1.

Tuturor navelor aflate în largul mării ori pe toate apele învecinate accesibile
navelor maritime li se aplică prevederile:
a. COLREG-1972.
b. R.N.D.
c. Codului ISPS.
2. Dispoziţiile Regulamentului împiedică aplicarea prescripţiilor speciale
stabilite de către autoritatea competentă referitoare la navigaţia în rade,
porturi, pe fluvii, lacuri sau căi de navigaţie interioară accesibile navelor
maritime?
a. da.
b. nu.
c. nu este precizat.
3. Cum influenţează prevederile Regulamentului prescripţiile speciale
referitoare la navigaţia în rade, porturi, pe fluvii, lacuri sau căi de navigaţie
interioară accesibile navelor maritime?
a. dispoziţiile Regulamentului nu trebuie să împiedice aplicarea
prescripţiilor speciale stabilite de către autoritatea competentă,
dar asemenea prescripţii speciale trebuie să fie cât mai conforme
cu prezentele reguli.
b. autoritatea competentă nu este obligată să ţină seamade prescripţiile
Regulamentului.
c. în toate situaţiile se vor aplica prevederile Regulamentului.
4. Guvernul unui stat poate stabili prescripţiile speciale cu privire la numărul
luminilor de poziţie, a semnalelor luminoase, prescripţii care să fie astfel
încât să facă imposibilă confundarea lor cu Regulamentul?
a. nu.
b. nu este precizat.
c. da.
5. Dispoziţiile Regulamentului scutesc nava, comandantul sau armatorul de
consecinţele unei neglijenţe oarecare în ceea ce priveşte aplicarea
Regulamentului sau în ceea ce priveşte luarea tuturor măsurilor cerute de o
bună practică marinărească?
a. nu este precizat.
 b. da.
c. nu.
6. Când este exonerată o navă, comanantul sau armatorul de consecinţele unei
neglijenţe sau de neluarea tuturor măsurilor cerute de o bună practică
marinărească?
a. aplicarea regulilor scuteşte nava, comandantul sau armatorul de orice
răspundere.
b. conformarea întocmai la prevederile regulii "navă privilegiată"
scuteşte nava, comandantul sau armatorul de orice răspundere.
c. dispoziţiile Regulamentului nu scutesc nava, comandantul sau
armatorul de consecinţele unei neglijenţe oarecare în ceea ce
priveşte aplicarea Regulamentului sau în ceea ce priveşte luarea
tuturor măsurilor cerute de o bună practică marinărească.
7. Când există riscul unei coliziuni, precum şi în toate împrejurările deosebite
sunt permise:
a. abaterea de la prevederile Regulamentului.
b. abateri de la prevederile autorităţilor portuare.
c. abateri de la prevederile legilor specifice.
8. Când sunt permise abateri de la prevederile Regulamentului?
a. în apele naţionale, rade şi în toate apele învecinate accesibile navelor
maritime.
b. când există pericol de navigaţie, riscul unei coliziuni, precum şi în
toate împrejurările deosebite.
c. indiferent de situaţie, nu este permisă abaterea de la prevederile
Regulamentului.
9. Ce se înţelege prin expresia"navă", conform Regulamentului?
a. orice construcţie sau aparat, de orice natură, capabil să plutească pe
apă fără propulsie.
b. orice construcţie sau orice aparat, de orice natură ar fi, inclusiv
construcţiile fără pescaj şi hidro avioane, folosite sau susceptibile
de a fi folosite ca mijloc de transport pe apă.
c. orice corp plutitor cu orice mijloc de propulsie.
[Link] se înţelege prin "navă cu propulsie mecanică"?
 a. orice navă pusă în mişcare de către o maşină.
b. navele care folosesc ca mijloc de propulsie un motor Diesel.
c. toate navele care se pot deplasa pe apă, cu excepţia navelor cu vele.
d. navă care navigă cu vele, chiar dacă are o maşină proprie, cu condiţia
ca aceasta să nu fie folosită, reprezintă:
• navă cu vele.
• navă cu propulsie mecanică, care foloseşte şi velele.
• navă care foloseşte ca mijloc de propulsie forţa vântului.
[Link] se înţelege prin expresia "navă cu vele"?
• navă care foloseşte ca mijloc de propulsie forţa vântului.
• navă cu propulsie mecanică, care foloseşte şi vele.
• navă care navigă cu vele, chiar dacă are o maşină proprie,
cu condiţia ca aceasta să nu fie folosită.
b. navă care din cauza unei împrejurări excepţionale nu este în măsură să
manevreze şi deci, nu poate să se îndepărteze din drumul altei nave
trebuie considerată:
c. nava nu este stăpână pe manevra sa.
d. navă cu capacitate de manevră redusă.
e. navă stânjenită de pescajul său.
[Link] se înţelege prin expresia "navă cu capacitate de manevră redusă"?
• navă a cărei capacitate de manevră conform
Regulamentului este limitată prin natura lucrărilor sale şi
care, în consecinţă, nu se poate
• navă cu avarii accidentale la cârmă şi/sau maşină, în curs de
remediere.
