma de
exercitare a profesiei din care face parte, prin care se încalcă dispozițiile legii, ale
statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor profesiei la nivel național sau ale
consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care acesta își are sediul
secundar și care este de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei, ale
corpului de avocați sau ale instituției constituie abatere disciplinară și se sancționează
potrivit art. 88 din Lege.

(3) Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispozițiilor din Lege și din prezentul
statut care prevăd expres o astfel de calificare.

Articolul 265^1

Încălcarea prevederilor art. 28^1 alin. (2) din Lege constituie abatere disciplinară gravă
și se sancționează potrivit art. 88 alin. (1) lit. d) și e) din Lege.

Articolul 266

(1) Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau

administrativă.
(2) Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult 1 an de la data luării la
cunoștință, de către consiliul baroului, despre săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 3
ani de la data săvârșirii acesteia.

(3) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanță agravantă, care va fi

luată în considerare la aplicarea sancțiunii.

Articolul 267

Consiliile barourilor sunt obligate să țină evidența sancțiunilor disciplinare aplicate

fiecărui avocat și să comunice situația disciplinară a avocatului la cererea organelor
profesiei, constituite potrivit legii.

Articolul 268

Instanțele disciplinare sunt:

a) comisia de disciplină a baroului;

b) Comisia centrală de disciplină;

c) Consiliul U.N.B.R., în plenul său, constituit conform art. 88 alin. (3) din Lege.

Articolul 269

(1) În fiecare barou se organizează și funcționează o comisie de disciplină,

independentă de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 51 din Lege,
alcătuită din 5 până la 11 membri, aleși de adunarea generală a baroului pe o perioadă
de 4 ani.

(2) Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocații cu o vechime de minimum 10

ani în profesie.

Articolul 270

(1) Comisia de disciplină a baroului este coordonată de un președinte ales de către

membrii acesteia.

(2) Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei
de disciplină și care îndeplinește funcția de grefier, calitate în care păstrează și ține
evidențele și efectuează lucrările necesare în vederea desfășurării activității comisiei,
sub îndrumarea președintelui.

(3) Cheltuielile necesare activităților comisiei de disciplină se suportă de către barou.

(4) Alcătuirea completelor de judecată, programarea ședințelor, organizarea evidențelor

și a activităților cu caracter administrativ ale comisiei de disciplină sunt în sarcina
președintelui.

Articolul 271

Comisia de disciplină a baroului judecă, în primă instanță, în complet de 3 membri,

abaterile disciplinare săvârșite de avocații înscriși în cadrul acestuia, cu excepția
abaterilor săvârșite de decan și de membrii Consiliului U.N.B.R.

Articolul 272

(1) În cadrul U.N.B.R. este organizată și funcționează Comisia centrală de disciplină.

(2) Comisia centrală de disciplină este alcătuită din reprezentanții barourilor desemnați
de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant
ales de Congresul avocaților dintre candidații desemnați de adunările generale ale
barourilor.

(3) Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre avocații cu o vechime mai
mare de 15 ani în profesie.

(4) Din completele de judecată alcătuite potrivit art. 88 alin. (2) din Lege nu pot face
parte soțul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale membrilor consiliului
baroului din care face parte avocatul trimis în judecată, ale membrilor Consiliului
U.N.B.R., în cazul prevăzut la art. 87 alin. (2) din Lege, și nici soțul sau rudele până la
gradul al patrulea inclusiv ale părții care a declanșat prin plângere procedura
disciplinară.

(5) Comisia centrală de disciplină este coordonată de unul dintre membrii acesteia, în
calitate de președinte, desemnat de Congresul avocaților, în ordinea voturilor obținute.

Articolul 273
Comisia centrală de disciplină judecă:

a) ca instanță de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R.

și ale decanilor;

b) în recurs, în complet de 5 membri, contestațiile declarate de avocatul interesat,

decanul baroului și de președintele U.N.B.R. împotriva deciziilor pronunțate de comisiile
de disciplină ale barourilor și a încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) și (2) din Lege.

Articolul 274

Comisia centrală de disciplină își organizează și își ține evidențele și își desfășoară
lucrările cu sprijinul Comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R.,
desemnat de către Comisia permanentă a U.N.B.R., îndeplinește funcția de grefier al
Comisiei centrale de disciplină.

Articolul 275

(1) Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanță disciplinară, în plenul său, mai puțin cel în
cauză, judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronunțate de Comisia centrală
de disciplină, ca instanță de fond, și a încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) și (2) din
Lege.

(2) Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia permanentă a U.N.B.R.,

îndeplinește funcția de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanță disciplinară
în condițiile alin. (1).

Articolul 276

Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului în care avocatul

este înscris.

Articolul 277

(1) Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al

cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este
pensionar care își continuă activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din
profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în
tabloul avocaților.

(2) Consiliul baroului poate fi sesizat și prin modalitățile prevăzute la art. 86 alin. (2) și
(3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul-verbal
de ședință.

(3) Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în

sesizare. În situațiile prevăzute la art. 87 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va
fi înaintată de îndată Consiliului U.N.B.R.

Articolul 278

(1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului. În acest scop,

consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(2) Dacă abaterea disciplinară s-a săvârșit pe raza unui alt barou, consiliul baroului
poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de către consiliul baroului
pe raza căruia s-a săvârșit fapta.

(3) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui
decan se efectuează de către Consiliul U.N.B.R. În acest scop, Consiliul U.N.B.R. va
desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(4) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile se poate abține sau
poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris și se
judecă de către consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., în absența
consilierului recuzat.

Articolul 279

(1) Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.

(2) Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu

confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul său profesional.
Convocarea se poate face și prin înștiințare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce
asigură conservarea dovezii și a datei la care s-a făcut înștiințarea, ori prin luarea la
cunoștință prin semnătură.

(3) Cercetarea se efectuează numai după încunoștințarea avocatului cu privire la

obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoștință a conținutului plângerii ori al
sesizării. Avocatul cercetat poate da explicații scrise.
(4) Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către
organul care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale și nu
împiedică desfășurarea anchetei disciplinare.

(5) În cursul cercetărilor, președintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va

convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum și orice alte
persoane ale căror declarații pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri și va
culege informații, prin mijloacele prevăzute de lege.

(6) După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmește un referat scris în care
va consemna faptele, probele administrate, poziția celui cercetat și propunerea privind
soluționarea plângerii sau sesizării.

(7) Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv

al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.

Articolul 280

(1) În ședința imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul
U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii, pe baza
referatului și a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.

(2) Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului poate convoca avocatul
anchetat, în vederea audierii sale.

Articolul 281

(1) După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul

baroului va decide, după caz, exercitarea acțiunii disciplinare, clasarea cauzei sau
completarea cercetărilor.

(2) Soluția se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la
alin. (1), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă,
cu luare de semnătură, avocatului cercetat, la sediul profesional principal al acestuia,
persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum și, prin
adresă de comunicare, președintelui U.N.B.R.

(3) În situația în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea acțiunii

disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va desemna consilierul
însărcinat cu susținerea acesteia la instanța disciplinară.
(4) Acțiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt și în drept, cu indicarea
persoanelor care urmează a fi citate în fața instanței disciplinare, și se semnează de
către decanul baroului sau, după caz, de președintele U.N.B.R.

(5) În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul
desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, președintele
U.N.B.R. sau, respectiv, decanul poate solicita comisiei de disciplină competente
suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în conformitate cu dispozițiile legale
referitoare la ordonanța președințială cuprinse în Codul de procedură civilă.

Articolul 282

(1) Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară,
procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluționarea cauzei.

(2) Pe perioada suspendării procedurii de anchetare și judecată pentru săvârșirea unei

abateri disciplinare, cursul termenului prevăzut la art. 87 alin. (4) din Lege este oprit.
Cursul termenului se reia după soluționarea definitivă a cauzei.

Articolul 283

(1) Președintele comisiei de disciplină va fixa de îndată termen de judecată, cu citarea

avocatului, a organului profesiei care a exercitat acțiunea și a celorlalte persoane
indicate în acțiune.

(2) Procedura de citare în fața instanțelor disciplinare se face prin scrisoare

recomandată cu confirmare de primire cu conținut declarat, la sediul profesional
principal al avocatului.

(3) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) nu este posibilă, procedura de citare și
comunicare se va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea și comunicarea
actelor de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă.

Articolul 284

(1) În fața instanței disciplinare avocatul se va înfățișa personal. În cursul ședințelor

avocatul poate fi asistat de un alt avocat.

(2) Ședința instanței disciplinare nu este publică nici în etapa cercetării procesului, nici
în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările ședinței se consemnează într-o încheiere.
(3) Lipsa părților regulat citate nu împiedică judecata, instanța disciplinară putându-se
pronunța pe baza actelor și a dovezilor administrate în cauză.

(4) Instanța disciplinară hotărăște cu majoritate de voturi și pronunță o decizie

disciplinară.

Articolul 285

(1) Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat față de părți și
de organele profesiei.

(2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în

cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris,
precum și președintelui U.N.B.R.

(3) Decizia privind aplicarea celorlalte sancțiuni disciplinare prevăzute de lege ori
încetarea acțiunii disciplinare se comunică, de asemenea, în condițiile alin. (2).

(4) Contestația declarată împotriva măsurilor luate prin încheiere în condițiile art. 90
alin. (2) din Lege și împotriva deciziei disciplinare are caracter devolutiv și determină
controlul de legalitate și de temeinicie a acestora de către organul competent.
Contestația se depune și se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la
secretariatul U.N.B.R., iar, după expirarea termenelor de declarare a contestației, se
înregistrează la comisia de disciplină care a pronunțat hotărârea, care o va înainta, de
îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanței disciplinare competente.

Articolul 286

Contestația prevăzută la art. 88 alin. (3) din Lege este distinctă de contestația prevăzută
la art. 88 alin. (4) din Lege.

Articolul 287

(1) Dispozițiile privind procedura judecării acțiunilor disciplinare prevăzute în prezentul

statut se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.

(2) Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor disciplinare începute
după intrarea în vigoare a acesteia.

(3) Procesele disciplinare în curs de desfășurare sunt supuse dispozițiilor normative în

vigoare la data la care au fost începute.

(4) Începutul procesului disciplinar este data la care consiliul baroului sau, respectiv,
Consiliul U.N.B.R. a decis exercitarea acțiunii disciplinare.

Capitolul V Pregătirea și perfecționarea profesională a

avocaților

Secţiunea 1 Stagiul profesional

Articolul 288

(1) Stagiul profesional, denumit în continuare stagiu, reprezintă perioada parcursă la

începutul exercitării profesiei și are ca scop pregătirea și formarea profesională inițială a
avocatului în vederea obținerii titlului profesional de avocat definitiv.

(2) Stagiul este obligatoriu și efectiv, cu excepția situațiilor prevăzute de lege.

(3) În perioada stagiului, avocatul își desfășoară activitatea cu titlul profesional de

avocat stagiar, sub care este înscris în tabloul avocaților cu drept de exercitare a
profesiei.

Articolul 289

(1) În vederea pregătirii și formării profesionale inițiale, avocații stagiari sunt obligați să
urmeze cursurile I.N.P.P.A., în condițiile stabilite de U.N.B.R.

(2) În decursul perioadei de stagiu, pregătirea și formarea profesională inițială a

avocaților stagiari se realizează și prin:

a) îndrumare și formare profesională în cadrul formei de exercitare a profesiei cu care

avocatul stagiar se află în raporturi contractuale de colaborare sau în calitate de
salarizat în interiorul profesiei;

b) conferințe de stagiu organizate de consiliul baroului, conform unei programe stabilite

de I.N.P.P.A.;
c) alte forme de pregătire profesională realizate în cadrul unor instituții agreate de
U.N.B.R.

(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 66 lit. f), g) și h) din Lege, Consiliul
U.N.B.R., la propunerea I.N.P.P.A. și a barourilor, întocmește și aprobă:

a) cadrul unitar al programelor de învățământ pentru pregătirea profesională a

avocaților stagiari, în cadrul conferințelor de stagiu organizate de barouri;

b) programele și planul de învățământ propuse de I.N.P.P.A.;

c) cota care se virează de către barouri către I.N.P.P.A. din taxa încasată pentru
înscrierea în barou, ca urmare a dobândirii dreptului de primire în profesie.

Articolul 290

(1) Cererea de înscriere la examenul pentru primire în profesie ca avocat stagiar,

însoțită de documentația prevăzută de prezentul statut, se depune la baroul în
circumscripția căruia solicitantul se va înscrie și își va exercita profesia.

(2) În cererea de înscriere, solicitantul se va angaja că va urma formele de pregătire

profesională prevăzute de prezentul statut și hotărâte de organele profesiei.

Articolul 291

(1) Cererea de înscriere la examenul pentru primirea în profesie cu titlul de avocat

stagiar se aprobă de consiliul baroului prin hotărâre, după îndeplinirea procedurii
prevăzute de prezentul statut.

(2) Solicitantul care a promovat examenul de primire în profesie obține dreptul de a fi

înscris în profesie, în baza deciziei de primire în profesie emise de Consiliul U.N.B.R. În
urma validării examenului. La cerere, acesta va fi înscris în tabloul avocaților, în
conformitate cu procedura prevăzută de prezentul statut, prin hotărâre a consiliului
baroului. Hotărârea va fi comunicată solicitantului și președintelui U.N.B.R. Hotărârea
prin care se respinge cererea de înscriere va fi motivată și va fi comunicată
solicitantului.

(3) Hotărârile consiliului baroului pronunțate în cererile de înscriere la examenul pentru

primirea în profesie sau în tabloul avocaților pot fi contestate conform prevederilor
prezentului statut.
Articolul 292

(1) Avocatul stagiar este supus tuturor dispozițiilor legale, statutare și deontologice.

(2) Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:

a) să își perfecționeze pregătirea profesională teoretică și să își însușească tehnica de

practică avocațială;

b) să participe la toate conferințele de stagiu organizate de consiliul baroului, să

pregătească în scris subiectele conferințelor și lucrările avocațiale repartizate de
coordonatorul conferințelor de stagiu;

c) să efectueze lucrările avocațiale repartizate de avocatul îndrumător și de serviciul de

asistență judiciară al baroului;

d) să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către

organele de conducere ale profesiei;

e) să desfășoare o activitate efectivă în profesie și să anunțe în scris orice motiv de

suspendare a stagiului.

(3) Avocatul stagiar care urmează cursurile de pregătire și perfecționare profesională

organizate de I.N.P.P.A. este obligat să îndeplinească și îndatoririle ce decurg din
această calitate și să respecte contractul de formare profesională încheiat cu I.N.P.P.A.

(4) Nerespectarea îndatoririlor prevăzute mai sus reprezintă abatere disciplinară.

Articolul 293

(1) Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data înscrierii în tabloul avocaților.

(2) Perioada în care avocatul stagiar urmează cursurile I.N.P.P.A. se include în durata
stagiului.

(3) În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocatul stagiar poate urma
cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale
inițiale în condițiile stabilite de U.N.B.R.

Articolul 294

(1) Persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat, organizat

pentru persoanele care nu solicită calitatea de avocat stagiar, și care anterior primirii în
profesie a fost definitivată, prin examen, în funcția juridică de judecător, procuror, notar
public, consilier juridic sau jurisconsult, pe care a exercitat-o timp de 5 ani înainte de
data susținerii examenului de primire în profesia de avocat, dobândește calitatea de
avocat definitiv fără susținerea examenului de definitivare prevăzut la art. 20 alin. (1) din
Lege.

(2) În baza dispozițiilor art. 20 alin. (6) din Lege, are dreptul prevăzut la alin. (1) și
persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat și care timp de 5
ani neîntrerupți a îndeplinit funcții de specialitate juridică, prevăzute ca atare în
organigrama Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții
Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi și a Consiliului Legislativ.

(3) Avocatul stagiar care a exercitat cel puțin un mandat de parlamentar, primar,
viceprimar, președinte de consiliu județean sau vicepreședinte de consiliu județean
dobândește, la cerere, calitatea de avocat definitiv.

(4) Cererea adresată consiliului baroului de către persoana aflată în una dintre situațiile
prevăzute la alin. (1), (2) sau (3) va trebui să precizeze temeiul pe baza căruia aceasta
solicită acordarea calității de avocat definitiv. În afară de actele prevăzute la art. 15 alin.
(2) lit. a)-d) și f), solicitantul va anexa cererii, după caz:

a) copie certificată a carnetului de muncă sau, după caz, o adeverință echivalentă, în

original, eliberată de camera notarilor publici, atestând funcția de notar public îndeplinită
de solicitant și durata acesteia, precum și o adeverință, în original, certificând faptul că
acesta a promovat examenul de definitivat în acea funcție, eliberată de organul
competent al profesiei menționate la alin. (1);

b) adeverință, în original, privind promovarea examenului de primire în profesia de

avocat, eliberată de baroul care a emis hotărârea de înscriere a solicitantului în tabloul
avocaților, precum și copie certificată a carnetului de muncă atestând funcția de
specialitate juridică și perioada exercitării acesteia, eliberată de una dintre instituțiile
prevăzute la alin. (2);

c) copie a cărții de identitate a avocatului, precum și adeverință, în original, eliberată de

Parlamentul României, consiliul județean sau consiliul local, după caz, atestând
mandatul menționat la alin. (3) îndeplinit de solicitant, precum și durata acestuia.

(5) În termen de 15 zile de la data cererii, solicitantul prevăzut la alin. (3) își va susține
cererea în cadrul unui interviu organizat în acest sens de barou. Din comisia de interviu
vor face parte decanul sau prodecanul baroului, care va prezida comisia, precum și 2
consilieri desemnați de consiliul baroului, dintre care unul va îndeplini calitatea de
secretar. La interviu vor fi verificate în prealabil înscrisurile depuse de solicitant
împreună cu cererea și, dacă va fi cazul, vor fi solicitate lămuriri suplimentare privitoare
la acestea. Dacă dosarul va fi considerat a fi complet, se vor evalua aptitudinile
solicitantului prin prisma exigențelor profesionale cărora trebuie să le răspundă avocații
definitivi. În cazul în care se va constata necesitatea completării dosarului solicitantului
cu alte înscrisuri relevante, interviul va fi reprogramat pentru o dată care nu va putea
depăși 15 zile de la data primului interviu, caz în care verificarea aptitudinilor
solicitantului va fi amânată pentru această din urmă dată. Interviul va putea fi
reprogramat o singură dată. Desfășurarea interviului va fi consemnată într-un proces-
verbal întocmit de secretarul comisiei.

(6) În termen de 30 de zile de la data interviului, consiliul baroului va pronunța o

hotărâre motivată, pe care o va comunica U.N.B.R., împreună cu copia procesului-
verbal încheiat cu prilejul interviului. Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de
la comunicare la Consiliul U.N.B.R.

Articolul 295

Pentru a fi înscris în Tabloul avocaților stagiari cu drept de exercitare a profesiei,

avocatul stagiar va înregistra la barou un contract de colaborare profesională sau un
contract de salarizare în interiorul profesiei, care va cuprinde clauze obligatorii privind
formarea profesională inițială, încheiat cu o formă de exercitare a profesiei, sub
îndrumarea unui avocat care îndeplinește condițiile prevăzute de art. 19 din Lege.

Articolul 296

(1) Contractul va menționa obligația de a se asigura avocatului stagiar venitul minim

garantat pe economia națională, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar
asigurate din asistența judiciară pentru care a fost desemnat de serviciul de asistență
judiciară al baroului.

(2) Forma de exercitare a profesiei se angajează față de barou:

a) să asigure executarea contractului de formare profesională inițială, printr-un avocat

îndrumător anume desemnat, fiind obligată să îl informeze pe decan, în scris, asupra
oricărei cauze de încetare a îndrumării; îndrumarea se va realiza conform hotărârilor
adoptate de Consiliul U.N.B.R., pe baza propunerilor formulate de I.N.P.P.A.;

b) să asigure plata contribuției la fondul de formare profesională necesar pentru

îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 56 alin. (2) lit. j) și art. 66 lit. f) din Lege, conform
hotărârilor adoptate de Congresul avocaților, în temeiul art. 64 alin. (1) lit. e) din Lege;

c) să permită participarea avocatului stagiar la formele de pregătire profesională inițială

organizate în cadrul I.N.P.P.A., cu respectarea programului stabilit de I.N.P.P.A. pentru
acestea.

(3) Avocatul îndrumător trebuie să aibă reputație profesională neștirbită, vechimea

prevăzută de art. 19 din Lege și să declare expres situațiile în care se află, dacă sunt
incidente cazurile prevăzute la art. 20 alin. (8) din Lege, care vor fi consemnate în
contractele prevăzute la art. 295. Avocații pot acorda îndrumare profesională numai
avocaților stagiari înscriși în baroul din care ei fac parte sau în circumscripția căruia și-
au stabilit sediul secundar.

(4) Consiliul baroului poate stabili numărul de contracte de colaborare profesională sau
de salarizare în interiorul profesiei pentru formarea profesională inițială care pot fi
încheiate de un avocat care îndeplinește condițiile art. 19 din Lege.

(5) Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei numai
avocații titulari ai cabinetelor individuale și avocații asociați.

(6) Dacă, din orice motive obiective, încetează îndrumarea, toate obligațiile impuse de
lege, de prezentul statut și de hotărârile consiliului privind îndrumarea avocatului stagiar
vor fi preluate de către un alt avocat, iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar
pentru a-și găsi un îndrumător. Până la găsirea altui îndrumător, stagiul se suspendă.
Contractul de formare profesională inițială va cuprinde în mod expres clauze
corespunzătoare.

(7) Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care încheie
contractul de formare profesională inițială nu își îndeplinește obligațiile asumate,
consiliul baroului îi va solicita să depună un raport motivat asupra situației intervenite. În
cazul în care se constată că avocatul, cu rea-credință, nu și-a îndeplinit obligațiile
asumate prin contractul încheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va iniția
procedura disciplinară.

(8) Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesională inițială
propuse de avocații străini înscriși în tabloul special al fiecărui barou.

Articolul 297

(1) Stagiul se suspendă în condițiile art. 18 alin. (4) din Lege. Prin lipsă motivată din
profesie, în sensul acestor prevederi legale, se înțelege situația în care avocatul stagiar
nu își poate exercita efectiv stagiul timp de cel puțin 30 de zile consecutive, din motive
de sănătate, atestate cu acte medicale relevante, sau ca urmare a unor acte de
autoritate emise de organele competente ale statului, intervenite în legătură cu
obligațiile cetățenești ale avocatului stagiar și independent de culpa acestuia.
(2) Stagiul nu se suspendă în perioada în care avocatul stagiar urmează o formă de
pregătire și perfecționare profesională la o instituție de învățământ superior (cursuri cu
frecvență), dacă forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se află în raporturi
contractuale profesionale atestă baroului acordul pentru frecventarea cursurilor și se
obligă să garanteze plata contribuțiilor și taxelor prevăzute de lege în contul și pentru
avocatul stagiar pe perioada cursurilor.

(3) Stagiul se suspendă în cazurile prevăzute pentru suspendarea calității de avocat,

potrivit art. 28 din Lege.

(4) În situația în care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi înscris în
tabloul avocaților incompatibili și nu îi poate fi ridicată incompatibilitatea decât dacă
avocatul care s-a obligat să asigure formarea profesională inițială este de acord cu
suspendarea stagiului și cu executarea contractului inițial după ridicarea
incompatibilității.

(5) În caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui să prezinte un nou
contract de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei, după caz, pentru formare
profesională inițială cu un avocat care îndeplinește condițiile prevăzute de art. 19 din
Lege.

Articolul 298

(1) Suspendarea se dispune de consiliul baroului, care apreciază asupra împrejurărilor

ce justifică lipsa din profesie, durata suspendării și întinderea perioadei de stagiu
efectuat anterior suspendării.

(2) Stagiul efectuat anterior suspendării intră în calculul termenului stabilit de art. 18
alin. (1) din Lege.

Articolul 299

(1) Urmarea cursurilor I.N.P.P.A. este obligatorie și reprezintă principalul mijloc de

formare profesională inițială a avocaților stagiari. Înscrierea în evidențele I.N.P.P.A. se
realizează de drept, prin efectul înscrierii în barou a avocatului stagiar.

(2) Absența repetată de la cursurile I.N.P.P.A., precum și orice alte acte de încălcare a
statutului și regulamentului acestuia conduc la exmatricularea avocatului stagiar.
Exmatricularea din cadrul I.N.P.P.A. reprezintă o abatere disciplinară gravă, care
conduce la pierderea calității de avocat stagiar.
(3) Cursurile I.N.P.P.A. se desfășoară în localitatea sediului central, în centrele teritoriale
ale acestuia sau, în mod excepțional, în altă localitate hotărâtă de către conducerea
I.N.P.P.A.

(4) Centrele teritoriale ale I.N.P.P.A. pot fi organizate și menținute potrivit statutului
I.N.P.P.A., pentru mai buna implementare a activității I.N.P.P.A. În teritoriu și apropierii
avocaților stagiari de instituția responsabilă de formarea profesională inițială. Centrele
teritoriale nu au personalitate juridică și reprezintă puncte de activitate ale I.N.P.P.A.

(5) Cursurile I.N.P.P.A. se desfășoară conform unei programe unitare, structura

cursurilor și sistemul de evaluare finală stabilite de I.N.P.P.A. fiind unice, aplicabile
deopotrivă și în centrele teritoriale.

(6) În mod complementar, formarea inițială a avocaților stagiari se poate realiza și prin
organizarea conferințelor de stagiu.

(7) Barourile sunt obligate să comunice I.N.P.P.A. avocații stagiari înscriși în barou în
termen de 20 de zile de la înscrierea acestora.

Articolul 300

(1) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 56 alin. (2) lit. j) din Lege, consiliul
baroului organizează pregătirea profesională a avocaților stagiari prin organizarea
conferințelor lunare de stagiu, conform programului unitar elaborat de I.N.P.P.A.

(2) Conferința de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei
juridice și al practicii judiciare, lucrări avocațiale scrise, dezbateri de spețe.

(3) Conferințele de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat anual de

I.N.P.P.A.

(4) Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaților stagiari care s-
au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferințelor de stagiu, care vor ține
evidența prezenței și a lucrărilor avocaților stagiari.

(5) Prezența la conferința de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul

coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către
avocații stagiari a obligațiilor ce le revin.

Articolul 301

(1) La sfârșitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note

între 1 și 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avându-se în vedere lucrările
efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum și prezența la conferințele de
stagiu și la manifestările baroului la care a fost convocat.

(2) Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător și de coordonatorul

serviciului de asistență judiciară al baroului cu privire la activitatea depusă pentru
îndeplinirea sarcinilor profesionale.

(3) Notările vor fi transmise I.N.P.P.A. și, atunci când este cazul, centrelor teritoriale ale
I.N.P.P.A. În vederea înscrierii avocatului stagiar la examenul de absolvire a cursurilor
I.N.P.P.A.

(4) Dosarul de înscriere la examenul de definitivare în profesie va conține, în mod

obligatoriu: raportul întocmit de avocatul îndrumător cu privire la activitatea desfășurată
de avocatul stagiar, raportul avocatului coordonator al stagiului profesional cu privire la
participarea la dezbaterea temelor și lucrările proprii realizate.

(5) Consiliul baroului, evaluând notarea acordată de consilierul coordonator al stagiului,

precum și raportul avocatului îndrumător și raportul coordonatorului serviciului de
asistență judiciară, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu un an.

Articolul 302

(1) Îndrumarea profesională a avocatului stagiar este asigurată de avocatul îndrumător

care a consimțit în acest sens prin contractul încheiat.

(2) Pot asigura îndrumarea profesională a avocatului stagiar doar avocații care
îndeplinesc cerințele impuse de art. 19 din Lege, care au achitat la zi taxele și
contribuțiile către barou și C.A.A., care sunt titulari ai unui contract de asigurare
profesională, precum și cei care îndeplinesc condițiile stabilite prin hotărârea consiliului
baroului și sunt titulari ai unei forme de exercitare a profesiei.

(3) Încetarea îndrumării din orice motive se aduce la cunoștința consiliului baroului, care
hotărăște schimbarea îndrumătorului.

Articolul 303

(1) Avocatul îndrumător și coordonatorul serviciului de asistență judiciară se vor

preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător
muncii depuse și prevederilor art. 296 alin. (1).
(2) Fapta avocatului care asigură îndrumarea profesională de a nu își îndeplini
obligațiile de îndrumare și de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului
stagiar constituie abatere disciplinară gravă.

(3) Distinct de răspunderea disciplinară, consiliul baroului poate decide și interzicerea

de a mai încheia contracte de formare profesională pentru o perioadă de la unu la 5 ani.

Articolul 304

(1) Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecătorii.

(2) Avocatul stagiar poate efectua activitățile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a), b) și j) din
Lege.

Articolul 305

(1) După terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata, de la
caz la caz, îndeplinirea efectivă a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului
avocatului îndrumător și a celui al serviciului de asistență judiciară, precum și, dacă este
cazul, a notărilor consilierului coordonator al stagiului profesional.

(2) I.N.P.P.A. va comunica fiecărui barou situația privind frecventarea cursurilor,

înscrierea la examenul de absolvire și rezultatele examenului susținut de avocații
stagiari.

Articolul 306

în baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va

solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de absolvire a cursurilor
I.N.P.P.A.

Articolul 307

(1) Consiliul baroului va hotărî prin decizie înscrierea avocatului stagiar pentru
susținerea examenului de definitivat, în baza evaluării activității sale de pregătire
profesională.

