0% au considerat acest document util (0 voturi)
22 vizualizări2 pagini

JWLLL: Acceptor

Legătura covalentă coordonativă implică perechi de electroni de legătură, unde un atom donator pune în comun electroni cu un atom acceptor. Un exemplu este reacția dintre amoniac (NH3) și acid clorhidric (HCl), care formează clorura de amoniu (NH4Cl) prin transferul protonului H+ la atomul de azot din amoniac. Această legătură are aceleași proprietăți ca legăturile covalente obișnuite, diferența constând în modul de formare.

Încărcat de

qda
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
22 vizualizări2 pagini

JWLLL: Acceptor

Legătura covalentă coordonativă implică perechi de electroni de legătură, unde un atom donator pune în comun electroni cu un atom acceptor. Un exemplu este reacția dintre amoniac (NH3) și acid clorhidric (HCl), care formează clorura de amoniu (NH4Cl) prin transferul protonului H+ la atomul de azot din amoniac. Această legătură are aceleași proprietăți ca legăturile covalente obișnuite, diferența constând în modul de formare.

Încărcat de

qda
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Legitura covalenta coor dina tivi (dat ivi)

La f o ~ molec ulelor..,su~t implicate perechi de electroni de legatura.


in jWlll atom~u1 centra l pot raman e _una sau mai multe perechi de electroni
neparticipantJ.. Perec hea de electr oni [Link] poate forma, la randul
ei, Iegaturi cu molec ule sau partic ule cu deficit de electroni.
Molecula care posed a duble te nepar ticipa nte funct ionea za ca do-
nor, iar molec ula defic itara in electr oni funct ionea za c~ acceptor.
Legatura coord inativ a este un caz partic ular al legatu rii coval ente,
■ Structura ionului amoni u
in care un singu r atom (dono r) pune in comu n electr oni.
Un exem plu tipic este legar ea de molec ula amon iaculu i a unui
9~ .
proto~ ceda~. .un acid.
·-· Din· reacti a dintre NH3 ~i HCI rezul ta cloru ra de amon iu, subst anta
ionica, care este forma ta din ionuJ pozit iv amon iu, NH;, ~i ionul negat iv
clorura, CJ-:
NH3 + HCJ ➔ NH;c 1-
Fonnarea ionul ui NH+ este rezul tatul fixarii prin •legatu ra •coval

enta

4
coordinativa a proto nului la perec hea de electr ont nepart1c1pa nt1 a
atomul
. ui de azot din amon iac. In acest caz, proto nul, H+, este acceptor,
tar azotul din amon iac, NHv este donor :
■ Forma rea NH,.CI prln
ff+ + :NHl ➔ [H ! NH3]+ ➔ [NH4]+ reacfia NH3 + HCI.
.. Sarcina pozit iva a pr~to nului este distri buita in mod uniform pe
intreg ionul.
Se fonne aza astfel un ion complex.. • \; (d tiva) . · txa
• se reprez1n
. S1mbo1ic, legat ura coval enta coord 1nauv a a
Pnntr-o sageata de la dono r la accep tor [H~NH3]_+. fi a
Sol •·1 · • u1 hidron1u care se ormeaz ,
ca i . Ut:J1 e apoas e ale acizil or contm ion . e;ech e de electroni
O P ■ Structura ionului hidroniu.
~ 100 ul amon iu prin fixar ea proto nulut la
neParticipanti ai at~m ului de oxige n din molecul3. de apii: 37
+
+ •• •• +
H + :0- H ~ H- 0- H ~ H 30
I I
H H

hidroniu (oxo niu)


Legatura covalenta coordinativa are toate proprietatile legaturii
covalente propriu-zise, de care se deosebe~te doar prin modul de formare.
_Dupa formarea compusului coordinativ, nu exi sta n!ci o diferenta
intre legaturile covalente propriu-zise ~i legatura coordinativa.
. . Legaturile covalente coordinative se intalnesc in ionii .Poliatomici
, in combinatii
si , le complexe.

S-ar putea să vă placă și