• navă care nu se poate abate din drumul său, datorită unor
pericole de navigaţie.
b. navă cu propulsie mecanică, care din cauza pescajului şi a adâncimii
apei sub chilă poate să-şi modifice cu greu drumul, se consideră :
c. navă stânjenită de pescajul său.
d. navă cu lungime mai mare de 200 m
e. navă cu capacitate de manevră redusă.
 f. navă care nu este nici la ancoră, nici legată la cheu, nici eşuată se
consideră:
g. navă "în marş".
h. navă în derivă.
i. navă care ţine la capă.
13.Când una dintre nave poate fi observată vizual de către cealaltă navă, se
consideră:
a. navă în siguranţă.
b. nave aflate în vedere.
c. nave în marş.
14.Când două nave se consideră în vedere?
a. când se observă vizual reciproc.
b. chiar dacă numai una dintre ele poate fi observată vizual de către
cealaltă.
c. când navele se află în limita de observare cu radarul.
[Link] trebuie să se asigure veghea la bordul navei?
a. trebuie să se asigure în permanenţă o veghe vizuală şi auditivă
corespunzătoare, folosind în acelaşi timp toate mijloacele
disponibile, potrivit cu împrejurările şi condiţiile existente, în aşa
fel încât să
b. trebuie să se asigure în permanenţă o veghe vizuală pentru evitarea
unei situaţii periculoase.
c. în condiţii de vizibilitate redusă, se va organiza o veghe
corespunzătoare, pentru a aprecia existenţa unui pericol de coliziune.
[Link] a se putea acţiona corect şi eficace pentru prevenirea unei coliziuni şi
pentru ca nava să poată fi oprită pe o distanţă corespunzătoare împrejurărilor
şi condiţiilor, se impune menţiunea de a naviga cu:
a. viteză maximă.
b. viteză minimă.
c. viteză de siguranţă.
[Link] sunt factorii care trebuie luaţi în consideraţie pentru
determinarea"vitezei de siguranţă"?
 a. lungimea navei, calităţile nautice ale navei, puterea maşinii şi
vizibilitatea.
b. pregătirea echipajului, condiţiile de navigaţie, vizibilitatea.
c. vizibilitatea, densitatea traficului, capacitatea de manevră a navei,
noapteaexistenţa unui fundal luminos, starea vântului şi a mării,
pescajul navei.
[Link] navă trebuie să folosească toate mijloacele disponibile
corespunzătoare împrejurărilor şi condiţiilor externe pentru a stabili dacă
există:
a. un pericol de eşuare.
b. un pericol iminent.
c. un pericol de coliziune.
[Link] mijloace trebuie să folosească o navă pentru a stabili dacă există
pericolul de coliziune?
a. orice navă trebuie să folosească toate mijloacele disponibile
corespunzătoare împrejurărilor şi condiţiilor extrene, pentru a
stabili dacă există un pericol de coliziune.
b. orice navă trebuie să folosească toate mijloacele vizuale, pentru a
stabili dacă există pericolul de coliziune.
c. orice navă trebuie să folosească radarul, pentru a stabili dacă există
pericolul de coliziune.
20.Când relevmentul compas la o navă care se apropie nu variază în mod
apreciabil, se consideră :
a. nave în vedere.
b. pericol de coliziune.
c. nave cu drumuri opuse.
21.Când se consideră că există pericol de coliziune?
a. când navele navigă în drumuri opuse.
b. când relevmentul compas la o navă care se apropie nu variază în
mod apreciabil.
c. când viteza de apropiere între cele două nave este foarte mare.
[Link] trebuie să se execute o manevră pentru evitarea unei coliziuni?
 a. din timp, cu schimbări mici de drum, pentru a nu devia prea mult de la
drumul navei.
b. hotărât, din timp şi conform cu buna practică marinărească.
c. hotărât, cu variaţii de viteză, pentru evitarea pericolului.
[Link] trebuie să se execute schimbările de drum şi/sau de viteză pentru
evitarea ueni coliziuni?
a. schimbări mici de drum şi/sau de viteză, pentru a nu devia prea mult
de la drumul navei.
b. schimbări destul de mari de viteză şi mici de drum, pentru a nu devia
prea mult de la drumul navei.
c. dacă împrejurările permit, să fie destul de mare, pentru a putea fi
percepută imediat de orice navă care o observă vizual sau cu
radarul.
[Link]ă pentru evitarea unei coliziuni este suficientă numai schimbarea de
drum, cum trebuie să fie executată?
a. manevra se va face cu mult timp înainte, să fie substanţială şi să
nu conducă la o altă situaţie de foarte mare apropiere.
b. se vor executa schimbări mari de drum, suficiente pentru evitarea
coliziunii.
c. se va efectua o schimbare de drum suficientă pentru ca să se elimine
orice pericol de coliziune.
[Link] de evitare între nave se va efectua astfel încât să permită trecerea
la:
• distanţă maximă.
• distanţă de siguranţă.
• distanţă minimă.
26.Până când se controlează eficacitatea unei manevre de evitare?
a. până când navele vor fi la travers una faţă de cealaltă.
b. până când nava cealaltă va fi într-un unghi de 45° tribord/babord.
c. până când nava cealaltă a fost complet şi definitiv depăşită.
