MATEMATICĂ
PROGRAMA ŞCOLARA PENTRU CLASELE DE EXCELENŢA
X-XII
ARGUMENT
Studiul matematicii prin clasele de excelenţă, urmăreşte în principal
crearea unui cadru organizat, în care elevii talentaţi la matematică, proveniţi din
diferite medii şcolare, să poată intra în contact, şi în timp relativ scurt, să
formeze un grup performant. Aceşti elevi, beneficiind de o pregătire pe măsura
potenţialului lor intelectual, vor contribui ulterior la formarea unei elite
româneşti în domeniul matematicii.
Realizarea unei programe pentru clasele de excelenţă, precum şi modul
în care se va lucra pe această programă, constituie o noutate pentru
învăţământul românesc. Din acest motiv elaborarea prezentei programe trebuie
înţeleasă ca o etapă necesară unui început de drum.
Un colectiv de cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi
universitar din CRTCP Cluj, cu experienţă în domeniul pregătirii elevilor
capabili de performanţe superioare, au format o echipă care a realizat programa
şi manualul care conţine exerciţii şi probleme extrem de utile pentru
desăvârşirea pregătirii acestor elevi.
În selectarea conţinuturilor programei s-a ţinut cont de tendinţele actuale
în formularea subiectelor la concursurile şi olimpiadele şcolare, dar şi de
tradiţiile şcolii româneşti de matematică. Numeroasele cărţi şi reviste adresate
˝vârfurilor ˝ au constituit o importantă sursă bibliografică în tratarea temelor.
Temele propuse constituie o extindere firească a programei analitice obligatorii
de matematică şi parcurgerea lor este necesară pentru abordarea unor probleme
mai dificile. Anumite teme vor fi tratate pe parcursul mai multor ani de studiu
(evident cu o problematică corespunzătoare) asigurându-se astfel continuitatea
şi coerenţa procesului de învăţare. Mai trebuie precizat că la elaborarea
programei echipa a avut în vedere faptul că matematica nu este un produs finit,
ci un proces intelectual în care, pe suportul unor cunoştinţe solide, primează
iniţiativa personală. Astfel, această programă oferă posibilităţi autentice de
opţiune pentru profesori şi elevi.
Programa se adresează elevilor claselor X-XII şi a fost concepută pentru
un număr de 2 ore/săptămână ( în cele 30 de săptămâni ale anului şcolar în care
se lucrează cu clasele sau grupele de excelenţă). Ca o completare la programa
obligatorie de matematică, competenţelor generale le-au mai fost adăugate încă
două care au rolul de a orienta demersul didactic către formarea unor
ansambluri structurate de cunoştinţe generate de specificul activităţii
5
intelectuale matematice la nivel de performanţe superioare. Programa are
următoarele componente:
- competenţe generale
- competenţe specifice şi conţinuturile corelate cu acestea
- valori şi atitudini
- sugestii metodologice.
Competenţe generale
1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în
contexte variate
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural,
contextual cuprinse în enunţuri matematice
3. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici în rezolvarea de
probleme cu grade diferite de dificultate
4. Exprimarea şi redactarea corectă şi coerentă în limbaj formal
sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare
a unei probleme
5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor
necesare pentru obţinerea concluziei
6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului
iniţial de definire a problemei sau prin îmbunătăţirea sau
generalizarea algoritmilor
7. Emiterea unor judecăţi de valoare pentru rezolvarea
problemelor inventiv şi euristic-creative
8. Dobândirea unei imagini de ansamblu a matematicii elementare
ca parte a unui sistem aflat în permanentă evoluţie şi
interacţiune cu lumea înconjurătoare
6
Competenţe specifice Conţinuturi
Elemente de Analiză Matematică
Primitive
1.1. Identificarea legăturilor dintre • Funcţii primitivabile
primitivabilitate şi proprietatea • Metode de calcul a primitivelor
Darboux - schimbarea de variabilă
1.2. Utilizarea metodei schimbării de - calculul primitivelor unor funcţii
variabilă în cele două variante la iraţionale ( cu ajutorul unor algoritmi
calculul primitivelor consacraţi, de ex.: Euler, Cebâşev)
2. Prelucrarea inegalităţilor clasice în - calculul primitivelor funcţiilor
scopul obţinerii unor inegalităţi trigonometrice şi hiperbolice
integrale
3. Aplicarea unor schimbări de Integrale definite
variabilă consacrate la calculul • Criterii de integrabilitate
primitivelor funcţiilor iraţionale • Proprietăţi generale ale
4. Exprimarea unei funcţii dintr-o funcţiilor integrabile
ecuaţie diferenţială sau integrală • Metode de calcul a integralelor
5.1. Utilizarea integralei definite la definite
calculul limitelor unor şiruri, • Identităţi deduse prin integrare
stabilirea unor identităţi şi inegalităţi
• Şiruri şi integrala Riemann
5.2. Interpretarea graficului pentru
• Teoreme de medie
stabilirea formulei de calcul a ariei
• Inegalităţi integrale
cuprinsă între două curbe plane
6.1. Utilizarea integralei definite la
calculul volumului unor corpuri Aplicaţii ale calculului integral
geometrice care nu sunt de rotaţie • Calculul ariei cuprinsă între
7. Realizarea unor implicaţii între două curbe
