Forma si dimensiunile Pământului
Dimensiunile Pământului
-suprafata - 510 100 000 Kmp
-raza ecuatoriala - 6378,16 Km
-raza polara - 6356,77Km
-masa - 597,6 mld tone
-densitate - 5,52 g/cmc
Forma Pământului
-elipsoid de rotatie - turtit la poli si bombat la ecuator
- este specific corpurilor omogene (ca alcatuire)
aflate in rotatie
geoid - datorita alcatuirii complexe
- suprafata continua la nivelul mediu al oceanelor si marilor deschise , lipsite
de maree si valuri –nivelul de 0 m care se prelungeste imaginar pe sub continente
Particularitati impuse de forma Pământului - meridianele sunt semicercuri nu cercuri
-acceleratia gravitationala scade de la Ecuator la Poli
- radiatia solara scade de la Ecuator la Poli
Alcătuirea chimică a Pământului
-oxigen-47%, siliciu 28%, aluminiu 7,9%, fier 4,5%, calciu 3,5%, sodiu 3,5%
potasiu2,5%, magneziu 2,5%, alte elemente 1,9%
Proprietățile fizice ale Pământului
-magnetismul terestru -campul magnetic permanent al Pamantului, de mica intensitate, dirijat
catre cei doi Poli.
-are doi poli magnetici spre care se orienteaza liniile campului magnetic
- este influentat de activitatea solara
-liniile campului magnetic se extind mult in spatiu constituind magnetosfera
-magnetosfera dirijeaza vantul solar spre polii magnetici, unde produc aurore boreale
Proprietati fizice ale Pământului
Densitatea Pamantului
-densitatea medie - 5,52 g/cmc
-2g/cmc in patura sedimentara si 3g/cm3 in patura bazaltica
Inclinarea axei Terrei
-nu este perpendiculara pe planul orbitei ci inclinata ,facand cu verticalala aceasta un unghi
de 23grade si27minuteiar cu planul orbitei un unghi de 66grade si 33minute
Efecte
-scaderea radiatiei solare dinspre
ecuator spre poli
-variatia zilelor cu noptile
-formarea anotimpurilor
Miscarile Pământului
Miscarea de rotatie
Miscarea de revolutie
Miscarea de rotatie – miscarea pamantului de la vest spre est in aproximativ 24 ore
- Consecinte – Alternanta zilelor cu noptile
- Variatia orei pe Glob
-Modificarea temperaturii aerului
- Abaterea corpurilor aflate in miscare
Miscarea de revolutie -miscarea Pamantului in jurul Soarelui pe o elipsa in 365 de zile
6ore, 9min si 9 sec.(anul sideral) , Soarele aflandu-se intr-unul din focarele orbitei.
De aici rezulta distanta variabila a Pamantului fata de Soare
-147 100 000 Km la periheliu, atins pe 3 ianuarie
-152 100 000Km la afeliu atins pe 6 iulie
-anul calendaristic 365 de zile sau 366 de zile anul bisect
Definitii:
Periheliu-punctul cel mai apropiat de Soare de pe
orbita Terrei
Afeliu-punctul cel mai departat de Soare de pe
orbita Terrei
Consecintele miscarii de revolutie
Aparitia anotimpurilor datorita celor 4 momente definitorii ale miscarii de revolutie a
Pamantului dintr-un an: doua echinoctii si doua solstitii
Echinoctiul sau echinoxul de primavara
Echinoctiul sau echinoxul de primavara reprezinta momentul inceperii primaverii
astronomice in emisfera nordica si al toamnei in emisfera sudica (unde are loc echinoctiul de
toamna).
Atunci cand are loc echinoctiul de primavara Soarele trece prin punctul vernal, unul
din cele doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul ceresc.
Astfel, ziua va fi egala cu noaptea si va creste pana la solstitiul de vara.
Solstitiul de vara
Solstitiul de vara reprezinta momentul inceperii verii in emisfera nordica si al iernii in
emisfera sudica. Astfel vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului. Dupa
solstitiul de vara ziua va incepe sa scada si va fi egala cu noaptea la echinoctiul de toamna.
Echinoctiul sau echinoxul de toamna reprezinta momentul inceperii toamnei
astronomice in emisfera nordica si al primaverii in emisfera sudica (unde are loc echinoctiul
de primavara).
Atunci cand are loc echinoctiul de toamna Soarele trece prin punctul autumnal, unul din cele
doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul ceresc.
Astfel, ziua va fi egala cu noaptea si va descreste pana la solstitiul de iarna.
Solstitiul de iarna
Solstitiul de iarna reprezinta momentul inceperii iernii in emisfera nordica si al verii in
emisfera sudica. Astfel vom avea ziua cea mai scurta si noaptea cea mai lunga a anului. Dupa
solstitiul de iarna ziua va incepe sa creasca si va fi egala cu noaptea la echinoctiul de
primavara. :
Durata zilelor si a noptilor
Ziua Polara si noaptea polara
-intre Polul Nord si Cercul Polar arctic, in intervalul 21 martie si 23 septembrie , cand este
mai multa lumina in emisfera nordica, soarele nu apune, fiind asa numita “zi polara” care
dureaza 6 luni. In aceeasi perioada, la sud de Cercul Polar antarctic este ”noaptea polara”
-intre 23 septembrie si 21 martie lucrurile stau invers: noapte la Polul Nord , ziua la Polul Sud
Durata zilelor si a noptilor in afara regiunilor polare
-in emisfera nordica – durata zilei creste continu de la21 martie / echinoctiul de primavara
pana la 22iunie/solstitiul de vara si scade de la solstitiu de vara pana la echinoctiul de toamna
-in emisfera sudica – durata zilei creste de la 23 septembrie /echinoctiul de toamna pana la
22iunie /solstitiu de iarna