Metode active si

interactive
Ce este învăţarea activă ?
Rezultate generate de învăţarea
activă
■ comportament participativ (elevul e activ
răspunde la întrebari, ia parte la activităţi);
■ gandire creativă (elevul are propriile sale
sugestii, propune noi interpretari);
■ învăţarea aplicată (elevul devine capabil sa
aplice o strategie de învatare);
■ construirea cunostintelor (elevul indeplineste
sarcini care il vor conduce la intelegere );
Caracteristici ale metodelor
centrate pe subiectul instruirii
■ Au caracter interactiv
■ Se bazează pe acțiune și cooperare
■ Includ o componentă ludică
■ Au adesea o orientare creativă
■ Generează confort emoțional
■ Au o pregnantă notă formativă
■ Promovează învățarea prin descoperire
■ Facilitează construcția și rezolvarea de probleme
■ Stimulează autoreflecția, autoreglarea și autoevaluarea comportamentului
de învățare
Avantaje ale învățării prin
cooperare:
■ Promovarea interacțiunii
■ Dezvoltarea abilităților de comunicare
interpersonală
■ Creșterea gradului de implicare în
activitate
■ Creșterea eficienței învățării
■ Fortificarea identității personale
Avantaje ale învățării prin
cooperare:
■ Dezvoltarea abilitatilor de cooperare:
-membrii grupului descoperă ce abilități are fiecare membru și le
valorifică pentru rezolvarea sarcinii
-elevii învată să stimuleze sau să sancționeze membrii pentru a-i
determina să se implice
-formarea de atitudini pozitive (spirit de echipă, empatie, aprecierea și
valorizarea diversității)
Exista puncte slabe ale invatarii
prin cooperare?
Un grup este format
din........membri?
Dimensiunea grupurilor
■ cu cât crește mărimea grupului, cu atât descrește numărul celor
care participă;
■ cu cât crește dimensiunea grupului, crește și palierul abilităților,
experiențelor, competențelor disponibile în grup;
■ cu cât crește numărul persoanelor implicate în investigarea și
prelucrarea informațiilor, cu atât crește diversitatea opiniilor;
■ cu cât crește dimensiunea grupului, cu atât descrește numărul
interacțiunilor ”față în față”; apare o mai slabă coeziune a grupului și
descreșterea responsabilității individuale în ceea ce privește
contribuția la succesul grupului;
■ cu cât este mai mic intervalul de timp disponibil, cu atât este mai
redusă învățarea;
■ cu cât sunt mai mici grupurile, cu atât sunt mai ușor de identificat și
de rezolvat dificultățile pe care le au elevii când lucrează împreună
Ce rol are profesorul în
învățarea prin cooperare?
Roluri ale profesorului în gestionarea
activităților pe echipe
■ Facilitator
■ Coordonator
■ Consultant
■ Participant
■ Observator
1. Metode de predare - învăţare
interactivă în grup
■ Metoda predarii / invatarii reciproce (Reciprocal teaching –Palinscar).
■ Metoda “mozaicului”( Jigsaw).

■ Metoda “turnirului intre echipe” (“TGT-Teams /Games/Tournaments”)

■ Metoda “Piramidei”
■ Învatarea dramatizata
■ Cubul
2. Metode de fixare şi sistematizare
a cunoştinţelor şi de verificare
■ Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual
map);
■ Organizatorul grafic.
■ Fishbone maps (scheletul de peşte);
■ Diagrama cauza-efect;
■ Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique);
■ Metoda R.A.I. ;
■ Ciorchinele;
3. Metode de rezolvare de probleme
prin stimularea creativităţii
■ Brainstorming;
■ Starbursting (Explozia stelară);
■ Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats – Edward de Bono);;
■ Masa rotundă;
■ Interviul de grup;
■ Incidentul critic;
■ Phillips 6/6;
■ Tehnica 6/3/5;
■ Controversa creativă;
■ Fishbowl (tehnica acvariului);
■ Tehnica focus grup;
■ Patru colţuri (Four corners);
■ Metoda Frisco;
■ Sinectica;
■ Buzz-groups;
■ Metoda Delphi;
4. Metode de cercetare în grup
■ Tema sau proiectul de cercetare în grup;
■ Experimentul pe echipe;
■ Portofoliul de grup.
Metoda predării-învăţării reciproce