problemele tipice ale calculului • Volumul unor corpuri
integral şi cele date la concursurile şi geometrice
olimpiadele şcolare
8. Conştientizarea potenţialului inter- Ecuaţii diferenţiale şi integrale
disciplinar al calculului integral • Ecuaţii diferenţiale de ordinul I
şi II
• Ecuaţii cu variabile separabile
• Ecuaţii integrale de tip Voltera
7
Elemente de algebră
Grupuri :
1. Caracterizarea unor grupuri prin • Ordinul unui element al unui
ordinul elementelor sale sau prin grup
endomorfismele care se pot defini pe • Teoremele lui Lagrange şi
acestea Cauchy pentru grupuri
2. Identificarea proprietăţilor unor • Condiţii suficiente de comutati-
grupuri, inele şi corpuri particulare vitate în grupuri :
3.1. Utilizarea structurilor algebrice în - centrul unui grup
probleme de teoria numerelor - grupuri de exponent 2
3.2. Rezolvarea de ecuaţii funcţionale • Morfisme de grupuri :
pe structuri algebrice - caracteristici ale lui End(G)
4. Stabilirea unor condiţii care să pentru unele grupuri finite
asigure ca un inel să fie comutativ, - transport de structuri
Boole, sau de caracteristică finită • Grupuri de transformări geo-
5. Studierea unor grupuri, inele şi metrice
corpuri particulare şi interpretarea • Teoreme de izomorfism pentru
rezultatelor grupuri. Grupuri cât
6. Determinarea unor analogii între
polinoamele cu coeficienţi reali şi cele Inele şi corpuri :
cu coeficienţi într-un corp comutativ
• Inele :
7. Realizarea unor implicaţii între
- centrul unui inel
problemele tipice cu structuri
- condiţii suficiente pentru inele Boole
algebrice şi cele propuse la
- inele şi corpuri de caracteristică
concursurile şi olimpiadele şcolare
finită
8. Conştientizarea vastului potenţial
• Polinoame cu coeficienţi
pe care îl au structurile algebrice în
într-un inel comutativ :
stabilirea unor proprietăţi matematice
- ireductibilitate şi descompunere în
globale
Z n [X]
- inelul A f al resturilor inelului A[X]
modulo un polinom f din A[X]
Aplicaţii ale structurilor algebrice în
probleme de teoria numerelor
Ecuaţii funcţionale pe structuri
algebrice
8
VALORI ŞI ATITUDINI
Noul curriculum şcolar pentru clasele de excelenţă propus la matematică
are în vedere formarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini în plus faţă de
cele specificate prin curriculumul şcolar obligatoriu :
• Manifestarea unor opinii competente cu privire la abordarea
problemelor intuitiv şi euristic-creative bazate pe explorare, inspiraţie şi
invenţie
• Dezvoltarea unei gândiri reflexive, independente, flexibilă şi abstractă
specifică matematicii
• Interesul pentru modul de dezvoltare a ideilor şi rezultatelor matematice
• Curiozitatea faţă de noile deschideri din domeniul matematicii
SUGESTII METODOLOGICE
Prin prezentul curriculum pentru clasele de excelenţă se intenţionează
ca, pe parcursul liceului, elevii să dobândească competenţe şi să-şi structureze
un set de valori şi atitudini specifice pregătirii de înaltă performanţă. Acestea se
regăsesc în următoarele aspecte ale învăţării, vizate de practica pedagogică :
• Analizarea şi elaborarea unui plan de rezolvare pentru problemele
atipice şi/sau dificile din domeniile studiate
• Formarea obişnuinţei de a formula probleme şi situaţii problemă
• Analiza unei probleme din punct de vedere al ideii centrale
• Reparcurgerea căii de rezolvare a problemei pentru a obţine un rezultat
mai bun, ameliorat sau optimizat printr-o reproiectare creativă
• Identificarea unor metode de lucru valabile pentru clase de probleme
• Iniţeirea şi realizarea creativă a unei investigaţii pornind de la tematica
propusă
• Formarea deprinderii de a anticipa rezultate matematice pornind de la
datele existente
• Formarea obişnuinţei de a face conexiuni intra şi interdisciplinare
Acest curriculum are drept obiectiv ca fiecare elev capabil de performanţe
superioare să-şi poată dezvolta competenţele într-un ritm individual, de a-şi
transfera cunoştinţele acumulate dintr-o zonă de studiu în alta. Pentru aceasta se
recomandă următoarele activităţi :
• Alternarea prezentării conţinuturilor, cu moduri variate de antrenare a
gândirii
• Solicitarea de frecvente corelaţii intra şi interdisciplinare
9
• Punerea elevului în situaţia ca el însuşi să formuleze sarcini de lucru
adecvate
• Obţinerea de soluţii sau interpretări variate pentru aceeaşi unitate
informaţională
• Prevederea de sarcini rezolvabile prin activitatea în grup
• Utilizarea unor softuri educaţionale
Având în vedere specificul claselor de excelenţă, metodele folosite in practice
instructiv-educativă vizează următoarele aspecte:
• Utilizarea strategiilor euristice, care lasă elevul să-şi asume riscul
incertitudinii, al încercării şi erorii, specifice investigaţiei ştiinţifice
• Utilizarea strategiilor creative, care lasă elevul să se afirme în planul
originalităţii, spontaneităţii, diversităţii şi care pun accentul pe
capacitatea de reflecţie, sinteză, evaluare critică şi creaţie
• O îmbinare şi o alternanţă sistematică a activităţii bazate pe efort
individual cu cele care solicită efort colectiv
• Însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă,
care oferă deschiderea spre autoinstruire şi spre învăţarea continuă
10