(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se va realiza în baza:

a) calificativelor și notelor acordate de consilierul coordonator al conferințelor de stagiu,
dacă este cazul;

b) raportului avocatului îndrumător;

c) referatului consilierului coordonator al serviciului de asistență judiciară a baroului.

Articolul 308

(1) La sfârșitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat să susțină examenul de

definitivare.

(2) Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de
definitivat, precum și cel care nu a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. sunt
înscriși din oficiu în următoarea sesiune a examenului de definitivat/absolvire a
I.N.P.P.A.

(3) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de
definitivat/absolvire a I.N.P.P.A. va fi exclus din profesie.

Articolul 309

(1) Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizează anual de U.N.B.R. la

nivel național și se desfășoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale I.N.P.P.A., potrivit
regulamentului de examen de absolvire a I.N.P.P.A. În vederea asigurării caracterului
unitar al examenului de definitivare, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a
propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia și
metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. Examinarea candidaților
se va face atât cu privire la pregătirea profesională generală, cât și cu privire la
deprinderile practice specifice profesiei. Prevederile art. 33 alin. (3) privitoare la locul
desfășurării examenului se aplică prin asemănare.

(2) Regulamentul de examen va fi publicat pe pagina web a U.N.B.R. cu minimum 45

de zile anterior datei stabilite pentru desfășurarea examenului național de definitivare.

(3) Prevederile art. 33 alin. (3)-(5) se aplică prin asemănare și examenului de

definitivare.

(4) La data înscrierii la examenul de definitivare candidatul este obligat să depună o

taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R. Dispozițiile art. 36 alin. (2)
și (3) privind taxa de participare la examen se aplică în mod corespunzător.
Articolul 310

(1) Rezultatele examenului vor fi comunicate, spre validare, Comisiei permanente a

U.N.B.R. I.N.P.P.A. va comunica, în mod corespunzător, rezultatele examenului de
absolvire.

(2) După promovarea examenului, candidatul dobândește titlul profesional de avocat

definitiv. De același drept se bucură și avocatul stagiar care a promovat examenul de
absolvire a I.N.P.P.A.

(3) În baza rezultatelor examenului de definitivare, validate potrivit dispozițiilor alin. (1)
sau, după caz, a rezultatelor examenului de absolvire comunicate de I.N.P.P.A., Comisia
permanentă a U.N.B.R. va emite hotărârea de constatare a calității de avocat definitiv,
pe care o va comunica barourilor în vederea efectuării înscrierii în tabloul avocaților
definitivi și o va publica pe pagina web a U.N.B.R.

(4) Data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv va fi considerată data împlinirii
termenului stagiului prevăzut la art. 18 alin. (1) din Lege, chiar dacă promovarea
examenului de absolvire a I.N.P.P.A. are loc înainte sau după această dată.

Exercițiul efectiv al drepturilor și obligațiilor aferente acestui titlu profesional va putea

avea loc numai cu începere de la data emiterii hotărârii prevăzute la alin. (3).

(5) În cazul acordării calității de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (5)-(7)
din Lege, se va aplica procedura reglementată la art. 294. În cazul acordării calității de
avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (5) și (6) din Lege, data dobândirii
calității de avocat definitiv va fi data deciziei prevăzute la art. 37 alin. (1), iar exercițiul
efectiv al drepturilor și obligațiilor aferente acestei calități va avea loc la data înscrierii în
tabloul avocaților. În cazul acordării calității de avocat definitiv în baza prevederilor art.
20 alin. (7) din Lege, data dobândirii calității de avocat definitiv va fi data aprobării
cererii avocatului stagiar de către consiliul baroului, dată cu începere de la care va
putea avea loc și exercițiul efectiv al drepturilor și obligațiilor aferente acestei calități.

(6) De la data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv curge termenul prevăzut
la art. 23 alin. (3) din Lege.

Secţiunea a 2-a Organizarea și funcționarea I.N.P.P.A.

Articolul 311

(1) I.N.P.P.A. este persoană juridică de drept privat, nonprofit, aflată sub autoritatea
Consiliului U.N.B.R., care nu face parte din sistemul național de învățământ și nu este
supus procedurilor de autorizare și acreditare.

(2) I.N.P.P.A. are personalitate juridică și buget propriu, care se aprobă anual de către
Consiliul U.N.B.R.

(3) Consiliul U.N.B.R. adoptă și modifică statutul I.N.P.P.A., prin care se stabilește
organizarea și funcționarea acestuia.

(4) Conducerea I.N.P.P.A. este asigurată de Consiliul de conducere al I.N.P.P.A.,

denumit în continuare Consiliul Institutului.

(5) Consiliul Institutului este format din 9 membri, desemnați pentru o perioadă de 4 ani,
conform Statutului INPPA.

(6) Președintele Consiliului Institutului este directorul I.N.P.P.A.

(7) Conducerea executivă a I.N.P.P.A. este asigurată de un director executiv numit de

Consiliul Institutului.

(8) Veniturile I.N.P.P.A. provin din:

a) resurse provenite de la bugetul U.N.B.R. și bugetele barourilor;

b) donații, sponsorizări sau legate;

c) venituri realizate din activități economice directe;

d) alte venituri prevăzute de statutul propriu.

Articolul 312

(1) În temeiul Legii, al prezentului statut și al statutului său de organizare și funcționare,

I.N.P.P.A. are următoarele atribuții:

a) organizează pregătirea și formarea profesională inițială a avocaților stagiari la

standarde de competență profesională stabilite de organele profesiei;

b) elaborează programele de studiu ale avocaților stagiari și propune Consiliului

U.N.B.R. adoptarea programei anuale de studiu;

c) elaborează în conlucrare cu barourile proiectul programului anual de realizare a

pregătirii continue și propune Consiliului U.N.B.R. adoptarea acestuia;

d) asigură cursanților stagiile de practică la cabinete individuale de avocat, cabinete

asociate, societăți civile profesionale sau societăți civile profesionale cu răspundere
limitată;

e) organizează examenul de absolvire, în conformitate cu regulamentul de organizare și

desfășurare aprobat de Consiliul U.N.B.R.

(2) Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfășoară sub formă de prelegeri și ateliere

încadrate în module de pregătire, în urma cărora cursanții obțin calificative.

(3) Dispozițiile referitoare la formarea profesională inițială sunt aplicabile și formelor de

exercitare a profesiei care asigură stagiile de practică ale cursanților.

Articolul 313

(1) La finalizarea cursurilor și a stagiului de practică organizate de I.N.P.P.A., avocatul

stagiar este obligat să susțină examenul de absolvire.

(2) Certificatul eliberat absolvenților care au promovat examenul de absolvire atestă

formarea profesională inițială în profesia de avocat și are regimul prevăzut de lege în
materia formării profesionale inițiale și în materia recunoașterii calificărilor profesionale
reciproce a profesiilor legal reglementate.

Secţiunea a 3-a Pregătirea profesională continuă

Articolul 314

(1) Avocații sunt obligați să își actualizeze permanent pregătirea profesională, prin
menținerea și diversificarea cunoștințelor în domeniile în care își exercită profesia, și, în
acest scop, să frecventeze formele de pregătire profesională continuă organizate de
barou, I.N.P.P.A. sau de formele de exercitare a profesiei, conform dispozițiilor prezentei
secțiuni.

(2) Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoștințelor și competențelor

în noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoștințelor în domeniul procedurilor și al legilor
aplicate în Uniunea Europeană, precum și dobândirea certificării pregătirii profesionale
continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avocaților din celelalte
state membre ale Uniunii Europene.

(3) Pregătirea profesională continuă se realizează și prin specializarea impusă de

diversificarea și extinderea aplicării dreptului în raport cu evoluția relațiilor social-
economice contemporane.

Articolul 315

(1) Toate organele profesiei și instituțiile care își desfășoară activitatea sub autoritatea
acestora sunt obligate să asigure condițiile necesare pregătirii profesionale continue a
avocaților, în raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocații
optează. Obligația privește în mod special și domeniul dreptului Uniunii Europene,
însușirea și aplicarea deontologiei și standardelor profesionale în materie.

(2) Obligația avocaților de realizare a pregătirii profesionale continue se realizează în

cadrul barourilor, al I.N.P.P.A. și al formelor de exercitare a profesiei și are drept scop
îndeplinirea de către avocați a obligației de perfecționare a pregătirii profesionale,
bazată pe o cultură juridică de calitate și o pregătire temeinică, pentru îndeplinirea
corespunzătoare a activităților de interes public pe care le implică folosirea titlului
profesional de avocat.

Articolul 316

Reprezintă modalități de pregătire profesională continuă, în cadru organizat:

a) activitățile coordonate și îndrumate de Departamentul de pregătire profesională

continuă al I.N.P.P.A.;

b) asistența la cursuri, seminare, reuniuni, conferințe, congrese și orice altă formă

organizată pentru realizarea actualizării cunoștințelor și tehnicilor de exercitare a
profesiei;

c) pregătirea on-line;

d) redactarea și publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice;

e) activități specifice în cercurile de studii organizate de barouri;

f) activități organizate în cooperare cu instituții de învățământ sau instituții de realizare a

pregătirii profesionale în domenii conexe activității specifice profesiei de avocat.

g) orice altă activitate recunoscută de organele profesiei.

Articolul 317

(1) Pregătirea continuă realizată de către avocați va fi evaluată în mod regulat. Nu pot fi
acordate ore de pregătire profesională pentru participarea la activități care nu au
caracter științific sau pentru deținerea oricărei demnități profesionale.

(2) Controlul respectării obligațiilor de pregătire continuă (inclusiv consecințele

nerespectării acestor obligații) se va reflecta într-un sistem declarativ realizat de către
avocați, apt a fi verificat. Controlul pregătirii profesionale continue este de competența
baroului și se va realiza în cadrul normativ corespunzător exercitării profesiei la nivel
național, conform hotărârilor adoptate de Congresul avocaților și de Consiliul U.N.B.R.

(3) Pe baza hotărârilor Congresului avocaților, Consiliul U.N.B.R. va elabora un program

anual privitor la evaluarea și controlul pregătirii profesionale continue a avocaților, care
va ține cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregătirii profesionale
continue în mod coerent și unitar la nivel național. Organele profesiei de avocat vor
certifica periodic pregătirea profesională continuă a fiecărui avocat.

Capitolul VI Abrogat

Articolul 318 Abrogat.

Articolul 319 Abrogat.

Articolul 320 Abrogat.

Articolul 321 Abrogat.

Articolul 322 Abrogat.

Articolul 323 Abrogat.

Articolul 324 Abrogat.

Articolul 325 Abrogat.

Articolul 326 Abrogat.

Articolul 327 Abrogat.

Articolul 328 Abrogat.

Capitolul VII Exercitarea în România a profesiei de către

avocații care au obținut calificarea profesională în unul dintre
statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului
Economic European

Secţiunea 1 Dispoziții generale

Articolul 329

Dispozițiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispozițiile
art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor
profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările
ulterioare.

Secţiunea a 2-a Dobândirea calității de membru al unui barou

din România de către persoane fizice străine care au calitatea
de avocat

Articolul 330

(1) Persoanele fizice străine pot dobândi calitatea de membru al unui barou din
România și pot exercita, în consecință, profesia de avocat în România, dacă în statul în
care își au domiciliul dețin titlul profesional de avocat, certificat de organismele
profesionale recunoscute sau de autoritățile publice care le autorizează, precum și în
condițiile stabilite în acordul încheiat cu Uniunea Europeană, conform prevederilor art. II
din Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și
exercitarea profesiei de avocat.

(2) Pentru avocații din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existența
unor convenții bilaterale.

(3) Documentația de evaluare pentru dobândirea calității de membru al unui barou din
România va conține:

a) cererea de evaluare;

b) curriculum vitae și copie a pașaportului;

c) certificatul (atestatul) profesional, în copie legalizată și traducere autorizată, în

termen de 3 luni de la eliberarea lui;

d) diplomă universitară;

e) certificat de onorabilitate;

f) declarația de compatibilitate;

g) solicitarea de stagiu de adaptare de 3 ani sau de susținere a unui examen de

verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limbă romană.

(4) Etapele necesare dobândirii calității de membru al unui barou din România și
documentele aferente sunt cele cuprinse în metodologia prezentată în anexa nr. XXXI.

(5) Convențiile bilaterale încheiate de U.N.B.R. cu organismele similare din statele din
care provin petenții, altele decât statele membre ale Uniunii Europene, vor conține în
principal elemente din metodologia prezentată în anexa nr. XXXI, precum și condiții
privind soluționarea unor litigii în legătură cu activitatea avocaților.
(6) Dispozițiile prezentului capitol sunt aplicabile și avocaților care și-au obținut
calificarea profesională în Confederația Elvețiană, care își exercită profesia pe teritoriul
României, în oricare din modalitățile prevăzute la art. 96 alin. (1) din Lege.

Secţiunea a 3-a Înscrierea grupărilor străine care exercită

profesia de avocat în tablourile avocaților barourilor din
România

Articolul 331

(1) Grupările străine care nu au sediul profesional în România pot deschide sedii
profesionale secundare în România și se pot înscrie în tablourile avocaților barourilor
din România, pentru ca membrii acestora să exercite în numele grupării profesia de
avocat în România, dacă în statul în care își au sediul profesional desfășoară această
activitate și au statutul de societate civilă profesională, certificată de organismele
profesionale recunoscute sau de autoritățile publice care le autorizează, în condițiile
stabilite în acordul încheiat cu Uniunea Europeană, conform prevederilor art. II din
Legea nr. 201/2004.

(2) Pentru societățile civile profesionale de avocați din statele membre ale Uniunii
Europene nu este necesară existența unor convenții bilaterale.

(3) Documentația de evaluare pentru înscrierea în tablourile avocaților barourilor din

România va conține:

a) cererea de evaluare, semnată de reprezentantul legal al grupării;

b) copia pașaportului reprezentantului legal al grupării (în cazul în care acesta nu s-a
înscris anterior în nume propriu într-un barou din România);

c) certificatul (atestatul) profesional emis de autoritatea competentă, în copie legalizată,

și traducerea autorizată a acestuia, valabil pentru 3 luni de la eliberarea sa;

d) actul constitutiv sau statutul grupării.

(4) Cererea de evaluare, cu documentele aferente, se supune avizului conform al

Comisiei permanente a U.N.B.R., care va hotărî cu privire la înscrierea societății în
tabloul avocaților baroului.
Secţiunea a 4-a Exercitarea în România a profesiei de avocat
de către avocații care au obținut calificarea profesională în
unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și ale
Spațiului Economic European

Articolul 332

Avocații înscriși într-un barou din România în condițiile prevăzute în prezentul capitol
dobândesc de la data înscrierii în barou toate drepturile și obligațiile prevăzute de Lege
și de prezentul statut.

Capitolul VIII Activități economice și contabilitate

Articolul 333

(1) Barourile și U.N.B.R. organizează contabilitatea în conformitate cu reglementările

contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, în vigoare.

(2) Barourile pot înființa, prin decizie, un departament economic și financiar, condus de
un director economic.

(3) Calitatea de director economic deținută în cadrul unui barou sau al U.N.B.R. este
incompatibilă cu o funcție asemănătoare deținută în sistemul C.A.A.

(4) Activitatea de contabilitate a barourilor și a U.N.B.R. poate fi externalizată, în

condițiile legii.

Articolul 334

Evidența contabilă a barourilor și a U.N.B.R. poate fi ținută și în format electronic, printr-

un program soft compatibil cu cel folosit de sistemul C.A.A.

Articolul 335

(1) În aplicarea dispozițiilor art. 50 alin. (4) și ale art. 60 alin. (3) din Lege, fiecare barou
și U.N.B.R. își constituie și poate folosi patrimoniul propriu, reflectând în contabilitate
următoarele venituri:

a) venituri din activitățile fără scop lucrativ:

– venituri din contribuțiile bănești și taxele achitate de avocați pentru formarea bugetului
baroului și a bugetului U.N.B.R. ori pentru constituirea fondurilor cu destinație specială,
hotărâte de organele profesiei, în condițiile legii (fonduri pentru formarea profesională
inițială, fonduri pentru formarea profesională continuă, fonduri pentru ajutorarea
avocaților tineri etc.);

– venituri din taxele de înregistrare sau de modificare a actelor privind formele de

exercitare a profesiei;

– venituri din donații și sume sau bunuri primite prin sponsorizare;

– venituri din dobânzile și dividendele obținute din plasarea disponibilităților rezultate din
activitățile fără scop lucrativ;

– resurse obținute de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale și subvenții pentru

venituri;

– venituri din acțiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit Legii și
prezentului statut;

– venituri rezultate din cedarea folosinței activelor corporale aflate în proprietatea

barourilor sau a U.N.B.R., altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea
economică;

– ajutoare și împrumuturi nerambursabile din țară și din străinătate și subvenții pentru

realizarea de venituri;

– venituri din despăgubiri de asigurare pentru pagube și din subvenții pentru

evenimente extraordinare și altele similare;

– venituri din diferențe de curs valutar rezultate din activitățile fără scop lucrativ;

– veniturile obținute din reclamă și publicitate, potrivit legislației în vigoare;

– alte venituri din activitățile fără scop lucrativ desfășurate potrivit prezentului statut;

b) venituri din activități economice, precum:

– venituri din prestarea de servicii realizate pentru avocați, părți sau alte entități;

– venituri din imobilizări financiare;

– venituri din investiții pe termen scurt;

– venituri din creanțe imobilizate;

– venituri din investiții financiare cedate;

– venituri din diferențe de curs valutar;

– venituri din dobânzi;

– alte venituri financiare;

– venituri rezultate din compensațiile primite pentru cheltuieli sau pierderi în urma
calamităților sau altor evenimente extraordinare.

(2) Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura

efectuării acestora.

(3) Veniturile din dobânzi, redevențe și dividende se recunosc astfel:

a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporțional, pe măsura generării venitului

respectiv, pe baza contabilității de angajamente;

b) redevențele se recunosc pe baza contabilității de angajamente, conform contractului;

c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acționarului de a le încasa.

Articolul 336

(1) Cheltuielile fiecărui barou și ale U.N.B.R. reprezintă valorile plătite sau de plătit,
aferente activităților fără scop patrimonial, activităților cu destinație specială, potrivit legii
și activităților economice, pentru:

a) lucrări executate și servicii prestate de care beneficiază entitatea;

b) cheltuieli cu personalul;

c) executarea unor obligații legale sau contractuale etc.

(2) În cadrul cheltuielilor exercițiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele,

amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.

(3) Contabilitatea cheltuielilor barourilor și ale U.N.B.R. se ține pe feluri de cheltuieli,

după natura lor. Cheltuielile efectuate de barouri și de U.N.B.R. cuprind:

a) cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile; costul de achiziție al

obiectelor de inventar consumate; costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute
direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei și apei consumate;

b) cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune și

chirii; prime de asigurare; studii și cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terți
(colaboratori); comisioane și onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate;
transportul de bunuri și personal; deplasări, detașări și transferări; cheltuieli poștale și
taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele;

c) cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările și protecția socială și alte cheltuieli cu

personalul, suportate de angajator);

d) alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanțe și cu diverși debitori; despăgubiri,

amenzi și penalități; donații și alte cheltuieli similare; ajutoare și împrumuturi
nerambursabile; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital etc.);

e) cheltuieli financiare: pierderi din creanțe legate de participații; cheltuieli privind

investițiile financiare cedate; diferențele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind
exercițiul financiar în curs; pierderi din creanțe de natură financiară și altele;

f) cheltuieli extraordinare (calamități și alte evenimente extraordinare);

g) cheltuieli cu provizioanele, amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de

valoare, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite, calculate potrivit
legii.

(4) În cadrul categoriilor de cheltuieli după natura lor, conturile de cheltuieli se dezvoltă
obligatoriu în analitice distincte pe feluri de activități, respectiv activități fără scop
patrimonial și activități economice, iar în continuare se pot dezvolta în analitice în
funcție de necesitățile impuse de reglementari speciale sau potrivit necesităților proprii
ale persoanei juridice.

(5) Conturile de venituri se pot dezvolta în conturi analitice, în funcție de necesitățile

impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale fiecărui barou ori
ale U.N.B.R.

Capitolul IX Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 337

(1) În aplicarea dispozițiilor prevăzute de Lege, consiliul baroului are dreptul de a încasa
și, respectiv, de a colecta taxe pentru:

a) înscrierea în tabloul avocaților a avocaților primiți în profesie, cu examen sau fără

examen în cazul prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege;

a^1) înscrierea în Tabloul Avocaților incompatibili a persoanelor care au fost primite în

profesie cu examen sau cu scutire de examen și care nu au exercitat niciodată profesia
de avocat și nu au fost înscriși în Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei;

b) acordarea calității de avocat definitiv fără susținerea examenului de definitivare, în

cazurile prevăzute la art. 20 alin. (5)-(7) din Lege;

c) reînscrierea în tabloul avocaților a avocatului suspendat pentru neplata contribuțiilor

profesionale;

d) reînscrierea în tabloul avocaților a avocatului incompatibil;

e) transferul avocatului dintr-un barou în altul, taxă ce va fi percepută de baroul la care

avocatul se transferă;

f) înființarea pe raza baroului a unui sediu secundar sau a unui birou;

g) înscrierea în tabloul special a avocatului străin;

h) activități de secretariat și jurisdicție profesională.

(2) Limitele maxime și scutirile de la taxele prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie
a Consiliului U.N.B.R.

Articolul 338

Comisia permanentă a U.N.B.R. are dreptul de a stabili și încasa taxe pentru:

a) înscrierea candidaților la examenul de primire în profesie;

b) înscrierea candidaților la examenul de definitivare în profesie;

c) înscrierea la examenul de verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limba

romană a avocaților străini;

d) acordarea de avize conforme, în condițiile legii;

e) activități de secretariat și de jurisdicție profesională.

Articolul 339

Avocații care se află în perioada de stagiu la data intrării în vigoare a prezentului statut
și pentru care s-au acordat reduceri ale duratei de stagiu pentru înscrierea la examenul
de definitivare în profesie, până la publicarea Legii nr. 255/2004 privind modificarea și
completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat,
beneficiază de drepturile acordate. Avocații care urmează cursurile I.N.P.P.A. vor
respecta contractele de formare profesională încheiate cu I.N.P.P.A., iar după
promovarea examenului de absolvire dobândesc calitatea de avocat definitiv.

Articolul 340

(1) Denumirile formelor de exercitare a profesiei în vigoare la data adoptării Legii nr.
255/2004 se păstrează. În caz de schimbare a formei de exercitare a profesiei de
avocat, dispozițiile art. 8 alin. (1) din Lege, precum și cele corespunzătoare din
prezentul statut devin aplicabile.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul folosirii firmei,
ștampilei, parafei, antetului și a oricăror elemente de identificare a formelor de
exercitare a profesiei.

Articolul 341

(1) Dispozițiile art. 309 privind organizarea examenului de dobândire a titlului de avocat
definitiv, precum și cele ale art. 301 alin. (2), (4) și (5) se aplică exclusiv, cu caracter
tranzitoriu, avocaților stagiari înscriși în barou anterior intrării în vigoare a Legii nr.
270/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și
exercitarea profesiei de avocat. Avocații stagiari înscriși în barou după data intrării în
vigoare a Legii nr. 270/2010 au obligația de a urma cursurile I.N.P.P.A., examenul de
absolvire a I.N.P.P.A. fiind singura formă de dobândire a titlului profesional de avocat
definitiv.

(2) Avocații stagiari care la data intrării în vigoare a prezentului statut se află în cel de-al
doilea an de stagiu sunt obligați să urmeze cursurile I.N.P.P.A. și să susțină examenul
de absolvire a acestora.

(3) Prevederile art. 308 alin. (2) și (3) se aplică și avocaților stagiari prevăzuți la alin. (2).

Articolul 342
Anexele nr. I-XXXII fac parte integrantă din prezentul statut.

Articolul 343

Prezentul statut a fost adoptat de Congresul avocaților din 10-11 iunie 2011.

Anexa nr. I

la statut

Uniunea Națională a Barourilor din România

Baroul ..........................

CONTRACT DE ASISTENȚĂ JURIDICĂ

Nr. ......, data ........

Încheiat între:

1. Denumirea formei de exercitare a profesiei: ......., înființată prin Decizia Baroului .......
nr. ..... din ...., cu sediul în ......., având codul fiscal nr. ....... și contul bancar în ......
(lei/euro/dolari SUA/etc. .....) nr. ......., deschis la ......, prin avocat ......., în calitate
de ......, pe de o parte, și

2. Domnul/Doamna ......, domiciliat(ă) în ...., în calitate de (client, reprezentant, grad de

rudenie, soț etc.)....., pe de altă parte.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea

profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege,
și ale statutului profesiei de avocat, părțile convin:

Articolul 1

Obiectul contractului

1.1. Obiectul contractului îl reprezintă ....... (după caz, asistarea, reprezentarea,

acordarea de consultații juridice, redactarea și semnarea de acte, cereri și alte căi de
atac, forme de executare, mediere, operațiuni fiduciare, domicilieri de firme, precum și
orice alte activități prevăzute de Lege), pentru clientul cu domiciliul/sediul în ..... .

1.2. Alte mențiuni: ..............................................

Articolul 2
Onorariul

2.1. Onorariul convenit este în cuantum de .......: (lei/euro/dolari SUA/etc. .....).

2.2. Alte mențiuni cu privire la onorariu [se poate preciza: onorariul orar, onorariul fix
(forfetar), onorariul de succes, onorariul format prin combinarea unuia sau a mai multor
tipuri de onorarii anterior menționate, moneda de plată, modalități de plată etc.]: ........

Articolul 3

Cheltuieli

3.1. Cheltuielile sunt în cuantum de ....... (lei/euro/dolari SUA/etc. ......).

3.2. Cheltuielile aferente activității sus-menționate vor fi suportate de client, separat de

plata onorariului.

Articolul 4

Clauze speciale

4.1. Prezentul contract este titlu executoriu cu privire la sumele datorate de către client
cu titlu de onorariu și cheltuieli aferente.

4.2. Raporturile dintre părți nu pot fi dovedite decât cu prezentul contract și/sau în
condițiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.

4.3. Față de terți dovada prezentului contract se face prin împuternicire avocațială.
Prezentul contract nu poate fi adus la cunoștința terților decât cu acordul expres al
părților.

4.4. Clientul atestă exactitatea și sinceritatea informațiilor pe care le furnizează

avocatului și își exprimă acordul ca demersurile făcute de avocat să fie conforme
informațiilor pe care le-a furnizat.

4.5. Executarea obligațiilor asumate de forma de exercitare a profesiei se realizează de

către avocații care își exercită profesia în cadrul acesteia.

4.6. Neplata onorariului în cuantumul și la termenele fixate potrivit art. 2, precum și

neachitarea contravalorii cheltuielilor efectuate potrivit art. 3 dau dreptul avocatului să
procedeze la rezilierea de plin drept a prezentului contract fără nicio altă formalitate și
fără nicio altă procedură judiciară sau extrajudiciară. Prezentul pact comisoriu de gradul
al IV-lea își produce efectele de la data scadenței obligației neexecutate.

4.7. Toate litigiile privitoare la nașterea, modificarea, stingerea, interpretarea și

executarea prezentului contract pot fi supuse regulilor de arbitraj și regulilor de
procedură prevăzute de Lege și de Statutul profesiei de avocat.

Articolul 5

Alte clauze

(În cazul în care serviciile profesionale constau în asistență la instanțe, parchete,

organe de cercetare penală sau alte autorități se va menționa expres numele avocatului
desemnat/acceptat de client, precum și dreptul/interdicția de substituire a
acestuia.) ....... .

Articolul 6

Locul și data încheierii. Înregistrarea contractului

Încheiat la (locul încheierii, modalitatea încheierii în cazul încheierii la distanță) .......,

astăzi ......, în două exemplare, ambele părți atestând că un exemplar a fost
înmânat/comunicat clientului sau reprezentantului acestuia, iar un exemplar a fost
păstrat de către forma de exercitare a profesiei. Contractul a fost înregistrat sub nr. .....
din ..... în registrul de evidență a contractelor de asistență juridică.

(Forma de exercitare a profesiei) Client/Reprezentant,

Atest data, conținutul actului .....................

și identitatea semnatarului Actul de identitate

prezentului contract, prin avocat ..................

......................... Semnătura

Semnătura

Anexa nr. II

la statut

Uniunea Națională a Barourilor din România

Baroul ..................

Forma de exercitare a profesiei ............

............................................

ÎMPUTERNICIRE AVOCAȚIALĂ
Nr. ...............

Domnul/Doamna avocat ....... se împuternicește de către clientul ......., în baza

Contractului de asistență juridică nr. ....... din ......., să exercite următoarele
activități: ........ și să asiste/să reprezinte clientul în fața ......

Data ......

Client/Reprezentant,*) Atest identitatea părților,

...................... conținutul și data contractului

(semnătura) de asistență juridică în baza

căruia s-a eliberat împuternicirea.

Forma de exercitare a profesiei**)

prin avocat .....................

(semnătura și ștampila)

Notă

*) Semnătura nu este necesară în situația în care forma de exercitare a profesiei de

avocat atestă identitatea părților, a conținutului și data contractului de asistență juridică
în baza căruia s-a eliberat împuternicirea.

**) Semnătura avocatului și aplicarea ștampilei nu sunt necesare în situația în care

prezenta împuternicire avocațială este semnată de către client sau reprezentantul
acestuia.

Anexa nr. III

la statut

Uniunea Națională a Barourilor din România

Baroul ..............................