■ Prin metoda predării-învăţării reciproce

elevii sunt puşi în situaţia de a fi ei înşişi
profesori, de a explica colegilor rezolvarea
unor probleme.
■ Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 4 în
care fiecare are un rol bine definit.
Metoda predării-învăţării reciproce
■ Rezumatorul - cel care face un scurt rezumat al textului
citit;
■ Întrebătorul – cel care pune întrebări clarificatoare
(unde se petrece acţiunea? , de ce personajul a
reactionat aşa?, ce sentimente îl stapâneau? , ce
înseamnă?);
■ Clarificatorul – el trebuie să aibă o viziune de ansamblu
şi să încerce să raspundă întrebărilor grupului;
■ Prezicătorul - cel care îşi va imagina, în colaborare cu
ceilalţi care va fi cursul evenimentelor.
Predare reciprocă
■ Toți participanții au exemplare din același text și
joacă pe rând rolul profesorului, parcurgând
următorii pași:
■ Lectura individuală a unui paragraf;
■ Rezumă ceea ce s-a citit;
■ Pun o întrebare la care participanții trebuie să
răspundă pe baza textului;
■ Prezic despre ce va fi vorba în paragraful următor.
Metoda predării-învăţării reciproce
■ Metoda este foarte potrivită pentru studierea textelor
literare şi ştiinţifice. Elevii aceleaşi grupe vor colabora în
întelegerea textului şi în rezolvarea sarcinilor de lucru,
urmând ca frontal să se concluzioneze soluţiile.
■ Grupele pot avea texte diferite pe aceeaşi temă sau pot
avea fragmente ale aceluiaşi text. Ei pot lucra pe fişe
diferite, urmând ca in completarea lor să fie o strânsă
colaborare sau pot lucra pe o singură fişă pe care fiecare
să aibă o sarcină precisă.
Metoda predării-învăţării reciproce
Avantajele acestei metode sunt :
■ stimulează şi motivează;
■ ajută elevii în învăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru
cu textul
■ îi familiarizeaza cu tehnici de muncă intelectuală pe care
le pot folosi apoi şi în mod independent;
■ dezvoltă capacitatea de exprimare, atenţia, gândirea cu
operaţiile ei şi capacitatea de ascultare activă;
■ stimuleaza capacitatea de concentrare asupra textului de
citit şi priceperea de a selecţiona esenţialul.
Metoda “mozaicului”( Jigsaw)
■ Se imparte clasa in grupe de cate 4 elevi ;
■ Se numara pana la 4,astfel incat fiecare membru
al celor 4 echipe sa aiba un numar de la 1 la 4;
■ Se imparte tema in 4 sub-teme ;
■ Fiecare membru al grupelor va primi o fisa de
invatare (elevii cu nr.1 –fisa nr.1,cei cu nr. 2
–fisa nr. 2…)
Metoda “mozaicului”( Jigsaw)
■ Fiecare elev va trebui sa studieze întreaga lectie,care va
fi însă predată de colegii de grup pe fragmente;
■ Toti elevii cu nr. 1 se aduna intr-un grup,cei cu nr. 2 in alt
grup…si se vor numi “experti”;
■ ”Experții” citesc fragmentul care le revine, discută între
ei, hotărăsc modul în care vor preda;
■ Se refac grupele inițiale și “experții” predau celorlalți
colegi de grupă ceea ce au studiat;
■ Profesorul raspunde întrebarilor la care “expertii” nu au
stiut sa dea raspuns și corectează eventualele informatii
eronate.
Mozaic--etape
■ Lectura aprofundată a textului primit de
către fiecare “expert”
■ Reunirea “experților” cu acelasi număr
pentru discuții, aprofundare, lămuriri
■ Predarea-învătare reciprocă în grupul
casă
■ Dezbatere, explicatii
■ Evaluare
Metoda “mozaicului”( Jigsaw)
Avantaje:
■ Anihilarea “efectului Ringelmann”(lenea
sociala,cand individul isi imagineaza ca propria
contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita
cu precizie);
■ Dezvolta interdependenta dintre membrii
grupului;
Aplicarea metodei Mozaic,
Fizică, clasa a VII a
■ Elevii sunt grupați in echipe de cate 3
■ Anuntarea obiectivelor:
-identificarea si clasificarea scripetilor in
viata cotidiană;
-enunțarea legii parghiilor
-aplicarea legii parghiilor in cazul scripetilor
Aplicarea metodei Mozaic,
Fizica, clasa a VII a
■ Sarcina Expert 1-Aplica legea parghiilor si afla forta activa pentru
scripetele fix. Efectueaza calculul matematic și stabilește avantajele
si dezavantajele acestuia;
■ Sarcina Expert 2-Aplică legea pârghiilor si afla forta activa pentru
scripetele mobil. Efectueaza calculul matematic si stabileste
avantajele si dezavantajele acestuia;
■ Sarcina Expert 3-Aplica legea parghiilor si afla forta activa pentru
scripetele compus Efectueaza calculul matematic si stabileste
avantajele si dezavantajele acestuia.
 FAZA
DECIZIONALA
Solutiile se discuta
in clasa, sub indrumarea
profesorului.
FAZA LUCRULUI IN PERECHI
Elevii se consulta cu colegul de banca,
isi noteaza toate solutiile aparute.
FAZA LUCRULUI INDIVIDUAL
Fiecare elev lucreaza individual,
timp de cinci minute la solutionarea problemei.
Se noteaza intrebarile legate de subiectul tratat.
FAZA INTRODUCTIVA
Profesorul enunta problema
METODA PIRAMIDEI
Cubul
Se anunta tema pusa in discutie;
■ Se imparte clasa în 6 grupuri;
■ Prezentarea unui cub din carton cu fețele divers colorate;
■ Pe fețele cubului sunt notate cuvintele:
a)”descrie”;
b)”compară”;
c)”asociază”;
d)”analizează”;
e)”aplică”;
f)”argumentează”.
 CUBUL

■ descrie – elevii îndeplinesc o sarcină cercetând cum arată, ce caracteristici

are obiectul de studiat;
■ compară- determină elevii să sesizeze asemănări şi deosebiri (cu ce/cine se
aseamănă şi de cine/ce diferă?
■ asociază- elevii răspund la această provocare căutând analogii, corelaţii cu
alte experienţe sau fenomene; întrebarea de sprijin ar putea fi :”La ce ne
gândim când vorbim despre...?
■ analizează – face trimitere la menţionarea şi „disecarea” elementelor
componente „Din ce e făcut?”, „ Ce conţine”, „ Ce etape cuprinde
desfăşurarea sa?”
■ aplică- „ Cum poate fi folosit(ă) ?”, „Ce putem face cu...?”,”Ce utilizare are?”
■ argumentează- „E bine să folosim...?”, „ E bun sau rău”, „ Periculos sau nu”,
„ De ce ?”
Metoda cubului-exemplificare-disciplina Istorie

■ descrieţi tabere implicate în conflict;

■ comparaţi războiul din Europa cu războiul din Pacific;
■ stabiliţi cauzele şi consecinţele celui de-al doilea război
mondial;(asociaza)
■ analizaţi prevederile Conferinţelor Interaliate
■ localizaţi pe hartă marile bătălii ale celui de-al doilea
război mondial;(aplica)
■ argumentaţi motivaţia lansării bombei atomice
(argumentare).
Beneficiile metodei cubului