[Link] este manevra cea mai indicată pentru a se câştiga mai mult timp pentru
aprecierea situaţiei, atunci când trebuie să se evite o coliziune?
 a. reducerea vitezei sau opirea completă, stopând maşinile ori
punându-le înapoi.
b. stoparea navei.
c. reducerea la minimum de viteză, până la limita guvernării.
[Link] se navigă în şenal sau cale navigabilă îngustă?
a. pe mijlocul şenalului sau căii de acces.
b. cât mai aproape posibil de marginea exterioară din dreapta
şenalului sau căii de acces respective, atunci când aceasta se poate
face.
c. se va naviga întotdeauna cât mai aproape posibil de marginea
exterioară a şenalului sau căii de acces, pentru asigurarea unei veghe
corespunzătoare.
[Link] semnale pot da navele care navigă prin şenal şi se îndoiesc de intenţiile
navei care traversează şenalul?
a. un sunet lung şi două scurte.
b. un semnal de avertizare compus din cinci sunete scurte.
c. un semnal lung de atenţionare.
[Link] măsuri de siguranţă trebuie să ia o navă care se apropie de un cot aflat
întrun şenal sau o cale de acces îngustă?
a. să emită cinci sunete scurte (de avertizare)
b. să emită un semnal scurt şi să navige pe partea dreaptă a şenalului.
c. să emită un semnal lung şi să navige cu prudenţă şi vigilenţă.
[Link] de separare a traficului li se aplică reglementările referitoare la
schemele de separare a traficului, adoptate de:
a. guvernele ţărilor unde se află schemele.
b. Organizaţie.
c. Organizaţie şi guvernele anumitor ţări.
[Link] trebuie să navige pe banda de navigaţie corespunzătoare în direcţia
generală a traficului şi să se îndepărteze,în măsura posibilului, de linia sau
zona de separare a sensurilor de trafic atunci când trebuie să navige:
a. în exteriorul unei scheme de separare a traficului.
b. în interiorul unei scheme de separare a traficului.
c. în interiorul unei benzi de separaţie.
[Link] trebuie să se angajeze o navă pentru intrarea sau ieşirea dintr-o schemă
de separare a traficului?
a. sub un unghi drept faţă de direcţia generală a traficului.
b. ca regulă generală pe la una din extremităţi,dar atunci când se
angajează să intre sau să iasă,din orice parte,să facă manevra sub
unghi cât mai mic faţă de direcţia traficului.
c. prin zona de separare a traficului,dar cu aprobarea autorităţilor care
supraveghează navigaţia în schema de separare a traficului.
[Link] trebuie să întretaie o navă benzile de separaţie, când este obligată să o
facă?
a. sub un unghi cât mai mic faţă de direcţia generală a traficului şi cu
viteza redusă.
b. sub un unghi cât mai mic faţă de direcţia generală a traficului şi cu
viteză maximă.
c. pe cât posibil perpendicular faţă de direcţia generală a traficului.
[Link] de navigaţie costieră pot fi folosite pentru traficul costier?
a. în mod normal nu trebuie folosite pentru traficul direct, cu
excepţia navelor mai mici de 20 m lungime şi a navelor cu vele.
b. pot fi folosite de toate navele aparţinând ţării riverane.
c. pot fi folosite de navele cu capacitate de manevră redusă.
36.Când poate o navă să pătrundă într-o zonă de separare sau să taie o linie de
separare?
a. când condiţiile hidrometeorologice fac dificilă navigaţia în sensul
general al traficului.
b. în caz de urgenţă, pentru evitarea unui pericol imediat, sau
pentru a pescui într-o zonă de separare.
c. zona de separare nu va fi traversată în nici o situaţie.
[Link] trebuie să se navige în zone vecine cu extremităţile unei zone de
separare a traficului?
a. se va naviga în direcţia generală a traficului.
b. se vor semnaliza sonor şi vizual intenţiile de schimbare de drum.
c. cu atenţie deosebită.
[Link] permisă ancorarea în schemele de separare a traficului?
 a. se va evita în măsura maximă a posibilului ancorarea atât în
schema de separare, cât şi în zonele învecinate acesteia.
b. se poate ancora, dar se vor da toate semnalele prevăzute în prezentele
reguli.
c. nu se poate ancora în nici o situaţie.
[Link] trebuie să navige navele care nu folosesc o schemă de separare a
traficului?
a. să folosească zonele de navigaţie costieră.
b. să se îndepărteze cât mai mult de zona de separare a traficului.
c. să navige în apropiere, dar să nu intersecteze linia de separare.
[Link] sunt navele exceptate de la prevederile regulii referitoare la navigaţie în
schemele de separare a traficului?
a. navele cu capacitate de manevră redusă, angajate în manevra de
menţinere a siguranţei navigaţiei.
b. navele cu defecţiuni la motorul principal.
c. navele cu avarii la cârmă.
[Link] navă trebuie să se abată din drumul navei ajunsă din urmă?
a. nava care se află la o distanţă de 200 m.
b. nava care se află la o distanţă de 100 m.
c. nava care ajunge din urmă.
