ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Adunarea Populară a

Găgăuziei,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva
Adunării Populare a Găgăuziei și Guvernatorului (Bașkanului) Unității
teritoriale autonome Găgăuzia cu privire la anularea unor
sintagme/prevederi din art. 3 alin. (3), (4) din Legea Unității teritoriale
autonome Găgăuzia nr. 09-III/VI din 29 aprilie 2022,

împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat,

(Dosarul nr. 3ra-31/23

NR. PIGD 2-22063612-01-3ra-12012023)

Recursul declarat până la 1 septembrie 2023.

Art. 246 din Codul administrativ (în redacţia în vigoare până la 1 septembrie 2023).
Argumentele invocate nu determina admisibilitatea recursului în raport cu motivele
invocate. Dezacordul recurentului cu hotărârea instanţei ierarhic inferioare nu constituie
temei de casare a acesteia.

Curtea de Apel Comrat, jud. A. Mironov, L. Caraianu, D. Fujenco,

18 iunie 2025

Textul corespunde originalului

 Examinând în lipsa participanţilor la proces recursul depus de
Adunarea Populară a Găgăuziei,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Preşedinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
1. La 6 mai 2022, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus
acțiune de contencios administrativ împotriva Adunării Populare a
Găgăuziei și Guvernatorului (Bașkanului) Unității teritoriale autonome
(UTA) Găgăuzia, solicitând anularea ca fiind ilegale și adoptate cu depășirea
competenței a unor prevederi din art. 3 alin. (3) și (4) din Legea UTA
Găgăuzia nr. 09-III/VI din 29 aprilie 2022privind utilizarea simbolurilor
Victoriei pe teritoriul Găgăuziei, și anume: la alineatul (3) - sintagma
„Panglica Sfântului Gheorghe”; la alineatul (4) - sintagma „este simbolul
gloriei militare”.
2. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în virtutea atribuțiilor
funcționale, în temeiul art. 64 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006
privind administrația publică locală, pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire
la organizarea şi funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 845/2009, exercitând controlul
legalității Legii UTA Găgăuzia nr. 09-III/VI din 29 aprilie 2022, adoptată de
Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauz Yeri), drept urmare a parvenirii
sesizării Secretarului General al Guvernului RM din 29 aprilie 2022 referitor
la efectuarea controlului acesteia, a constatat ilegalitatea acestui act
administrativ normativ în parte.
3. Alineatele (3) și (4) ale art. 3 din Legea UTA Găgăuzia nr. 09-III/VI
din 29 aprilie 2022 stipulează: „(3) Pe teritoriul UTA Găgăuzia se permite
fără impedimente confecționarea, păstrarea și utilizarea „Panglicii Sfântului
Gheorghe” drapelurilor roșii ale Victoriei și a altor simboluri, legate de
evenimentele Marele Război pentru Apărarea Patriei și Marea Victorie din 9
mai 1945.(4) „Panglica Sfântului Gheorghe” este simbolul gloriei militare și
reprezintă panglica din trei benzi negri și două benzi portocalii, fiind
alternate cu lățime egală.”
4. Reclamantul a menționat că actul enunțat admite posibilitatea folosirii
(purtării) pe teritoriul Găgăuziei a panglicii (din bandă bicoloră negru-
portocaliu), ceea ce contravine legislației în vigoare a Republicii Moldova.
În context au fost citate prevederile art. 111, art. 9 din Constituția Republicii
Moldova, art.2, art.12 alin.(1), (2), (6) din Legea privind statutul juridic
special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994,
art.3 alin.(1), (3), art.6 lit.g), art. 7 alin.(1), art. 9, art. 12, art. 17 alin. (1), (2)
din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, art.2
alin.(3), art. 3 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală nr. 436
din 28 decembrie 2006, art. 5, art. 21 alin.(1) din Codul administrativ. La fel,
a indicat Legea privind contracararea activităţii extremiste nr. 54-XV din 21
februarie 2003, art. 1, fiind operate modificări prin Legea pentru modificarea
unor acte normative nr. 102 din 14 aprilie 2022, în special: „Prin atribute şi