DELEGAȚIE PENTRU ASISTENȚA JUDICIARĂ OBLIGATORIE

Nr. ........
Domnul/Doamna avocat ......., telefon ......, este desemnat(ă) să acorde asistență
judiciară din oficiu justițiabilului ......... .

În temeiul prezentei delegații, avocatul desemnat are dreptul să efectueze următoarele

activități avocațiale: să asiste/să reprezinte/să redacteze acte cu caracter juridic/să dea
consultații justițiabilului în fața: .........

..................................................................

..................................................................

Onorariul: ........ lei.

Prezenta delegație încetează la depunerea împuternicirii avocatului ales.

Data și ora eliberării delegației .........

Decan,

..................

Semnătura/ștampila baroului

Anexa nr. IV

la statut

Uniunea Națională a Barourilor din România

Baroul ..................................

DELEGAȚIE PENTRU ASISTENȚA JURIDICĂ GRATUITĂ

Nr. .......

Domnul/Doamna avocat ......... este desemnat(ă) să acorde asistență juridică gratuită

justițiabilului ........

..................................................................

..................................................................

În temeiul prezentei delegații, avocatul desemnat are dreptul să efectueze următoarele

activități avocațiale: să asiste/să reprezinte/să redacteze acte cu caracter juridic/să dea
consultații justițiabilului în fața: .........
...................................................................

...................................................................

Prezenta delegație încetează la depunerea împuternicirii avocatului ales.

Data eliberării delegației .............

Decan,

...................

Semnătura/ștampila baroului

Anexa nr. V

la statut

Uniunea Națională a Barourilor din România

Baroul ...............................

Forma de exercitare a profesiei .........

DELEGAȚIE DE SUBSTITUIRE

Nr. .........

Domnul/Doamna avocat ........ din Baroul ...... împuternicește pe domnul/doamna avocat

....... din Baroul ....., forma de exercitare a profesiei ......, să îl (o) substituie în fața .......,
pentru clientul ........ .

Alte mențiuni: ..................................................

.................................................................

Data eliberării ..........

Avocat substituit, Avocat substituent,

................. ..................

(semnătura) (semnătura)

Anexa nr. VI

la statut
Uniunea Națională a Barourilor din România

Baroul ..............................

TABLOUL AVOCAȚILOR

Partea I-A. Avocați definitivi

Nr.

crt

Numele și

prenumele

avocatului

Titlul științific

în domeniul

științelor juridice

Data înscrierii

în barou/

Decizia nr.

Sediul

profesional

principal

(adresă, tel/

fax, e-mail,

pagină web)

Sediul

profesional

secundar
(adresă, tel/

fax, e-mail,

pagină web)

Birou de lucru

(adresă, tel/

fax, e-mail,

pagină web)

Forma de

exercitare a

profesiei*):

(CI/CA/SCPA/

SPARL)

Modalitatea

de exercitare

a profesiei (titular-T,

asociat-A,

colaborator-C,

salarizat-S)

Instanțele la

care au dreptul

să pună

concluzii

Alte mențiuni**)

2
3

...

Notă

*) În situația în care avocatul exercită profesia ca asociat într-o societate profesională cu

răspundere limitată ca urmare a întreruperii activității unei alte forme de exercitare a
profesiei pe durata existenței celei dintâi, se menționează și forma inițială de exercitare
a profesiei, însoțită de mențiunea "activitate întreruptă, activitatea se desfășoară
la ......... S.P.A.R.L."

**) Se menționează: trecerea pe tabloul avocaților incompatibili, situații survenite în

cursul anului privind suspendarea din exercițiul dreptului de a exercita profesia,
interdicția de a exercita profesia, retragerea din profesie, decesul etc.

Partea I-B. Avocați stagiari

Nr.

crt.

Numele și prenumele

avocatului stagiar

Titlu științific în domeniul

științelor juridice

Data înscrierii în

barou/Decizia nr.

Sediul profesional
(adresă, tel./fax,

e-mail, pagină web)

Denumirea formei de

exercitare a profesiei

în care își desfășoară

activitatea

Modalitatea de exercitare a

profesiei (titular - T,

asociat - A,

colaborator - C,

salarizat - S)

...

Partea a II-a. Cabinete asociate, societăți civile profesionale și societăți profesionale cu

răspundere limitată

Nr.

crt.
Denumirea cabinetelor

asociate a societăților

civile profesionale sau

societăților profesionale

cu răspundere limitată

Sediul principal:

(adresă, tel./fax, e-mail

pagină web)

Sediul secundar:

(adresă, tel./fax, e-mail,

pagină web)

Birou de lucru:

(adresă, tel/fax, e-mail,

pagină web)

Numele, prenumele avocaților

care o compun/ modalitatea în care aceștia

își exercită profesia (asociat colaborator,

salarizat în interiorul profesiei)

7
8

...

Anexa nr. VII

la statut

Uniunea Națională a Barourilor din România

Baroul ............................................

A. TABLOUL AVOCAȚILOR INCOMPATIBILI

Nr.

crt.

Numele și prenumele avocatului

Data aprobării cererii de

înscriere în tablou

Nr. deciziei consiliului

baroului

Data radierii înregistrării

din prezentul tablou

Nr. deciziei consiliului

baroului

7
8

B. TABLOUL AVOCAȚILOR INCOMPATIBILI CARE NU AU EXERCITAT NICIODATĂ

PROFESIA DE AVOCAT ȘI NU AU FOST ÎNSCRIȘI ÎN TABLOUL AVOCAȚILOR CU
DREPT DE EXERCITARE A PROFESIEI

Nr.

crt.

Numele și prenumele avocatului

Data aprobării cererii de

înscriere în tablou

Nr. deciziei consiliului

baroului

Data radierii înregistrării

din prezentul tablou

Nr. deciziei consiliului

baroului

(la 25-01-2019, Anexa nr. VII a fost modificată de Punctul 53, Articolul I din
HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64
din 25 ianuarie 2019 )

Anexa nr. VIII

la statut

Uniunea Națională a Barourilor din România

Baroul .......................

TABLOUL SPECIAL AL AVOCAȚILOR STRĂINI

Nr.

crt

Numele și

prenumele

avocatului

Baroul străin

în care este

înscris

Data

Înscrierii în

tablou

Numărul și data

deciziei de

înscriere în barou

Titlul

științific

în domeniul

științelor juridice

Forma

de
exercitare

a profesiei

Sediul

profesional:

(adresă,

tel/fax, e-mail

pagină web)

Modalitatea

de

exercitare

a profesiei

Are/Nu are

dreptul

de a da

consultanță

în dreptul

românesc

din data..

Instanțele la care

are dreptul

să pună

concluzii

Alte

mențiuni

1
2

...

Anexa nr. IX

la statut

CONTRACT DE COLABORARE

1. ....(forma de exercitare a profesiei de avocat)..., cu sediul în ......, reprezentată prin

avocat ........, denumită în continuare Beneficiar, și

2. Dl/Dna ........., avocat colaborator, domiciliat(ă) în ......., str. ....... nr. ...., et. ......,
ap. ......, sectorul ...., denumit(ă) în continuare Colaborator,

potrivit dispozițiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de

avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, și Statutului
profesiei de avocat, încheie prezentul

CONTRACT DE COLABORARE

Capitolul I Obiectul contractului

Articolul 1

(1) Obiectul prezentului contract îl constituie reglementarea condițiilor și termenilor

colaborării profesionale, fără subordonare, dintre Beneficiar și Colaborator.

(2) Domiciliul profesional al Colaboratorului este la sediul Beneficiarului.

Capitolul II Durata contractului

Articolul 2

(1) Prezentul contract se încheie pe o durată de ........ și intră în vigoare de la data

avizării de către barou.

(2) Colaboratorul va colabora exclusiv cu Beneficiarul pe perioada prezentului contract

și are/nu are dreptul la clientelă proprie.

Capitolul III Obligațiile părților

Articolul 3

Beneficiarul se obligă:

3.1. să acorde sprijin și informații profesionale pentru a se putea gestiona cu

profesionalism clientela/cazurile încredințate și pentru a se
valorifica/dobândi/perfecționa pregătirea profesională și deontologică a
Colaboratorului;*)

Notă

*) În cazul în care Colaboratorul este avocat stagiar, contractul se completează cu

clauze specifice pentru formarea profesională inițială.

[Următoarele clauze fac parte de drept din conținutul contractului atunci când
Colaboratorul este avocat stagiar:

Beneficiarul se obligă:

a) să asigure ca avocat îndrumător pentru formarea profesională inițială a

Colaboratorului pe dl/dna ......, pe toată durata stagiului, care îndeplinește condițiile
prevăzute de Lege și Statutul profesiei de avocat;

b) să asigure toate condițiile pentru participarea Colaboratorului la toate formele de

pregătire profesională inițială organizate de Institutul Național pentru Pregătirea și
Perfecționarea Avocaților, denumit în continuare I.N.P.P.A., și la celelalte forme de
pregătire și formare profesională inițială prevăzute de Statutul profesiei de avocat;

c) să asigure avocatului stagiar condițiile necesare îndeplinirii obligațiilor specifice

prevăzute de Lege și Statutul profesiei de avocat;

d) să contribuie financiar la fondul pentru formarea profesională inițială și să achite

contribuția stabilită de barou, potrivit prevederilor Statutului profesiei de avocat;

e) să supravegheze formarea tehnicilor și deprinderilor profesionale și însușirea

regulilor deontologice de către Colaborator pe toată perioada stagiului;

f) să repartizeze sarcinile ce revin avocatului îndrumător pentru asigurarea unui stagiu

efectiv al Colaboratorului;
Colaboratorul se obligă:

a) să informeze periodic Beneficiarul cu privire la activitatea desfășurată la I.N.P.P.A.,

precum și cu privire la orice alte activități la care participă pentru pregătirea și formarea
sa profesională inițială, hotărâtă de organele profesiei;

b) să îndeplinească întocmai și la timp sarcinile repartizate de avocatul îndrumător;

c) să respecte clauzele speciale convenite conform prezentului contract privind

desocotirile determinate de îndeplinirea de către Beneficiar a obligațiilor prevăzute în
prezentul contract cu titlu de contribuție la suportarea cheltuielilor de formare
profesională inițială prevăzute la cap. VIII.]

3.2. să pună la dispoziția Colaboratorului spațiul de lucru, dotările și logistica, pentru

desfășurarea activității, asigurând condiții pentru păstrarea secretului profesional,
primirea clientelei, comunicarea cu aceasta, în spațiile afectate desfășurării activității
Beneficiarului.

3.3. să nu impună Colaboratorului un client sau un dosar/cauză ori să nu impună

acordarea unui aviz profesional, acordarea unei consultații etc. contrar principiilor
deontologice;

3.4. să retrocedeze lunar Colaboratorului o cotă din onorariile pe care le încasează, în

cuantum minim de ...... brut;*

3.5. să acorde Colaboratorului referințele solicitate de acesta la încetarea prezentului

contract;

3.6. să asigure Colaboratorului cel puțin ....... zile lucrătoare libere pe an, în vederea
refacerii capacității sale de muncă.

3.7. să permită Colaboratorului accesul la formele de pregătire profesională inițială și

continuă, potrivit hotărârilor organelor profesiei.

Notă

*) În cazul în care Colaboratorul este avocat stagiar, onorariile retrocedate lunar nu pot
fi mai mici decât cele prevăzute în Statutul profesiei de avocat.

Articolul 4

Colaboratorul se obligă:

4.1. să își organizeze activitatea și timpul de muncă în funcție de obligațiile profesionale

asumate;
4.2. să depună toată diligența pentru a servi clientela încredințată de Beneficiar și
pentru a rezolva întocmai și la timp lucrările repartizate;

4.3. să nu asiste, să nu reprezinte și să nu acorde consultații juridice unor părți cu

interese contrare sau unor clienți cu interese contrare Beneficiarului ori ale căror
interese vin în conflict cu interesele altor clienți ai Beneficiarului;

4.4. să respecte secretul profesional și regulile de confidențialitate cuprinse în prezentul

contract și regulamentul de ordine interioară al Beneficiarului;

4.5. să respecte regulamentul de ordine interioară al Beneficiarului, ale cărui prevederi

i-au fost aduse la cunoștință odată cu semnarea prezentului contract;

4.6. să depună toată diligența pentru a respecta strategia profesională generală a

Beneficiarului și să se abțină de la orice act de natură a afecta interesele clienților
Beneficiarului sau ale Beneficiarului;

4.7. să își îndeplinească întocmai și la timp toate obligațiile profesionale prevăzute de

Lege și Statutul profesiei de avocat și să își plătească la zi toate taxele și contribuțiile
datorate pentru formarea bugetului Uniunii Naționale a Barourilor din România, al
baroului și al Casei de Asigurări a Avocaților.

Articolul 5

Următoarele clauze fac parte de drept din conținutul contractului atunci când
Colaboratorului i se permite să aibă dreptul la clientelă proprie:

1. Beneficiarul se obligă:

a) să ia cunoștință de clientela personală cu privire la care este informat de colaborator

și, în condițiile pct. 4.3, să ia măsurile corespunzătoare prevăzute de art. 217 din
Statutul profesiei de avocat, în cazul în care se acceptă clientul personal al
Colaboratorului despre care Beneficiarul este informat;

b) să permită Colaboratorului tratarea clientelei personale a acestuia în următoarele

condiții: ......(se completează conform convenției părților)......

c) să permită Colaboratorului utilizarea ștampilei personale pentru clientela personală și

activitatea desfășurată în cadrul asistenței judiciare a baroului, al cărei model este
conform prevederilor pct. 6 din anexa nr. XXI la Statutul profesiei de avocat.

2. Colaboratorul se obligă:

a) să informeze Beneficiarul cu privire la clientela personală, punând la dispoziția

acestuia informații privitoare la problematica prestației profesionale, timpul de muncă
preliminat afectat tratării clientului personal și orice altă împrejurare relevantă pentru
aplicarea dispozițiilor pct. 4.3-4.6;

b) să utilizeze în lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală ștampila

prevăzută la pct. 6 din anexa nr. XXI la Statutul profesiei de avocat;

c) să trateze clientela personală în următoarele condiții: ......(se completează conform

convenției părților).......

d) să încheie o asigurare de răspundere civilă profesională pentru eventualele prejudicii

aduse formei de exercitare a profesiei prin tratarea clientelei proprii cu încălcarea Legii,
a Statutului profesiei de avocat și a prevederilor prezentului contract, pentru suma
de ........ (se completează conform convenției părților numai atunci când se convine
expres încheierea asigurării).

Capitolul IV Repararea prejudiciului

Articolul 6

(1) Culpa gravă a Colaboratorului în îndeplinirea obligațiilor profesionale, care

determină producerea unui prejudiciu sau aduce atingere imaginii Beneficiarului, atrage
răspunderea Colaboratorului și obligația la repararea prejudiciului astfel cauzat.

(2) În acest caz, Beneficiarul poate, în funcție de gravitatea culpei, să rezilieze în mod
unilateral prezentul contract, fără preaviz.

Articolul 7

Culpa gravă a Colaboratorului în îndeplinirea obligațiilor profesionale, care determină

producerea unui prejudiciu clienților Beneficiarului pentru care Beneficiarul răspunde,
atrage obligația Colaboratorului de a repara prejudiciul încercat de Beneficiar.

Capitolul V Obligații privind confidențialitatea

Articolul 8

(1) Colaboratorul va respecta confidențialitatea absolută cu privire la toate informațiile

și/sau documentele privind activitatea Beneficiarului sau a clienților acestuia, despre
care a luat ori putea să ia cunoștință pe perioada executării prezentului contract.

(2) Colaboratorul se angajează ca pe durata colaborării și după încetarea acesteia, din

orice motiv, să nu divulge niciunei persoane informațiile prevăzute la alin. (1), să nu le
folosească și să ia toate precauțiile necesare pentru păstrarea secretului asupra
acestora.

Articolul 9
Colaboratorul are obligația să respecte confidențialitatea asupra oricăror date de
personal privind asociații, colaboratorii, avocații salarizați, conlucrările profesionale ale
Beneficiarului și angajații acestuia de care a luat sau putea lua cunoștință pe durata
colaborării.

Articolul 10

La încetarea din orice motiv a prezentului contract, Colaboratorul va preda

Beneficiarului toate actele originale, copiile legalizate și fotocopiile tuturor cererilor,
dosarelor, rapoartelor, notelor, proiectelor sau oricăror documente încredințate ori
redactate de acesta în executarea prezentului contract, precum și ale celor puse la
dispoziția sa sub orice formă de către Beneficiar.

Articolul 11

(1) Colaboratorul are obligația să respecte drepturile Beneficiarului privind programele

software utilizate în activitatea sa pe perioada colaborării, fără a fi îndreptățit să utilizeze
programe sau părți ale programelor software pentru uz personal.

(2) Colaboratorul nu are dreptul să copieze programele software, bazele de date și

informațiile conservate de către Beneficiar folosindu-se de logistica sau dotările ce i-au
fost puse la dispoziție pe perioada colaborării ori să le transmită altor persoane fără
acceptul Beneficiarului.

Articolul 12

Drepturile de autor asupra oricărei comunicări sau oricărui studiu pe care Colaboratorul
l-a redactat pe durata colaborării vor fi întotdeauna considerate ca fiind pe deplin
protejate în favoarea Beneficiarului, dacă au fost comandate de Beneficiar ori realizate
în considerarea prezentei colaborări, dacă părțile nu convin altfel.

Articolul 13

Obligațiile de confidențialitate prevăzute mai sus revin Colaboratorului pe toată durata

prezentului contract și după încetarea acestuia din orice motiv.

Articolul 14

În cazul în care Colaboratorul încalcă obligațiile de confidențialitate și de păstrare a

secretului profesional, Beneficiarul este îndreptățit la repararea integrală a prejudiciului
cauzat acestuia sau clienților săi.

Capitolul VI Încetarea colaborării

Articolul 15
(1) Colaborarea încetează prin ajungere la termen.

(2) Oricare dintre părți poate lua inițiativa încetării colaborării înainte de împlinirea
termenului, printr-un preaviz comunicat celeilalte părți, cu cel puțin o lună înainte de
data la care se dorește încetarea colaborării.

(3) În caz de abatere gravă a Colaboratorului, prezentul contract încetează fără preaviz.

Articolul 16

În caz de încetare a prezentului contract din culpa oricăreia dintre părți, acoperirea
integrală a oricărui prejudiciu suferit se face în condițiile legii.

Articolul 17

După încetarea colaborării, Colaboratorul va dispune de libertate profesională deplină,

dar:

a) se va abține de la orice act sau fapt de concurență profesională neloială cu

Beneficiarul;

b) nu va participa ca avocat în cauze în care, în calitate de colaborator al Beneficiarului,

a acordat asistență, a reprezentat sau a dat consultații;

c) nu va putea angaja clienți dintre clienți avuți de Beneficiar pe perioada colaborării,

timp de 2 ani de la încetarea prezentului contract.

Articolul 18

Încetarea colaborării va fi comunicată în scris baroului în termen de 5 zile de la data de

la care a intervenit.

Capitolul VII Litigii

Articolul 19

Orice litigii cu privire la încheierea, executarea, interpretarea, modificarea sau încetarea

contractului se supun arbitrajului decanului sau avocatului delegat de decan.

Capitolul VIII Alte clauze

..................................................................

..................................................................

..................................................................

..................................................................
Capitolul IX Dispoziții finale. Litigii

Articolul 20

(1) Modificările aduse prezentului contract vor fi consemnate în scris și vor fi semnate
de către ambele părți.

(2) Notificările și avizările dintre părți se fac în scris sau prin scrisoare recomandată cu
aviz de primire.

Articolul 21

Orice litigii cu privire la încheierea, executarea, interpretarea, modificarea sau încetarea

Contractului se supun arbitrajului decanului Baroului ........., potrivit procedurii prevăzute
în Statutul profesiei de avocat.

Încheiat astăzi, .........., la ........., în 3 (trei) exemplare, câte unul pentru fiecare parte, iar
unul spre a fi depus la Barou de către Beneficiar.

Semnăturile:

Beneficiar,

............. Colaborator,

.............

Depus astăzi, ........., la Baroul ......... .

Vizat.

Decan,

...................

L.S.

Anexa nr. X

la statut

CONTRACT

de salarizare în interiorul profesiei

Societatea civilă profesională de avocați ............ /Societatea profesională de avocați cu

răspundere limitată ........, reprezentată prin avocatul coordonator ........, denumită în
continuare Societatea*),

Notă

*) În situația în care Salarizatul încheie contractul cu un cabinet individual de avocat, se

vor face mențiunile corespunzătoare.

și

avocat ........, denumit în continuare Salarizat,

potrivit dispozițiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de

avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, și Statutului
profesiei de avocat, părțile încheie prezentul

CONTRACT

de salarizare în interiorul profesiei

Articolul 1

Obiectul contractului

1.1. Obiectul prezentului contract îl constituie exercitarea profesiei de avocat de către

Salarizat în cadrul Societății.

1.2. În exercitarea activității ce i se încredințează, Salarizatul este independent

profesional. Salarizatul este subordonat Societății cu privire la condițiile de muncă.

1.3. Domiciliul profesional al Salarizatului este la sediul Societății.

1.4. Prezentul contract nu este un contract de muncă și nu se supune legislației muncii.

Articolul 2

Durata contractului

2.1. Prezentul contract se încheie pe o durată de ........... și intră în vigoare de la data

avizării de către barou.

2.2. Salarizatul va lucra exclusiv pentru Societate pe perioada prezentului contract, fără
a avea dreptul la clientelă proprie.

Articolul 3

Timpul de muncă
3.1. Salarizatul va presta zilnic ore de muncă.

3.2. În cadrul timpului de muncă convenit, Salarizatul se obligă să își ofere toată
experiența și competența profesională pentru îndeplinirea sarcinilor încredințate de
Societate.

Articolul 4

Onorarii retrocedate

4.1. Retrocedarea brută de onorarii este convenită la suma de ........... lei lunar**).

Notă

**) În cazul în care Salarizatul este avocat stagiar, onorariile retrocedate lunar nu pot fi
mai mici decât cele prevăzute în Statutul profesiei de avocat.

Articolul 5

Obligațiile părților

A. Societatea se obligă:

5.1. să retrocedeze salarizatului suma convenită la data de ........ a fiecărei luni;

5.2. să pună la dispoziția Salarizatului condițiile de muncă necesare îndeplinirii

sarcinilor încredințate***);

Notă

***) În cazul în care Salarizatul este avocat stagiar, contractul se completează cu clauze
specifice pentru formarea profesională inițială.

[Următoarele clauze fac parte de drept din conținutul prezentului contract atunci când
Salarizatul este avocat stagiar:

Societatea se obligă:

a) să asigure ca avocat îndrumător pentru formarea profesională inițială a Salarizatului

pe dl/dna ......, pe toată durata stagiului, care îndeplinește condițiile prevăzute de Lege
și Statutul profesiei de avocat;

b) să permită Salarizatului să participe la formele de pregătire și formare profesională

inițială prevăzute de Statutul profesiei de avocat pentru care avocatul stagiar a optat;

c) să asigure avocatului stagiar condițiile necesare îndeplinirii obligațiilor specifice

prevăzute de Lege și Statutul profesiei de avocat;
d) să contribuie financiar la fondul pentru formarea profesională inițială și să achite
contribuția stabilită de barou, potrivit prevederilor Statutului profesiei de avocat;

e) să supravegheze formarea tehnicilor și deprinderilor profesionale și însușirea

regulilor deontologice de către Salarizat pe toată perioada stagiului;

f) să repartizeze sarcinile ce revin avocatului îndrumător pentru asigurarea unui stagiu

efectiv al Salarizatului.

Salarizatul se obligă:

a) să informeze Societatea cu privire la orice activitate la care participă pentru

pregătirea și formarea profesională inițială, hotărâtă de organele profesiei, în termen
rezonabil;

b) să îndeplinească întocmai și la timp sarcinile repartizate de avocatul îndrumător;

c) să respecte clauzele speciale convenite conform prezentului contract privind

desocotirile determinate de îndeplinirea de către Societate a obligațiilor prevăzute în
prezentul contract cu titlu de contribuție la suportarea cheltuielilor de formare
profesională inițială prevăzute la art. 9.]

5.3. să nu impună Salarizatului sarcini profesionale care sunt contrare conștiinței

acestuia sau pot aduce atingere independenței profesionale.

B. Salarizatul se obligă:

5.4. să dedice întreg timpul de muncă convenit îndeplinirii sarcinilor încredințate de

Societate, cu întreaga sa capacitate profesională;

5.5. să nu aibă clientelă personală;

5.6. să se abțină de la orice concurență profesională neloială după încetarea

prezentului contract, sub sancțiunile prevăzute de Lege și Statutul profesiei de avocat;

5.7. să nu participe, ca avocat, în cauzele în care a depus activitate în calitate de

salarizat și să nu angajeze clienți ai Societății pe o perioadă de 2 ani de la data încetării
prezentului contract;

5.8. să răspundă civil pentru prejudiciile cauzate prin culpa sa profesională.

Articolul 6

Perioada de încercare

6.1. Prezentul contract este supus unei perioade de încercare de 3 luni de la încheierea
sa.

6.2. În perioada de încercare, părțile pot denunța prezentul contract, cu un preaviz de

15 zile.

Articolul 7

Încetarea contractului

7.1. Prezentul contract încetează la expirarea duratei pentru care a fost încheiat.

7.2. Prezentul contract poate fi denunțat unilateral de către fiecare parte, cu un preaviz
de o lună.

7.3. Prezentul contract încetează în cazul în care una dintre părți își încalcă grav
obligațiile contractuale, fără preaviz.

Articolul 8

Clauze finale

8.1. Notificările și avizările dintre părți se fac în scris sau prin scrisoare recomandată cu
aviz de primire.

8.2. Orice modificare a contractului se face prin act adițional subscris de fiecare din
părți.

8.3. Orice litigiu între părți în legătură cu prevederile prezentului contract este supus
Legii și Statutului profesiei de avocat.

8.4. Prezentul contract și orice modificare a acestuia se depun de îndată la barou.

Articolul 9

Alte clauze

.................................................................

.................................................................

.................................................................

.................................................................

Încheiat astăzi, ........, la ........., în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte, iar unul
spre a fi depus la barou.

Semnăturile:
Societate,

.............. Salarizat,

..............

Depus astăzi, ........, la Baroul ......... .

Vizat.

Decan,

................

L.S.

Anexa nr. XI

la statut

CONTRACT

de grupare a cabinetelor individuale de avocați

Între subsemnații:

1. domnul/doamna ..........., avocat titular al cabinetului individual ........., cu sediul

profesional în .......;

2. domnul/doamna ..........., avocat titular al cabinetului individual ........., cu sediul

profesional în .......;

3. domnul/doamna ..........., avocat titular al cabinetului individual ........., cu sediul

profesional în .......;

4. domnul/doamna ..........., avocat titular al cabinetului individual ........., cu sediul

profesional în .......,

în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și
exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, și cu prevederile
Statutului profesiei de avocat, s-au convenit următoarele:

Articolul 1

Spațiul comun de funcționare

Subsemnații au decis să își grupeze cabinetele în localitatea ....(adresa completă).....,
începând cu ...... .

1. Situația juridică precisă a spațiilor și a titlului de care dispune grupul, (proprietar,

locatar, sublocatar, punere la dispoziție a locuinței etc.) ..........................................

2. Descrierea spațiilor - părțile comune ............................

3. Descrierea localurilor (părți de localuri folosite în exclusivitate) ................

....................................................................

Cabinetul individual de avocați ........ va dispune de ........ încăperi spre folosință ca birou
(precizați situația locului respectiv și suprafața) ........

Cabinetul individual de avocați ........ va dispune de ....... încăperi spre folosință ca birou
(precizați situația locului respectiv și suprafața) .........

Cabinetul individual de avocați ........ va dispune de ....... încăperi spre folosință ca birou
(precizați situația locului respectiv și suprafața) ..........

Cabinetul individual de avocați ........ va dispune de ....... încăperi spre folosință ca birou
(precizați situația locului respectiv și suprafața) ..........

Articolul 2

Cheltuieli

Cheltuielile comune cuprind: (detaliere a cheltuielilor comune convențional asumate de

grup) .......

(Exemplu: chiria și cheltuielile locative; cheltuielile de întreținere a localurilor; cheltuielile

de încălzire și iluminat; taxa sau taxele de asigurare; cheltuielile de documentare
comună; plata telefonului; salariile personalului de întreținere - eventual salariul aferent
secretariatului comun, onorariile contabilului însărcinat cu evidențele contabile ale
grupului etc.).

Articolul 3

Repartizarea cheltuielilor comune

Cheltuielile comune vor fi repartizate între cabinete grupate conform criteriilor

următoare, corespunzătoare procentajului indicat: .........

(Pentru fiecare tip de cheltuială prevăzută la art. 2, indicați criteriul de repartiție ales și
procentajul căruia îi corespunde, dacă acest lucru este posibil - de exemplu, pentru
chirie și cheltuieli anexe, criteriul: repartizarea suprafețelor camerelor de lucru folosite în
exclusivitate cu procentajul corespunzător; telefon: în funcție de numărul de posturi;
documentare, bibliotecă: o parte de către avocatul titular al cabinetului + 1/2 parte
pentru fiecare din colaboratorii sau avocații salarizați din cabinetul acestuia.)

Articolul 4

Contabilitate

O evidență contabilă specială va fi ținută pentru cheltuielile comune ale cabinetelor

grupate, în partidă simplă. Pentru funcționarea grupului va fi deschis un cont bancar.
Acesta va funcționa sub semnătura unuia din titulari.

Articolul 5

Ședințele

La începutul fiecărui semestru, titularii cabinetelor grupate se reunesc pentru a aproba

cheltuielile comune și repartizarea lor.