■ Dezvoltarea gândirii critice: Elevii sunt încurajați să analizeze

informațiile, să facă conexiuni și să își formeze propriile opinii.
■ Stimularea creativității: Metoda oferă spațiu pentru gândirea
divergentă și pentru exprimarea ideilor într-un mod original.
■ Înțelegere profundă a temei : Prin explorarea subiectului din
multiple perspective, elevii obțin o înțelegere mai completă și mai
nuanțată.
■ Îmbunătățirea comunicării: Discuțiile în grup contribuie la
dezvoltarea abilităților de comunicare și de lucru în echipă.
■ Motivarea învățării: Metoda cubului face învățarea mai interesantă
și mai angajantă, crescând astfel motivația elevilor
Cubul
Avantaje:
■ Permite diferențierea sarcinilor de
învățare;
■ Stimulează gândirea logică;
■ Sporeste eficienta învătarii(elevii invata
unii de la altii).
Cubul
■ Se trage la sorţi fiecare faţă a cubului astfel încât
fiecarei echipe îi revine sarcina de a răspunde
unei cerinţe.
■ Se stabileşte raportorul fiecărei grupe.
■ Elevii rezolvă cerinţele pe foi sau la tablă
■ Raportorul grupului va prezenta intregii clase
modul in care grupul sau a rezolvat cerinta
■ Se aduc lamuriri, completari de catre profesor.
Tipuri de dezbatere in grupuri
mici
■ Dezbaterea de tip panel
■ Dezbaterea cu argumente pro și contra
■ Controversa academică
■ Linia valorilor
■ Rețeaua de discuții
■ Colțurile (Corners)
Controversa academică(Johnson& Johnson, 1991)

■ Comunicarea sarcinii de lucru. Formați grupuri de câte patru. În fiecare grup

există două perechi. Perechile numărul unu din fiecare grup vor alcătui o
listă de argumente pentru a susține că: ”Este mai bine să trăiești în Canada
decît în România”, iar perechile numărul doi vor căuta argumente împotriva
acestei afirmații.
■ Activitate cu parteneri din alte perechi: Fiecare membru dintr-o pereche va
merge la un membru din alt grup, care a avut aceeași sarcină de lucru și va
discuta cu acesta argumentele găsite. Aveți la dispoziție trei minute.
■ Activitate în perechile inițiale. Elevii revin în grupul casă, dezbat problema
împreună cu perechea și formulează poziția lor urmată de argumente.
Linia valorilor
■ Se propune studenților o problemă, de regulă controversată, în
legătură cu care trebuie să-și exprime poziția. De exemplu: Unii
oameni susțin că unirea Republicii Moldova cu România ar fi
benefică, iar alții susțin că ar fi o catastrofă.
■ Cursanții sunt rugați să-și imagineze o linie care taie sala în două;
într-un capăt al liniei se vor situa cei care sunt de acord cu
problema expusă (Pro), iar la celălalt capăt cei care sunt în
dezacord (contra); există posibilitatea ca indecișii să se plaseze la
mijlocul liniei.
■ Activitate în grupuri: se formează trei grupuri (pro, contra și
indecișii) în care se discută argumentele pentru susținerea poziției
adoptate.
■ Fiecare grup își prezintă propriile argumente pentru a-i determina
pe colegii din alte grupuri să-și schimbe părerea .
Rețeaua de discuții
■ Rețeaua de discuții (Alvermann, 1991)
este o tehnică prin care fiecare elev este
implicat să organizeze grafic argumentele
pro și contra, ca răspuns la o întrebare
binară (la care se poate răspunde
afirmativ sau negativ), care se referă la o
problemă esențială.
Rețeaua de discuții
■ Comunicarea sarcinii de lucru: Desenați rețeaua
de pe tablă și reflectați la întrebarea scrisă în
centrul rețelei.
■ Activitate individuala
■ Da ← Ar trebui Guvernul României → NU
să ia măsuri speciale pentru a
reduce numărul celor ca pleacă din țară în EU?
 Rețeaua de discuții

■Activitate individuală: fiecare student este provocat să gândească ce crede

despre problema pusă în discuție și în funcție de poziția decisă va face parte
dintr-o echipă de 2 elevi
■Activitate în perechi: fiecare pereche prezintă altei perechi ce a scris și adaugă
la rețeaua proprie argumentele identificate de perechea cealaltă.
■Activitate în grupuri. Se constituie două grupuri, in funcție de poziția adoptată
față de problemă. În fiecare grup se discută timp de cinci minute motivele
pentru care au această opinie și care sunt cele mai puternice argumente.
■Activitate frontală: Fiecare echipă își prezintă argumentele, iar studenții pot
decide să își schimbe poziția în funcție de argumentele expuse.
■Profesorul va relua argumentele oferite de cele două grupuri, insistând asupra
ideilor principale și a logicii lor.
Colțurile (Kagan, 1992)
■ Această dezbatere se utilizează după lecturarea în lectie
a unui text scurt, după vizionarea unui film sau după
prezentarea unei probleme a cărei rezolvare implică
avansarea mai multor soluții, dintre care fiecare alege
una.
■ Profesorul stabilește dinainte ce poziții pot lua elevii sau
aceștia le vor stabili singuri.
Colturile
■ Comunicarea sarcinii de lucru:
■ În Spania există conflicte interetnice între basci și spanioli, care
pot determina un război intern cu scopul formării unui nou stat
independent. Această problemă poate fi rezolvată de către
populație, de către guvern, de către forurile internaționale. Care
dintre cele trei alternative considerați că ar duce la rezolvarea cea
mai rapidă a problemei? Timp de cinci minute scrieți fiecare cât
mai multe argumente în favoarea opțiunii proprii și argumente
împotriva alternativelor respinse.
■ Activitate de constituire a grupurilor:
■ În funcție de poziția adoptată, treceți fiecare într-un colț al sălii.
Prin gruparea spațială se observă distribuția părerilor referitoare la
o problemă controversată, care poate avea mai multe soluții.
 Colturile
■ Activitate în grupuri: Timp de cinci minute comunicați în fiecare
grup argumentele personale prin care vă susțineți poziția
adoptată. Stabiliți care sunt argumentele cu care sunteți de acord
cu toții, iar un reprezentat al grupului (purtător de cuvânt) le va
nota și le va prezenta celorlalte grupuri.