simboluri general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de
agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum
şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni, se înţeleg drapelele, benzile
şi panglicile colorate/de conştientizare (banda bicoloră negru-portocaliu),
emblemele (elemente grafice, litere sau cifre şi combinaţii ale lor), insignele,
uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea
însemne utilizate de către participanţii la acţiuni de agresiune militară, crime
de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi de către persoane care,
fără a fi participanţi la acţiunile respective, contribuie la mediatizarea şi
propagarea în societate a unor idei de instigare, justificare, glorificare sau de
absolvire de răspundere pentru acţiuni de agresiune militară, crime de război
sau crime împotriva umanităţii. Caracterul general cunoscut al unor
asemenea atribute şi simboluri se reţine doar în cazurile când atributele şi
simbolurile respective, precum şi conotaţiile specifice ale acestora sunt
cunoscute în mod obiectiv publicului larg la nivel internaţional şi local. Nu
constituie atribute şi simboluri general cunoscute ce sunt utilizate în
contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime
împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor
acţiuni, benzile şi panglicile care sunt parte componentă a însemnelor, a
medaliilor şi a ordinelor acordate persoanelor pentru participarea la cel de-al
Doilea Război Mondial”.
5. Reclamantul a menționat că prin Legea nr. 102 din 14 aprilie 2022 a
fost completat Capitolul XIX din Codul Contravenţional al RM nr. 218/2008
cu articolul 3655 „Încălcarea drepturilor cetăţenilor prin răspândirea
atributelor şi simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul
unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva
umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni.”
Respectiv, odată cu publicarea la 20 aprilie 2022 în Monitorul Oficial al RM
a Legii pentru modificarea unor acte normative nr. 102 din 14 aprilie 2022,
confecționarea, vânzarea, răspândirea, deținerea în vederea răspândirii și
utilizarea în public a atributelor și simbolurilor general cunoscute (benzi și
panglici colorate/de conștientizare, inclusiv banda bicoloră negru-oranj), ce
sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război
sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării
acestor acțiuni, atrage răspunderea contravențională.
6. De asemenea, a menționat că panglica Sfântului Gheorghe (banda
bicoloră negru-portocaliu) după structura sa se încadrează în noțiunea dată
de legea citată. Iar conform art. 4 din Codul contravențional, contravenţia
săvîrşită pe teritoriul Republicii Moldova se sancţionează în conformitate cu
prezentul cod.
7. În contextul celor redate, reclamantul a afirmat că aplicarea normelor
contestate din Legea nr. 9-III/VI din 29.04.2022 poate duce la dezordini
publice și aplicarea sancțiunilor administrative în privința participanților.
Utilizarea în legea locală a noțiunii „Panglica Sfântului Gheorghe”
contravine legislației în vigoare a RM, susține în mod indirect acțiunile
militare pe teritoriul statului învecinat și va duce la apariția tensiunilor
sociale în comunitate și la crearea unor premise pentru instigare la ură
interetnică. Adunarea Populară a Găgăuziei cu încălcarea atribuțiilor și
normelor de drept menționate, în mod ilicit a permis aplicarea și purtarea pe
teritoriul Găgăuziei a panglicilor (bicolore negru-portocaliu).
Confecționarea, păstrarea și purtarea acestor atribute (simboluri) este
interzisă și recunoscută în calitate de activitate extremistă. Fără a lua în
considerare prevederile expuse în preambulul legii locale, care le-a
considerat declarative, în opinia reclamantului, obiectul actului contestat nu
cade sub incidența domeniilor enumerate direct și exhaustiv la art. 12 din
Legea nr. 344/1994. În esență, actul contestat nu urmărește scopul de a
întreprinde unele măsuri relevante în domeniul culturii și educației, cum se
reflectă în preambul, însă se abate de la cadrul normativ legal național