[Link] se comportă o navă care ajunge din urmă (depăşeşte) o altă navă?
a. nava care ajunge din urmă o altă navă va avea prioritate.
b. nava ajunsă din urmă va manevra astfel încât să-i permită navei care o
depăşeşte deplasarea.
c. orice navă care ajunge din urmă o altă navă trebuie să se abată
din drumul navei ajunsă din urmă.
43.Când se consideră că o navă ajunge din urmă altă navă?
a. când vine dintr-o direcţie mai mare de 22°5 dinapoia traversului
celeilalte nave, astfel încât noaptea se vede numai
b. când vede lumina din pupa şi luminile din bordurile navei ajunsă din
urmă.
c. când vede lumina catargului pupa şi luminile din pupa.
[Link] trebuie să manevreze o navă care nu poate stabili cu siguranţă că
ajunge din urmă altă navă?
a. să se considere navă privilegiată şi şă-şi menţină viteza şi drumul.
b. să se considere navă care ajunge din urmă şi să manevreze în
consecinţă.
c. să dea semnalele corespunzătoare şi după edificare să procedeze
conform situaţiei.
[Link] trebuie să manevreze două nave cu vele care se apropie una de alta,
astfel încât există pericolul de coliziune şi primesc vântul din borduri
diferite?
a. nava care primeşte vântul din babord trebuie să se abată din
drumul navei care primeşte vântul din tribord.
b. nava care primeşte vântul din tribord trebuie să se abată din drumul
navei care primeşte vântul din babord.
c. nava care primeşte vântul din pupa trebuie să se abată din drumul
navei care primeşte vântul din tribord.
[Link] trebuie să manevreze două nave cu vele care se apropie una de alta,
astfel încât există pericolul de coliziune şi primesc vântul din acelaşi bord?
a. nava care o vede pe cealaltă prin babord trebuie să se abată din
drumul celeilalte nave.
b. nava care este în vânt se va abate din drumul navei de sub vânt.
c. nava care o vede pe cealaltă prin tribord trebuie să se abată din drumul
celeilalte nave.
[Link] este manevra unei nave care nu este obligată să se abată din drumul
altei nave?
a. trebuie să-şi menţină drumul şi viteza.
b. va schimba numai drumul, pentru a evita o situaţie periculoasă.
c. va reduce viteza sau va stopa, pentru a nu crea situaţii periculoase.
48.Când trebuie să manevreze nava care nu este obligată să se abată din drumul
altei nave?
a. indiferent de situaţie, nu se va abate niciodată din drumul altei nave.
b. imediat ce i se pare evident faptul că nava care are obligaţia de a
se abate din drumul său nu face manevra.
 c. când în urma observării relevmentului şi-a dat seama că există
pericolul de coliziune.
[Link] drumul căror nave trebuie să se abată o navă cu propulsie mecanică în
marş?
a. navelor cu vele.
b. velierelor care navigă numai cu maşina.
c. velierelor care poartă la prova un semn conic negru, cu vârful în jos.
[Link] drumul căror nave trebuie să se abată o navă cu vele în marş?
a. navelor în curs de pescuit.
b. traulelor aflate în marş spre zona de pescuit.
c. navelor colectoare de peşte aflate în marş.
[Link] drumul căror nave trebuie să se abată o navă stânjenită de pescajul său?
a. navelor cu vele.
b. navelor nestăpâne pe manevra lor.
c. navelor petrolier sau navelor care transportă gaze lichefiate.
52.Căror nave li se aplică regulile de conducerea navelor pe vizibilitate redusă?
a. navelor care navigă în interiorul zonelor de vizibiliate redusă şi numai
una dintre ele nu o vede pe cealaltă.
b. navelor care nu se văd una pe alta şi care navigă înlăuntrul sau în
apropierea zonelor de vizibilitate redusă.
c. navelor care navigă în interiorul sau în apropierea zonelor de
vizibilitate redusă şi observă una la alta numai luminile de catarg.
[Link] ce viteză trebuie să navige o navă în condiţii de vizibilitate redusă?
a. cu viteză redusă şi veghe la prova.
b. cu viteză economică, dar cu radarul în funcţiune şi cu o veghe
corespunzătoare, pentru a evita pericolul de coliziune.
c. cu o viteză de siguranţă adaptată împrejurărilor existente şi
condiţiilor de vizibilitate redusă.
54.Când se vor respecta regulile referitoare la "lumini şi semne"?
a. în marş ziua şi noaptea.
b. pe orice vreme.
c. în staţionare ziua şi noaptea.
55.În ce perioadă sunt respectate regulile referitoare la lumini?
 a. pe timpul nopţii.
b. pe timpul nopţii şi pe vizibilitate redusă.
c. de la apusul la răsăritul soarelui.
[Link] timpul zilei se vor respecta regulile cu privire la:
a. lumini.
b. semne.
c. lumini şi semne.
57.Când mai pot fi purtate luminile prevăzute de reguli?
a. de la răsăritul la apusul soarelui, pe timp cu vizibilitate redusă, în
toate împrejurările în care
b. când vizibilitatea este sub 3 Mm.
c. în srâmtori, când vizibiliatea este redusă.