■ Activitate frontală: Purtătorii de cuvânt vor prezenta cât mai

convingător pledoariile lor pentru a nu-și pierde aderenții și pentru
a-i determina și pe alții să se alăture grupului respectiv.
■ Ceilalți membri ai grupului vor fi încurajați să participe la
conversație și ajutați prin întrebări precum: Cu ce anume nu
sunteți de acord din ceea ce susțin cei din grupul A? De ce nu vă
lăsați convinși voi, cei din grupul C, de ceea ce a afirmat grupulB?
Grupul indecișilor, ați aflat ceva care să vă facă să înclinați spre
unul sau altul dintre celelalte grupuri?
 „Organizatorul Grafic” (OG)
■ Organizatorul grafic, ca metodă de învăţare
activă, facilitează esenţializarea unui material
informativ care urmează să fie exprimat sau
scris, schematizând ideea/ideile. Pe de altă
parte, se poate afirma că „organizatorul grafic”
este pentru profesor şi/sau pentru elevi o grilă de
sistematizare a noţiunilor, o gândire vizualizată
prin reprezentare grafică a unui material.
„Organizatorul Grafic” (OG)
Metoda aceasta ajută:
■ Elevii – să poată face o corelare între ceea ce
ştiu şi ceea ce urmează să înveţe sau la ceea ce
vor trebui să răspundă.
■ Profesorii – sunt ajutaţi să stabilească
obiectivele lecţiei, să conştientizeze mai bine
ceea ce vor preda şi ceea ce vor să evalueze, să
descopere punctele tari şi slabe ale elevilor
pentru a le oferi sprijin.
Metoda „Organizatorul Grafic” (OG)

■ Se poate utiliza pentru prezentarea

structurată a informaţiei în cinci moduri
◻ comparativ
◻ descriptiv
◻ secvenţial
◻ de tipul cauză –efect
◻ problematizat
Metoda „Organizatorul Grafic”
(OG)
Tehnica florii de nufăr

■ Se da problema sau tema centrala care se va scrie in

mijlocul tablei/planşei;
■ Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile
legate de tema centrala;
■ Ideile copiilor se trec in cele 8 “petale”,de la A la H in
sensul acelor de ceasornic;
■ Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru
alte cate 8 petale ;
Diagrama cauza - efect
■ Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si
efectul unor procese, evenimente,
fenomene, probleme etc.

Obiectiv – stimularea imaginatiei elevilor

pentru rezolvarea problemei analizate din
mai multe perspective
Diagrama cauza - efect
Etape de realizare
1. Impartirea copiilor in grupe de lucru
2. Prezentarea problemei de discutat
3. Dezbaterea in grup
4. Construirea diagramei cauzelor si a efectului
5. Prezentarea muncii in grup
6. Concluzii- evaluare
Brainstorming
■ Nimic nu se critică, nimic nu se şterge, fără
atitudini sau prejudecăţi, cât mai multe idei!
■ Metoda are drept scop emiterea unui număr cât
mai mare de soluţii, de idei, privind modul de
rezolvare a unei probleme, în speranţa că, prin
combinarea lor se va obţine soluţia optimă.
Calea de obţinere a acestor idei este aceea a
stimulării creativităţii în cadrul grupului, într-o
atmosferă lipsită de critică, rezultat al amânării
momentului evaluării .
Brainstorming
■ Brainstorming-ul se desfăşoară în cadrul
unui grup nu foarte mare (maxim 30 de
persoane), de preferinţă eterogen din
punct de vedere al pregătirii, sub
coordonarea unui moderator, care
îndeplineşte rolul atât de animator cât şi
de mediator. Durata optimă este de 20–45
de minute.
Brainstorming
1. Etapa de pregătire care cuprinde:
a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativ;
b) faza de antrenament creativ;
c) faza de pregătire a şedinţelor de lucru; (pe scurt: reunirea unui grup
preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cât mai
multe idei pe o temă;)
2. Etapa productivă, de emitere de alternative creative, care cuprinde:
a) faza de stabilire a temei de lucru, a problemelor de dezbătut;
b) faza de soluţionare a subproblemelor formulate;
c) faza de culegere a ideilor suplimentare, necesare continuării demersului
creativ;
3. Etapa selecţiei ideilor emise, care favorizează gândirea critică:
a) faza analizei listei de idei emise până în acel moment;
b) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finală.
Brainstorming
Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple:
■ obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare;
■ costurile reduse necesare folosirii metodei;
■ aplicabilitatea largă, aproape în toate domeniile;
■ stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor;
■ dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în sine prin procesul evaluării
amânate;
■ dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă;