privind regimul juridic al contravențiilor și contracarării activității
extremiste. Adoptând legea locală contestată, Adunarea Populară a
Găgăuziei și-a depășit împuternicirile. Prin adoptarea actului enunțat, în
forma în care a fost formulată, Adunarea Populară a Găgăuziei a creat
premisele pentru coliziuni între acte normative cu forță juridică diferită, care
trebuie înlăturate.
8. Conform art. 109 din Constituția RM, principiul autonomiei, chiar și
speciale, nu poate afecta caracterul unitar al statului Republica Moldova.
Astfel, autonomia Găgăuziei, oricât de largă nu ar fi ea, este administrativă,
iar autoritățile din Găgăuzia ar trebui să rezolve chestiunile/problemele de
autonomie acționând în cadrul unui stat unitar, și nu în afara acestuia.
Temeiul juridic necesar constă în aceea că administrarea autonomiei prin
adoptarea actelor administrative normative locale de Adunarea Populară a
Găgăuziei să fie realizată în conformitate cu sistem juridic unic, care, la fel,
este rezultatul supremației aplicării dreptului pe întreg teritoriu al Republicii
Moldova. De rând cu normele menționate supra, actul încalcă mai multe
prevederi ale Legii nr. 100/2017, ale Legii nr. 54/2003, scopul cărora este
apărărea drepturilor şi libertăţilor omului, a bazelor regimului constituţional,
asigurarea integrităţii şi securităţii Republicii Moldova, stabilirea cadrului
juridic şi organizatoric pentru contracararea activităţii extremiste şi
răspunderii pentru desfăşurarea unei atare activităţi. Drept urmare, instanța
de contencios administrativ în primul rând urmează să verifice legalitatea
actului normativ atacat din punct de vedere procedural, deoarece pârâtul a
atins elemente esențiale de legiferare, a încălcat limitele competenței
stabilite.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE (CURTEA DE APEL)
9. Prin hotărârea din 15 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Comrat s-a admis
acțiunea de contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Comrat
al Cancelariei de Stat. S-au anulat ca fiind ilegale unele prevederi din
alineatele (3) și (4) ale art. 3 din Legea UTA Găgăuzia nr. 09-III/VI din 29
aprilie 2022 privind utilizarea simbolurilor Victoriei pe teritoriul Găgăuziei,
și anume: la alineatul (3) - sintagma ”Panglica Sfântului Gheorghe”; la
alineatul (4) - sintagma „este simbolul gloriei militare”.
10. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel cu referire la prevederile art. 3,
art.5, art.7, art.8, art.12, art.17, art. 20, art. 39, art. 191 alin. (2), art. 194
alin.(1), art.195, art.203, art. 204, art.219 alin.(1), (2), art. 224 alin. (1) lit. e),
art.225 alin.(1), (2), (3), (4) din Codul administrativ, art.7, art.111 alin.(1),
(2), (3) din Constituţia RM, art. 3 alin. (1), (3), art. 6 lit. g), art.7 alin.(1),
art.9 alin.(1), art.17 din Legea cu privire la acte normative nr. 100 din 22
decembrie 2017, art. 2, art. 12 alin. (1), (2), (6) din Legea privind statut
juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri) nr. 344 din 23 decembrie 1994,
art. 2 alin.(3), art. 3 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală
nr. 436 din 28 decembrie 2006, verificând temeinicia cerințelor Oficiului
Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a
Găgăuziei (Gagauz Yeri) și Guvernatorului (Bașkanul) UTA Găgăuzia, a
concluzionat următoarele:
Prin aplicarea testului asupra proporționalității urmează a fi anlizată dacă
măsura întreprinsă este prevăzută de lege, dacă aceasta urmărește unul sau
câteva scopuri legitime, dacă aceasta atinge unul din aceste scopuri în cazul
implementării sale, dacă aceasta este necesară și proporțională cu
circumstanțele ce o determină.
11. Astfel, prin Legea menționată a Adunării Populare a Găgăuziei se
admite posibilitatea folosirii (purtării) panglicii (benzii bicolore negru-
portocaliu) pe teritoriul Găgăuziei.
12. Concomitent, cele menționate contravin legislației în vigoare a RM,
deoarece prin Legea RM nr. 102 din 14 aprilie 2022 au fost introduse
modificări și completări la articolul 1 din Legea nr. 54 din 21 februarie 2003