58.Când se vor respecta regulile referitoare la semne?
a. în timpul crepusculului.
b. pe timpul zilei.
c. ziua sau noaptea, când sunt iluminate.
[Link] albă aşezată deasupra axului longitudinal al navei, arătând o lumină
neîntreruptă pe un arc de orizont de 22°5 astfel ca să arate 22°5 înapoia
traversului fiecărui bord este:
a. lumina de pupa.
b. lumina de catarg.
c. lumina de remorcaj.
[Link]ă verde din tribord şi lumină roşie din babord, vizibile pe un arc de
112°5 adică de la prova până la 22°5 înapoia traversului, reprezintă ceea ce
se înţelege prin expresia:
a. lumină de bord.
b. lumină de pupa.
c. lumină de remorcaj.
[Link] se înţelege prin expresia "lumină de catarg"?
a. orice lumină albă instalată pe catargul unei nave la o înălţime
prevăzută de normele din registru.
b. orice lumină albă vizibilă pe tot orizontul.
 • lumină albă aşezată deasupra axului longitudinal al navei,
arătând o lumină neîntreruptă pe un arc de orizont de
225°, astfel ca să arate 22°5 înapoia traversului fiecărui
bord.
[Link] se înţelege prin expresia "lumină de bord"?
a. lumină verde din tribord şi lumină roşie din babord, vizibile pe un
arc de 112°5, adică la
b. lumină albă din borduri, de la scările de acces.
c. lumină albă de la scările exterioare.
[Link] albă aşezată cât mai aproape posibil în pupa, arătând o lumină
neîntreruptă pe un arc de 135° câte 67°5 în fieare bord este:
a. lumina de ancoră pupa.
b. lumina de remorcaj.
c. lumina de pupa.
[Link] se înţelege prin expresia "lumină de pupa"?
• lumină albă instalată la pupa unei nave.
• lumină aşezată cât mai aproape posibil în pupa, arătând o
lumină neîntreruptă pe un arc de 135°, câte 67°5 în fiecare
bord.
• lumină albă instalată la pupa, care arată ca o lumină întreruptă
pe un arc de cerc de 135°, câte 67°5 în fiecare bord.
[Link] galbenă aşezată cât mai aproape posibil în pupa arătând o lumină de
135°, câte 67°5 în fiecare bord este:
a. lumina de pupa.
b. lumina de remorcaj.
c. lumina de ancoră pupa.
[Link] lumini în poziţie verticală din care luminile de sus şi de jos roşii şi
lumina din mijloc albă sunt luminile purtate de o navă:
a. cu capacitate de manevră redusă când nu este în marş.
b. nestăpână pe manevra sa.
c. stânjenită de pescajul ei când nu este în marş.
[Link] se înţelege prin expresia "lumină de remorcaj"?
 • lumină albă aşezată deasupra luminii de la pupa după care se
guvernează în timpul remorcajului.
• lumină galbenă neîntreruptă vizibilă la 360°.
• lumină galbenă aşezată cât mai aproape posibil de pupa,
arătând o lumină neîntreruptă pe un arc de cerc de 135°,
câte 67°5 în fiecare bord.
[Link] roşu-alb-roşu dispuse pe verticală, lumina de ancoră de la pupa
sunt luminile purtate de o navă:
a. nestăpână pe manevră la ancoră.
b. cu capacitate de manevră redusă la ancoră.
c. stânjenită de pescajul ei la ancoră.
[Link] neîntreruptă pe un arc de orizont de 360° este:
a. lumina de catarg.
b. lumină cu sclipiri regulate.
c. lumină vizibilă pe întreg orizontul.
[Link] semne suprapuse din care semnul superior şi inferior câte o bulă, iar cel
din mijloc un bicon sunt semnele purtate de o navă:
a. nestăpână pe manevra sa.
b. stânjenită de pescajul ei.
c. cu capacitate de manevră redusă.
[Link] se înţelege prin expresia "lumină vizibilă pe întreg orizontul"?
a. lumină neîntreruptă pe un arc de de orizont de 360°
b. lumină neîntreruptă vizibilă la prova şi în borduri.
c. lumină neîntreruptă vizibilă pe un arc de orizont de 180°
d. lumină cu sclipiri regulate a cărei frecvenţă este de 120 sclipiri pe
minut sau mai mult, reprezintă ceea ce se înţelege prin expresia:
e. lumină de bord.
f. lumină cu sclipiri.
g. lumină de remorcaj.
h. bulă la prova şi trei semne dispuse vertical, dintre care semnul
superior şi inferior bule şi cel din mijloc bicon, montate în locul cel
mai vizibil sunt semnele purtate de o navă:
i. cu capacitate de manevră redusă la ancoră.
 j. stânjenită de pescajul ei la ancoră.
k. nestăpână pe manevră la ancoră.
[Link] se înţelege prin expresia "lumină cu sclipiri"?
• lumină cu sclipiri regulate cu frecvenţa de 60 sclipiri pe
minut.
• lumină cu sclipiri regulate cu frecvenţa de 120 sclipiri pe
minut sau mai mult.
• lumină cu sclipiri regulate foarte repezi.