Se întocmește un proces-verbal al ședinței.

Un registru de procese-verbale se va ține la sediul grupului.

Articolul 6

Exercitarea profesiei

Prezentul contract nu are nicio consecință cu privire la exercitarea profesiei sub forma
cabinetelor individuale de avocați, cabinetele individuale păstrându-și pe deplin
individualitatea, ca formă de exercitare a profesiei.

Articolul 7

Durata

Prezentul contract este încheiat pe o durată nedeterminată/determinată (de la .......

la ......).

Fiecare din subsemnați poate oricând să se retragă din prezentul contract, sub rezerva
respectării unui termen de 6 luni, în care trebuie să își prevină partenerii de contract.
Acesta poate propune celorlalți membri ai grupului un succesor.

Fiecare dintre subsemnații va putea face obiectul unei măsuri de excludere pentru
nerespectarea obligației sale de a participa la cheltuielile comune. Această decizie se
va lua cu unanimitatea celorlalți membri ai grupului, cel în cauză beneficiind de un
termen de ....... (minimum două luni) pentru a restitui grupului libera dispunere de
mijloacele de exercitare a profesiei care i-au fost puse la dispoziție.

În cazul în care survin dificultăți, titularul inițial al spațiului va beneficia de dreptul

preferențial de atribuire a acestuia, cu obligația de a accepta un termen de preaviz de
minimum 3 luni pentru ceilalți membri ai cabinetului grupat.

Articolul 8

Condiție suspensivă

Prezentul contract este încheiat cu condiția suspensivă a înregistrării la decanatul

baroului.

Articolul 9

Arbitraj

Orice diferend cu privire la interpretarea sau executarea prezentului contract va fi supus

spre arbitrare decanului baroului sau avocatului desemnat de acesta.

Încheiat la (data) ........ (în tot atâtea exemplare câte părți sunt, plus unul pentru consiliul
baroului).

Anexa nr. XII

la statut

CONTRACT

pentru constituirea unei societăți civile profesionale de avocați

Între:

1. dl/dna .........., avocat definitiv înscris în tabloul avocaților;

2. dl/dna .........., avocat definitiv înscris în tabloul avocaților;

3. dl/dna .........., avocat definitiv înscris în tabloul avocaților;

4. dl/dna .........., avocat definitiv înscris în tabloul avocaților,

s-a convenit constituirea unei societăți civile profesionale de avocați, supusă

reglementărilor prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea
profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, și în conformitate cu Statutul
profesiei de avocat.
Articolul 1

Denumirea societății

Societatea civilă profesională de avocați poartă denumirea de ........ și are sediul

în ........ .

Articolul 2

Societatea se constituie pe o durată ........ .

Articolul 3

Condițiile de asociere sunt prevăzute în statutul societății civile profesionale de avocați,

încheiat potrivit Statutului profesiei de avocat.

Localitatea ......... Data ..........

Semnătura

Anexa nr. XIII

la statut

STATUTUL

Societății civile profesionale de avocați ..............

Subsemnații:

– ..............., domiciliat/domiciliată în ..........., cod numeric personal ...........,

născut/născută în ......, la data de ........, înscris/înscrisă în tabloul avocaților în data
de ......... și avocat definitiv din data de .........;

– ..............., domiciliat/domiciliată în ..........., cod numeric personal ...........,

născut/născută în ......, la data de ........, înscris/înscrisă în tabloul avocaților în data
de ......... și avocat definitiv din data de .........;

– ..............., domiciliat/domiciliată în ..........., cod numeric personal ...........,

născut/născută în ......, la data de ........, înscris/înscrisă în tabloul avocaților în data
de ......... și avocat definitiv din data de .........,

au convenit, după cum urmează, statutul Societății civile profesionale de

avocați ............................................................, înființată conform art. 5 din Legea nr.
51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu
modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, și art. 196-198 din Statutul
profesiei de avocat.

Titlul I Forma, obiectul, scopul, denumirea (forma profesională), sediul și durata

Articolul 1

Forma

Prezenta societate este înființată ca o societate civilă profesională de avocați și este

compusă din subsemnații avocați înscriși în Tabloul avocaților Baroului .......... ca
avocați definitivi:

– ................... - asociat;

– ................... - asociat;

– ................... - asociat.

Articolul 2

Obiectul

Societatea are ca obiect exercitarea în comun a profesiei de avocat conform Legii și

Statutului profesiei de avocat.

Articolul 3

Scopul profesional

3.1. Fiecare asociat, avocat colaborator și avocat salarizat în interiorul profesiei își
angajează răspunderea profesională pentru activitatea desfășurată în cadrul societății.

3.2. Societatea este denumită .............. - Societate civilă de avocați (S.C.A.).

Articolul 4

Sediul

Sediul principal al Societății este situat în ......... .

Societatea își poate deschide birouri de lucru în circumscripția Baroului ......... sau sedii
secundare în circumscripția altor barouri din țară și străinătate.

Articolul 5

Durata
Societatea se constituie pentru o durată de ......... ani din momentul înscrierii sale în
Tabloul avocaților Baroului ............................ .

Titlul II Capitalul social

Articolul 6

Compunerea capitalului social

6.1. Capitalul social este compus după cum urmează:

Domnul/Doamna ............... :

– aport în numerar/natură/clientelă: ..... lei (........) lei.

Domnul/Doamna ............... :

– aport în numerar/natură/clientelă: ..... lei (........) lei.

Domnul/Doamna ............... :

– aport în numerar/natură/clientelă: ..... lei (........) lei.

6.2. Aporturile în natură/clientelă ale asociaților sunt constituite din următoarele bunuri:

– ............., evaluat de către asociați/conform raportului de expertiză nr. ........... din data
de ....... la valoarea de ....... lei;

– ............., evaluat de către asociați/conform raportului de expertiză nr. ........... din data
de ....... la valoarea de ....... lei;

– ............., evaluat de către asociați/conform raportului de expertiză nr. ........... din data
de ....... la valoarea de ....... lei.

Articolul 7

Repartizarea

Capitalul social este divizat în ............ părți sociale a câte ........ lei fiecare, integral
subscrise și vărsate de către asociați, potrivit aporturilor menționate la art. 6, astfel:

– ................. - .............. părți sociale;

– ................. - .............. părți sociale;

– ................. - .............. părți sociale.

Titlul III Adunarea generală

Articolul 8

Adunările generale

8.1. Adunarea generală reprezintă totalitatea asociaților și deciziile luate sunt obligatorii
pentru toți asociații.

8.2. Fiecare parte socială subscrisă și vărsată dă dreptul la un vot.

8.3. Asociații nu pot fi reprezentați în adunarea generală decât de alți asociați.

8.4. Adunările generale se convoacă de oricare dintre asociați prin orice mijloace care
să poată proba realizarea convocării cu minimum 5 zile înainte de data ținerii lor.

8.5. Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societății sau cu acordul

unanim al asociaților, în orice alt loc.

8.6. Hotărârile adunărilor generale se iau prin votul asociaților reprezentând majoritatea
părților sociale, cu excepția cazurilor prevăzute în Statutul profesiei de avocat.

8.7. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar
acordul unanim al asociaților.

Articolul 9

Atribuțiile adunării generale

Principalele atribuții ale adunării generale sunt:

a) aprobarea bilanțului anual;

b) repartizarea rezultatelor financiare (beneficiul);

c) mărirea sau reducerea capitalului social;

d) fuziunea;

e) schimbarea denumirii societății;

f) schimbarea sediului principal, înființarea de birouri de lucru sau sedii secundare;

g) crearea sau anularea părților de industrie;

h) primirea de noi asociați;

i) excluderea asociatului/asociaților;

j) alegerea avocatului coordonator al societății;

k) desemnarea lichidatorului/lichidatorilor;

l) orice modificarea a statutului societății.

Articolul 10

Procedura adunării generale și procesele-verbale

10.1. Adunările generale sunt prezidate de avocatul coordonator sau asociatul

desemnat de către acesta.

10.2. Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul adunării generale, desemnat dintre

asociați, și va cuprinde: data, locul, prezența, ordinea de zi, rezumatul dezbaterilor,
hotărârile luate, voturile exprimate pentru fiecare hotărâre. Procesul-verbal va fi semnat
de asociații prezenți.

10.3. Lucrările adunării generale se consemnează într-un registru numerotat și parafat

de coordonatorul societății.

Titlul IV Coordonarea activității

Articolul 11

Coordonarea

11.1. Societatea este coordonată de un avocat coordonator sau asociatul desemnat de

acesta. El este numit prin hotărârea asociaților ce dețin împreună mai mult de jumătate
din capitalul social.

11.2. Mandatul avocatului coordonator este de 2 ani.

11.3. Calitatea de avocat coordonator încetează prin revocare, deces, demisie,

retragere voluntară din societate sau pentru motive temeinice, cu aprobarea adunării
asociaților.

Articolul 12

Desemnarea avocatului coordonator

Dl (Dna) ......... este desemnat(ă) începând cu data de .......... avocatul coordonator al

societății.

Articolul 13

Drepturile și obligațiile avocatului coordonator

13.1. Avocatului coordonator reprezintă societatea în raporturile cu terții.

13.2. Actele de înstrăinare cu privire la drepturile și bunurile societății se încheie numai
cu autorizarea prealabilă a asociaților conform art. 8. Asociații pot fixa un plafon
maximal al valorii bunurilor care pot fi înstrăinate de către avocatul coordonator, fără a fi
necesară autorizarea prealabilă și fără ca această valoare să poată depăși 10% din
valoarea capitalului social.

13.3. Raporturile dintre avocatul coordonator și ceilalți avocați ai societății nu implică

nicio subordonare în plan profesional.

Articolul 14

Remunerarea

Avocatul coordonator poate fi remunerat potrivit hotărârii adunării generale.

Titlul V Conturile și informarea asociaților cu privire la rezultatele obținute de societate

Articolul 15

Exercițiul financiar

Exercițiul financiar începe de la data de 1 ianuarie și se sfârșește la data de 31

decembrie a fiecărui an, cu excepția primului an, când începe la data înființării și
durează până la data de 31 decembrie.

Articolul 16

Conturile și informarea asociaților

16.1. Operațiunile în conturile bancare ale societății sunt efectuate de avocatul

coordonator, singur, alături sau împreună cu alte persoane desemnate prin hotărârea
adunării generale. La încheierea exercițiului financiar, avocatul coordonator întocmește
bilanțul, contul de profit și pierderi și raportul de activitate.

16.2. Asociații pot lua cunoștință de bilanț și de anexele acestuia și pot consulta orice
registru și document contabil al societății.

16.3. Societatea poate angaja cenzori și auditori pentru a verifica evidențele contabile
ale societății și a întocmi raportul asupra gestiunii.

Articolul 17

Rezultatele financiare

Adunarea generală ordinară aprobă conturile, exercițiul financiar, bilanțul și hotărăște cu

privire la utilizarea rezultatelor financiare.
Articolul 18

Repartizarea beneficiilor

18.1. Beneficiul net al societății va fi stabilit după scăderea din totalul veniturilor a
cheltuielilor deductibile, urmând a fi repartizat către asociați.

18.2. După deducerea tuturor celorlalte obligații și contribuții care pot greva profitul net
al societății, repartizarea rezultatelor financiare rămase se va face astfel:

– cotă alocată deținătorilor părților sociale ............;

– cotă alocată deținătorilor părților de industrie ..............;

– alte alocări (fond de premiere, provizioane de risc, fond de rezervă, fond de investiții
etc.) ............

Titlul VI Cesiunea și transmiterea părților sociale

Articolul 19

Cesiunea părților sociale

19.1. Cesiunea părților sociale poate fi făcută numai către avocați definitivi cu drept de
exercitare a profesiei, în condițiile Legii și ale Statutului profesiei de avocat.

19.2. Cesiunea între asociați este liberă.

19.3. Părțile sociale pot fi cesionate numai cu acordul unanim și exprimat în scris al
asociaților.

19.4. Oricare asociat își poate exercita dreptul de preempțiune în termen de 30 de zile
de la primirea notificării ofertei de cesiune. În caz de concurs între asociați, la preț egal,
este preferat asociatul care dorește să achiziționeze numărul total de părți sociale
ofertate, sau, în lipsă, după caz, asociații vor achiziționa părțile sociale proporțional cu
cotele deținute la capitalul social.

Articolul 20

Notificarea cesiunii

20.1. Asociatul care intenționează să cedeze părțile sociale este obligat să notifice
intenția sa cu minimum 30 de zile anterior transmiterii tuturor asociaților.

20.2. În cazul de neexercitare a dreptului de preempțiune, cesiunea poate fi făcută

unui/unor avocat/avocați neasociat/neasociați, fără ca ceilalți asociați să se poată
opune.
20.3. Oferta notificată este irevocabilă pe toată durata ei de valabilitate.

Articolul 21

Retragerea asociaților

21.1. Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiția de a notifica, în scris,
celorlalți asociați și baroului din care face parte, intenția de retragere cu cel puțin 3 luni
înainte.

21.2. La împlinirea termenului prevăzut în notificare, consiliul baroului va lua act de

retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidențele sale.

21.3. În caz de neînțelegere cu privire la desocotirea consecutivă retragerii se aplică

corespunzător următoarele prevederi ale prezentului statut: .............................

Articolul 22

Încetarea calității de asociat

22.1. Asociatul care din orice motiv pierde dreptul de exercitare a profesiei de avocat,
asociatul exclus din societate, asociatul care s-a retras din societate sau asociatul pus
sub interdicție are la dispoziție un termen de 3 luni pentru cesionarea părților sociale, în
condițiile prevăzute în prezentul titlu.

22.2. În cazul în care, la expirarea acestui termen, cesiunea nu a avut loc, părțile
sociale se vor anula, iar statutul se va modifica corespunzător.

Articolul 23

Decesul asociatului

23.1. La data decesului unui asociat, părțile sociale deținute de acesta se anulează.

23.2. Părțile semnatare convin că desocotirea dintre asociați și succesorii asociatului

decedat se va face potrivit următoarelor reguli: ......................................

23.3. În termen de maximum 3 luni de la data anulării părților sociale, asociații vor
proceda după cum urmează:

a) la reducerea corespunzătoare a capitalului social;

b) la emiterea de noi părți sociale în vederea reconstituirii capitalului social la valoarea

existentă la momentul decesului;

c) la încetarea formei de exercitare a profesiei.

Articolul 24

Alte dispoziții

24.1. Cesionării sunt obligați să depună la barou un exemplar original al actului de

cesiune. (Se pot introduce clauze specifice privind retragerea forțată, retragerea
voluntară etc.)

Titlul VII Exercitarea profesiei

Articolul 25

Activitatea și răspunderea profesională

25.1. Asociații, avocații colaboratori și avocații salarizați în interiorul profesiei exercită

profesia de avocat în numele societății.

25.2. Fiecare avocat răspunde pentru actele profesionale pe care le îndeplinește.

25.3. Societatea va încheia contracte de asigurare profesională în nume propriu și

pentru fiecare avocat care își exercită profesia în cadrul acesteia.

Articolul 26

Suspendarea asociaților

.................................................................

.................................................................

Articolul 27

Intervenirea cazurilor de incapacitate de exercitare a profesiei

.................................................................

.................................................................

Titlul VIII Dizolvarea și lichidarea

Articolul 28

Dizolvarea

Societatea se dizolvă în următoarele situații:

a) prin hotărârea luată în unanimitate de asociați;

b) prin hotărâre judecătorească;

c) prin radierea din profesie a tuturor asociaților;

d) prin decesul simultan al tuturor asociaților;

e) prin dobândirea tuturor părților sociale de către un singur asociat și păstrarea lor de
către acesta o perioadă mai mare de 3 luni;

f) la cererea simultană de retragere din societate formulată de toți asociații.

Articolul 29

Lichidarea

29.1. Societatea intră în lichidare din momentul dizolvării sale. În toate actele sale se va
menționa "în lichidare".

29.2. Asociații vor desemna un lichidator cu votul cerut pentru numirea avocatului
coordonator. În caz contrar acesta va fi numit de către decan.

29.3. Asociații vor fi convocați pentru a decide cu privire la rezultatele obținute de

lichidatori, la repartizarea activului net și pentru a constata încheierea lichidării.

29.4. În situațiile în care în societate rămâne un singur asociat pentru o perioadă mai
mare de 3 luni, societatea intră în lichidare, cu excepția cazului în care asociatul rămas
decide reorganizarea acesteia.

Titlul IX Condiția suspensivă și publicitate

Articolul 30

Condiția suspensivă

30.1. Societatea este constituită între asociați de la data semnării statutului, sub
condiția suspensivă a înscrierii sale în tabloul avocaților baroului.

30.2. După înscrierea societății, avocatul coordonator va convoca o adunare generală

extraordinară pentru a se constata îndeplinirea tuturor condițiilor cerute pentru
începerea activității.

Articolul 31

Publicitatea

În termen de 15 zile de la semnarea statutului, acesta va fi prezentat decanului.

Semnături:

Av. ...........
Av. ...........

Av. ...........

Anexa nr. XIV

la statut

CONTRACT

pentru constituirea unei societăți profesionale de avocați cu răspundere limitată

Între:

1. domnul/doamna ............., avocat definitiv înscris în tabloul avocaților ............;

2. domnul/doamna ............., avocat definitiv înscris în tabloul avocaților ............;

3. domnul/doamna ............., avocat definitiv înscris în tabloul avocaților ............;

4. domnul/doamna ............., avocat definitiv înscris în tabloul avocaților ............,

s-a convenit constituirea unei societăți profesionale cu răspundere limitată, supusă

reglementărilor prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea
profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, și în conformitate cu Statutul
profesiei de avocat.

Articolul 1

Denumirea societății

Societatea profesională cu răspundere limitată poartă denumirea de ........... și are

sediul în .............

Localitatea ...........

Semnătura

Articolul 2

Societatea se constituie pe o durată de ................

Articolul 3

Condițiile de asociere sunt prevăzute în statutul societății profesionale de avocați cu

răspundere limitată, încheiat potrivit Statutului profesiei de avocat.
Data ............

Anexa nr. XV

la statut

STATUTUL

Societății profesionale cu răspundere limitată ............

Subsemnații:

– ............., domiciliat/domiciliată în ............., cod numeric personal ............,

născut/născută în ..........., la data de .........., înscris/înscrisă în tabloul avocaților în data
de ......... și avocat definitiv din data de .........;

– ............., domiciliat/domiciliată în ............., cod numeric personal ............,

născut/născută în ..........., la data de .........., înscris/înscrisă în tabloul avocaților în data
de ......... și avocat definitiv din data de .........;

– ............., domiciliat/domiciliată în ............., cod numeric personal ............,

născut/născută în ..........., la data de .........., înscris/înscrisă în tabloul avocaților în data
de ......... și avocat definitiv din data de .........,

au convenit, după cum urmează, statutul Societății profesionale cu răspundere

limitată .........., înființată conform art. 6 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și
exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în
continuare Lege, și prevederilor corespunzătoare din Statutul profesiei de avocat.

Titlul I Forma, obiectul, scopul, denumirea (forma profesională), sediul și durata

Articolul 1

Forma

Prezenta societate este înființată ca o societate profesională cu răspundere limitată și

este compusă din subsemnații avocați înscriși în tabloul Baroului ............ ca avocați
definitivi:

– .................. - asociat;

– .................. - asociat;

– .................. - asociat.
Articolul 2

Obiectul

Societatea are ca obiect exercitarea în comun a profesiei de avocat conform Legii și

Statutului profesiei de avocat.

Articolul 3

Scopul profesional

3.1. Fiecare asociat răspunde personal în limita aportului său social.

3.2. Societatea este denumită ........... - Societate profesională de avocați cu răspundere

limitată (S.P.A.R.L.).

Articolul 4

Sediul

Sediul principal al societății este situat în ...........

Societatea își poate deschide birouri de lucru în circumscripția Baroului ........... sau sedii
secundare în circumscripția altor barouri din țară și străinătate.

Articolul 5

Durata

Societatea se constituie pentru o durată de ........ ani din momentul înscrierii sale în
tabloul Baroului ..........

Titlul II Capitalul social

Articolul 6

Compunerea capitalului social

6.1. Capitalul social este compus după cum urmează:

Domnul/Doamna ............:

– aport în numerar/natură/clientelă: ......... lei (........) lei.

Domnul/Doamna ............:

– aport în numerar/natură/clientelă: ......... lei (........) lei.

Domnul/Doamna ............:
– aport în numerar/natură/clientelă: ......... lei (........) lei.

6.2. Aporturile în natură ale asociaților sunt constituite din următoarele bunuri:

– ................, evaluat de către asociați/conform raportului de expertiză nr. .......... din data
de .......... la valoarea de ........ lei;

– ................, evaluat de către asociați/conform raportului de expertiză nr. .......... din data
de .......... la valoarea de ........ lei;

– ................, evaluat de către asociați/conform raportului de expertiză nr. .......... din data
de .......... la valoarea de ........ lei.

6.3. Aporturile în industrie/clientelă ale asociaților constau în:

– ............., evaluat de către asociați/conform raportului de expertiză nr. ......... din data
de ........ la valoarea de ......... lei;

– ............., evaluat de către asociați/conform raportului de expertiză nr. ......... din data
de ........ la valoarea de ......... lei:

– ............., evaluat de către asociați/conform raportului de expertiză nr. ......... din data
de ........ la valoarea de ......... lei.

Articolul 7

Repartizarea

Capitalul social este divizat în .......... părți sociale a câte ...... lei fiecare, integral
subscrise și vărsate de către asociați, potrivit aporturilor menționate la art. 6, astfel:

– ............... - ............. părți sociale;

– ............... - ............. părți sociale;

– ............... - ............. părți sociale.

Titlul III Adunarea generală

Articolul 8

Adunările generale

8.1. Adunarea generală reprezintă totalitatea asociaților. Hotărârile adunării generale

sunt obligatorii pentru toți asociații.

8.2. Fiecare parte socială subscrisă și vărsată dă dreptul la un vot.

8.3. Asociații nu pot fi reprezentați în adunarea generală decât de alți asociați.

8.4. Adunările generale se convoacă de oricare dintre asociați prin orice mijloace care
să poată proba realizarea convocării cu minimum 5 zile înainte de data ținerii lor.

8.5. Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societății sau, cu acordul

unanim al asociaților, în orice alt loc.

8.6. Hotărârile adunărilor generale se iau prin votul asociaților reprezentând majoritatea
părților sociale, cu excepția situațiilor în care Statutul profesiei de avocat prevede alt
cvorum.

8.7. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar
acordul unanim al asociaților.

Articolul 9

Atribuțiile adunării generale

Principalele atribuții ale adunării generale sunt:

a) aprobarea rezultatelor economice anuale;

b) repartizarea rezultatelor financiare (beneficiul);

c) mărirea sau reducerea capitalului social;

d) fuziunea;

e) schimbarea denumirii societății;

f) schimbarea sediului principal, înființarea de birouri de lucru sau sedii secundare;

g) aprobarea creării sau anulării părților de industrie;

h) primirea de noi asociați;

i) excluderea asociatului/asociaților;

j) alegerea avocatului coordonator sau, după caz, a avocaților coordonatori ai societății;

k) desemnarea lichidatorului/lichidatorilor;

l) orice modificare a statutului societății.

Articolul 10

Procedura adunării generale și procesele-verbale

10.1. Adunările generale sunt prezidate de unul dintre avocații coordonatori sau de
asociatul desemnat de către aceștia.

10.2. Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul adunării generale, desemnat dintre

asociați, și va cuprinde: data, locul, prezența, ordinea de zi, rezumatul dezbaterilor,
hotărârile luate, voturile exprimate pentru fiecare hotărâre. Procesul-verbal va fi semnat
de asociații prezenți.

10.3. Lucrările adunării generale se consemnează într-un registru numerotat și parafat

de coordonatorul/coordonatorii societății.

Titlul IV Coordonarea activității

Articolul 11

Coordonarea

11.1. Societatea este coordonată de unul sau mai mulți avocați coordonatori. Ei sunt
numiți prin hotărârea asociaților ce dețin împreună mai mult de jumătate din capitalul
social.

11.2. Mandatul avocatului coordonator este de 2 ani.

11.3. Calitatea de avocat coordonator încetează prin revocare, deces, demisie,

retragere voluntară din societate sau pentru motive temeinice, cu aprobarea adunării
asociaților.

Articolul 12

Desemnarea avocatului coordonator

Dl (Dna) .......... este desemnat(ă) începând cu data de ......... avocat coordonator al

societății.

Articolul 13

Drepturile și obligațiile avocatului coordonator

13.1. Avocatul coordonator sau, după caz, avocații coordonatori reprezintă societatea în
raporturile cu terții.

13.2. Actele de înstrăinare cu privire la drepturile și bunurile societății se încheie numai

cu autorizarea prealabilă a asociaților conform art. 8. Asociații pot fixa un plafon
maximal al valorii bunurilor care pot fi înstrăinate de către avocatul coordonator, fără a fi
necesară autorizarea prealabilă și fără ca această valoare să poată depăși 10% din
valoarea capitalului social.
13.3. Raporturile dintre avocatul coordonator și ceilalți avocați ai societății nu implică
nicio subordonare în plan profesional.

Articolul 14

Remunerarea

Avocatul coordonator poate fi remunerat potrivit hotărârii adunării generale.

Titlul V Exercițiul financiar, conturile bancare și informarea asociaților cu privire la

rezultatele obținute de societate

Articolul 15

Exercițiul financiar

Exercițiul financiar începe de la data de 1 ianuarie și se sfârșește la data de 31

decembrie a fiecărui an, cu excepția primului an, când începe la data înființării și
durează până la data de 31 decembrie.

Articolul 16

Conturile bancare și informarea asociaților

16.1. Operațiunile în conturile bancare ale societății sunt efectuate de către avocatul
coordonator sau, după caz, avocații coordonatori, precum și de către alte persoane
desemnate prin hotărârea adunării generale. La încheierea exercițiului financiar,
avocatul coordonator întocmește raportul de activitate și proiectul declarației de venit
pentru societate.

16.2. Asociații pot lua cunoștință de raport și de anexele acestuia, de proiectul

declarației de venit și pot consulta orice registru și document contabil ale societății.

16.3. Societatea poate angaja cenzori și auditori pentru a verifica evidențele contabile
ale societății și a întocmi raportul asupra gestiunii.

Articolul 17

Rezultatele financiare

Adunarea generală ordinară aprobă conturile bancare, exercițiul financiar și hotărăște

cu privire la utilizarea rezultatelor financiare.

Articolul 18

Repartizarea beneficiilor
18.1. Toate cheltuielile necesare societății (remunerațiile pentru avocații salarizați,
salariile, retrocedările de onorarii pentru avocații colaboratori, cheltuielile de întreținere,
chirii, amortizări, taxe și impozite aferente bunurilor folosite în interesul societății, costul
materialelor, consumabile, investiții, utilități și dotări, precum și orice alte cheltuieli) sunt
suportate de către societate din veniturile realizate de către aceasta.

18.2. După deducerea cheltuielilor prevăzute la pct. 18.1, venitul rămas se distribuie
între asociați conform părților sociale deținute de aceștia.

18.3. Asociații pot conveni înainte de distribuirea menționată la pct. 18.2 constituirea
unui fond de rezervă al societății.

18.4. Deținerea părților sociale în societate conferă asociaților dreptul și obligația de a

încasa venitul și de a suporta pierderea. Plata impozitului pe venit se face de către
fiecare asociat, pentru venitul său propriu.

Titlul VI Cesiunea și transmiterea părților sociale

Articolul 19

Cesiunea părților sociale

19.1. Cesiunea părților sociale poate fi făcută numai unor avocați definitivi cu drept de
exercitare a profesiei, în condițiile Legii și Statutului profesiei de avocat.

19.2. Cesiunea între asociați este liberă.

19.3. Părțile sociale pot fi cesionate numai cu acordul unanim și exprimat în scris al
asociaților.

19.4. Oricare asociat își poate exercita dreptul de preempțiune în termen de 30 de zile
de la primirea notificării ofertei de cesiune. În caz de concurs între asociați, la preț egal,
este preferat asociatul care dorește să achiziționeze numărul total de părți sociale
ofertate sau, în lipsă, după caz, asociații vor achiziționa părțile sociale proporțional cu
cotele deținute la capitalul social.

Articolul 20

Notificarea cesiunii

20.1. Asociatul care intenționează să cedeze părțile sociale este obligat să notifice
intenția sa, cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, tuturor asociaților.

20.2. În caz de neexercitare a dreptului de preempțiune, cesiunea poate fi făcută către

avocat/avocați neasociat/neasociați, fără ca ceilalți asociați să se poată opune.
20.3. Oferta notificată este irevocabilă pe toată durata ei de valabilitate.

Articolul 21

Retragerea asociaților

21.1. Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiția de a notifica, în scris,
celorlalți asociați și baroului din care face parte intenția de retragere cu cel puțin 3 luni
înainte.

21.2. În caz de neînțelegere cu privire la desocotirea consecutivă a retragerii se aplică

corespunzător următoarele prevederi ale prezentului statut:

...................................................................

Articolul 22

Încetarea calității de asociat

22.1. Asociatul care din orice motiv pierde dreptul de exercitare a profesiei de avocat,
asociatul exclus din societate, asociatul care s-a retras din societate sau asociatul pus
sub interdicție are la dispoziție un termen de 3 luni pentru cesionarea părților sociale, în
condițiile prevăzute în prezentul titlu.

22.2. În cazul în care, la expirarea acestui termen, cesiunea nu a avut loc, părțile
sociale se vor anula, iar statutul se va modifica în mod corespunzător.

