METODE DE PREDARE
Disciplina: Chimie
Aria curriculară: Matematică și Științe ale naturii
Clasa: a VII-a
Unitatea de învățare: Apa, Aerul, Solul
Subiectul lecției: Aerul. Poluarea aerului
Tipul lecţiei:. Transmiterea şi însusirea de noi cunoştinte
Domenii de conţinut : De la Univers la planeta albastră - Terra
Conținuturi: Rolul oxigenului (arderea, fotosinteza – fenomene chimice)
Metoda didactică:
EXPERIMENTUL: ” Punerea în evidență a oxigenului din aer. Rolul oxigenului în
ardere”
1. Obiectivul vizat:
La finalul lecției, elevul va fi capabil să explice, pe baza unui experiment practic,
că aerul este un amestec de gaze și că oxigenul este componentul care întreține arderea,
argumentând pe baza fenomenelor observate în cadrul experimentului.
2. Modul de aplicare în cadrul lecției:
Justificarea (motivația)
- Se pornește de la curiozitatea naturală a elevilor: „De ce se stinge o flacără dacă o
acoperim cu un pahar?”
- Se leagă de cunoștințele anterioare despre aer și ardere, trezind interesul pentru
observarea unui fenomen concret, familiar și spectaculos.
Prezentarea problemei, analiza și enunțarea ipotezelor
- Se formulează problema: „Cum putem demonstra că oxigenul este componentul din
aer care întreține arderea?”
- Elevii sunt încurajați să emită ipoteze precum:
- „Oxigenul din aer este cel care ajută flacăra să ardă.”
- „Când oxigenul se consumă, flacăra se stinge.”
- „Consumul oxigenului determină o schimbare a volumului de aer din pahar.”
Elaborarea strategiilor experimentale (pe baza materialelor disponibile)
- Se discută împreună cu elevii pașii experimentului:
- fixează lumânarea în cristalizator (sau farfurie).
- adaugă puțină apă în farfurie, astfel încât baza lumânării să fie înconjurată
de apă.
- aprinde lumânarea și apoi acoperă lumânarea aprinsă cu paharul Berzelius,
așezându-l cu gura în jos.
- Se anticipează ce urmează să se observe (modificări în flacără și nivelul apei).
- Se asigură respectarea regulilor de siguranță.
Desfășurarea propriu-zisă a experimentului
- Experimentul este realizat de elevi, în grupe mici.
- Se urmăresc și se notează fenomenele: stingerea flăcării, ridicarea apei în pahar.
Prelucrarea datelor și elaborarea concluziilor
- Elevii compară observațiile cu ipotezele formulate.
- Se formulează concluzia: flacăra se stinge pentru că oxigenul s-a consumat; aerul
conține oxigen, care întreține arderea.
- Se discută și ideea că aerul este un amestec de gaze, iar oxigenul este doar o parte din
el.
Verificarea concluziilor și aplicarea practică
- Se pot formula aplicații practice:
- De ce se folosește acoperirea unei flăcări pentru a o stinge?
- Care este rolul oxigenului în alte procese de ardere (ex: respirație, încălzire,
combustie)?
- Se pot propune experimente suplimentare sau analogii (ex: comparație între arderea
în aer liber și într-un mediu fără oxigen).
-
3. Resursele necesare: cristalizor, pahar Berzelius, lumânare, chibrit.
4. Justificarea didactică a alegerii metodei
Metoda experimentului, metodă participativ-formativă, este una dintre cele mai
eficiente metode de învățare în cadrul predării chimiei, deoarece permite elevilor să
observe direct fenomenele chimice, să formuleze ipoteze și să tragă concluzii bazate pe
dovezi.
Metoda stimulează gândirea științifică, învățarea activă și contribuie la
dezvoltarea abilităților practice.