[Link] ce distanţă trebuie să se vadă luminile de la catarge pentru navele cu
lungimea între 12 şi 20 m?
a. 1-2 Mm.
b. 2 Mm.
c. 3 Mm.
[Link] ce distanţă trebuie să se vadă luminile de la catarge pentru navele cu
lungimea mai mică de 12 m?
a. 3 Mm.
b. 2 Mm.
c. 1 Mm.
[Link] cilindru negru reprezintă semnul purtat de o navă:
a. stânjenită de pescajul său.
b. cu capacitate de manevră redusă.
c. nestăpână pe manevră
[Link] ce distanţă trebuie să se vadă luminile din borduri pentru navele cu o
lungime între 12 şi 50 m?
a. 3 Mm.
b. 2 Mm.
c. 1,5 Mm.
[Link] ce distanţă trebuie să se vadă luminile din borduri pentru navele cu o
lungime mai mică de 12 m?
a. 2 Mm.
b. 0,5 Mm.
c. 1 Mm.
[Link] ce distanţă trebuie să se vadă lumina din pupa pentru navele cu o lungime
între 12 şi 50 m?
a. 3 Mm.
b. 2 Mm.
c. 1 Mm.
[Link] ce distanţă trebuie să se vadă lumina din pupa pentru navele cu o lungime
mai mică de 12 m?
a. 3 Mm.
b. 1,5 Mm.
c. 2 Mm.
[Link] ce distanţă trebuie să se vadă lumina de remorcaj pentru navele cu o
lungime mai mare de 50 m?
a. 3 Mm.
b. 4 Mm.
c. 3,5 Mm.
[Link] ce distanţă trebuie să se vadă lumina de remorcaj pentru navele cu o
lungime între 12 şi 50 m?
a. 3 Mm.
b. 2 Mm.
c. 5 Mm.
[Link] ce distanţă trebuie să se vadă lumina de remorcaj pentru navele cu o
lungime mai mică de 12 m?
a. 1 Mm.
b. 3 Mm.
c. 2 Mm.
[Link] 2 Mm se văd luminile albe, roşii, verzi sau galbene pe întreg orizontul la
navele:
a. cu lungimea mai mare de 50 m.
b. cu lungimea mai mică de 100 m.
c. cu lungimea între 12 şi 20 m.
[Link] ce distanţă trebuie să se vadă lumina albă, roşie, verde sau galbenă
vizibilă pe întreg orizontul, pentru navele cu lungimea între 12 şi 50 m?
a. 3 Mm.
 b. 2 Mm.
c. 1 Mm.
[Link] lumini trebuie să poarte o navă cu pernă de aer în exploatare fără pescaj?
a. aceleaşi lumini ca o navă cu propulsie mecanică în marş.
• lumină galbenă cu sclipiri vizibile pe tot orizontul.
b. luminile unei nave cu propulsie mecanică în marş plus o lumină
galbenă cu sclipiri vizibilă pe tot orizontul.
[Link] lumini trebuie să poarte o navă cu propulsie mecanică în marş cu
lungimea mai mare de 7 m şi a cărei viteză depăşeşte 7 Nd?
• lumină albă vizibilă peste tot orizontul şi dacă este posibil
şi luminile din borduri.
b. luminile din borduri.
• lumină albă care poate fi ridicată la nevoie.
[Link] ce distanţă trebuie să se vadă lumina albă vizibilă pe tot orizontul, a unei
nave sau obiect de formă nedefinită, parţial în imersiune, care este remorcat?
a. 3 Mm.
b. 2Mm.
c. 1 Mm.
[Link] lumini trebuie să poarte obiectele sau navele remorcate, altele decât cele
cu forma nedefinită?
a. luminile de catarg şi lumina de pupa.
b. luminile din borduri şi lumina de pupa.
c. luminile de remorcher şi lumina de pupa.
[Link] lumini trebuie să poarte o navă împinsă înainte când formează o singură
unitate?
a. trebuie să poarte la extremitatea prova luminile din borduri.
b. lumina de catarg şi luminile din borduri.
c. lumină de catarg şi lumină de pupa.
[Link] lumini tebuie să poarte o navă remorcată la ureche?
a. luminile de catarg şi lumina de pupa.
b. lumina de pupa şi luminile din borduri la extremitatea prova.
c. luminile de borduri la extremitatea prova.
[Link] din borduri şi lumina din pupa sunt luminile pe care le poartă o
navă:
a. în seviciul de pilotaj şi este în marş.
b. cu vele când este la ancoră.
c. cu vele în marş.
[Link] lumini poartă o navă cu vele în marş?
a. luminile din borduri.
b. luminile de catarg şi luminile din borduri.
c. luminile din borduri şi lumina de pupa.
[Link] din borduri şi lumina din pupa, reunite într-un felinar este purtat de
:
• navă cu vele mai mică de 7 m, în marş.
• navă cu rame.
• navă cu vele la ancoră.
[Link] lumini poartă o navă cu vele în marş, mai mică de 20 m?
a. luminile din borduri şi lumina din pupa, pe care le poate reuni
întrun felinar.
b. luminile din borduri.
• lumină albă pe care să o arate la nevoie.