Articolul 23

Decesul asociatului

23.1. La data decesului unui asociat, părțile sociale deținute de acesta se anulează.

23.2. Părțile semnatare convin că desocotirea dintre asociați și succesorii asociatului

decedat se va face potrivit următoarelor reguli: ..................................................

23.3. În termen de maximum 3 luni de la data anulării părților sociale, asociații vor
proceda după cum urmează:

a) la reducerea corespunzătoare a capitalului social;

b) la emiterea de noi părți sociale în vederea reconstituirii capitalului social la valoarea

existentă la momentul decesului;

c) la încetarea formei de exercitare a profesiei.

Articolul 24
Alte dispoziții

Cesionării sunt obligați să depună la barou un exemplar original al actului de cesiune.

(Se pot introduce clauze specifice privind retragerea forțată, retragerea voluntară etc.)

Titlul VII Exercitarea profesiei

Articolul 25

Activitatea și răspunderea profesională

25.1. Asociații, avocații colaboratori și avocații salarizați în interiorul profesiei exercită

profesia de avocat în numele societății.

25.2. Fiecare avocat răspunde pentru actele profesionale pe care le îndeplinește.

25.3. Societatea va încheia contracte de asigurare profesională în nume propriu și

pentru fiecare avocat care își exercită profesia în cadrul acesteia.

Articolul 26

Suspendarea asociaților

..................................................................

Articolul 27

Intervenirea cazurilor de incapacitate de exercitare a profesiei

..................................................................

Titlul VIII Dizolvarea și lichidarea

Articolul 28

Dizolvarea

Societatea se dizolvă în următoarele situații:

a) prin hotărârea luată în unanimitate de asociați;

b) prin hotărâre judecătorească;

c) prin radierea din profesie a tuturor asociaților;

d) prin decesul simultan al tuturor asociaților;

e) prin dobândirea tuturor părților sociale de către un singur asociat și păstrarea lor de
către acesta o perioadă mai mare de 3 luni;

Semnături:

Av. .................

Av. .................

Av. .................

f) la cererea simultană de retragere din societate formulată de toți asociații.

Articolul 29

Lichidarea

29.1. Societatea intră în lichidare din momentul dizolvării sale. În toate actele sale se va
menționa "în lichidare".

29.2. Asociații vor desemna un lichidator cu votul cerut pentru numirea avocatului
coordonator. În caz contrar, acesta va fi numit de către decan.

29.3. Asociații vor fi convocați pentru a decide cu privire la rezultatele obținute de

lichidatori, la repartizarea activului net și pentru a constata încheierea lichidării.

29.4. În situațiile în care în societate rămâne un singur asociat pentru o perioadă mai
mare de 3 luni, societatea intră în lichidare, cu excepția cazului în care asociatul rămas
decide reorganizarea acesteia.

Titlul IX Condiția suspensivă și publicitate

Articolul 30

Condiția suspensivă

30.1. Societatea este constituită între asociați de la data semnării statutului, sub
condiția suspensivă a înscrierii sale în tabloul baroului.

30.2. După înscrierea societății, avocatul coordonator sau, după caz, unul dintre
avocații coordonatori va convoca o adunare generală extraordinară pentru a se
constata îndeplinirea tuturor condițiilor cerute pentru începerea activității.

Articolul 31

Publicitatea

În termen de 15 zile de la semnarea statutului, acesta va fi prezentat decanului.

Articolul 32

Dobândirea personalității juridice

Societatea dobândește personalitate juridică la data înregistrării la barou a deciziei

emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul ei principal.

Anexa nr. XVI

la statut

Uniunea Națională a Barourilor din România

Baroul ...............

CERTIFICAT

nr. ....................

de înregistrare a Societății profesionale

de avocați cu răspundere limitată ..........

1. Denumirea: ......................... S.P.A.R.L.

2. Sediul: ......................

3. Durata de funcționare: ....................

4. Data dobândirii personalității juridice (data de înregistrare la barou a deciziei

consiliului baroului): ..............

5. Semnătura și ștampila .............

Semnătura decanului

L.S.

Anexa nr. XVII

la statut

REGISTRUL DE EVIDENȚĂ

a contractelor de asistență juridică

Nr.

crt.

Data efectuării

înregistrării

Nr. și data încheierii

contractului (inclusiv în cazul

contractelor încheiate verbal)

Numele și prenumele

persoanelor semnatare

Onorariul stabilit (în cazul în care

onorariul se încasează prin tarifarea

orară a serviciilor, mențiunea se

operează la data încasării)

Onorariul încasat

Alte observații

...

Anexa nr. XVIII

la statut

REGISTRUL DE ÎNREGISTRARE
a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părților, conținutul și data
actelor, în condițiile art. 3 alin. (1)

în condițiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea
profesiei de avocat

Nr.

crt.

Denumirea actului

Persoana/Persoanele semnatară/semnatare

a/ale actului (numele, prenumele, domiciliu,

actul de identitate)

Data

Obiectul actului

Observații

...

Anexa nr. XIX

la statut

REGISTRUL DE ÎNREGISTRARE

a activităților fiduciare în condițiile art. 3 alin. (1)

lit. g) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
Nr.

crt.

Client

Contract *1)

Bunuri

Fonduri

Operațiuni *6)

Alte

mențiuni

Denumirea

Sediul

Contul

bancar

Denumirea

bunului

- Valoarea

(mii lei)

- Proveniența

Data *2)

preluării

Data 3)

predării

Nr.

contului

Intrări *4)
Ieșiri *5)

Notă

*1) Se vor înregistra numărul și data contractului încheiat între avocat și client în baza
căruia avocatul desfășoară operațiunile fiduciare. Actele adiționale se vor înregistra
corespunzător.

*2) Se va înregistra documentul care justifică predarea către avocat.

*3) Se va înregistra documentul care justifică predarea de către avocat.

*4) Se vor indica data evidențierii fiecărei sume în contul deschis pentru client și
proveniența acesteia (exemplu: executare silită).

*5) Se vor indica fiecare sumă plătită din contul deschis pentru client, operațiunea care
justifică plata și destinația plății.

*6) Se vor descrie rezumativ fiecare operațiune efectuată și obiectul acesteia.

Anexa nr. XX

la statut

REGISTRUL DE ÎNREGISTRARE

a părților de interes, a părților sociale și/sau a acțiunilor societăților, în condițiile art. 3

alin. (1) lit. h) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de
avocat

Nr.

crt

Client
Contract *1)

Informații privind titlurile

Identitatea

acționarilor/

Nr. de titluri

deținute

Operațiuni

Alte

mențiuni*4)

Denumirea

Sediul

Contul

bancar

Data

emisiunii

Numărul

Valoarea

totală

(mii lei)

Valoarea

nominală

Cesiuni

(părți, dată,

nr., titluri,

valoare *2)
Garanții

(părți, dată,

nr., titluri,

valoare *3)

1.

2.

Notă

*1) Se vor înregistra numărul și data contractului încheiat între avocat și client; actele
adiționale se vor înregistra corespunzător.

*2) Se vor menționa: identitatea părților (cedent/cesionar), data cesiunii, numărul și

valoarea totală a titlurilor cedate.

*3) Se vor menționa: identitatea părților (creditor/debitor garant), data constituirii

garanției, tipul garanției, numărul de titluri grevate și valoarea totală garantată.

*4) Exemplu: date privind înregistrarea în Arhiva electronică de garanții reale mobiliare
etc.

Anexa nr. XXI

la statut

MODELUL ȘTAMPILEI

formelor de exercitare a profesiei

1. Ștampila are forma rotundă.

2. Diametrul ștampilei este de 3 cm.

3. Conținutul ștampilei:

– Uniunea Națională a Barourilor din România;

– baroul;

– denumirea formei de exercitare a profesiei.

4. Mențiunile privind Uniunea Națională a Barourilor din România și denumirea baroului

se inscripționează în interiorul circumferinței ștampilei, urmărind linia circumferinței.

5. Mențiunea privind denumirea formei de exercitare a profesiei se înscripționează în

interiorul circumferinței ștampilei.

6. Pentru clientela personală și activitatea desfășurată în cadrul asistenței judiciare a

baroului, avocatul colaborator va utiliza ștampila personală, aprobată de forma de
exercitare a profesiei, pe care se înscripționează denumirea formei de exercitare a
profesiei și mențiunea "avocat colaborator".

Exemple:

Anexa nr. XXII

la statut

MODELUL FIRMEI

folosite de formele de exercitare a profesiei de avocat

Conținutul firmei:

– Uniunea Națională a Barourilor din România;

– baroul;

– denumirea formei de exercitare a profesiei;

– mențiuni privind identificarea sediului (etaj, apartament);

– mențiuni privind: sediul principal, sediul secundar, biroul de lucru.

Exemplu:

UNIUNEA NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

(baroul)

(denumirea formei de exercitare a profesiei)

(sediul principal/sediul secundar/biroul de lucru)

........................... (elemente de identificare ale sediului; exemplu: etaj, apartament)

Dimensiunile maxime ale firmei sunt de 40 x 60 cm. Firma va fi confecționată din metal,
cu mențiunile gravate.

Anexa nr. XXIII

la statut

MODELUL ȘI CONȚINUTUL PARAFEI PROFESIONALE

Dimensiunile parafei sunt de 2 x 5 cm.

........................................................................

(forma de exercitare a profesiei)

........................................................................

(numele și prenumele avocatului)

avocat ........................................ (stagiar/definitiv)

Exemplu:

"Popescu și asociații" S.C.A.

Ion Popescu

avocat definitiv

Anexa nr. XXIV

la statut

MODELUL ȘI CONȚINUTUL PARAFEI

folosite de avocat pentru actele întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat

Dimensiunile parafei sunt de 5 x 8 cm.

Avocat ........................................................

În conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995 pentru
organizarea și

exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, atest data,

identitatea părților și

conținutul prezentului act.

Nr. ........................ Data ............................

Semnătura

...........

L.S.

Notă

*) Numărul este corespunzător numărului curent din Registrul de înregistrare a actelor

juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părților, a conținutului și a datei
actelor, întocmit conform Statutului profesiei de avocat.

Anexa nr. XXV

la statut

MODELUL ȘI CARACTERISTICILE ROBEI

ȘI ALE ACCESORIILOR ACESTEIA

1. Roba purtată de avocați este confecționată din stofă/material textil neșifonabil de

culoare neagră; croiala este largă - model închis la gât, cu guler gen tunică, îngust;
spatele este încrețit pe mijlocul bazei posterioare a gulerului (8 cm); mânecile sunt largi
la bază și încrețite la umăr (10 cm), iar manșetele sunt confecționate din material de
aceeași culoare, lucios (cu lățimea de 25 cm). Roba se încheie cu nasturi aplicați în
interiorul acesteia. În părțile laterale sunt prevăzute două deschideri, de dimensiunea 18
cm, gen buzunar.

2. Avocații poartă bavetă plisată, de culoare albă, de formă trapezoidală, având baza
mare de 12 cm, baza mică de 4 cm și lungimea de 25 cm. Baveta se prinde la baza
gulerului.

3. Pe umărul stâng al robei se aplică o eșarfă de o parte și de alta a umărului, fixată de

robă printr-un sistem de prindere (bazele mici ale celor două eșarfe, legate între ele
printr-o aplicație din același material, de formă trapezoidală, cu următoarele dimensiuni:
baza mare de 5 cm, baza mică de 3,5 cm și înălțimea de 4 cm). Pe aplicație sunt
confecționate butonierele pentru cei 2 nasturi prin care eșarfa se fixează de robă.
Eșarfa este confecționată din același material ca roba, are formă trapezoidală în ambele
părți. Partea din față este pliată printr-o cută dublă. Partea din față a eșarfei se termină
prin aplicarea unui material gen "blăniță", de culoare albă, la exterior, cu lățimea de 7
cm. Partea din spate a eșarfei are aceeași terminație aplicată pe ambele părți ale
eșarfei, cu lățimea de 6 cm. Eșarfa se fixează de robă prin 2 nasturi neaparenți. Cele
două părți ale eșarfei sunt cusute între ele, iar cusătura este mascată cu un nasture
îmbrăcat în același material din care este confecționată roba, de dimensiunea bazei
mici a celor două eșarfe. Partea din față a eșarfei are baza mare de 17 cm, baza mică
de 5 cm și lungimea de 29 cm. Partea din spate a eșarfei are baza mare de 11 cm,
baza mică de 5 cm și lungimea de 59 cm.

4. Modelul de robă descris mai sus este redat în schița-tipar ce se păstrează spre
conservare la secretariatul Uniunii Naționale a Barourilor din România și se va transmite
fiecărui barou pentru a fi pusă la dispoziția avocaților.

Anexa nr. XXVI

la statut

MODELUL LEGITIMAȚIEI DE AVOCAT

I. Formele legitimației de avocat

Legitimația de avocat prevăzută la art. 237 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin
Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu
modificările și completările ulterioare, se prezintă sub două forme distincte, în funcție de
calitatea de avocat definitiv sau stagiar a deținătorului, după cum urmează:

a) în cazul avocaților definitivi, legitimația are forma de legitimație tip card prevăzut cu
cip de proximitate, conform modelului prevăzut în prezenta anexă;

b) în cazul avocaților stagiari, legitimația are forma de legitimație pe suport hârtie (care
poate fi înlocuită cu legitimație tip card fără cip de proximitate, pentru barourile care au
optat pentru această modalitate de legitimare).

II. Legitimația tip card prevăzut cu cip de proximitate

Avocații definitivi se legitimează, în toate cazurile, cu un card prevăzut cu cip de

proximitate, conform modelului prevăzut în contractul de licență încheiat între Uniunea
Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.) și Consiliul Barourilor Europene (denumit
în continuare C.C.B.E.) - în calitatea acestuia de titular al drepturilor privitoare la
deținerea și utilizarea cardului european de identitate pentru avocați - și care va
cuprinde în mod obligatoriu, potrivit formatului corespunzător al acestuia, cel puțin
următoarele mențiuni:

a) Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R.;

b) sigla U.N.B.R.;

c) baroul;

d) numele, prenumele, fotografia și titlul profesional al avocatului;

e) numărul cardului corespunzător codului unic al avocatului din sistemul de evidență

oficială al avocaților denumit "Tabloul național al avocaților";

f) data înscrierii în barou;

g) data definitivării în profesie;

h) durata de valabilitate, care nu poate depăși 5 ani de la data emiterii.

În spațiul de deasupra fotografiei de pe fața 2 se aplică de către baroul în tabloul căruia

este înscris avocatul viza anuală, sub formă de timbru holografic, cu inscripția "Vizat...."
(se indică anul), și care atestă că avocatul este înscris în Tabloul avocaților cu drept de
exercitare a profesiei din barou, în anul pentru care s-a aplicat viza.

Aplicarea vizei anuale se face după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege,
de statutul profesiei și de hotărârile consiliului baroului.

La eliberarea cardului se va achita de către avocat suma necesară confecționării și

implementării sistemului informatic de gestionare a acestuia, care a fost avansată de
către U.N.B.R.

Modelele de legitimație vechi aflate în circulație și care sunt în vigoare potrivit vizelor
aplicate de către barou sunt valabile până la data înlocuirii lor cu formele de legitimație
prevăzute de prezenta anexă. În cazul barourilor București, Dolj și Ilfov, data-limită
prevăzută pentru înlocuirea modelelor de legitimație vechi aflate în circulație va fi
stabilită prin hotărârea consiliului baroului.

Model exemplificativ:

III. Legitimația pe suport hârtie sau tip card fără cip de proximitate
Avocații stagiari se legitimează, în regulă generală, cu o legitimație pe suport hârtie,
conform modelului stabilit în prezenta anexă. Barourile pot opta pentru înlocuirea
acesteia cu o legitimație tip card fără cip de proximitate.

1. Legitimația pe suport hârtie

Legitimația este constituită în interior din file tipografiate pe care se fac mențiuni și se
aplică vize semestriale și are coperți din piele sintetică de culoare identică cu fondul
insignei de avocat.

Coperta 1-exterior Coperta 1-interior

culoare GRENA

dimensiune: 9 x 6 cm

┌─────────────────────────────────────┐
┌─────────────────────────────────────┐

│ ││ │

│ UNIUNEA NAȚIONALĂ A BAROURILOR │ │ │

│ DIN ROMÂNIA ││ │

│ ││ │

│ ││ │

│ ││ │

│ Baroul____________ ││ ┌────────────┐ │

│ ││ │ │ │

│ ││ │ Loc pentru │ │

│ ││ │ fotografie │ │

│ LEGITIMAȚIE ││ │tip 3 x 4 cm│ │

│ DE ││ │ │ │

│ AVOCAT ││ │ │ │

│ ││ └────────────┘ │

│ ││ │
│ ││ │

│ ││ │

└─────────────────────────────────────┘
└─────────────────────────────────────┘

Pagina 1 Pagina 2, 3 ... n - 1

┌─────────────────────────────────────┐
┌──────────────────┬──────────────────┐

│ ││ │ │

│ UNIUNEA NAȚIONALĂ A BAROURILOR │ │ VIZAT │ VIZAT │

│ DIN ROMÂNIA ││ Sem. I │ Sem. II │

│ ││ │ │

│ ││ │ │

│ │ │ Anul ...... │ Anul ...... │

│ BAROUL ________________ ││ │ │

│ ││ │ │

│ │ ├──────────────────┼──────────────────┤

│ LEGITIMAȚIE NR. _______ ││ │ │

│ ││ VIZAT │ VIZAT │

│ ││ Sem. I │ Sem. II │

│ Dl./D-na __________________________ │ │ │ │

│ ││ │ │

│ Cod unic avocat: __________________ │ │ Anul ...... │ Anul ...... │

│ ││ │ │

│ Este înscris în tabloul avocaților │

├──────────────────┼──────────────────┤

│ în calitate de avocat stagiar la ││ VIZAT │ VIZAT │

│ data de: ___________ prin decizia │ │ Sem. I │ Sem. II │

│ nr. _______/_________; ││ │ │

│ ││ │ │

│ ││ │ │

│ ││ │ │

│ DECAN, SECRETAR, │ │ Anul ...... │ Anul ...... │

│ L.S. ││ │ │

│ ││ │ │

└─────────────────────────────────────┘
└──────────────────┴──────────────────┘

Pagina n

┌─────────────────────────────────────┐

│ │

│1. Eliberată la data de ____________ │

│ │

│__________________________________ . │

│ │

│2. Mențiuni privind situația │

│profesională: │

│ │

│- incompatibil de la data de: │

│__________________________________ ; │

│ │

│- ridicat incompatibilitatea la │

│data de: │
│ │

│__________________________________ ; │

│ │

│ │

│- suspendat pe perioada : ________ │

│ │

│__________________________________ . │

│ │

│ │

│ DECAN, │

│ │

│ │

└─────────────────────────────────────┘

Coperta 2 interior Coperta 2 - exterior

Culoare GRENA

dimensiune: 9 x 6 cm

┌─────────────────────────────────────┐
┌─────────────────────────────────────┐

│ ││ │

│ ││ │

│ ││ │

│ ││ │

│ Are competența profesională a ││ │

│avocatului stagiar. ││ │

│ ││ │
│ ││ │

│ ││ │

│ ││ │

│ ││ │

│ DECAN ││ │

│ ││ │

│ ││ │

│ ││ │

│ ││ │

│ ││ │

│ ││ │

└─────────────────────────────────────┘
└─────────────────────────────────────┘

Pagina n

2. Legitimația tip card fără cip de proximitate

Legitimația tip card fără cip de proximitate va cuprinde în mod obligatoriu cel puțin
următoarele mențiuni: U.N.B.R., baroul, numele și prenumele, numărul cardului, codul
unic al avocatului, fotografia, data înscrierii în barou, sigla U.N.B.R. și sigla baroului.

Acest tip de legitimații se confecționează pe cheltuiala fiecărui barou care inițiază și

implementează acest tip de legitimație.

Model exemplificativ:

(la 16-01-2014, Anexa nr. XXVI a fost modificată de Punctul 22, Articolul I din
HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33
din 16 ianuarie 2014 )

Anexa nr. XXVII

la statut
MODELUL*) INSIGNEI DE AVOCAT

Dimensiunile (diametrul):

– pentru costum - 1 cm;

– pentru robă - 4 cm.

Anexa nr. XXVIII

la statut

ACT DE ÎNFIINȚARE

a Cabinetului individual de avocat .....................

Subsemnatul/Subsemnata ...................., avocat definitiv, înscris în Baroul .........., în

baza Deciziei nr. ......... din data de ........., în calitate de avocat titular,

ÎNFIINȚEZ

Cabinetul individual de avocat cu:

1. denumirea ............................. [conform art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările
ulterioare];

2. sediul profesional: ............................................;

3. aportul la constituirea patrimoniului de afectațiune profesională necesar cabinetului

constând în (se descrie aportul, valoarea, actul sau modalitatea de
dobândire) .............................................

4. avocați/colaboratori:

– ........................ (numele, prenumele, data înscrierii în barou, individualizarea deciziei

de înscriere prin număr și dată, mențiunea "definitiv/stagiar", mențiuni privind contractul
de colaborare - data încheierii, data avizării de către consiliul baroului etc.);

– ....................... (numele, prenumele, data înscrierii în barou, individualizarea deciziei

de înscriere prin număr și dată, mențiunea "definitiv/stagiar", mențiuni privind contractul
de colaborare - data încheierii, data avizării de către consiliul baroului etc.).

Mă angajez să achit întocmai și la termen taxele și contribuțiile profesionale care îmi

revin (se fac mențiuni suplimentare privind eventuala contribuție la fondul de formare
profesională inițială în cazul în care printre colaboratori sunt avocați stagiari, iar baroul a
hotărât plata și modalitatea de plată a unei astfel de contribuții).

Data ................. Semnătura .................

...........................

Depus astăzi, ......................, la barou împreună cu contractele de colaborare

menționate în actul de înființare și copiile certificate ale deciziei/deciziilor de înscriere în
barou/deciziilor de dobândire a calității de avocat definitiv.

Secretar,

Avizat în ședința consiliului baroului din .......................

..........................................

Decan,

..................

L.S.

Anexa nr. XXIX

la statut

CONVENȚIE

de asociere a cabinetelor individuale de avocați (cabinete asociate)

Între:

1. Cabinetul individual ................, reprezentat prin ..............., avocat titular;

2. Cabinetul individual ................, reprezentat prin ..............., avocat titular;

3. ..........,

în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea
profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege,
și potrivit prevederilor Statutului profesiei de avocat s-a convenit asocierea în scopul
exercitării în comun a profesiei în forma cabinetelor asociate de avocați.

Pe durata existenței prezentei asocieri, cabinetele individuale au convenit că exercită

profesia în numele prezentei asocieri.

Articolul 1

Denumirea asocierii

Asocierea este denumită ...................................... (numele tuturor titularilor, urmate de

sintagma "Cabinete de avocat asociate").

Articolul 2

Sediul și durata asocierii

2.1. Sediul asocierii este stabilit în .............................. .

2.2. Cabinetele asociate de avocați vor funcționa și în următoarele localuri:

a) ..........................................;

b) ..........................................;

c) ......................................... .

2.3. Asocierea se încheie pe o durată de .............................. (nedeterminată).

Articolul 3

Aporturi în bunuri pentru asociere

Pentru funcționarea asocierii, cabinetele individuale aduc aporturi după cum urmează:

1. Cabinetul individual (denumirea) ................. contribuie cu titlu de aport:

a) în natură (cu titlu de patrimoniu de afectațiune profesională), cu următoarele bunuri

(se descriu pentru individualizare): ............................, în valoare de ..................... lei
(valoarea de înregistrare în evidențele financiar-contabile ale asocierii, pentru fiecare
bun);

b) în numerar, cu .................................. lei, depuși în contul profesional ...............

deschis la ................. .

2. Cabinetul individual (denumirea) .................. contribuie cu titlu de aport:

a) în natură (cu titlu de patrimoniu de afectațiune profesională), cu următoarele bunuri

(se descriu pentru individualizare): ........................, în valoare de ................... lei
(valoarea de înregistrare în evidențele financiar-contabile ale asocierii, pentru fiecare
bun);

b) în numerar, cu .............................. lei, depuși în contul profesional ...................

deschis la ................. .

3. ... .

Titlurile ce atestă apartenența aporturilor se vor indica în anexa ................. .

Articolul 4

Cota de participare la asociere

4.1. Cota de participare la asociere convenită de părți este:

Cabinetul individual .................. %

Cabinetul individual .................. %

... .

Aporturile prevăzute la art. 3, aporturile în clientelă și activitatea profesională concretă

au reprezentat criteriile de stabilire a cotei prevăzute mai sus.

4.2. Toate cheltuielile necesare asocierii (remunerațiile pentru avocații salarizați,

salariile, retrocedările de onorarii pentru avocații colaboratori, cheltuielile de întreținere,
cu chirii, amortizări, taxe și impozite aferente bunurilor folosite în interesul asocierii,
costul materialelor, consumabilelor, investițiilor, utilităților și dotărilor, precum și orice
alte cheltuieli) sunt suportate de către asociere din veniturile realizate de către aceasta.

4.3. După deducerea cheltuielilor prevăzute la pct. 4.2 venitul rămas se distribuie între
asociați conform cotelor convenite la pct. 4.1.

4.4. Asociații pot conveni înainte de distribuirea menționată la pct. 4.3 constituirea unui
fond de rezervă al asocierii.

4.5. Cota de participare la asociere conferă asociaților dreptul și obligația de a încasa

venitul și de a suporta pierderea.

Articolul 5

Conducerea și coordonarea asocierii

5.1. Organul de conducere al asocierii este adunarea generală formată din titularii
cabinetelor individuale asociate.
5.2. (se vor menționa clauze convenite privind conducerea și coordonarea asocierii, cu
respectarea Legii și a Statutului profesiei de avocat.)

5.3. Asociații desemnează cu unanimitate de voturi un coordonator care va reprezenta

asocierea în raporturile cu terții.

Articolul 6

Exercitarea profesiei

6.1. Fiecare asociat exercită profesia de avocat în numele asocierii.

În actele sale profesionale fiecare asociat va indica denumirea (forma) asocierii.

6.2. Asociații vor consacra în beneficiul asocierii întreaga lor activitate profesională și se
vor informa reciproc în legătură cu aceasta.

6.3. (Pot fi incluse clauze convenite privind organizarea exercitării profesiei, pentru
cazul incapacității temporare de exercitare a profesie, privind răspunderea profesională
etc., cu respectarea Legii și a Statutului profesiei de avocat.)

Articolul 7

Încetarea asocierii. Lichidarea asocierii

(Pot fi incluse clauze convenite, cu respectarea Legii și a Statutului profesiei de avocat.)

Articolul 8

Alte clauze

Articolul 9

Dispoziții finale

Prezenta convenție va fi depusă la barou de coordonatorul asocierii, avocatul ...............,

și va intra în vigoare în condițiile prevăzute de Lege și de Statutul profesiei de avocat.

Încheiat astăzi, ......................, la ..................., în ....................... exemplare, câte unul

pentru fiecare parte, iar unul spre a fi depus la decanatul baroului.

Semnăturile avocaților titulari și ștampila fiecărui cabinet individual:

1. ...................

2. ...................

...
Depus astăzi, ............................., la Baroul ....................

Examinat și avizat în ședința consiliului baroului din ....................

Anexa nr. XXX

la statut

Uniunea Națională a Barourilor din România

Baroul ......................................

REGISTRUL DE EVIDENȚĂ

a societăților profesionale cu răspundere limitată

Nr.

crt

Denumirea

societăților

profesionale

cu răspundere

limitată

Sediul

principal

(adresă,

tel./fax,

e-mail,

pagină web)

Sediul

secundar

(adresă,
tel./fax

e-mail,

pagină web)

Birou de

lucru:

(adresă,

tel./fax

e-mail,

pagină web)

Numele

și prenumele

asociaților

Baroul

în care

asociatul

este înscris

Numele,

și prenumele

avocaților

care compun

societatea/

modalitatea în care

aceștia își exercită

profesia (asociat,

colaborator, salarizat
în interiorul profesiei)

Data

înregistrării

în registru

Numărul

și data

eliberării

certificatului

de

înregistrare

Modificări

ale actului

constitutiv

Alte

mențiuni*)

Notă

*) Se vor înregistra mențiuni privind notificările cesiunilor, transformarea sau

reorganizarea societății, decesul asociaților, situația înscrierii în tablou etc.
Anexa nr. XXXI

la statut

METODOLOGIE

de atestare a calificării de avocat pentru înscrierea în tabloul unui barou din România

în situațiile prevăzute de art. 13 și în cap. VII din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea
și exercitarea profesiei de avocat“

Titlul I Recunoașterea calificării profesionale a avocaților din statele membre ale Uniunii
Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori din Confederația Elvețiană,
pentru a profesa în România sub titlul profesional din statul de origine sau pentru
admiterea în profesia de avocat și practicarea acesteia sub titlul profesional din
România

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

(1) Avocatul cu drept de exercitare a profesiei, înscris în profesia de avocat într-un stat
membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori în
Confederația Elvețiană, poate solicita certificarea recunoașterii calificării profesionale și
înscrierea în Tabloul special al avocaților străini dintr-un barou din România, sub titlul de
avocat pe care l-a dobândit în statul membru de origine, printr-o cerere-tip, prevăzută la
anexa nr. 1.

