Botaurus stellaris
BUHAI-DE-BALTĂ
Ordinul Ciconiiformes
Familia Ardeidae
STATUTUL. Specie vulnerabilă
RĂSPÂNDIREA. În unele areale din Europa, inclusiv în Republica Moldova, pe timpul iernii, pot rămâne
exemplare solitare, dacă găsesc condiții de supraviețuire și resurse trofice.
HABITATUL. Suprafețele acvatice cu ape nu prea adânci; stufăriile întinse și compacte; tufișurile și
subarboretul.
ASPECTUL CANTITATIV. Efectivul european este estimat la 34-54 mii de perechi cuibăritoare. În România
sunt înregistrate 1 500-2 000 de perechi cuibăritoare, iar în Ucraina – 1015 mii. Pe teritoriul Republicii
Moldova se găsesc 40-50 de perechi, mai ales în văile lacurilor din cursul inferior al Prutului și pe fl.
Nistru.
FACTORII LIMITATIVI. Distrugerea habitatelor acvatice, secarea suprafețelor acvatice, precum și
poluarea apelor stagnante și lin curgătoare.
PARTICULARITĂȚILE BIOLOGICE ŞI ECOLOGICE. Pasăre solitară ce cuibărește în stufării întinse, fiind
foarte rar văzută de om. Sezonul de reproducere începe primăvara devreme. Masculul este poligam. În
caz de pericol, își întinde ciocul îndreptat în sus, într-o postură rigidă, fiind greu de observat, deoarece
dungile verticale de pe corp imită perfect tulpinile stufărișului. Se hrănește cu peștișori, mormoloci,
crustacee acvatice, insecte acvatice și icre de pește.
REPRODUCEREA ÎN CAPTIVITATE. Nu se cunosc date.
STAREA DE PROTECȚIE. Specie ocrotită de lege, inclusă în: Directiva Păsări (Anexa I); Convenția de la
Berna, 1979 (Anexa II); Convenția de la Bonn, 1979 (Anexa II); SPEC 3.
MĂSURILE DE PROTECȚIE. Conservarea habitatelor acvatice; interzicerea arderii stufului; tăierea
sălcișului, răchitișului și a păpurișului; prevenirea poluării apelor.
Nymphaea alba L.
NIMFĂ-ALBĂ
Clasa Magnoliopsida
Familia Nymphaeaceae
STATUTUL. Specie periclitată
RĂSPÂNDIREA. În Republica Moldova creşte în bazinele de apă din preajma com. Brânza, lac. Manta,
com. Slobozia Mare, lac. Beleu (Cahul), s. Nezavertailovca, limanul Cuciurgan (UATSN). Peste hotarele
ţării se întâlnește în Europa, Asia Mică, regiunea mediteraneeană şi Peninsula Balcanică.
HABITATUL. Apele stătătoare şi lin curgătoare.
ASPECTUL CANTITATIV. Vegetează în grupuri, formând desişuri pe suprafaţa apei. Numărul total de
plante este mic; efectivul speciei fiind în descreştere.
FACTORII LIMITATIVI. Desecarea şi poluarea bazinelor de apă; pescuitul; culegerea florilor de către
populaţie.
PARTICULARITĂŢILE BIOLOGICE ŞI ECOLOGICE. Helohidatofită europeană (mediteraneeană); specie
hidrofilă, euritermă, rezistentă la îngheţ. Înfloreşte în iunie–iulie, entomofilă. Fructifică în august–
septembrie. Se înmulţeşte prin seminţe şi vegetativ, prin rizomi.
[Link]şte în condiţii ex-situ în Grădina Botanică a AŞM.
STAREA DE PROTECŢIE. Specie ocrotită de lege. Protejată teritorial în cadrul Rezervației ştiinţifice „Prutul
de Jos”.
MĂSURILE DE PROTECŢIE. Luarea sub ocrotire a locurilor de creştere. Se propune extinderea Rezervaţiei
ştiinţifice „Prutul de Jos” cu includerea lacului Manta.