Testament

Tudor Arghezi

Poezia “Testament” deschide volumul “Cuvinte potrivite”,devenind o adevarata arta poetica pentru Arghezi,o
poezie programatica
-arta poetica(ars poetica) – este un text in care autorul isi exprima conceptia privnd menirea artei si a
artistului
Titlu+ tema:
-mostenirea spirituala primita de la inaintasi si pe care autorul o lasa urmasilor. Poetul devine un mediator
intre generatii
-in sens biblic trimite la Vechiul si Noul Testament, legamantul intre autor si cititor, subliniaza astfel
purificarea lumii prin arta (catharsis)
Structura si compozitie:
-5 strofe
-incipitul intareste caracterul testamentar prin vocativul “fiule”, prin termini ca “bunuri”, “dupa moarte” etc
-se structureaza in fuctie de cuvantul “carte”-ce devine o treapta,un simbol,ce pe parcursul poeziei va prelua
diverse valente
-cartea – element de recurenta ce confera simetrie textului
-relatii de opozitie – intre material/spiritual, inspiratie/efort creator, rob/ Domn, frumos/urat, dar aceste
discrepante dispar doarece arta are forta de a reuni contrariile (bunurile material devin bunuri spiritual, efortul
si inspiratia se imbina, uratul este transfigurat estetic) – viziunea moderna asupra artei si a menirii ei
Comentariu pe strofe:
1.–este denumita mostenirea spirituala pentru urmasi,constand in cartea: “Drept bunuri, după moarte,/Decât
un nume adunat pe-o carte”. Intre carte si moarte se creeaza o antiteza pentru ca arta invinge timpul
– ne intoarcem la momentul prim,la culpul adamaic “de la strabunii mei pana la tine”,arta nu reprezinta
produsul unei singure consiinte, ci naste din truda unor intregi generatii
–este denumit efortul creator,esential pentru desavarsirea unei opera de arta “suite de batranii mei pe branci”,
“prin rapi si gropi adanci”
-versurile pot evidentia si dimensiunea sociala a poeziei lui Arghezi
-“seara razvratita” se dovedeste a fi o metafora sugerand intunericul de dinainte de creatie (ca la
Eminescu).Lumea naste prin “razvratire” (geneza lumii).
-prima misiune a poetului si a poeziei, dupa Arghezi, este aceea de mijlocitor intre generatii :”catrea mea-I ,
fiule, o treapta”. Cartea devine o treapta pe care urmasul trebuie sa o urce, continuand ceea ce au realizat
inaintasii.
-“fiul” devine un simbol al intregii generatii ce urmeaza eului liric
2.-cartea prezinta valenta unui hrisov (a unui act in care sunt inregistrate generatiile)
-este subliniat rolul continuator al cartii
-sacralitatea este sugerata prin intermediul substantivului “credinta”
-mosternirea spirituala consta in materie,ce trebuie insa tranformata in spirit “osemintele” sunt varsate in
sufletul poetului, in “mine”
3.- arta presupune transformarea bunurilor materiale in bunuri spirituale: sapa in condei si brazda in
calimara:“Ca să schimbăm, acum, întâia oară,/Sapa-n condei şi brazda-n călimară/Bătrânii-au adunat, printre
plăvani/Sudoarea muncii sutelor de ani”
-efortul creator al poetului trebuie imbinat cu talentul,pentru ca arta se naste din suferinta:”sudoare”, “cuvinte
potrivite”
-menirea artei estet aceea de a cizela limbajul-indemnurile pentru vite devin cuvinte potrivie(trebuie cautat
cuvantul cel mai potrivit contextului, care sa exprime cel mai bine idea pe care poetul cauta sa o transmita)
-eul liric mentioneaza in mod indirect estetica uratului - menirea poetului e aceea de a tranforma prin arta
creatoare,uratul in frumos” Facui din zdrente muguri si coroane”.Estetica uratului este preluata din literature
franceza, de la poetul Baudelaire, care si-a dat seama ca un cuvant, fie el si trivial poate fi innobilat.