(2) Distinct, avocatul cu drept de exercitare a profesiei, înscris în profesia de avocat într-
un stat membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori în
Confederația Elvețiană, poate solicita recunoașterea calificării profesionale în vederea
admiterii în profesia de avocat în România și a practicării acesteia sub titlul profesional
din România, în condițiile stabilite de Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea
diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu
modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 200/2004), și
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu
modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 51/1995),
pentru acordarea titlului profesional de avocat în România. Cererea-tip prin care se
solicită recunoașterea calificării profesionale în vederea admiterii în profesia de avocat
în România și a practicării acesteia sub titlul profesional din România, în condițiile art.
96 alin. (2 ) din Legea nr. 51/1995, este prevăzută la anexa nr. 2.

Articolul 2
Aprobarea cererilor menționate la art. 1 se realizează în conformitate cu prevederile
Legii nr. 51/1995, prin parcurgerea a două etape: etapa de informare și etapa de
evaluare.

Capitolul II Etapa de informare

Articolul 3

(1) Pentru certificarea recunoașterii titlului profesional de avocat și autorizarea înscrierii

în Tabloul special al avocaților străini dintr-un barou din România, sub titlul profesional
din statul membru de origine, a unei persoane care este autorizată să desfășoare
activitățile profesionale sub titlul corespunzător profesiei de avocat, dobândit într-un stat
membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori în
Confederația Elvețiană, este suficientă atestarea, de către baroul/autoritatea
profesională în care acea persoană este înscrisă, că aceasta are dreptul de a exercita
profesia de avocat într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului
Economic European ori în Confederația Elvețiană.

(2) Pentru admiterea în profesia de avocat în România și practicarea acesteia sub titlul
profesional din România, avocatul autorizat să desfășoare activitățile profesionale sub
titlul profesional corespunzător profesiei de avocat, dobândit într-un stat membru al
Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori în Confederația
Elvețiană și care declară că își exercită în mod permanent activitatea pe teritoriul
României, trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 12 alin. (1) și art. 96 alin.
(2) din Legea nr. 51/1995.

Articolul 4

(1) Pentru recunoașterea calificării profesionale în vederea autorizării înscrierii, sub titlul
profesional din statul membru de origine, în Tabloul special al avocaților străini ținut de
barourile din România și, respectiv, pentru admiterea cererii de admitere în profesia de
avocat în România și de practicare a acesteia sub titlul profesional din România,
solicitantul adresează Uniunii Naționale a Barourilor din România (U.N.B.R.) cererea-tip
corespunzătoare, conformă anexelor la prezenta metodologie, însoțită de actele care
dovedesc îndeplinirea condițiilor legale menționate la art. 1.

(2) Cererea și actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor de recunoaștere a calificării

profesionale ori pentru înscrierea într-un barou din România pot fi transmise prin
intermediul poștei electronice, serviciilor poștale sau de curierat ori prin intermediul
Punctului de contact unic electronic (denumit în continuare PCUe), conform art. 37^3
alin. (8) dinLegea nr. 200/2004.

Articolul 5
Lista documentelor care trebuie să însoțească cererea, precum și modul de organizare
a examenului, tematica și bibliografia pentru susținerea examenului se afișează la
sediul U.N.B.R. și se publică pe pagina de internet a acesteia. Data și locul organizării
examenului se afișează la sediul U.N.B.R. și se publică pe pagina de internet a acesteia
cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru examen.

Capitolul III Etapa de evaluare

Articolul 6

Comisia permanentă a U.N.B.R. îndeplinește următoarele atribuții:

a) verificarea îndeplinirii condițiilor în vederea recunoașterii calificării profesionale de

avocat;

b) verificarea îndeplinirii condițiilor în vederea avizării înscrierii într-un barou din

România, potrivit solicitării adresate conform art. 4 alin. (1);

c) evidența și monitorizarea efectuării stagiului de 3 ani în domeniul practicării dreptului

românesc în profesia de avocat;

d) organizarea și validarea examenului de verificare a cunoștințelor profesionale.

Articolul 7

(1) După data depunerii cererii de către solicitant, verificarea îndeplinirii condițiilor legale
în vederea recunoașterii calificării profesionale de avocat se realizează în proxima
ședință a Comisiei permanente a U.N.B.R., dacă cererea a fost înregistrată cu cel puțin
20 de zile înainte de data planificată a ședinței. În cuprinsul cererii, solicitantul își
exprimă și opțiunea de a fi înscris în Tabloul special al avocaților străini sub titlul
profesional deținut în statul de origine. Recunoașterea titlului profesional de avocat se
finalizează prin emiterea autorizării pe baza căreia solicitantul va solicita baroului indicat
în cererea prevăzută la art. 1 alin. (1) înscrierea în Tabloul special al avocaților străini, în
care se menționează titlul profesional deținut în statul de origine. Baroul va face
aplicarea prevederilor art. 93 și art. 97-102 din Legea nr. 51/1995.

(2) Dacă se solicită și admiterea în profesia de avocat în România și practicarea

acesteia și sub titlul profesional din România, cererea va menționa expres și opțiunea
solicitantului pentru efectuarea unui stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc sau,
respectiv, pentru susținerea unui examen de verificare a cunoștințelor profesionale.
Cererea va fi însoțită de documentele menționate în anexa nr. 2. În acest caz, Comisia
permanentă a U.N.B.R. se va pronunța printr-un aviz conform, care va cuprinde și
autorizarea înscrierii petentului în Tabloul special al avocaților străini, în care se
menționează titlul profesional din statul de origine și, după caz, mențiunea privind
opțiunea solicitantului de a efectua stagiul sau de a susține un examen, potrivit
prevederilor art. 94 alin. (2) din Legea nr. 51/1995.

(3) Solicitantul va depune dovada plății taxei de examinare a cererii la eliberarea

certificării și autorizării înscrierii în Tabloul special al baroului sub titlul profesional din
statul de origine ori, respectiv, la eliberarea avizului conform. Cuantumul taxei de
examinare a cererii și al taxei de înscriere la examenul de verificare a cunoștințelor
prevăzut de art. 94 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 și condițiile de plată se stabilesc prin
decizie de către Comisia permanentă a U.N.B.R.

(4) În cazul în care se apreciază ca fiind necesare, se pot depune sau, după caz,
solicita și alte informații/documente relevante privind îndeplinirea condițiilor prevăzute
de legea română pentru înscrierea în barou.

Articolul 8

În cadrul procedurii de soluționare a cererii de recunoaștere a titlului profesional specific

profesiei de avocat, U.N.B.R. poate solicita copii legalizate ale documentelor numai în
cazul în care există îndoieli justificate și atunci când este strict necesar.

Articolul 9

În cazul în care există îndoieli justificate asupra documentelor prevăzute în anexa nr. 1,
U.N.B.R. poate solicita informații autorităților competente din statul de origine, prin
intermediul Sistemului de informare al Pieței interne (denumit în continuare IMI), în
condițiile art. 35 din Legea nr. 200/2004.

Articolul 10

(1) Rezultatul verificării îndeplinirii condițiilor legale în vederea recunoașterii calificării

profesionale de avocat și eliberarea certificării recunoașterii/autorizării înscrierii în
Tabloul special al baroului/avizului conform pentru înscrierea în Tabloul special al
baroului se comunică solicitantului în scris, prin intermediul poștei electronice sau, după
caz, al PCUe, afară de cazul în care acesta solicită în mod expres comunicarea prin
intermediul serviciilor poștale. Comunicarea se face în termen de 15 zile de la emitere și
produce efecte de la data comunicării. În caz de admitere a solicitării, un exemplar al
certificării recunoașterii/autorizării înscrierii în Tabloul special al baroului/avizului
conform pentru înscrierea în Tabloul special al baroului, împreună cu copiile actelor
depuse de solicitant, se comunică baroului respectiv.

(2) În cazul în care, prin cererea-tip prevăzută la art. 4, solicitantul a optat pentru
susținerea examenului de verificare a cunoștințelor profesionale, acestuia i se comunică
disciplinele din care va fi examinat.
Articolul 11

(1) În cazul în care solicitantul, prin cererea-tip prevăzută la art. 4 alin. (1), optează
pentru efectuarea stagiului, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului
verificării îndeplinirii condițiilor legale de recunoaștere a calificării profesionale și/sau al
cererii de admitere în profesia de avocat din România, acesta depune, la baroul în care
a solicitat să fie înscris, avizul conform eliberat de Comisia permanentă a U.N.B.R.,
precum și acordul scris atât al formei de exercitare a profesiei la care se va efectua
stagiul în domeniul dreptului românesc, cât și al avocatului care acceptă atribuțiile de
îndrumător al solicitantului pe durata stagiului.

(2) Cerința prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită și în cazul în care acordul este
întocmit în format electronic, având o semnătură electronică extinsă bazată pe un
certificat calificat, conform normelor legale aplicabile.

Articolul 12

Condițiile colaborării dintre solicitant și îndrumător vor forma obiectul unei convenții de
îndrumare între părți, care va fi depusă la barou. Pe parcursul stagiului, solicitantul are
toate drepturile și obligațiile prevăzute de legea română, inclusiv dreptul de a primi o
remunerație corespunzătoare activității desfășurate.

Articolul 13

Pe parcursul efectuării stagiului, îndrumătorul va efectua evaluări preliminare din șase

în șase luni, cu respectarea prevederilor art. 103 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 51/1995.
Solicitantul va depune la U.N.B.R. dovada îndeplinirii efective a stagiului, ce va consta
într-un raport scris al îndrumătorului, avizat de forma de exercitare a profesiei în cadrul
căreia a fost efectuat stagiul. Raportul va cuprinde datele și informațiile prevăzute de
art. 103 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 51/1995.

Capitolul IV Organizarea examenului de verificare a cunoștințelor profesionale

Articolul 14

Examenul de verificare a cunoștințelor profesionale de drept românesc se organizează

anual de către U.N.B.R. și constă într-o evaluare scrisă, sub forma unui test-grilă din
următoarele domenii: legislația privind profesia de avocat, drept civil, drept penal, drept
procesual civil, drept procesual penal.

Articolul 15

Examenul se desfășoară pe baza unui regulament de examen adoptat de Consiliul

U.N.B.R. Examenul de verificare a cunoștințelor profesionale se desfășoară în limba
română.
Capitolul V Dispoziții finale

Articolul 16

Admiterea cererii de primire în profesia de avocat din România și recunoașterea

dreptului de a exercita profesia de avocat cu titlul profesional din România se acordă,
prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R., candidatului declarat admis la
examenul pentru verificarea cunoștințelor profesionale sau solicitantului care a făcut
dovada îndeplinirii stagiului.

Articolul 17

(1) Decizia privind acordarea dreptului de a exercita profesia de avocat în România se

emite individual, în format electronic, și este semnată cu semnătură electronică
calificată, în condițiile legii. La cererea expresă a solicitantului, ordinul poate fi emis în
format letric.

(2) Solicitantul căruia i s-a recunoscut calificarea profesională și dreptul de a exercita

profesia de avocat cu titlul profesional din România dobândește calitatea de membru al
baroului și va fi înscris în Tabloul avocaților, cu respectarea prevederilor art. 21 și 23 din
Legea nr. 51/1995.

Articolul 18

Comisia permanentă a U.N.B.R. și decanii barourilor asigură comunicarea și punerea în

aplicare a prezentului titlu, în condițiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 și de Statutul
profesiei de avocat.

Titlul II Recunoașterea și atestarea calificării profesionale pentru avocații care provin din
alte state decât cele membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic
European ori din Confederația Elvețiană

Capitolul I Etapa de informare

Articolul 1

Scrisoarea adresată de către solicitant Uniunii Naționale a Barourilor din România,

denumită în continuare U.N.B.R., se transmite secretariatului general al U.N.B.R., care
va furniza datele cu privire la: cererea-tip de solicitare a accesului la profesie, lista
documentelor care trebuie să însoțească cererea. Dacă se solicită și primirea în
profesia de avocat din România, U.N.B.R. va furniza solicitantului și tematica și
bibliografia orientativă pentru examenul de verificare a cunoștințelor de drept românesc
și de limbă română.

Capitolul II Etapa de evaluare

Articolul 2

(1) Solicitantul va depune Cererea privind accesul la profesia de avocat (formular-tip), în

care sunt menționate expres și documentele ce se anexează acesteia. Cererea va
menționa, dacă este cazul, convenția bilaterală încheiată de U.N.B.R. cu organismul
profesional similar din statul din care provine solicitantul, iar, în lipsa acesteia, se vor
depune documente oficiale care să ateste existența și limitele reciprocității. În cerere se
va face precizarea opțiunii solicitantului în legătură cu:

a) efectuarea unui stagiu de adaptare în profesia de avocat din România pe o perioadă

de 3 ani;

b) susținerea unui examen de verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limbă

română, dacă se atestă documentar absolvirea unei facultăți de drept care include in
programa curriculară studiul dreptului românesc.

(2) Documentele ce se anexează cererii sunt următoarele:

a) două fotografii tip legitimație;

b) curriculum vitae - original, semnat;

c) pașaport - fotocopie;

d) certificatul (atestatul) organismului profesional ori al autorității publice din statul al

cărui cetățean este solicitantul sau, după caz, unde acesta își are domiciliul ori sediul
profesional, cu legalizarea în original efectuată în statul respectiv și cu traducerea
autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de
3 luni de la data eliberării lor;

e) diploma emisă de o universitate sau de un colegiu universitar, prin care se certifică

încheierea de către titular a unui ciclu de studii superioare cu durata minimă de 3 ani, în
copie legalizată, cu legalizarea în statul respectiv și cu traducerea autorizată (efectuată
de un notar public din România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data
eliberării lor;

f) certificatul de onorabilitate eliberat de autoritățile profesionale competente sau

declarație dată în fata unei autorități competente din statul de origine ori de proveniență
al solicitantului, în copie legalizată, cu legalizarea în original efectuată în statul respectiv
și cu traducerea autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele
prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;

g) declarația expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de

nedemnitate și incompatibilitate prevăzute la art. 14 și 15 din Legea nr. 51/1995;
h) declarație pe propria răspundere, dată în fața notarului public din România,
reprezentând angajamentul de a nu desfășura alte activități în afara celei de avocat,
care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat în România;

i) dacă este cazul, indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat
în România, anterior depunerii cererii.

(3) Documentele prevăzute la alin. (2) lit. c)-f) pot fi înlocuite cu Pașaportul European al
Calificărilor pentru Refugiați, care include recomandarea pentru accesul la exercitarea
profesiei de avocat pe teritoriul României, eliberat potrivit Ordinului ministrului educației
nr. 3.691/2022 pentru modificarea Metodologiei de recunoaștere și echivalare a actelor
de studii de nivel preuniversitar obținute în străinătate, aprobată prin Ordinul ministrului
educației naționale nr. 3.630/2018, și pentru adoptarea unor măsuri privind
recunoașterea calificărilor persoanelor care beneficiază de o formă de protecție
internațională pe teritoriul României.

(4) În cazul în care solicitantul optează pentru efectuarea unui stagiu de adaptare în
profesia de avocat, cererea va fi însoțită de acordul scris atât al formei de exercitare a
profesiei la care se va efectua stagiul în domeniul dreptului românesc, cât și al
avocatului care acceptă atribuțiile de îndrumător al solicitantului pe durata stagiului.

(5) Îndrumătorii de stagiu vor fi atestați anual de către barouri, pe baza opțiunii acestora
și a activității lor profesionale.

(6) Lista îndrumătorilor de stagiu atestați va fi publicată pe pagina web a U.N.B.R.

([Link]).

(7) Condițiile colaborării dintre solicitant și îndrumător vor face obiectul unui contract
între aceștia, care va respecta modelul prevăzut în anexa nr. IX laStatutul profesiei de
avocat. Contractul se comunică, în copie, către U.N.B.R.

(8) Pe durata stagiului de adaptare, îndrumătorul va efectua evaluări preliminare la

fiecare 6 luni, precum și o evaluare finală la încheierea acestuia, care constituie condiții
pentru păstrarea de către solicitant a calității de membru al baroului în care s-a înscris
ca avocat stagiar. Evaluările preliminare și evaluarea finală vor fi depuse la secretariatul
general al U.N.B.R., prin grija solicitantului.

(9) Nedepunerea în termen a evaluărilor preliminare va fi urmată de atenționarea în

scris atât a solicitantului, cât și a îndrumătorului de stagiu.

(10) Procedura de avizare a înscrierii în barou se finalizează prin

aprobarea/respingerea eliberării unui aviz conform de către Comisia permanentă a
U.N.B.R.
Articolul 3

(1) În cazul în care solicitantul optează pentru susținerea unui examen de verificare a
cunoștințelor de drept românesc și de limbă română, cererea va fi urmată de
programarea solicitantului în vederea susținerii probei de cunoștințe profesionale, în
baza plății de către acesta a taxei de examinare, stabilită de U.N.B.R. și comunicată
solicitantului prin grija secretariatului general al U.N.B.R.

(2) Proba de examinare a cunoștințelor profesionale va consta dintr-o evaluare orală,

precum și dintr-o evaluare scrisă sub forma unui test-grilă cu câte 3 grupe de subiecte
din domeniile de drept prevăzute în Regulamentul privind examenul de verificare a
cunoștințelor de drept românesc și de limbă română, aprobat de Consiliul U.N.B.R.

(3) Comisia de evaluare va cuprinde avocații desemnați de Comisia permanentă a

U.N.B.R. și poate cuprinde și cadre didactice universitare din domeniile de examinare.

(4) Comisia de evaluare, ținând seama de tematica și de bibliografia orientativă, va

elabora biletele cu subiectele de evaluare orală, din care solicitantul va extrage un bilet,
precum și grila de evaluare scrisă.

(5) Nota minimă de promovare a probei de aptitudini este 7 (șapte). Notele sunt de la 1
(unu) la 10 (zece).

(6) Comisia de evaluare întocmește un proces-verbal care se va atașa, împreună cu

testul-grilă completat de candidat și cu catalogul cuprinzând nota acordată în urma
examinării orale, documentelor anexate cererii de solicitare a accesului la profesie. În
baza acestui document se încheie procedura de examinare a cererii.

Capitolul III Etapa înscrierii în tabloul avocaților unui barou

Articolul 4

Pe baza avizului conform emis de Comisia permanentă a U.N.B.R., solicitantul va

depune la baroul în care i s-a aprobat înscrierea:

a) cererea de înscriere în tabloul baroului;

b) jurământul profesional scris, cu textul prevăzut de Legea nr. 51/1995;

c) atestatul de asigurare profesională, conform Legii nr. 51/1995 (copie, cu legalizarea

în original);

d) dovada achitării taxei de înscriere în tabloul baroului.

Articolul 5
La finalizarea stagiului de adaptare în profesia de avocat sau, după caz, pe baza
procesului-verbal întocmit de comisia de evaluare care a procedat la examinarea
aptitudinilor profesionale de aplicare a dreptului românesc și a cunoașterii limbii
române, Consiliul U.N.B.R. va emite decizia de primire în profesia de avocat.

Articolul 6

Cererile formulate de solicitant în baza prezentului titlu se vor redacta conform

modelelor prevăzute în anexele nr. 1 și nr. 2.

Anexa nr. 1

la metodologie

Nr. de înregistrare ……... data ...........................

CERERE

de recunoaștere și avizare a titlului profesional de avocat pentru înscrierea în Tabloul

special al avocaților străini al baroului …………………….....................

I. Subsemnatul ..............(numele, inițiala tatălui, prenumele)..............., fiul/fiica

lui .............. și al ................., născut în ....................... la data de ............., domiciliat
în ... (str. ........................... nr. ..., bl. ....., sc. ....., et. ....., ap. ....., județul ..........,
sectorul ...., localitatea ..............)......, țara .........................., codul numeric
personal ....................., legitimat prin ..................., eliberat de .....................,
telefon/fax: ..................., e-mail: ..................,

autorizat să exercit profesia de avocat în ....................................................................,

prin prezenta solicit recunoașterea titlului profesional de avocat obținut în

………....................^* și autorizarea înscrierii în Tabloul special al avocaților străini care
exercită profesia sub titlul profesional din statul de origine, al baroului ……......
……......... .

^ * Se menționează statul de origine.

II. Anexez certificatul (atestatul) organismului profesional/autorității competente pentru

profesia de avocat^**, cu legalizarea în original efectuată în statul de origine și cu
traducere autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în
termen de 3 luni de la data eliberării lor^***.

^ ** Din statul de origine.

^*** În cazul avocaților din statele în care se aplică Directiva 2005/36/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea
calificărilor profesionale (Directiva calificărilor profesionale), cerința privind traducerea și
legalizarea documentelor nu se aplică. În acest caz, U.N.B.R. poate solicita autorităților
competente din statul de origine date privind cererile depuse de solicitanți, prin sistemul
IMI (Internal Market Information System/Sistemul de informare a pieței interne).

III. Menționez că solicit să mi se aplice/să nu mi se aplice dispozițiile art. 13. alin. (2) din
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu
modificările și completările ulterioare.

IV. Sunt de acord ca, după comunicarea soluției date cererii de față, să achit taxa de
examinare în vederea emiterii certificării/autorizării înscrierii în Tabloul special al
baroului/avizului conform și să prezint documentul respectiv la înscrierea în barou, în
condițiile [a se completa, după caz: titlul I sau titlul II al Metodologiei de atestare a
calificării de avocat pentru înscrierea în tabloul unui barou din România în situațiile
prevăzute de art. 13 și în cap. VII din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și
exercitarea profesiei de avocat, prevăzută în anexa nr. XXXI laStatutul profesiei de
avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr.
64/2011, cu modificările și completările ulterioare], pentru a profesa în România sub
titlul profesional din statul de origine sau pentru admiterea în profesia de avocat și
practicarea acesteia sub titlul profesional din România.

Data .......... Semnătura .........

În cazul avocaților din statele în care nu se aplică Directiva calificărilor profesionale se

vor depune și documente oficiale care să ateste existența și limitele reciprocității.

Anexa nr. 2

la metodologie

Nr. de înregistrare .......................................................

data ..........................................................

CERERE

de avizare/atestare a calificării de avocat pentru înscrierea în

tabloul baroului ...................... și pentru eliberarea avizului conform de exercitare a

profesiei în România

I. Subsemnatul .............(numele, inițiala tatălui, prenumele).........., fiul/fiica

lui ............................ și al ............., născut în .............. la data de ............, domiciliat
în ............(str. ................................ nr. ..., bl. ....., sc. ....., et. ....., ap. ....., județul ...........,
sectorul ..., localitatea ….......….......).................,

țara ..................................................., codul numeric personal .................................,

legitimat prin ......................................., eliberat de ....................................,
telefon/fax: ............................................, e-mail: .............................................,

solicit recunoașterea calificării în profesia de avocat/autorizarea înscrierii în Tabloul

special al avocaților străini cu menționarea titlului profesional din statul membru de
origine și avizarea cererii de primire în profesia de avocat din România.

Menționez că după înscrierea în tabloul special al baroului voi desfășura în România

activități profesionale cu caracter permanent, efectiv și cu regularitate, sub titlul
profesional din statul membru de origine.

Menționez că solicit să mi se aplice/să nu mi se aplice dispozițiile art. 13 alin. (2) din

Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu
modificările și completările ulterioare.

II. Anexez următoarele documente^*:

^* În cazul avocaților din statele în care se aplică Directiva 2005/36/CE a Parlamentului

European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor
profesionale (Directiva calificărilor profesionale), cerința privind traducerea și legalizarea
documentelor nu se aplică. În acest caz, U.N.B.R. poate solicita autorităților competente
din statul de origine date privind cererile depuse de solicitanți, prin sistemul IMI (Internal
Market Information System/Sistemul de informare a pieței interne).

1. curriculum vitae - original, semnat;

2. fotografie tip pașaport;

3. pașaport - fotocopie;

4. certificatul (atestatul) organismului profesional sau al autorității competente pentru

profesia de avocat din statul de origine în care este înscris solicitantul, cu legalizarea în
original efectuată în statul respectiv și cu traducere autorizată (efectuată de un notar
public din România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;

5. diploma emisă de o universitate sau de un colegiu universitar prin care se certifică

încheierea de către titular a unui ciclu de studii superioare cu durata minimă de 3 ani, în
copie legalizată, cu legalizarea în original efectuată în statul respectiv și cu traducere
autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de
3 luni de la data eliberării lor;
6. certificat de onorabilitate eliberat de autoritățile profesionale competente sau
declarație dată în fata unei autorități competente din statul de origine al solicitantului, în
copie legalizată, cu legalizarea în original, efectuată în statul de origine și cu traducere
autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de
3 luni de la data eliberării lor;

7. declarație pe propria răspundere dată la un notariat din România, reprezentând

angajamentul de a nu desfășura alte activități în afara celei de avocat ori compatibile cu
exercitarea profesiei de avocat în România;

8. precizarea în scris (distinctă) a opțiunii pentru:

a) efectuarea unui stagiu de adaptare de 3 ani;

b) susținerea unui examen de verificare a cunoștințelor de drept românesc.

III. În ipoteza în care mi se comunică avizarea/atestarea calificării, sunt de acord să

achit taxa pentru eliberarea de către Comisia permanentă a U.N.B.R. a avizului conform
și să procedez la înscrierea în tabloul unui barou, conform [a se completa, după caz:
titlul I sau titlul II al Metodologiei de atestare a calificării de avocat pentru înscrierea în
tabloul unui barou din România în situațiile prevăzute de art. 13 și în cap. VII din Legea
nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, prevăzută în anexa
nr. XXXI laStatutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii
Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și completările
ulterioare], pentru a profesa în România sub titlul profesional din statul de origine și,
ulterior, admiterea în profesia de avocat și practicarea acesteia sub titlul profesional din
România.

Data ............................ Semnătura ............................

În cazul avocaților din statele în care nu se aplică Directiva calificărilor profesionale se

vor depune și documente oficiale care să ateste existența și limitele reciprocității.

NOTE:

1. În ceea ce privește pct. 7 din cerere, cerința documentului notarial nu se aplică

pentru solicitanții care dețin calitatea de avocat în statele Uniunii Europene.

2. Documentele de la pct. 3-6, când este cazul, pot fi înlocuite de pașaportul european
al calificărilor pentru refugiați, care include recomandarea pentru accesul la exercitarea
profesiei de avocat pe teritoriul României, eliberat potrivit Ordinului ministrului educației
nr. 3.691/2022 pentru modificarea Metodologiei de recunoaștere și echivalare a actelor
de studii de nivel preuniversitar obținute în străinătate, aprobată prin Ordinul ministrului
educației naționale nr. 3.630/2018, și pentru adoptarea unor măsuri privind
recunoașterea calificărilor persoanelor care beneficiază de o formă de protecție
internațională pe teritoriul României.

(la 29-09-2022, Anexa nr. XXXI a fost modificată de Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 259
din 16 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 951 din 29 septembrie 2022 )

Anexa nr. XXXII

la statut

- model -

CERERE

de acordare a asistenței extrajudiciare

1. Obiectul și natura solicitării:

2. Date despre solicitant:

Numele:

Prenumele:

Data nașterii:

Naționalitatea:

Codul numeric personal:

Adresa și codul poștal:

Domiciliul/Reședința:

Numărul de telefon:

Adresa de e-mail:

După caz, reprezentantul legal:

3. Dovezile prevăzute de lege privind starea materială a solicitantului și a familiei sale:

4. Se anexează declarație pe propria răspundere a solicitantului cu privire la faptul că în

cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, cu specificarea formei,
a cauzei, precum și a cuantumului acestui ajutor.

Data: Semnătura
Anexa nr. XXXIII

la statut

GHID

privind utilizarea platformelor online de către avocați

Preambul/Natura juridică și utilitatea ghidului

Platformele online de intermediere a relației avocat-client sunt în plină expansiune în

întreaga lume și reprezintă o nouă provocare pentru avocați și pentru organizațiile
profesionale, cu atât mai mult cu cât criza pandemică tinde să accelereze digitalizarea
piețelor și cererea de servicii online.

Deși utilizarea platformelor de intermediere online prezintă o serie de avantaje,

permițând avocaților să se conecteze mai ușor cu clienții care doresc servicii juridice,
activitatea online comportă riscuri de natură socială și profesională, pe care avocații
trebuie să le cunoască și să le ia în considerare atunci când își oferă serviciile pe
platformele online.

Prezentul ghid, elaborat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1.150^1, legislația

profesiei de avocat și Ghidul CCBE^2 privind utilizarea platformelor online de către
avocați, trasează liniile de bază în relația avocat-platformă-client, în scopul protejării
intereselor clienților și avocaților, prin conștientizarea riscurilor profesionale la care pot fi
expuși.

^1 Regulamentul (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20

iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile
utilizatoare de servicii de intermediere online, direct aplicabil în statele membre din 12
iulie 2020.

^2 Ghidul CCBE privind utilizarea platformelor online de către avocați (iunie 2018).

Din perspectiva Comisiei Europene, furnizarea serviciilor juridice prin intermediul

platformelor online nu poate fi considerată ca fiind nereglementată doar pentru că
aceasta nu este prevăzută specific în normativul național, întrucât statele membre au
obligația aplicării acelorași reguli acestor servicii ca și regulile care sunt aplicabile
serviciilor tradiționale.

Având în vedere faptul că profesia de avocat se caracterizează prin reglementări și

norme deontologice specifice, trebuie făcută precizarea că niciun furnizor de servicii de
intermediere online nu poate oferi direct și în nume propriu servicii ce intră în sfera de
exercitare a profesiei de avocat, potrivit Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, nici online, prin intermediul platformelor, și nici în orice alt mod.
Acești furnizori oferă servicii de intermediere avocat-client prin intermediul platformei.
Serviciile juridice nu pot fi oferite consumatorilor decât direct de către avocați, în
condițiile prevăzute de lege.