Limitele brainstorming-ului:
■ nu suplineşte cercetarea de durată, clasică;
■ depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit;
■ oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă;
■ uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi;
■ poate să apară fenomenul numit „chiul social“ (când responsabilitatea se împarte
între mai mulţi idivizi, unii depun mai puţin efort).
Procedee de formulare a sarcinii in
brainstorming
■ Prin întrebari productive (deschise,
problematizante)
■ Prin solicitarea formulării unor definitii
■ Prin asociere spontană de idei
■ Prin asociere rationala de idei (Gasiti cat
mai multe sinonime pentru
rezilienta…Gasiti cat mai multe idei opuse
pentru dezvoltare economica)
■ Prin căutarea judecăților de valoare
Ciochinele
■ este o varianta de brainstorming organizata grafic, astfel
încat să faciliteze constientizarea relatiilor dintre
elementele invatate;
■ Rol:* stimularea gandirii înainte de studierea temeinică a
unei teme * mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat,
modalitate de a construi noi sensuri
■ * o strategie de a gasi acces la propriile cunostinte,opinii,
idei legate de o temă
Ciochinele-etape
■ Scrieti un cuvant sau o propoziție în
mijlocul unei pagini;
■ Începeți să scrieți cuvinte sau sintagme
care vă vin în minte legate de tema
respectivă
■ Daca identificați legături între aceste idei,
trageti linii
Starbursting (Explozia stelară)
■ Starbursting (eng. “star” = stea; eng.
”burst” = a exploda), este o metodă de
dezvoltare a creativităţii similară
brainstormingului.
■ Începe din centrul conceptului şi se
împrăştie în afară, cu întrebări, asemeni
exploziei stelare.
Starbursting (Explozia stelară)
■ Se scrie ideea sau problema
pe o foaie de hârtie şi se înşiră
cât mai multe întrebări care au
legătură cu ea. Un bun punct
de plecare îl constituie cele de
tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De
ce?, Când?.
■ Lista de întrebări iniţiale poate
genera altele, neaşteptate,
care cer şi o mai mare
concentrare.
Starbursting (Explozia stelară)
Etape:
■ Propunerea unei probleme;
■ Colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale;
■ Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai
multe întrebări şi cât mai diverse.
■ Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
■ Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea
muncii în echipă.
■ Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de
răspunsuri la unele dintre întrebări.
Ce?
■ Ce înseamnă să ai drepturi? Ce drepturi are un copil?
Ce responsabilități sunt asociate acestor drepturi? Ce ar
dori colegii noștri să afle despre drepturile și
responsabilitățile lor? Ce se întâmplă dacă drepturile
copilului sunt încălcate? Ce putem face în aceste
situații? Ce documente putem consulta pentru a ne
cunoaște drepturile?
Cine?
■ Cine se bucură de drepturi? Cine are și responsabilități? Cine trebuie să
aibă grijă de respectarea drepturilor copilului? Cine ne poate ajuta să ne
cunoaștem mai bine drepturile și responsabilitățile? Cine poate încălca
drepturile copilului? Cine poate interzice unele drepturi? Cine ne poate
informa despre cazurile în care unele drepturi ne sunt în pericol?
Unde?
■ Unde ne putem adresa dacă ne este încălcat un drept?
Unde ați întâlnit situații de încălcare a drepturilor
copilului? Unde ne putem promova drepturile?
■ Unde îmi pot exercita drepturile fără să îmi asum
responsabilități? Unde pot afla mai multe despre
drepturile mele?
De ce?
■ De ce avem drepturi? De ce este bine să ne cunoaștem
drepturile? De ce nu pot exista drepturi fără
responsabilități? De ce este important să ne fie
respectate drepturile? De ce este consacrată o dată
anume pentru a celebra Ziua Internațională a Drepturilor
Copilului? De ce unele drepturi sunt mai dificil de apărat
decât altele? De ce în unele țări copiilor nu le sunt
respectate drepturile?
Când?
■ Când trebuie să acționăm pentru apărarea
drepturilor pe care le avem? Când trebuie să
ținem cont de responsabilitățile ce derivă din
drepturile noastre?
■ Când trebuie să cerem ajutor dacă ne sunt
încălcate drepturile? Când a adoptat Organizația
Națiunilor Unite o convenție cu privire la
drepturile copilului?
Five WhYs (Cinci De ce?)
■ Modalitate puternica de rezolvare a
problemelor, explorand relatia cauza-efect
■ Fondată de Sakiki Toyoda, apoi folosită ca
principiu de abordare a situatiilor
problematice in cadrul Toyota Motors
Corporations.
Sakiki Toyoda
Etapele tehnicii
■ Identificați problema și asigurati-vă că toți
participanții o înțeleg;
■ Intrebați DE ce s-a intamplat problema X?
■ Luati primul raspuns si intrebati din nou
De ce?
■ Se fac cinci iteratii și se obtine cauza
principala a problemei.
Exemplu
■ 1. De ce s-a oprit aparatul?
O siguranta a suflat din cauza unei supraîncarcări.
2. De ce a existat supraîncărcare?
Nu a existat suficientă lubrefiere pentru rulmenți.
3. De ce nu a fost suficientă lubrefiere?
Pompa nu a pompat suficient.
4. De ce nu a fost pompat lubrefiantul?
Arborele pompei vibra ca urmare a abraziunii.
5. De ce a existat abraziune?
Nu a existat niciun filtru, permițând pătrunderea așchiilor de material în
pompă. Instalarea unui filtru rezolvă problema.
Metoda palariilor gânditoare
■ Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă cu controlul
discutiilor, extrage concluzii – clarifica/alege solutia corecta

■ Pălăria albă – detine informatii despre tema pusa in discutie ,face conexiuni,ofera informatia
bruta asa cum a primit-o – informeaza

■ Pălăria roşie – îşi exprimă emotiile, sentimentele, supararea, faţă de personajele întâlnite, nu se
justifica – spune ce simte

■ Pălăria neagră – este criticul, prezinta posibile riscuri,pericole,greseli la solutiile propuse, exprima
doar judecati negative – identifica greselile

■ Pălăria verde – oferă soluţii alternative, idei noi,inovatoare,cauta alternative {Ce trebuie facut?}
– genereaza idei noi

■ Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, exploreaza optimist
posibilitatile, creează finalul. – efortul aduce beneficii
Tehnica 6 / 3 / 5
Tehnica 6/3/5 este asemănătoare brainstorming-ului.
Ideile noi însă se scriu pe foile de hârtie care circulă între
participanţi, şi de aceea se mai numeşte şi metoda
brainwriting. Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că
există:
■ 6 membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de
hârtie câte 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de 5
minute
■ Verificare- Cati elevi trebuie să existe in clasă pentru a
însuma 108 răspunsuri posibile, în 30 de minute?
Tehnica 6 / 3 / 5
Etapele metodei 6/3/5:
■ Împărţirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare.
■ Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucru. Elevii
primesc fiecare câte o foaie de hârtie împărţită în trei coloane.
■ Desfăşurarea activităţii în grup. În acestă etapă are loc o îmbinare a
activităţii individuale cu cea colectivă. Pentru problema dată, fiecare
dintre cei 6 participanţi, are de notat pe o foaie, 3 soluţii în tabelul cu 3
coloane, într-un timp maxim de 5 minute. Foile migrează apoi de la
stânga spre dreapta până ajung la posesorul iniţial. Cel care a primit
foaia colegului din stânga, citeşte soluţiile deja notate şi încearcă să le
modifice în sens creativ, prin formulări noi, adaptându-le,
îmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuu.
■ Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune.
■ Se centralizează datele obţinute, se discută şi se apreciază rezultatele.
Tehnica 6 / 3 / 5
Avantajele aplicării tehnicii 6/3/5 sunt următoarele:
■ oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima;
■ similar brainstorming-ului, stimululează construcţia de „idei pe idei”;
■ încurajează solidaritatea în grup şi competiţia între grupuri, îmbinând munca
individuală cu cea de echipă;
■ are caracter formativ-educativ, dezvoltând atât spiritul de echipă cât şi
procesele psihice superioare (gândirea cu operaţiile ei: analiza ideilor emise
de ceilalţi, comparaţia, sinteza, generalizarea şi abstractizarea; dezvoltă
imaginaţia, creativitatea, calităţile atenţiei etc);
Dezavantajele
■ rezultă din constrângerea participanţilor de a răspunde într-un timp fix.
■ pot exista fenomene de contagiune negativă între răspunsuri
■ elevii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare, intrând într-un blocaj creativ
Tehnica SINELG
■ Sistemul Interactiv de Notare pentru
Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii după Estes &
Vaughn, 1986
■ Este o tehnică de lectură analitică a unui text.
■ Tehnica se aplică cu scopul de a:
◻ înţelege sensul unui text
◻ compara informaţii noi extrase conştient din text
cu acele cunoştinţele anterioare ale elevului
◻ restructura cunoştinţele într-o formă nouă.
Tehnica SINELG
■ Tehnica constă în citirea cu creionul în
mână şi scrierea pe marginea textului a
unui sistem de semne pentru înţelegerea
sau memorarea conţinutului. În procesul
de învăţare, dirijat de către profesor
interesează: Ce? Cum? Cât? De ce?
citeşte un elev un text ştiinţific.
Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru Citiţi, timp de cinci minute, lecţia din manual Nu este necesar să fie marcată fiecare
sau textul primit; marcaţi lateral textul cu idee prezentată, ci numai cele care au o
următoarele semne: anumită semnificaţie pentru cititor. Un
(√) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce paragraf poate fi marcat cu unul sau două
ştiţi sau credeaţi că ştiţi √ = confirmarea); semne.
(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia Oferiţi texte cu grad mic de încărcare cu
infirmă/contrazice ceea ce ştiţi (- = informaţii sau solicitaţi elevilor să marcheze
infirrnarea); doar cu două semne: semnul plus (+)
(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este pentru "ştiam" şi semnul minus (-) sau
nouă pentru voi (+ = informaţie nouă); semnul întrebării (?) pentru "asta nu ştiam".
(?) Puneţi semnul întrebării dacă informaţia Oferiţi elevilor timp pentru reflecţie asupra a
este neclară, confuză, dacă nu înţelegeţi, ceea ce au citit '
dacă doriţi să aflaţi mai multe despre
aspectul respectiv (?neclaritate, informaţii
insuficiente).

Activitate în perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea

despre cunoştinţele şi convingerile
personale care s-au confirmat sau nu,
comparând lista de idei proprii cu textul citit
şi adnotat (pe marginea căruia au apărut
semnele).

Activitate individuală pentru gruparea Alcătuiţi un tabel cu patru coloane. Puneţi Această activitate poate fi propusă elevilor
informaţiilor pe categorii într-un tabel în fiecare coloană un semn din cele patru care termină repede de marcat textul.
cu care aţi marcat textul, apoi completaţi
câte 2-3 informaţii în fiecare rubrică.