[Link] măr sau în partea superioară a catargului, în locul cel mai vizibil, trebuie
să poarte felinarul combinat o navă cu vele în marş, cu o lungime mai mică
de:
a. 30 m.
b. 20 m.
c. 15 m.
[Link] trebuie să poarte felinarul combinat o navă cu
a. poate să-l ţină oriunde şi să-l arate numai la nevoie.
b. la măr sau la partea superioară a catargului, în locul cel mai
vizibil.
c. la bastonul prova.
[Link] în marş mai mică de 20 m?
[Link] sunt luminile suplimentare pe care le poate purta o navă cu vele în
marş?
a. la măr o lumină verde vizibilă pe tot orizontul.
b. la măr o lumină roşie vizibilă pe tot orizontul.
c. la măr sau la partea superioară a catargului o lumină roişie
deasupra unei lumini verzi, vizibile pe tot orizontul.
[Link] care trebuie să fie gata să arate în orice moment o lanternă electrică
sau un felinar aprins cu o lumină albă este nava cu vele, în marş, cu o
lungime mai mică de:
a. 15 m.
b. 10 m.
c. 7 m.
100. Ce lumini poartă o navă cu vele, mai mică de 7 m, în marş?
a. trebuie să fie gata să arate în orice moment o lanternă electrică
sau un felinar aprins cu
b. luminile din borduri.
• lumină albă la catarg.
101. Ce lumini trebuie să poarte o navă cu rame?
• lampă albastră care să poată fi arătată oricând.
• lumină roşie.
b. dacă nu poartă luminile unei nave cu vele, să fie pregătiră să arate
o lanternă electrică sau un felinar cu lumină albă.
102. La prova, în locul cel mai vizibil, un con cu vârful în jos este semnul
purtat pe timp de zi de:
• navă care pescuieşte şi ale cărei unelte se întind pe o distanţă
orizontală mai mare de 150 m.
• navă care navigă în acelaşi timp cu vele şi cu ajutorul unui
aparat propulsor.
 • navă sau obiect remorcat care este parţial în imersiune şi greu
de observat.
103. Ce semn trebuie să poarte o navă care navigă în acelaşi timp cu vele şi
cu ajutorul unui aparat propulsor?
a. la prova, în locul cel mai vizibil, un con cu vârful în jos.
b. un bicon în locul cel mai vizibil.
c. două conuri negre vârf la vârf.
104. Două lumini suprapuse, vizibile pe tot orizontul, lumina superioară
verde şi ce inferioară albă, o lumină de catarg aşezată la o înălţime mai mare
decât lumina verde şi înapoia acesteia sunt luminile purtate de:
• navă angajată în operaţiuni de deminare.
• navă cu vele în marş.
• navă care traulează şi nu este în marş.
105. Ce semne poartă o navă ancorată?
• bulă ridicată la prova.
b. un bicon instalat la prova.
c. un con negru instalat la prova.
106. Unde trebuie instalate semnele şi luminile navelor eşuate?
a. la prova.
b. la catargul pupa.
c. în locul cel mai vizibil.
107. Când nu sunt obligate navele mai mici de 7 m lungime să poarte
lumini de navă ancorată?
a. când sunt la ancoră dar nu întrun canal navigabil îngust, pase de
intrare în port sau rade de ancorare.
b. când sunt ancorate într-un bazin portuar.
c. când sunt la ancoră şi în radă.
108. Căror nave eşuate nu li se cere să poarte luminile şi semnele speciale
de navă eşuată?
a. nave cu lungime mai mică de 7 m.
b. nave cu lungime mai mică de 15 m.
c. nave cu lungime mai mică de 12 m.
109. Ce este "sunetul scurt"?
 a. un sunet cu o durată de 2-3 secunde, emis de o navă.
b. un sunet emis de o navă propulsată, în marş, cu o durată mică, sub o
secundă.
c. un sunet a cărui durată este de aproximativ o secundă.
110. Ce se înţelege prin expresia "sunet lung"?
a. un sunet a cărui durată este de 46 secunde.
b. un sunet emis de o navă propulsată, în marş, cu o durată de peste 6
secunde.
c. un sunet sonor emis de o navă cu o durată de 2-3 secunde.
111. Ce echipament de semnalizare sonoră trebuie să aibă o navă cu
lungimea între 12 şi 100m?
a. un singur fluier în mijlocul navei.
b. un clopot la prova sau pupa navei.
c. un fluier şi un clopot.
112. Ce echipament de semnalizare sonoră trebuie să aibă o navă sub 12 m
lungime?
a. navele sub 12 m lungime nu sunt obligate să aibă echipament de
semnalizare sonoră.
b. navele sub 12 m lungime sunt obligate să aibă un fluier şi un clopot la
prova.
c. navele sub 12 m lungime nu sunt obligate să aibă la bord
echipamentul de semnalizare prescris, în lipsa lui să fie dotate cu
un alt mijloc de emitere a unui semnal sonor eficace.
113. Când se emit semnalele sonore de manevră?
a. în orice situaţii.
b. când navele se văd unele pe altele.
c. pe timp de vizibilitate redusă.