Fără îndoială, prezența avocaților pe platformele online care intermediază servicii

juridice naște numeroase provocări, de la respectarea legislației specifice și a
deontologiei profesionale până la aspectele tehnice privind modul de raportare a
avocatului la deținătorul platformei și chiar la client în mediul digital etc.

Prezentul ghid este menit să conducă la conștientizarea de către avocați a noilor

provocări date de amploarea fenomenului de digitalizare a serviciilor și la îndrumarea
acestora în abordarea relațiilor create în mediul online.

Ghidul se dorește a fi un instrument cu caracter de recomandare, flexibil și permanent

adaptabil la evoluția instrumentelor oferite de mediul online.

1. Cadrul legal

1.1. Reglementări generale

Cadrul normativ general de reglementare a platformelor de intermediere online este dat

de Regulamentul (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20
iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile
utilizatoare de servicii de intermediere online^3, denumit în continuare Regulament.
Acesta este direct aplicabil în statele membre din data de 12 iulie 2020.

^3 Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 186/57 din 11.07.2019.

Regulamentul este urmat de Comunicarea Comisiei Europene: Orientări privind

transparența ierarhizării în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului
European și al Consiliului^4. Scopul acestor orientări este acela de a facilita
respectarea de către furnizorii de servicii de intermediere online a cerințelor
Regulamentului referitor la ierarhizarea/vizibilitatea relativă a ofertelor de servicii în
cadrul platformelor.

^4 Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 424/1 din 8.12.2020.

În aplicarea Regulamentului, Consiliul Concurenței a pus în dezbatere publică un

proiect de ordonanță de urgență privind măsurile de punere în aplicare a
Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie
2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de
servicii de intermediere online, precum și pentru completarea Legii concurenței nr.
21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare^5.

^5 Acest proiect a fost avut în vedere la elaborarea prezentului ghid, care trebuie însă
finalizat imediat după adoptarea proiectului.

1.2. Reglementări profesionale specifice

Regulamentul este cadrul normativ general care reglementează platformele de

intermediere online pentru orice furnizori de bunuri și servicii, indiferent de domeniul de
activitate comercială sau profesională.

Însă relația avocat-client se desfășoară sub rezerva normelor profesionale specifice,

care au scopul de a proteja atât clienții, cât și avocații și sunt obligatorii pentru avocați.
Ca atare, avocații care utilizează o platformă online în scopul de a furniza servicii
juridice trebuie să respecte în primul rând regulile profesionale specifice, care uneori
derogă de la cele generale sau sunt mai stricte decât acestea, în special în privința
confidențialității și protecției secretului profesional, a regulilor privind publicitatea și sub
aspectul interdicției partajării onorariilor. Astfel, ori de câte ori își oferă serviciile pe
platformele de intermediere online, avocații trebuie să analizeze dacă platforma
respectivă oferă garanțiile respectării de către avocați a reglementărilor profesionale,
respectiv: Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, Statutul profesiei de avocat, Codul
deontologic al avocatului român.

Obiectivul adaptării regulilor profesionale specifice la domeniul tehnologiilor

informaționale este de a asigura același nivel de protecție în mediul digital ca și în cel
tradițional.

1.3. Alte reglementări

În funcție de context, sunt și alte acte normative care trebuie avute în vedere de către
avocați atunci când își oferă serviciile pe platformele de intermediere online, cum sunt
cele referitoare la concurență, la protecția datelor personale, securitatea informatică,
legislația spălării banilor în ceea ce privește obligațiile de cunoaștere a clientelei și de
raportare etc.

2. Noțiuni și terminologie

2.1. Platforma de intermediere online, denumită în continuare platforma, acționează ca

o „piață“, permițând întâlnirea cererii cu oferta. Aceste platforme oferă servicii de
intermediere online avocat-client și alte instrumente tehnice care permit sau facilitează
livrarea serviciilor avocaților. Este important de menționat că aceste platforme nu pot
oferi în nume propriu consultanță juridică sau alte servicii avocațiale (care sunt
rezervate doar avocaților).
Funcționarea platformei de intermediere online implică mai multe relații diferite (relația
avocat-furnizorul platformei, furnizorul platformei-client, relația avocat-client) și
contracte.

2.2. „Serviciile de intermediere online“ se referă la servicii ale societății informaționale

care se caracterizează prin faptul că vizează să faciliteze inițierea de tranzacții directe
între întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (avocați) și
consumatori (potențiali clienți), indiferent dacă tranzacțiile sunt încheiate, în final, online,
pe platforma online a furnizorului de servicii de intermediere online în cauză sau a
întreprinderii utilizatoare de servicii de intermediere online, offline sau dacă nu se mai
încheie deloc^6.

^6 Paragraful 10 din Regulament.

Pentru a intra sub incidența Regulamentului, serviciile de intermediere online trebuie să

îndeplinească trei condiții^7 cumulative:

^7 Art. 2 alin. 2 din Regulament.

a) sunt servicii ale societății informaționale în sensul art. 1 alin. (1) lit. (b) din Directiva
(UE) 2015/1.535 a Parlamentului European și a Consiliului, adică „orice serviciu prestat
în mod normal în schimbul unei remunerații, la distanță, prin mijloace electronice și la
solicitarea individuală a beneficiarului serviciului“;

b) le permit întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online să ofere bunuri

sau servicii consumatorilor, cu scopul de a facilita inițierea unor tranzacții directe între
respectivele întreprinderi și consumatori, indiferent de locul în care se încheie în final
respectivele tranzacții;

c) sunt furnizate întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online pe baza

unei relații contractuale între furnizorul respectivelor servicii și întreprinderile utilizatoare
de servicii de intermediere online care oferă bunuri sau servicii consumatorilor.

2.3. „Furnizor de servicii de intermediere online“ înseamnă orice persoană fizică sau
juridică care furnizează sau se oferă să furnizeze servicii de intermediere online
întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online^8.

^8 Art. 2 alin. 3 din Regulament.

2.4. În accepțiunea Regulamentului, avocatul se încadrează în noțiunea de

„întreprindere utilizatoare de servicii de intermediere online“^9, care înseamnă „orice
persoană fizică care acționează în capacitate comercială sau profesională sau orice
persoană juridică care oferă bunuri sau servicii consumatorilor, prin intermediul
serviciilor de intermediere online, în scopuri legate de activitatea sa comercială, de
afaceri, meșteșugărească sau profesională“^10.

^9 Conform Regulamentului, avocatul poate intra în noțiunea de „întreprindere

utilizatoare de servicii de intermediere online“, atunci când apare ca utilizator al
platformelor de intermediere, sau „utilizator profesional de site-uri“, când apare ca
utilizator al motoarelor de căutare.

^10 Art. 2 alin. 1 din Regulament.

2.5. „Consumator“ înseamnă orice persoană fizică care acționează în alte scopuri decât
cele legate de activitatea comercială, de afaceri, meșteșugărească sau profesională a
acestei persoane^11. Pentru avocat, acesta este clientul (potențial).

^11 Art. 2 alin. 4 din Regulament.

3. Clasificarea platformelor online

În modelul de platformă de intermediere avocat-client, furnizorul de platformă

acționează ca un intermediar între avocați și clienți: primul este conectat la platforma
care le oferă serviciile, iar acesta din urmă alege un furnizor de servicii^12.

^12 Ghidul CCBE privind utilizarea platformelor online de către avocați.

Serviciile de intermediere diferă în principal în funcție de implicarea furnizorului de

platformă.

3.1. Directoare/Anuare ale avocaților^13

^13 În dreptul continental se folosește termenul „anuare“, iar în dreptul anglo-saxon,

„directoare“.

Acestea sunt website-uri pe care sunt înregistrate datele de contact ale avocaților,
certificatele de specializare (dacă este cazul) sau domeniile de practică ale avocaților.
Furnizorul platformei nu este implicat în niciun fel în alegerea avocatului de către un
potențial client. Clientul este cel care selectează avocatul în baza opțiunilor de căutare,
care pot fi: numele avocatului, domeniul de practică, aria geografică în care profesează,
vechimea în profesie, dreptul de a pune concluzii la diferite instanțe sau orice alte criterii
pe care clientul înțelege să le folosească în opțiunile de căutare oferite de platformă.

Accesul avocaților la aceste site-uri este în general deschis, în sensul că orice avocat
se poate înregistra, iar furnizorul platformei nu face nicio selecție între avocați. În
general, avocații nu plătesc ca să fie menționați pe platformă și uneori chiar sunt înscriși
fără voința lor.

Clientul contactează avocatul ales de el în conformitate cu procedurile furnizate

(telefon, e-mail etc.). Odată stabilit contactul, avocatul ar trebui să aibă o relație
autonomă și directă cu clientul său.

3.2. Platforme de recomandare a avocaților

Aceste site-uri reprezintă mai mult decât directoarele, respectiv anuarele, întrucât un
furnizor de servicii de intermediere este implicat în alegerea avocatului de către client,
prin una sau mai multe din următoarele modalități: când platforma în sine selectează
avocații care apar pe website, definește ordinea apariției pe site sau modul în care apar,
recomandă un avocat sau direcționează un client către anumiți avocați etc.

Aceste tipuri de platforme sunt uneori echipate cu instrumente de evaluare sau rating
pentru avocați, pentru a ierarhiza avocații după diverse criterii, care pot influența
alegerea pe care o face clientul. De obicei, astfel de platforme primesc o remunerație fie
de la avocat, fie de la client.

Se recomandă atenție sporită în utilizarea acestui tip de serviciu, respectiv în

acceptarea instrumentelor de rating, existând astfel o expunere publică ce conduce la
riscuri de imagine pentru avocat. În plus, riscul de a încălca regulile concurenței loiale și
cele deontologice este semnificativ.

3.3. Platforme de intermediere servicii și brokeraj juridic

Aceste platforme oferă posibilitatea clienților de a pune întrebări juridice, iar furnizorul
de platformă alege un avocat „bun“ din rețeaua sa de colaboratori sau „cabinete
afiliate“. Aceste website-uri solicită cel mai adesea clientului informații privind identitatea
acestuia, natura litigiului sau chiar cuantumul onorariilor pe care ar fi de acord să le
plătească profesionistului. Avocații sunt, de asemenea, chemați să răspundă cu o
cerere de ofertă. Prin urmare, principalul risc constă în faptul că furnizorul platformei
online interferează în relația dintre client și avocat și, de asemenea, produce breșe în
secretul profesional, mai ales dacă editorul platformei intenționează să ofere
monitorizarea calității serviciului furnizat.

3.4. Platforme de întrebări și răspunsuri tip forum (Q A)

Această categorie include website-uri unde direct sau indirect este prestat un serviciu
juridic pentru care platforma, care este și prestator, poate fi plătită în principal de către
client (de exemplu, prin abonament la platforma respectivă pentru a putea posta
întrebări). Astfel de platforme pot fi gratuite atât pentru avocați, cât și pentru clienți.
Ceea ce urmăresc este creșterea traficului online, astfel încât să obțină cât mai multă
finanțare din reclame.

De cele mai multe ori, avocații oferă răspunsuri scurte și gratuite pe astfel de platforme,
mai mult în ideea de a identifica potențiali clienți cu care să dezvolte relația ulterior.
Avocații ar trebui să se intereseze cu privire la modul în care își obțin veniturile astfel de
platforme pentru a evita să ofere consultanță juridică plătită, de fapt, platformei.

3.5. Platforme de întrebări și răspunsuri automatizate

Acestea pot fi, spre exemplu:

– chatbots care oferă un serviciu de conversație folosind inteligența artificială;

– website-uri care utilizează procese automatizate, cum ar fi șabloane sau automatizare

documente.

Standardizarea unor aspecte ale muncii de rutină a avocatului cu ajutorul inteligenței

artificiale se înscrie în tendințele evidente ale economiei digitale. Tot mai multe societăți
de avocatură folosesc inteligența artificială pentru reducerea costurilor.

Platformele online prin care se poate interoga un robot în chestiuni juridice simple, de
rutină, se înscriu în contextul tendințelor de democratizare a accesului la informația
juridică.

4. Recomandări și principii generale

Avocații își pot oferi serviciile numai pe platformele de intermediere care respectă
principiile și reglementările specifice profesiei de avocat, în special pe cele privind
secretul profesional și confidențialitatea relației avocat-client, principiul liberei alegeri a
avocatului și principiul concurenței loiale. Avocații trebuie să respecte regulile privind
concurența profesională, să își exercite activitatea cu bună-credință, potrivit uzanțelor
cinstite, cu respectarea intereselor clienților și a cerințelor concurenței loiale în mediul
online potrivit acelorași reguli ca în mediul offline.

Principalele aspecte de care trebuie să țină seama avocatul, potrivit reglementărilor

profesionale, atunci când utilizează o platformă online în scopul de a furniza servicii
juridice sunt următoarele:

4.1. Obligativitatea stabilirii unei relații contractuale directe cu clienții

În ceea ce privește relația cu clientul, aceleași reguli pe care avocatul le aplică în relația
cu clientul în mediul offline trebuie aplicate și în mediul online.

Avocatul este obligat să stabilească întotdeauna o relație contractuală directă cu

clientul.

Avocații nu pot permite nicio interferență a furnizorului platformei în relația cu clienții

care le-ar putea afecta independența sau secretul profesional.

4.2. Cunoașterea clientelei de către avocat

Avocatul are obligația de a se informa asupra identității clientului pentru a evita
conflictele de interese. Atunci când avocații se angajează într-o relație cu clienții printr-o
platformă online, aceștia ar trebui să aplice reguli obligatorii la orice relație nouă,
inclusiv în privința cerințelor de cunoaștere a clientelei sau a celor privitoare la protecția
datelor personale, conform legii.

Poate fi de asemenea analizat riscul de a fi abordat de un potențial client, care are

calitatea de adversar/parte potrivnică (sau un interpus) într-o situație juridică reală cu un
client al avocatului, care, expunând o situație identică, ar putea afla strategia sau modul
de abordare a acestuia în cauza reală. Astfel de documente ce cuprind strategia juridică
pot ajunge ulterior, depuse în scop potrivnic, în cadrul dosarului aflat pe rolul instanței,
pentru a prejudicia apărarea. Aceleași probleme se ridică și în cazul în care chiar
deținătorul platformei poate avea interese directe (spre exemplu, o platformă deținută
de o companie de asigurări) sau în cazul în care s-ar putea induce un fals conflict de
interese prin abordarea avocatului de către un (potențial) client care are acest scop,
pentru a-l vulnerabiliza.

4.3. Principii privind costurile și onorariile

De cele mai multe ori, participarea avocatului pe platformele de intermediere presupune

costuri sub diverse forme: taxă fixă lunară sau anuală, plata per click, plata pentru una
sau mai multe sesizări neexclusive sau exclusive, plata pe caz acceptat, plata pentru
reclamă, poziționare sau ierarhizare etc.

a) O anumită poziție de vizibilitate pe platformă poate fi gratuită sau plătită. Este gratuită
atunci când modelul economic al furnizorului nu se bazează pe taxele plătite de avocați,
cum ar fi în cazul în care interesul economic al furnizorului platformei este de a atrage
un număr maxim de avocați, deoarece clienții plătesc informațiile furnizate de avocați.

b) Poziția de vizibilitate pe platformă poate fi, de asemenea, supusă unei taxe care
poate varia, întrucât nu toate pozițiile sunt egale. Se recomandă atenție privind plata
sau încurajarea plății unui astfel de produs, întrucât ar determina o competiție tarifară ce
ar dezavantaja avocații, stimulați astfel să plătească mai mult unii față de ceilalți.

c) În anumite cazuri, se susține că taxa plătită furnizorului platformei este o rată

forfetară a contribuției la costurile tehnice. Cu toate acestea, în general, furnizorii de
platforme nu își propun doar să acopere costurile tehnice, ci și să obțină un profit. Mai
mult, este imposibil ca avocatul să verifice costurile tehnice care corespund vânzării
individuale pe platformă, în special în cazul platformelor double sided.

În toate circumstanțele, trebuie respectate regulile deontologice.

Cu privire la onorarii, avocații trebuie să respecte regulile profesionale privind stabilirea

acestora și interdicția de partajare a lor, cum ar fi comisioanele din onorarii. Avocatului îi
este interzis să își împartă onorariile cu o persoană care nu este avocat, cu excepția
cazului în care reglementările profesionale permit conlucrarea cu experți sau alți
specialiști, impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului.

Este interzisă partajarea onorariilor cu alți profesioniști, în special în cazul în care

furnizorul platformei percepe o taxă pentru serviciile de intermediere, care ar putea fi
cotă-parte din onorariul avocatului. Se recomandă respectarea acestor norme nu doar
pentru protecția financiară a confraților (care se pot expune negativ acestor tendințe ale
pieței), cât și pentru a proteja principiile de bază ale profesiei, precum secretul
profesional, confidențialitatea etc., în situații în care avocații ar trebui să declare
furnizorului de platforme termenii și condițiile contractului de asistență juridică.

4.4. Informarea publicului și publicitatea

Pe lângă serviciile de intermediere, platformele online pot conține instrumente de

promovare a avocaților. Acestea cuprind spații publicitare sau spații publicistice în care
se pot plasa reclame, articole de specialitate și/sau advertoriale.

Orice comunicare publică și/sau orice formă de publicitate utilizată de un avocat sau de
o formă de exercitare a profesiei în spațiul public online este permisă, cu condiția ca
aceasta să respecte reglementările profesionale legale, statutare și deontologice,
precum și regulile concurenței oneste.

Avocații sunt obligați să pună la dispoziția clienților, înainte de încheierea contractului cu

clientul și înainte de orice prestație juridică, informațiile prevăzute de art. 26 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a
prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare.

Orice informații transmise prin comunicări făcute de avocat pe platforme, în scopul

promovării serviciilor avocațiale, trebuie să corespundă unor criterii obiective de
verificare a veridicității^14.

^14 Codul deontologic al avocatului român: art. 20 alin. 5-8.

Pe platformele de intermediere, avocatul este autorizat să informeze publicul despre

serviciile pe care le oferă, cu condiția ca informația să fie fidelă, obiectivă și veridică și
să respecte principiile esențiale ale profesiei, reglementările profesionale și regulile unei
concurențe loiale și oneste, să nu conțină informații false ori care ar putea induce
publicul în eroare sau ar afecta imaginea profesiei ori reputația colegilor^15.

^15 Codul deontologic al avocatului român: art. 20 alin. 3-4.

Comunicările avocatului pe platformele online nu pot conține^16:

^16 Codul deontologic al avocatului român: art. 20 alin. 6.

– onorariile practicate în relația cu clienții. Anunțarea tarifelor orare este permisă, cu

condiția ca acestea să fie aceleași pentru toți clienții;

– mențiuni false ori cu potențial de a induce în eroare și care nu pot fi verificate privind
rezultatele obținute, identitatea clienților, numărul de dosare, cifra de afaceri sau
procentajul de succes;

– mențiuni comparative și/sau denigratoare;

– comunicări prin care să asigure clienții sau potențialii clienți de garanția rezultatului;

– referiri la funcții sau activități care nu au legătură cu exercitarea profesiei de avocat,

precum și orice referire la eventuale rezultate ce ar putea fi generate de rolurile
jurisdicționale ori în cadrul altor autorități publice.

În promovarea serviciilor sale, avocatul nu se poate folosi de notorietatea clientului său.

Avocatul trebuie să se abțină de la orice formă de publicitate prin care se aduce

atingere imaginii profesiei de avocat.

Avocații nu pot accepta profilarea lor în scopurile de marketing ale platformei.

5. Transparența parametrilor de ierarhizare

Avocatul trebuie să manifeste atenție la modalitățile de recomandare oferite de

platforme, în scopul evitării încălcării regulilor concurenței oneste și al evitării riscurilor
de afectare a imaginii sau reputației profesionale.

Majoritatea platformelor fac diferite ierarhii, clasamente, poziționări ale avocaților în

funcție de diferiți parametri mai mult sau mai puțin transparenți. Acești parametri pot fi
foarte diverși, de exemplu: numărul, recenziile sau ratingul clienților, interacțiunea dintre
avocat și client (de exemplu, întrebări care au primit răspuns, viteza de reacție), istoricul
soluționării litigiilor (de exemplu, numărul de plângeri ale consumatorilor, soluțiile
găsite), contractele încheiate, tarifele orare practicate etc.

Ierarhizarea ar putea fi manipulată cu rea-credință, fiind influențată de interese proprii

ale furnizorilor serviciilor de intermediere, care pot pune în poziții preferențiale propriile
servicii. De multe ori, furnizorii platformei sunt implicați direct în afacerile privind
serviciile oferite: de exemplu, o societate de audit financiar sau contabilitate care oferă
inclusiv consultanță juridică prin societăți de avocatură partenere. În acest sens,
furnizorii de platforme trebuie să fie transparenți și să prezinte exhaustiv orice avantaj
pe care îl pot oferi propriilor lor servicii față de alții.

Ierarhia se referă la vizibilitatea relativă a ofertelor de servicii, astfel cum sunt acestea
prezentate, organizate sau comunicate de către furnizorii de servicii de intermediere
online, rezultând din utilizarea secvențierii algoritmice a unor mecanisme de evaluare
sau notare, a efectelor vizuale distinctive sau a altor instrumente de scoatere în
evidență ori a unor combinări ale acestora^17.

^17 Paragrafele 24-25 și art. 2 alin. 8 din Regulament.

Manipularea cu rea-credință a ierarhizării pe o platformă ar putea avea un impact

negativ asupra libertății de alegere a avocatului și uneori și asupra reputației acestuia.
De aceea, avocații trebuie să manifeste prudență sporită față de platformele care conțin
instrumente de evaluare, rating/ranking ale prestațiilor avocațiale și orice alte
instrumente comparative sau care sunt contrare principiilor esențiale ale profesiei.

Nu toți avocații înscriși pe o platformă pot apărea pe prima pagină a acesteia și într-o
poziție vizibilă. Totuși, conform Regulamentului, pentru a nu încălca regulile
concurenței, furnizorii platformelor de intermediere trebuie să respecte condițiile privind
transparența și previzibilitatea parametrilor de ierarhizare.

Furnizorii ar trebui să prezinte în prealabil principalii parametri de ierarhizare, pentru a

spori previzibilitatea pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online,
pentru a le permite acestora să înțeleagă mai bine modul de funcționare a
mecanismului de ierarhizare. Previzibilitatea implică faptul că furnizorii de servicii de
intermediere online stabilesc ierarhia într-un mod nearbitrar.

Având în vedere aspectele extrem de sensibile privind ierarhizarea utilizatorilor în

contextul regulilor privind concurența, Comisia Europeană a adoptat Orientări detaliate
privind transparența ierarhizării în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1.150 al
Parlamentului European și al Consiliului^18.

^18 Comunicarea Comisiei: Orientări privind transparența ierarhizării în temeiul

Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European și al Consiliului.

Aceste reguli sunt cu atât mai stricte în cazul avocaților și de aceea ar trebui evitate
platformele în cadrul cărora ierarhizarea se face în baza unor parametri netransparenți
și imprevizibili sau incompatibili cu reglementările specifice profesiei.

Pe de altă parte, având în vedere riscurile unei reputații negative, avocatul trebuie să
manifeste prudență atunci când își oferă serviciile pe platforme care permit evaluarea
publică a acestora, deoarece astfel de evaluări pot fi făcute cu reacredință sau de către
persoane care nu sunt calificate să facă astfel de aprecieri. Practica CEDO^19 arată, pe
de o parte, că interzicerea evaluărilor făcute de clienți poate echivala cu o limitare a
dreptului la exprimare a consumatorului (client), iar, pe de altă parte, investiția financiară
în publicitate cu scopul dobândirii unor potențiali clienți poate încuraja avocatul să
solicite o clasare cât mai bună pe platformă. Se recomandă avocaților evitarea
expunerii în clasamente atât din perspectiva respectării normelor privind concurența
loială, cât și din perspectiva expunerii lor de către deținătorul platformei de intermediere
cu date și informații față de terți (spre exemplu, date despre colaboratorii lor - experți,
clienți etc.). Garanțiile de anonimizare (ulterioară) a datelor nu sunt certe, din punct de
vedere tehnic, acestea putând fi, de cele mai multe ori, recuperate.

^19 Decizia CEDO în cazul Włodzimierz Kucharczyk v Polonia din 24 noiembrie 2015.

6. Utilizarea și asigurarea securității datelor colectate pe platformă

În stabilirea relației cu furnizorul platformei de intermediere a serviciilor, avocatul trebuie

să acorde atenție garanțiilor privind stocarea și utilizarea/reutilizarea datelor și
informațiilor colectate de platformă.

Abordarea relațiilor cu furnizorii de servicii de intermediere online naște și o serie de

provocări din afara sferei de cunoaștere profesională.

Printre acestea, enumerăm:

– riscul securității IT;

– accesul neautorizat al persoanelor terțe la datele și informațiile furnizate;

– stocarea datelor și reutilizarea lor de către furnizorii de platforme;

– lipsa accesului avocatului la datele furnizate de el însuși clientului, în cazul unei

dispute cu furnizorul platformei;

– o securitate cât mai bună a platformei, care să reducă accesul altor utilizatori, avocați
sau clienți la datele și informațiile furnizate în cadrul serviciului;

– furtul de identitate al utilizatorilor (avocați sau clienți) prin acces neautorizat.

Fără a fi limitativă, enumerarea de mai sus este de natură a atrage atenția avocaților
utilizatori ai platformelor de intermediere asupra riscurilor, cu atât mai mult cu cât, în
general, principalele subiecte abordate cu furnizorul platformei se axează pe sfera
marketingului și a funcționării efective.

Avocatul trebuie să selecteze acei furnizori de platforme care furnizează detalii reale și
clare asupra tipului de securitate IT și certificatele pe care le dețin în acest sens.

Avocatul trebuie să analizeze dacă poate avea încredere în platforma online pornind de
la cercetarea certificatului de server web SSL, care asigură două lucruri ce stau la baza
oricărei relații bazate pe încredere: cunoașterea identității persoanei/entității cu care
comunici (a deținătorului site-ului web, în cazul nostru) și protejarea confidențialității
datelor pe care le comunici (date cu caracter personal, date bancare, user și parolă
etc.).

Avocatul trebuie să se asigure de protejarea informațiilor transmise, deoarece

certificatele de server creează o conexiune securizată SSL între website-ul și browser-ul
utilizatorului, astfel încât datele confidențiale introduse de utilizator pe site sunt protejate
prin criptare și nu pot fi vizualizate de persoane neautorizate.

Avocatul trebuie să se informeze cu privire la garanțiile protecției confidențialității

avocat-client pe care le asigură platforma.

Avocatul trebuie sa se informeze cu privire la modul în care sunt procesate și utilizate

datele clienților și trebuie să se asigure că furnizorul platformei va raporta acestora,
precum și avocaților orice breșe de securitate și orice încălcări ale Regulamentului
general privind protecția datelor GDPR. Avocatul trebuie să solicite furnizorului de
platformă detalii cu privire la tipul de securitate IT pe care acesta îl utilizează sau pe
care, prin certificări, încearcă să îl atingă. Avocatul trebuie să solicite nivelul de
securitate IT p9, nivel ce poate asigura securitatea datelor furnizate platformei.

Este de asemenea important să fie analizată jurisdicția în care sunt stocate datele de
către un anumit furnizor de platformă. Dacă este posibil, avocații ar trebui să evite
stocarea datelor clientului în jurisdicții din afara UE sau pe platforme ale căror furnizori
nu pot oferi garanții legate de jurisdicția în care se află datele stocate. Așadar, chiar
dacă furnizorul platformei de intermediere a serviciilor este o companie din spațiul UE,
aceasta poate avea serverul de stocare a datelor în afara acestui spațiu, în jurisdicții în
care criptarea datelor nu oferă garanții suficiente sau clare.

Se recomandă utilizarea platformelor dedicate exclusiv serviciilor juridice față de cele

dedicate unor servicii de larg consum, din perspectiva securității modului de separare,
stocare și utilizare a datelor și informațiilor colectate ca urmare a diverselor servicii
intermediate.

În orice caz, relaționarea cu platformele de intermediere ar trebui să stabilească dacă

datele clienților stocate de prestatorul de servicii rămân accesibile acestora la rezilierea
contractului și/sau în cazul unei dispute între avocat și prestatorul de servicii de
intermediere.

În cazul unei dispute între avocat și deținătorul platformei, accesul acestuia la clienții
gestionați, la datele și informațiile furnizate ar putea fi sistat, caz în care avocatul este
lipsit de posibilitatea dovedirii/înregistrării identității clientului în fața oricăror organisme
de control, indiferent dacă acestea ar putea proveni din interiorul profesiei sau din afara
ei. Totodată, în considerarea instrumentelor facile pe care platforma le poate oferi în
scopul încărcării de documente, acestea ar putea fi pierdute în cazul în care nu există o
alternativă de stocare.

7. Reglementări și principii privind relația avocatului cu furnizorul de platformă

7.1. Termenii și condițiile furnizorului de platformă

Furnizorii de servicii de intermediere au obligația de a pune la dispoziția întreprinderilor

utilizatoare de servicii de intermediere online, respectiv avocaților, într-o formă ușor
accesibilă, termenii și condițiile lor, inclusiv în etapa precontractuală a relației lor
comerciale. De cele mai multe ori, acești furnizori au tendința de a prestabili în mod
unilateral termenii și condițiile în relațiile contractuale și de a negocia de pe poziții de
forță cu utilizatorii profesionali de site-uri, respectiv avocații, care au nevoie de
instrumente pentru a-și oferi serviciile pe piețele digitale.