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi Discuţia finală poate fi plăcută şi
cu care au fost toţi de acord. Se discută interesantă dacă apar întrebări sau idei noi
dezacordurile, se clarifică unele aspecte, iar ori dacă persistă dezacordul dintre
dacă textul nu oferă răspunsuri la toate participanţi.
problemele se discută despre posibilitatea
studierii altor surse.
Fishbowl - metoda acvariului
■ Tehnica „acvariului“ (fishbowl) presupune
extinderea rolului observatorului în grupurile de
interacţiune didactică.
■ Scaunele din încăpere se aşează sub forma a
două cercuri concentrice înainte ca elevii să intre
în încăpere. Ei îşi aleg apoi locul preferat. Cei
din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a
discuta o problemă controversată (în prealabil au
completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la
anumite întrebări legate de temă).
Fishbowl - metoda acvariului
Fishbowl - metoda acvariului
■ In discuţie, clarifică şi consolidează; discută
aprins pe baza unor reguli evidente; orice idee
trebuie susţinută de dovezi; sunt de acord cu
antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare;
dacă nu sunt de acord, argumentez poziţia mea.
■ Cei din cercul exterior, între timp, ascultă ceea
ce se discută în cercul interior; fac observaţii
(scrise) referitoare la relaţii, consens,
microclimat, conflict, strategii de discuţie; ei
completează nişte fişe de observare, specifice.
Fishbowl - metoda acvariului
■ Elevii îşi schimbă locurile (cercul interior
trece în exterior şi invers) – rolurile de
observator/observat se inversează.
■ Este indicat să se abordeze, în discuţie, o
altă temă/problemă.
Fishbowl - metoda acvariului
■ Rolul profesorului poate fi foarte variat: observator,
participant, consultant, suporter, arbitru, reporter, ghid
etc. Tehnica are, prin urmare, infinite variante.
Avantaje:
■ îmbină elemente din „tehnica mesei rotunde“,
■ dezbatere,
■ forum,
■ simpozion;
■ asigură un mediu controlat, dar dinamic de discuţie;
■ permite schimbarea „programată“ a perspectivei asupra
rolului unui membru al grupului.
 METODA FRISCO
■ Se propune spre analiza o situatie
problema:
■ Se stabilesc rolurile:
◻ conservatorul
◻ exuberantul
◻ pesimistul
◻ optimistul
METODA FRISCO
Dezbaterea colectiva:
◻ conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechi,fara
a exclude posibilitatea unor imbunatatiri;
◻ exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in
practica;
◻ pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror
imbunatatiri;
◻ optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor
propuse de exuberant.
■ Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile
emise
Floarea de lotus(nufar)
■ Presupune deducerea de conexiuni intre
idei, concepte pornind de la o tema
centrala.
■ Problema sau tema centrala determina
cele 8 idei secundare, care se construiesc
in jurul ei, asemenea florilor de nufar.
Tehnica florii de nufăr

■ Se da problema sau tema centrala care se va scrie in

mijlocul tablei/planşei;
■ Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile
legate de tema centrala;
■ Ideile copiilor se trec in cele 8 “petale”,de la A la H in
sensul acelor de ceasornic;
■ Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru
alte cate 8 petale ;
Floarea de lotus(nufar)
■ Presupune deducerea de conexiuni intre
idei, concepte pornind de la o tema
centrala.
■ Problema sau tema centrala determina
cele 8 idei secundare, care se construiesc
in jurul ei, asemenea florilor de nufar.
Floarea de lotus
Floarea de lotus
■ Tema centrală: modalități de stimulare a
potențialului creativ al elevilor
■ Cele opt idei secundare: conduita creativă a
profesorului, climatul creativ din clasă, relația
elev-elev, relația profesor-elev, modalitatea de
evaluare, modalități de organizare a colectivului,
cerintele școlare, metode de stimulare a
creativitatii.
Metoda R.A.I.Răspunde-Aruncă-Interoghează
■ La sfârșitul unei lecții sau a unei secvențe de lecție,
profesorul împreună cu elevii săi investighează
rezultatele obținute în urma activității printr-un joc de
aruncare a unei mingii.
■ Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din
lecția predată, cel care o prinde răspunde, apoi
formulează o altă întrebare și aruncă mingea altui coleg.
■ Dacă cineva nu știe răspunsul este eliminat din joc și
trebuie să răspundă la întrebare cel care a aruncat
mingea.
Știu-vreau să știu-am învățat
Știu Vreau sa stiu Am invatat

■
Jurnalul cu dublă intrare
■ Este o tehnică prin care cursanţii stabilesc
o legătură între text şi propria lor
experienţă şi cunoaştere.
■ Cursanţii sunt solicitaţi de către formator
să citească cu atenţie un anumit text,
fiecare va alege din textul respectiv un
fragment care a avut o influenţă
semnificativă asupra sa.
Cursanţii vor primi o fişă care
este împărţită în două coloane.

cursantul va descrie va nota comentariile,

fragmentul ales impresiile personale
referitoare la fragmentul
respectiv.
Jurnalul reflexiv
■ Reprezinta un dialog al elevului purtat cu
sine însuși, din care invata despre propriile
procese mintale
Jurnalul reflexiv implica:
■ Autoreglarea învățării (prin examinarea
atitudinilor, a dedicării și a atenției
concentrate în direcția depășirii unei
sarcini de învățare)
■ Controlarea cunoașterii obținute (prin
analiza notiunilor asimilate, a lacunelor
inregistrate si a cauzelor acestora)
Jurnalul reflexiv
■ Ce ai învățat nou din această lecție?
■ Cum ai învățat?
■ Ce sentimente ți-a trezit procesul de învățare?
■ Care dintre ideile discutate ți s-au părut mai interesante?
■ Care dintre acestea necesită o clarificare?
■ Ce dificultăți ai întâmpinat?
■ Cum te simți când înveți la o anumită materie?
■ Cum poți utiliza în viitor această experiență de învățare?
■ Ți-a plăcut experiența de învățare? Dacă nu, de ce?
Dacă ai putea schimba ceva, ce ai face?
Cvintetul
■ O formă de scriere creativă care constă în
elaborarea unui text scurt, o poezie, prin
care este sintetizat conținutul dat: o temă
literară, un concept, o idee, o informație
învățată anterior.
Realizarea cvintetului
■ Versul 1elevii își aleg sau li se poate da un cuvânt-cheie,
care va ține loc de titlu și va fi primul rând al cvintetului.
Versul 2. Pentru titlul stabilit se găsesc două adjective,
care se scriu pe rândul al doilea.
Versul 3. Pe rândul al treilea, se găsesc trei verbe.
Versul 4. Pe rândul patru, se alcătuiește o propoziție
formată din 4 cuvinte care să exprime o trăire personală.
Versul 5. Rândul cinci este o concluzie care poate fi un
substantiv sau un verb
Cvintetul
Cadranele
I. II.