-Arghezi utilizeaza bivalenta limbajului : limbajul poate “cand sa-mbie, cand sa-njure”
-acesta denumeste obligatia poetului de a folosi ambele sensuri ale cuvintelor
-arta inscrisa sacralitatii este redata prin :”cenusa mortilor”, “Dumnezeu de piatra”…arta devine un adevarat
idol pentru artist, il subjuga- poetul ajunge sa devina sclavul propriei credinte
-cartea este vazuta ca un hotar inalt cu doua lumi ce contin,imbina in ele contrastele, este o sinteza intre
materie si spirit
4.-este pusa in evidenta estetica uratului,promovata de Arghezi :” Din bube, mucegaiuri si noroi? Iscat-am
frumuseti si preturi noi”, preturi noi sugereaza revolutia limbajului, a tematicii, noua arta.
-prin “bici” este desemnata dimensiunea sociala a cartii
-cartea devine bici,are rol pedepsitor,pedeapsa adeverita prin intermediul cuvantului :”Pe care ascultand-o a
jucat/ Stapanul caun tap injunghiat”
-poezia poate fi floare a raului,o metamorfoza a suferintei artistice, “ciorchin de negi”
-arta capata rol izbavitor (purificarea lumii prin arta):”izbaveste-ncet, pedepsitor”
5.-este reluata ideea dimensiunii sociale,a pedepsei prin arta-domnita care sufera, o alta imagine a stapanului
pedepsit prin biciul cuvintelor
-valenta a cartii,slova de foc,slova faurita- talentul imbinat cu inspirtatia poetica,cu travaliul creator, acestea
devenind etape ale creatiei
-cuvantul cheiei este “domnul”,adica stapanul, cititorul incapabide a intelegel efortul artistic,ori Dumnezeul
transcendental,ce a creat lumea si a poi a uitat de ea,lasand-o in voia sortii
Transcendenta goala este un motiv al poeziei moderne
Menirea poetului si a poeziei,arta poetica argheziana:
-mediator al genratiilor-trasfigurarea bunurilor materiale in bunuri spirituale-cizelarea limbajului-estetica
uratului, tranformarea uratului in frumos-bivalenta limbajului-cuvintele potrivite-dimensiunea
sociala,rolul pedepsitor-imbinarea talentului su efortul creator-metamorfozarea artistica a suferintei-rolul
purificator al artei
Analiza particularitatilor artistice:
[Link] fonetic:
-muzicalitatea versurilor,tonul hotarat prin vocalele a,â, care dau un ton hotarat poeyiei
[Link] morfo-sintactic:
-prezenta eului liric,prin formele pronominale si verbale la persoana I,singular:”voi lasa” , ”mei” , ”mea” ,
”eu”,”am ivit”,”am prefacut”
-prezentul etern redat de verbele la prezent: las, vine, asteapta etc
-vocativul:”fiule”-sensul testamentar
-conjunctivul si imperativul verbelor:”sa le urci”,”aseaz-o” (sensul testamentar)
[Link] lexico-semantic:
-izotopia cartii:”treapta”,”carte”,”hrisov”,”calimara”,”condei”,”versuri”,”icoane”
-izotopia uratului in antiteza cu cea a frumosului:” vite”,”zdrente”,”ocara”,
”sa-njure”,”amara”,”surda”,”bube”,”mucigaiuri”,”noroi”,”ciorchin de negi”,”venin”-“sa-mbie” , ”muguri” ,
”coroane”,”miere”,”icoane”
-revolutia limbajului prin intermediul argotismelor:”bube”,”ciorchin de negi”
[Link] stilistic:
-metafora:”cuvinte potrivite”
-oximoron:”ciorchin de negi”
-antiteza:”venin”-“miere”
Apartenenta la modernism:-intelectualizarea-incifrarea sensurilor-metaforizare-estetica uratului-
transcendenta goala-tema moderna-versificatie moderna
Prozodia-moderna si traditionala-traditionala –rima imperecheata-moderna-ritm neregulat, interior, care
urmareste gandirea poetica