114. Ce semnal sonor se emite pentru indicarea manevrei "vin la tribord"?
a. un sunet scurt.
b. un sunet scurt, urmat de un sunet lung.
c. două sunete lungi, urmate de unul scurt.
115. Ce semnal sonor se emite pentru indicarea manevrei "vin la babord"?
a. un sunet lung şi două scurte.
 b. două sunete scurte.
c. două sunete lungi, urmate de două sunete scurte.
116. Ce semnal sonor se emite pentru indicarea manevrei "am maşina
înapoi"?
a. un sunet lung şi trei sunete scurte.
b. trei sunete scurte precedate şi urmate de un sunet lung.
c. trei sunete scurte.
117. Cu ce se pot completa semnalele sonore emise cu fluierul, pentru a
indica o manevră ce se execută?
a. cu semnale luminoase.
b. cu orice alte semnale.
c. cu una sau două bule negre ridicate la catarg.
118. La ce interval de timp se pot da semnalele necesare luminoase pentru
repetarea manevrei?
a. la cel puţin 10 secunde.
b. după minim un minut.
c. de câte ori este nevoie.
119. Ce semnale dă o navă care îşi dă acordul în legătură cu manevra de
depăşire pe care urmează să o facă altă navă?
a. un sunet lung şi 5 sunete scurte.
b. un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung şi unul scurt (litera
C)
c. un sunet scurt pentru tribord şi 2 sunete scurte pentru babord.
120. Când se emit semnalele sonore pentru vizibilitate redusă?
a. numai ziua, pe vizibilitate redusă.
b. noaptea pe timp de ceaţă.
c. atât ziua cât şi noaptea, pe vizibilitate redusă.
121. Când se emit semnalele sonore pe vizibilitate redusă?
a. înlăuntrul sau în apropierea zonei în care vizibilitatea este redusă.
b. înlăuntrul unei zone în care vizibilitatea este redusă
c. numai pe timp de ceaţă.
122. Ce semnal sonor emite o navă cu capacitatea de manevră redusă pe
vizibilitate redusă?
 a. un sunet lung urmat de trei sunete scurte la intervale de 2 minute.
b. 3 sunete scurte precedate şi urmate de un sunet lung, la intervale de 2
minute.
c. un sunete lung urmat de 2 sunete scurte la intervale nu mai mari
de 2 minute.
123. Ce semnale sonore vor emite navele stânjenite de pescajul lor pe
vizibilitate redusă?
a. un sunet lung urmat de două sunete scurte, la intervale nu mai
mari de 2 minute.
b. un sunet lung precedat şi urmat de un sunet scurt la intervale de un
minut.
c. 5 sunete scurte la intervale de 2 minute.
124. Ce semnale sonore emite o navă cu vele pe vizibilitate redusă?
a. un sunet lung dat cu sirena, la intervale de un minut.
b. 4 sunete scurte la intervale de două minute.
c. un sunet lung urmat de 2 sunete scurte, la intervale ce nu vor fi
mai mari de 2 minute.
125. Ce obligaţii are o navă mai mică de12 m, pe vizibilitate redusă, în
cazul în care nu poate emite semnale prescrise de Regulament?
a. să emită cu fluierul un semnal sonor format din 5 sunete la interval de
un minut.
b. să emită un semnal sonor eficace la intervale care să nu
depăşească 2 minute.
c. să emită cu gongul bătăi repezi la interval de maxim un minut.
126. Care este semnalul de pericol din Codul Internaţional de Semnale?
a. "N.C"
b. "P."
c. "O."
127. Care poate fi considerat semnal de pericol?
a. fuzee sau facle de mână care produc lumină roşie.
b. fuzee sau facle de mână care produc lumină verde.
c. fuzee sau facle de mână care produc lumină albă strălucitoare.
128. Ce este semnalul de pericol dat cu braţele?
 a. mişcări lente repetate cu braţele, descriind cercuri deasupra capului.
b. ridicarea ambelor braţe vertical deasupra capului.
c. mişcări lente şi repetate de sus în jos a braţelor întinse lateral.
129. Care este semnalul de alarmă radiotelefonică?
a. un semnal bitonal continuu.
b. un semnal de ton continuu.
c. un semnal compus din tonuri scurte, continuu.
130. Ce nave pot folosi zonele de navigaţie de trafic costier?
a. navele cu o lungime mai mică de 20 m, navele cu vele şi navele
angajate în operaţiuni de
b. navele ce aparţin ţării riverane.
c. navele cu capacitate de manevră redusă.
131. Când pot folosi navele zonele de navigaţie de trafic costier?
a. pentru evitarea unui pericol evident.
b. când sunt considerate nave privilegiate.
c. când sunt nave stânjenite de pescajul lor.
132. Ce semnificaţie au semnele aprobate transmise prin sisteme de
radiocomunicaţii?
a. sunt considerate semnale de pericol.
b. sunt considerate semnale de test.
c. sunt considerate semnale de avertizare.
133. Ce semnificaţie au semnalele transmise de SART-urile mijlocelor de
salvare?
a. sunt considerate semnale de atragere a atenţiei.
b. sunt considerate semnale de avertizare.
c. sunt considerate semnale de pericol.