IV.
III.
Cadranele
■ Reprezintă o tehnică de abordare a unui
conținut pe baza a patru criterii alese de
cadrul didactic în funcție de anumite
competențe în formare pe care le
urmărește.
Cadranele
■ Profesorul formulează patru sarcini
diferite, repartizate fiecare pe câte unul din
cele patru cadrane obținute prin împărțirea
unei foi de hârtie.
■ Informația științifică este concentrată în cât
mai puține cuvinte pentru a încăpea în
spațiul restrâns corespunzător, astfel încat
să râmână loc pentru rezolvarea sarcinii.
Exemplu-Diversitatea culturala
(Educatie socială, clasa a VI a)
■ În clasă, vizibilă pentru toți elevii, este afișată o foaie de
flip-chart împărțită în patru cadrane rezultate din trasarea
a două axe perpendiculare.
■ Elevii lucrează în patru grupe.
■ Fiecare grup primește mai multe file de post-it, pe care
trebuie să noteze răspunsurile lor la o cerință înscrisă
într-un cadran
Cadranele- exemplu
■ Trasați două axe perpendiculare (una
orizontală de la un capăt la altul și una
verticala).
■ Citiți textul si scrieti pe scurt, în fiecare
cadran,ideile referitoare la subiectul
propus.
Cadranele- exemplu
Cadranele
Turul galeriei
■ Cursanții divizați în microgrupuri lucrează
la rezolvarea unei probleme (în special din
științele sociale) ce are, de regulă, mai
multe soluții.
■ Rezultatul interacțiunii membrilor fiecărei
echipe este stocat pe foi mari sau pe
flip-chart) și este afișat în sala de clasă
(precum tablourile la o galerie de artă).
Turul galeriei
■ Următoarea etapă presupune vizionarea lucrărilor de
către toți cursanții. Când fac ”turul galeriei”, participanții
analizează și evaluează produsele realizate de colegi, le
compară cu produsul lor, identifică greșeli și lacune,
formulează comentarii și observații în scris;
■ La încheierea ”turului”, fiecare echipă își reexaminează
rezultatele prin comparație cu soluțiile văzute la ceilalți.
Ce este gamificarea și cum
poate fi integrată în învățare ?
■ Această metodă presupune utilizarea mecanismelor jocurilor și
elementelor de proiectare a jocului în procesul de predare-
învățare-evaluare.
■ Sunt implicate caracteristici ale jocurilor – cum ar fi stabilirea de
obiective, reguli, elemente de distracție, feedback, recompense și
promoții – pentru a transmite informații din diferite domenii.
■ Termenul de „gamification” (gamificare) a fost folosit
pentru prima dată de către dezvoltatorul britanic Nick
Pelling în 2002, cu sensul de „accelerarea şi
atractivizarea instrumentelor electronice utilizând
interfeţe grafice de tip joc”.
 Beneficiile gamificării

■Atrage şi menţine atenţia elevilor

■Gamificarea îi motivează pe elevi să atingă obiectivele propuse
■Învăţarea devine atractivă şi distractivă
■Facilitează absorbția de cunoștințe noi și capacitatea de a le reține,
astfel că elevii nici nu-și dau seama că sunt angrenați în achiziționarea
de noi informații.
■Oferă cursanților posibilitatea de a vedea conexiunea noțiunilor
dobândite cu lumea reală
Diferenta dintre invatarea prin
joc si ludificare (gamification)
■ Ludificarea transformă întregul proces de învățare într-un
joc ca întreg, în vreme ce prima folosește jocurile ca
parte a procesului de învățare.
■ În ludificare, întregul proces de învățare devine un joc,
ce are ca drept scop motivarea elevilor și realizarea de
interacțiuni între ei prin elementele și mecanismele
jocului.
Kahoot!
■ Kahoot! este o platformă gratuită cu
ajutorul careia se pot crea teste
interactive.
A fost inventată pentru a fi accesibilă
tuturor persoanelor, la clasă sau în alte
medii de învăţământ din întreaga lume.
Aplicaţia este folosită, acum, de peste 50
de milioane de utilizatori.
Calatoria misterioasa
■ Invatarea-aventura
METODA FRISCO
Avantaje:
◻ rolurile se pot inversa.
◻ participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc
dar sa fie in acord cu rolurile pe care le joaca;
◻ dezvolta competentele inteligentei lingvistice ,
logice,interpersonale.
 Tehnicile didactice speciale
CRISTEA, Sorin, Metodologia instruirii in cadrul procesului de invatamant, Editura
Didactică Publishing House, 2018.)

■ Tehnici didactice speciale raportate la metodele didactice bazate pe

comunicare orală expozitivă
■ prelegerea intensificată, predarea reciprocă
■ 2. Tehnici didactice speciale raportate la metodele didactice de comunicare
orală dialogată
■ focus-grup, dezbaterea Phillips 66, diagrama Venn, ciorchinele, sinectica,
controversa creativă /academică
■ 3. Tehnici didactice speciale raportate la metodele didactice de comunicare
scrisă/analiză de text
■ mozaicul/tehnica grupurilor interdependente, SINELG (Sistemul Interactiv pentru
Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii), scrierea liberă, sintetizarea unui conţinut de
idei
■ 4. Tehnici didactice speciale raportate la metodele didactice de cercetare
directă a realităţii
■ acvariul/interacţiunea observată
■ 5. Tehnici didactice speciale raportate la metodele didactice de cercetare
indirectă a realităţii
■ turul galeriei, cubul, investigaţia comună.