Prin urmare, ori de câte ori un avocat hotărăște să își ofere serviciile pe platformele
online, trebuie să verifice cu mare atenție termenii și condițiile care reglementează
relația contractuală cu furnizorul de servicii de intermediere^20.

^20 Art. 2 alin. 10 din Regulament.

În privința termenilor și condițiilor, furnizorii de servicii de intermediere online au

următoarele obligații prevăzute în Regulament^21.

^21 Art. 3 din Regulament.

Furnizorii de servicii de intermediere online se asigură că termenii și condițiile:

a) sunt redactate într-un limbaj simplu și inteligibil;

b) sunt ușor accesibile pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere

online pe parcursul tuturor etapelor relației comerciale cu furnizorul de servicii de
intermediere online, inclusiv în etapa precontractuală;

c) stabilesc motivele pentru deciziile de a suspenda, de a sista sau de a impune orice

alt fel de restricție privind, în totalitate sau în parte, furnizarea serviciilor lor de
intermediere online către întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online;

d) includ informații privind toate canalele suplimentare de distribuție și programele

afiliate potențiale prin care furnizorul de servicii de intermediere online ar putea
comercializa bunurile și serviciile oferite de întreprinderile utilizatoare de servicii de
intermediere online.

e) includ informații generale privind modul în care termenii și condițiile afectează

proprietatea și controlul drepturilor de proprietate intelectuală ale întreprinderilor
utilizatoare de servicii de intermediere online.

7.2. Clauze necesare în contractul avocatului cu furnizorii de platformă

De cele mai multe ori platformele nu negociază cu avocații contracte personalizate, ci

se rezumă la semnarea acordului avocatului în privința termenilor și condițiilor
prestabilite, care țin loc de contract.

Totuși, avocatul nu ar trebui să accepte un contract de adeziune fără a se asigura că

platforma oferă garanțiile respectării legislației, inclusiv a reglementărilor și deontologiei
profesionale a avocaților, în special în privința următoarelor aspecte:

a) dreptul avocatului de a stabili o relație contractuală directă cu clientul;

b) angajamentul furnizorului platformei privind respectarea confidențialității avocat-

client;

c) angajamentul furnizorului platformei că nu va interveni sub nicio formă în relația

avocat-client;

d) angajamentul furnizorului platformei că nu va interveni în alegerea avocatului și nu va

influența în vreun fel această alegere (platforma respectivă nu ar trebui să ofere vreo
posibilitate de reclamă sau de evidențiere a unor avocați în detrimentul celorlalți;
eventualele criterii de căutare ar trebui să fie obiective);

e) dreptul avocatului de a nu accepta un client;

f) angajamentul platformei de intermediere că nu va interveni în niciun fel în modalitatea

de stabilire și percepere a onorariului;

g) garanțiile privind protecția datelor cu caracter personal și informații privind modul în

care sunt utilizate datele cu caracter personal atât ale avocaților, cât și ale clienților;

h) condițiile de acces la baza de date/informații utilizate în relația cu clienții, prin

intermediul platformei, în cazurile apariției unei dispute cu platforma ce conduce la
restricționarea accesului pentru viitor.

Pentru a garanta avocatului suficient de clar unde și cui îi sunt comercializate serviciile,
furnizorii de servicii de intermediere online ar trebui să asigure transparența față de
acesta în ceea ce privește toate canalele de distribuție suplimentare și potențialele
programe afiliate pe care le pot utiliza serviciile de intermediere online pentru a
promova serviciile sale.

Din practică observăm că aceste „contracte“ sunt de adeziune, în sensul în care

acestea sunt redactate și puse la dispoziție de către platforma respectivă, avocatul
având doar posibilitatea de a accepta sau nu. În aceste condiții, o responsabilitate mare
revine avocatului, care are obligația de a verifica toate aspectele evidențiate mai sus
pentru a evita riscurile enumerate în utilizarea acelor platforme care nu oferă suficiente
garanții pentru respectarea reglementărilor și deontologiei specifice profesiei de avocat.

8. Rolul Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) în elaborarea codurilor de

conduită privind participarea avocaților la platformele de intermediere online

Regulamentul prevede elaborarea de către furnizorii de platforme a unor coduri de

conduită care să reglementeze sub aspect deontologic participarea utilizatorilor la astfel
de platforme. Se precizează că la elaborarea codurilor de conduită, în consultare cu
toate părțile interesate relevante, ar trebui să se țină seama de caracteristicile specifice
ale sectoarelor în cauză. Cu alte cuvinte, furnizorii de platforme care oferă servicii de
intermediere online pentru avocați ar trebui să se consulte cu UNBR în elaborarea unor
coduri de conduită pentru a garanta respectarea deontologiei specifice profesiei. Altfel,
există riscuri de încălcare a deontologiei, dar și a legislației profesionale, a legislației
concurenței, a celei pentru combaterea spălării banilor, a celei privind protecția datelor
etc.

Conform art. 17 din Regulament, „Codurile de conduită“, Comisia Europeană

încurajează elaborarea de coduri de conduită de către furnizorii de servicii de
intermediere online și de către organizațiile și asociațiile care îi reprezintă, împreună cu
întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (respectiv avocații) și cu
organizațiile reprezentative ale acestora (respectiv UNBR), menite să contribuie la
aplicarea corespunzătoare a regulamentului, ținând seama de caracteristicile specifice
ale diverselor sectoare în care sunt furnizate serviciile de intermediere online, precum și
de caracteristicile specifice ale IMM-urilor. De asemenea, Comisia încurajează furnizorii
de servicii de intermediere online să adopte și să pună în aplicare coduri de conduită
specifice sectorului, atunci când există și sunt utilizate pe scară largă astfel de coduri de
conduită specifice sectorului^22.

^22 Paragraful 48 și art. 17 din Regulament.

9. Litigii și abateri disciplinare

Având în vedere rolul UNBR în asigurarea respectării legislației și deontologiei

profesionale și în adoptarea codurilor de conduită care să reglementeze sub aspect
deontologic participarea utilizatorilor la astfel de platforme, se recomandă avocaților să
își ofere serviciile numai pe platformele agreate de UNBR.

Abaterile disciplinare ale avocaților, precum și procedura aplicabilă acestora sunt

prevăzute de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Pe de altă parte, în virtutea rolului său de apărare și reprezentare a profesiei de avocat,
UNBR monitorizează respectarea legii de către platformele online și are dreptul expres
prevăzut de Regulament de a introduce acțiuni în justiție împotriva furnizorilor de
platforme pentru a opri orice încălcări ale legii și ale drepturilor avocaților.

Conform Regulamentului, organizațiile și asociațiile care au un interes legitim în ceea ce

privește reprezentarea întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online,
respectiv a avocaților, au dreptul de a introduce acțiuni în fața instanțelor naționale
competente din Uniune, în conformitate cu dispozițiile în materie din dreptul intern al
statului membru în care este introdusă acțiunea, în vederea opririi sau a interzicerii
oricărei nerespectări de către furnizorii de servicii de intermediere online sau de către
furnizorii de motoare de căutare online a cerințelor relevante stabilite în Regulament^23.

^23 Art. 14 din Regulament.

Inclusiv proiectul de ordonanță de urgență privind măsurile de punere în aplicare a

Regulamentului (UE) 2019/1.150 conferă explicit calitate procesuală activă organizațiilor
profesionale pentru a introduce acțiuni în justiție împotriva furnizorilor de platforme. La
art. 13 alin. (2) din proiect se precizează că „Acțiunile în justiție pot fi introduse și de
către organizațiile și asociațiile care au un interes legitim în ceea ce privește
reprezentarea întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online sau a
utilizatorilor profesionali de site-uri“.

10. Concluzii

Platformele de intermediere online reprezintă un pilon de bază al economiei digitale și

pot oferi oportunități pentru avocați pentru a-și promova serviciile în mediul online și
pentru a răspunde cererii crescânde de consultanță juridică online. Totuși, în mediul
digital riscurile pentru avocat sunt mult mai mari, în special în ceea ce privește
încălcarea standardelor etice.

Într-adevăr, principiile fundamentale ale profesiei de avocat sunt mult mai expuse în
mediul online, cu atât mai mult cu cât furnizorii de servicii de intermediere online oferă
niște servicii noi și necesare avocaților și tind să negocieze de pe poziții de forță cu
aceștia și să își impună regulile.

De aceea, avocatul care decide să își ofere serviciile pe platformele de intermediere

avocat-client ar trebui să analizeze cu atenție în ce măsură platforma respectivă oferă
avocatului garanțiile respectării de către aceasta a principiilor libertății și independenței
avocatului, secretului profesional, evitării conflictului de interese, demnității, onoarei,
probității, respectării confraților și a tuturor persoanelor cu care avocatul intră în relații
profesionale.
Dezvoltarea viitoare a acestor platforme online poate avea un impact semnificativ,
având în vedere modul în care avocații oferă servicii juridice și se angajează cu
(potențiali) clienți pe aceste platforme.

De aceea, este esențial ca avocații să își impună încă de la început standardele etice în
colaborarea cu aceste platforme.

Un prim pas către asigurarea unui mediu digital în care avocații își pot oferi serviciile în
conformitate cu legea și deontologia profesională este prezentul ghid, care va fi adaptat
periodic, în funcție de evoluția pieței digitale.

În continuare, UNBR va monitoriza platformele de intermediere avocat-client și va

colabora cu acestea în vederea elaborării codurilor de conduită prevăzute de
Regulament.

(la 04-11-2021, Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 195
din 11 septembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 04 noiembrie
2021 )

Anexa nr. XXXIV

la statut

GHID

de bune practici privind publicitatea avocatului și a formelor de exercitare a profesiei

1. Reglementări și norme deontologice

1.1. Reglementări și norme deontologice cu privire la publicitate specifice profesiei de

avocat

1.1.1. Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat

(republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, cu
modificările și completările ulterioare)

Articolul 47

(1) Orice comunicare publică sau orice publicitate făcută de un avocat sau de o formă
de exercitare a profesiei este permisă, cu condiția ca aceasta să respecte
reglementările profesionale și cele privitoare la independența, demnitatea, integritatea
profesiei, păstrarea secretului profesional, să fie obiectivă și să corespundă adevărului.

(2) Statutul profesiei de avocat reglementează detaliat normele aplicabile publicității

făcute de avocați sau de formele de exercitare a profesiei de avocat în scopul atragerii
clientelei.

1.1.2. Statutul profesiei de avocat

Articolul 243

(1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este distinctă de publicitatea

profesională.

(2) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este constituită din orice formă de
prezentare a activității și serviciilor avocațiale ale acestora, indiferent de mijloacele
utilizate, în scopul promovării în fața publicului.

(3) Publicitatea profesională are drept obiect promovarea profesiei de avocat și se

realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea și sub
supravegherea acestora.

Articolul 243^1

(1) În raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să

respecte interesele clientului său, onoarea, imaginea și reputația profesiei.

(2) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei și toate informațiile difuzate public de

acestea prin orice mijloc, inclusiv în spațiul virtual, privind activitatea avocaților trebuie
să fie transparente, veridice, corecte și nu trebuie să fie comparative cu alți
profesioniști, echivoce, ambigue, înșelătoare sau denigratorii.

(3) În toate cazurile, promovarea prin publicitate și informațiile furnizate de avocați și

formele de exercitare a profesiei trebuie să se refere exclusiv la natura și limitele
obligațiilor profesionale ale avocaților și să respecte principiile fundamentale ale
profesiei de avocat, astfel cum acestea sunt reglementate de codul deontologic al
avocatului român.

Articolul 243^2

Condițiile ce trebuie îndeplinite de conținutul mijloacelor folosite pentru publicarea

informațiilor privind exercitarea profesiei, promovarea profesională și atragerea și
dobândirea clientelei sunt prevăzute în anexele nr. XXXIII și XXXIV.

Articolul 243^3

Publicitatea realizată fără respectarea regulilor prevăzute în Lege și în prezentul statut

constituie abatere disciplinară.

1.1.3. Codul deontologic al avocatului român

Capitolul V Publicitatea și comunicarea cu mass-media

SUBCAPITOLUL V.1 Publicitatea

Articolul 20

(1) Termenul «publicitate» se referă la orice formă de prezentare a activității și serviciilor

avocațiale, în scopul promovării acestora în fața publicului.

(2) Publicitatea nu include comunicările făcute de avocat, în virtutea libertății sale de

exprimare și în scopul apărării intereselor clientului ori participării avocatului la o
dezbatere cu privire la chestiuni de interes public.

(3) Avocatul este autorizat să informeze publicul despre serviciile pe care le oferă, cu
condiția ca informația să fie fidelă, obiectivă și veridică și să respecte principiile
esențiale ale profesiei, reglementările profesionale și regulile unei concurențe loiale și
oneste.

(4) Publicitatea unui avocat sau a unei forme de exercitare a profesiei, indiferent de
media utilizată - în presă, radio, televiziune, platforme online, prin comunicare
electronică ori prin alt mijloc -, este autorizată în măsura în care nu conține informații
false ori care ar putea induce publicul în eroare sau ar afecta imaginea profesiei ori
reputația colegilor.

(5) Orice informații ori imagini transmise prin comunicări făcute de avocat trebuie să
corespundă unor criterii obiective de verificare a veridicității.

(6) Comunicările avocatului nu pot conține:

– onorariile practicate în relația cu clienții;

– garanția rezultatului;

– mențiuni comparative și/sau denigratoare;

– orice referire la funcții sau activități care nu au legătură cu exercitarea profesiei de

avocat, precum și orice referire la rolurile jurisdicționale ori în cadrul altor autorități
publice;

– mențiuni privind rezultatele obținute, identitatea clienților, numărul de dosare, cifra de

afaceri sau procentajul de succes.

(7) În promovarea serviciilor sale, avocatul nu se poate folosi de notorietatea clientului

său.

(8) Avocatul trebuie să se abțină de la orice formă de publicitate prin care se aduce
atingere imaginii profesiei de avocat.

SUBCAPITOLUL V.2 Relația avocatului cu mass-media

Articolul 21

(1) În relația cu mass-media, avocatul își exercită libertatea de exprimare și are dreptul
să intervină, prin intermediul mass-mediei, atunci când este vorba de apărarea
intereselor legitime ale clientului său ori a profesiei de avocat.

(2) Avocatul care face declarații în mass-media sau moderează diferite emisiuni cu
tematică juridică sau altă tematică va trebui să respecte dispozițiile prezentului cod
deontologic.

(3) Avocatul va ține seama că specificul libertății sale de exprimare este subordonat legii
și statutului profesiei de avocat, precum și prevederilor prezentului cod.

(4) În acest sens, avocatul va manifesta prudență și reținere în legătură cu informațiile

pe care le oferă presei, astfel încât să nu încalce regulile și principiile profesiei.

(5) Publicarea unor articole de presă sau programe plătite de către avocat, prezentate
ca informații obiective, este interzisă.

(6) În temeiul dreptului la liberă exprimare, avocatul poate să comunice prin mass-
media convingerile sale profesionale, cele privitoare la problemele profesiei, cele privind
relația cu magistrații, cu organele puterii judecătorești, cu celelalte organe judiciare,
precum și cu organele statului.

(7) Avocatul va evita prezentarea în presă a problemelor clienților, dezbaterea cauzelor

și oferirea de date sau informații din procesele în care își exercită atribuțiile.

(8) În mod excepțional, când interesul clientului o impune, avocatul poate să prezinte
presei abuzurile la care este supus clientul său, solicitând restabilirea legalității și
adoptarea unor măsuri procedurale corecte.

(9) În relația cu mass-media, avocatul va evita publicitatea, sens în care nu va face

referiri la portofoliul pe care îl deține, la notorietatea cauzelor pe care le-a susținut ori la
numărul proceselor câștigate.

1.2. Alte reglementări generale cu referințe privind publicitatea

Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă,

republicată;

Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate,
republicată;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a

prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare.

2. Definiții

2.1. Publicitatea profesională este distinctă de publicitatea formelor de exercitare

profesională, are ca obiect promovarea profesiei de avocat și se realizează în
exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea și sub supravegherea acestora.

2.2. Publicitatea avocatului și/sau a formelor de exercitare a profesiei este constituită

din orice formă de prezentare a activității și serviciilor avocațiale, indiferent de
mijloacele utilizate, în scopul promovării acestora în fața publicului.

2.3. Reclama reprezintă produsul concret, final, al publicității, existent pe un suport

material sau virtual, precum afișaj fizic, audiovizual, online/virtual, obiecte etc.

2.4. Comunicarea reprezintă o noțiune generică, incluzând toate tipurile de discurs

comercial sau noncomercial, promovat pe orice mijloc de informare publică.

2.5. Publicitatea înșelătoare este publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de
prezentare, induce sau poate induce în eroare persoanele cărora li se adresează ori
care iau contact cu aceasta și care, din cauza caracterului înșelător, poate afecta
comportamentul economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciază ori poate
prejudicia un concurent.

2.6. Publicitatea mascată constă în reprezentarea prin cuvinte sau imagini a serviciilor,
numelui, mărcii ori activităților avocatului sau formelor de exercitare a profesiei, în cazul
în care o astfel de reprezentare este destinată unor scopuri publicitare nedeclarate și
poate induce în eroare publicul cu privire la natura sa. Astfel de reprezentări sunt
considerate intenționate mai ales atunci când se fac în schimbul unei plăți sau al unei
contraprestații.

2.7. Publicitatea comparativă reprezintă acea formă de publicitate care identifică în mod
explicit sau implicit un terț concurent sau servicii oferite de acesta.

2.8. Mijloacele de publicitate constau în orice suport material sau virtual pe care se pot
amplasa informări, anunțuri sau orice forme de publicitate admise de statut.

3. Condiții generale privind publicitatea

Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este permisă, cu condiția ca aceasta să

respecte reglementările profesionale legale, statutare și deontologice, privind
independența, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional,
drepturile și îndatoririle avocaților, concurența loială și onestă, să fie obiectivă și să
corespundă adevărului. Informațiile transmise în scop publicitar trebuie să fie
transparente, veridice, corecte, cu evitarea exprimărilor echivoce și ambigue, ce permit
interpretări înșelătoare sau anticoncurențiale.

În toate cazurile, promovarea prin publicitate și informațiile furnizate de avocați și

formele de exercitare a profesiei trebuie să se refere exclusiv la natura și limitele
obligațiilor profesionale ale avocaților și să respecte principiile fundamentale ale
profesiei de avocat, astfel cum acestea sunt reglementate de Codul deontologic al
avocatului român.

3.1. Interdicții privind publicitatea

Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, sunt interzise:

a) publicitatea înșelătoare și publicitatea mascată;

b) publicitatea și mențiunile comparative ori denigratoare la adresa altor confrați;

c) nominalizarea clienților din portofoliu sau indicarea litigiilor în care forma de

exercitare a profesiei a fost sau este implicată;

d) informațiile privind realizările de ordin financiar sau cifra de afaceri, furnizate de

avocat sau forma de exercitare, cu încălcarea normelor concurențiale sau în scop
publicitar comparativ;

e) furnizarea de informații în vederea includerii în clasamente întocmite pe criterii

financiare;

f) mențiunile referitoare la valoarea serviciilor oferite de avocat sau la modalitatea de

plată, cu încălcarea dispozițiilor statutare, sau care constituie sau pot promova politici
de dumping;

g) orice afirmații contrare demnității persoanelor, profesiei sau justiției.

3.2. Alte forme de promovare interzise

Nu este permisă utilizarea următoarelor forme de promovare a serviciilor avocațiale:

a) racolarea clientelei, constând în oferirea serviciilor, prin prezentare proprie sau prin
intermediar, la domiciliul sau reședința unei persoane sau într-un loc public, ori în
propunerea de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca
aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens. Se consideră racolare și
adresarea personală sau prin terți către victimele accidentelor sau către moștenitorii
acestora, aflați într-o situație de vulnerabilitate morală și aparentă imposibilitate de a
alege un avocat, asumarea, în orice formă, a cheltuielilor cu caracter judiciar ale speței,
pe parcursul derulării procedurilor judiciare, precum și asumarea oricăror alte tipuri de
cheltuieli personale ale clientului, în scopul punerii acestuia în imposibilitatea sau în
dificultatea de a rezilia contractul de asistență juridică;

b) prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocaților care funcționează în

cadrul acesteia, prin orice mijloace de publicitate realizate sau asociate cu numele și
denumirea unui client; prezentarea unui obiectiv realizat cu succes pentru un client, prin
consultanță sau mijloace litigioase, nu constituie o încălcare a rigorilor legale și
statutare privind publicitatea;

c) promiterea obținerii unor rezultate profesionale care nu depind exclusiv de activitatea

formei de exercitare a profesiei;

d) comunicarea publică a funcțiilor deținute anterior în cadrul unor autorități de către

avocații incluși în forma de exercitare a profesiei, cu scopul sugerării obținerii unui
anumit rezultat cu caracter judiciar;

e) incitarea publică la inițierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea
acestora, prin mijloace neconcurențiale, înșelătoare sau denigratoare la adresa altor
confrați;

f) solicitările personalizate nesolicitate și transmise potențialilor clienți prin poștă sau

mijloace electronice.

4. Mijloacele de publicitate

Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza unul sau mai multe mijloace de
publicitate, respectiv:

a) amplasarea unei firme pe peretele exterior al sediului;

b) anunțuri de publicitate potrivit statutului;

c) anunțuri și mențiuni în anuare, directoare, platforme online, inclusiv rețele sociale;

d) invitații, broșuri și anunțuri de participare la conferințe, colocvii etc. profesionale ori cu

o componentă de specialitate juridică;

e) corespondență profesională și cărți de vizită profesionale;

f) pliante, afișe, bannere, înregistrări video și audio referitoare la manifestări și

evenimente profesionale;
g) domeniu de internet, bloguri și pagini proprii pe rețelele sociale;

h) buletine informative, cuprinzând informații generale despre forma de exercitare a

profesiei, activitățile acesteia, legislația și jurisprudența la nivel național, european și
internațional;

i) publicarea de articole de specialitate în reviste sau alte publicații tipărite sau online;

j) obiecte publicitare ce pot fi distribuite, amplasate la locație, cu ocazia unor

evenimente, colocvii, seminarii profesionale;

k) aplicații pentru telefoanele mobile care permit difuzarea comunicărilor formelor de

exercitare a profesiei către public;

l) orice alte mijloace de publicitate, cu condiția respectării reglementărilor profesiei de

avocat și a deontologiei profesionale.

5. Anunțurile și broșurile de prezentare

Formele de exercitare a profesiei pot publica anunțuri cu ocazia stabilirii ori a schimbării
sediului profesional, a sediului secundar și/sau a biroului de lucru, precum și a
modificării formelor acestora, cu ocazia promovării unui avocat în forma de exercitare a
profesiei, cu ocazia organizării unui eveniment profesional și în orice alte situații
permise de normele de reglementare a profesiei.

Anunțurile pot fi publicate în presă, în anuarele profesionale sau pe platformele de

intermediere avocat-client ori alte platforme online și privesc activitatea formelor de
exercitare a profesiei, numele/denumirea și/sau principalele domenii în care avocații își
desfășoară activitatea.

Invitațiile și anunțurile de participare la întruniri și colocvii de specialitate pot menționa

denumirea formei de exercitare a profesiei și baroul din care aceasta face parte,
precum și datele referitoare la tematica și organizarea evenimentului.

În vederea participării la manifestările menționate, formele de exercitare a profesiei pot

edita broșuri de prezentare generală, în conformitate cu normele profesionale.

Broșura de prezentare generală nu poate face referire la:

a) numele clienților formei de exercitare a profesiei;

b) activități care nu au legătură cu exercitarea profesiei.

Difuzarea broșurilor de prezentare de către forma de exercitare a profesiei către clienți

sau public poate fi realizată numai cu condiția respectării Regulamentului general
privind protecția datelor.
6. Firma

Firma trebuie să aibă dimensiunile maxime de 40 cm x 60 cm și poate fi amplasată pe

suprafața exterioară a imobilului în care forma de exercitare a profesiei își are sediul
profesional principal sau secundar ori biroul de lucru.

Firma cuprinde mențiunile prevăzute în anexa nr. XXII, gravate pe suport metalic.

7. Corespondența formei de exercitare a profesiei și cărțile de vizită

Corespondența formei de exercitare a profesiei și cărțile de vizită pot cuprinde:

a) numărul de telefon, telefax, adresa de internet și adresa electronică (e-mail);

b) indicarea sediului principal și, după caz, a sediului secundar și/sau a biroului de
lucru;

c) sigla formei de exercitare a profesiei, avizată, în prealabil, de consiliul baroului.

Cărțile de vizită profesionale ale avocatului care își desfășoară activitatea în cadrul
formei de exercitare a profesiei pot cuprinde mențiunile permise corespondenței,
precum și titlul de asociat, colaborator sau salarizat și, dacă este cazul, titlurile științifice
și/sau profesionale dobândite în țară sau în străinătate, precum și ariile de practică ale
acestuia ori specializările dobândite conform legii.

8. Publicitatea online

Regulile privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei se aplică în egală măsură

și în mediul online.

8.1. Condiții privind website-urile

Formele de exercitare a profesiei pot avea propriul website, care poate cuprinde
mențiuni referitoare la activitatea desfășurată, la avocații care își desfășoară activitatea
în cadrul acestora, articole de specialitate, comunicări cu privire la evenimentele
profesionale, date de contact și modul de realizare a corespondenței cu clienții.

Conținutul și modul de prezentare a website-ului trebuie să respecte demnitatea și

onoarea profesiei, precum și secretul profesional.

Website-ul formelor de exercitare a profesiei nu poate conține legături către alte adrese
de internet (linkuri) al căror conținut ar fi contrar principiilor esențiale ale profesiei de
avocat. Este admisă includerea unor legături care să permită accesarea paginilor de
internet ale entităților cu care sunt încheiate convenții de conlucrare profesională
avizate de consiliul baroului, ale conferințelor sau altor manifestări profesionale
organizate de forma de exercitare a profesiei sau cu participarea acesteia, a articolelor
de specialitate juridică publicate de membrii formelor de exercitare a profesiei.

Consiliul baroului poate dispune eliminarea de îndată a mențiunilor și legăturilor ale

căror conținut și formă sunt contrare principiilor esențiale ale profesiei de avocat,
motivat și după convocarea deținătorului domeniului respectiv.

Website-urile formelor de exercitare a profesiei pot conține platforme de oferire directă a

serviciilor de consultanță juridică, cu respectarea reglementărilor profesionale, pot avea
opțiuni de aplicații mobile și orice alte instrumente de facilitare a comunicării cu
potențialii clienți.

8.2. Domeniul de internet

Adresa domeniului de internet al formelor de exercitare a profesiei nu poate fi formată

exclusiv din termeni generici cu referire la serviciile avocatului. Folosirea termenilor
generici este permisă numai dacă este asociată cu denumirea formei de exercitare a
profesiei sau cu inițialele acesteia.

8.3. Publicitatea în rețelele sociale și motoarele de căutare online

Avocații și formele de exercitare a profesiei își pot crea pagini de prezentare în rețelele
sociale.

Paginile de prezentare și orice altă formă de publicitate în rețelele sociale și în

motoarele de căutare online sunt permise cu condiția respectării reglementărilor și a
deontologiei profesionale și a regulilor concurenței loiale.

9. Liberalități, sponsorizare și mecenat

Avocații pot face publice activitățile de responsabilitate socială, mecenat și orice

liberalități făcute în interesul societății și al persoanelor vulnerabile, prin toate mijloacele
de publicitate admise de statut.

Liberalitățile avocaților sunt permise exclusiv în interesul persoanelor aflate în situații de

vulnerabilitate, al cauzelor sociale și al unor activități culturale sau sportive de interes
public.

Avocații pot aduce la cunoștința publicului aceste liberalități, cu condiția respectării

prevederilor statutului.

10. Comunicarea prin intermediul mass-mediei

În raporturile sale cu mass-media, avocatul este obligat să respecte interesele clientului

său, onoarea, imaginea și reputația profesiei, precum și obligațiile profesionale, prin
utilizarea unor informații care corespund unor criterii obiective de verificare a
veridicității.

În exercitarea mandatului avocatului sunt permise luări de poziție publice, prin

mijloacele de comunicare în masă, dacă acestea nu contravin interesului clientului și
dacă există permisiunea expresă din partea acestuia.

11. Controlul publicității

Mijloacele de publicitate utilizate de avocați și formele de exercitare a profesiei sunt

supuse controlului consiliului baroului. În exercitarea atribuției de control, consiliul
baroului poate să acționeze atât prin sesizarea oricărei persoane, cât și din oficiu.
Avocatul sau forma de exercitare a profesiei supusă controlului are obligația de a pune
la dispoziția consiliului toate actele și informațiile solicitate.

Nerespectarea obligațiilor prevăzute de Lege, de Statutul profesiei de avocat și de

Codul deontologic referitoare la publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat
prin fapte săvârșite în nume propriu sau prin intermediari, în numele și pentru forma de
exercitare a profesiei din care avocatul face parte, constituie abatere disciplinară gravă.

Consiliul baroului poate dispune retragerea de pe piață, fizic sau online, a mijloacelor
publicitare, total sau parțial (doar anumite mențiuni), ce încalcă principiile profesiei de
avocat sau dispozițiile prevăzute de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și de Statutul profesiei de avocat.

(la 04-11-2021, Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 195
din 11 septembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 04 noiembrie
2021 )

------------

logo

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii

Europene sau a Guvernului României.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea

Europeană, vă invităm să vizitați [Link].
Copyright © 2025 - Ministerul Justiției. Toate drepturile rezervate. - Termeni și Condiții

| Acasă | Despre Proiect | Facilități Oferite | Legături Utile