privind contracararea activității extremiste: Prin atribute şi simboluri general
cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară,
crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei
sau glorificării acestor acţiuni, se înţeleg drapelele, benzile şi panglicile
colorate/de conştientizare (banda bicoloră negru-portocaliu), emblemele
(elemente grafice, litere sau cifre şi combinaţii ale lor), insignele, uniformele,
sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne
utilizate de către participanţii la acţiuni de agresiune militară, crime de război
sau crime împotriva umanităţii, precum şi de către persoane care, fără a fi
participanţi la acţiunile respective, contribuie la mediatizarea şi propagarea
în societate a unor idei de instigare, justificare, glorificare sau de absolvire
de răspundere pentru acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime
împotriva umanităţii. Caracterul general cunoscut al unor asemenea atribute
şi simboluri se reţine doar în cazurile când atributele şi simbolurile
respective, precum şi conotaţiile specifice ale acestora sunt cunoscute în mod
obiectiv publicului larg la nivel internaţional şi local. Nu constituie atribute
şi simboluri general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de
agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum
şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni, benzile şi panglicile care
sunt parte componentă a însemnelor, a medaliilor şi a ordinelor acordate
persoanelor pentru participarea la cel de-al Doilea Război Mondial.
13. De asemenea, instanța ierarhic inferioară a menționat că prin Legea
RM nr. 102 din 14 aprilie 2022 a fost completat de asemenea Capitolul XIX
Codul contravențional al RM nr. 218/2008 cu articolul 3655: „Încălcarea
drepturilor cetățenilor prin răspândirea atributelor și simbolurilor general
cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară,
crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei
sau glorificării acestor acțiuni.”
14. Legea RM nr. 102 din 14 aprilie 2022 pentru modificarea unor acte
normative a fost publicată în Monitorul Oficial al RM la 20 aprilie 2022 (nr.
115-117 art. 212) și respectiv începând cu 20 aprilie 2022, confecționarea,
vânzarea, răspândirea, deținerea în vederea răspândirii și utilizarea în public
a atributelor și simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul
unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva
umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni, duc la
răspunderea pentru contravenția comisă.
15. În contextul celor expuse, instanța a luat în considerare argumentul
reclamantului că panglica bicoloră banda negru-portocaliu după structura sa
cade sub incidența noțiunii date pentru atribute sau simboluri general
cunoscute în Legea susmenționată.
16. Iar conform art. 4 alin. (1) din Codul contravențional al RM nr.
218/2008, contravenţia săvîrșită pe teritoriul Republicii Moldova se
sancţionează în conformitate cu prezentul cod.
17. Instanța a reținut că Adunarea Populară a Găgăuziei cu încălcarea
normelor de drept susmenționate, ilegal a permis aplicarea și purtarea
panglicii (banda bicoloră negru-portocaliu) pe teritoriul Găgăuziei, în timp
ce confecționarea, păstrarea și purtarea acestor atribute (simboluri) sunt
interzise.
18. Curtea de Apel a relevat că actul administrativ normativ al Adunării
Populare a Găgăuziei în partea contestată nu corespunde scopului declarat
de a consolida unele măsuri corespunzătoare în domeniul culturii și
educației, conform preambulului, însă derogă de la cadrul normativ național
cu privire la regim de drept al contravențiilor.
19. Astfel, adoptând Legea în sensul menționat, în care a fost formulată,
Adunarea Populară a Găgăuziei a creat premise, coliziuni între acte
normative, ce au forță juridică diferită.
20. Cu trimitere la prevederile art. 109 din Constituția RM, instanța
ierarhic inferioară a menționat că argumentarea de drept necesară constă în
aceea că administrarea autonomiei prin adoptarea actelor administrative
normative locale ale Adunării Populare a Găgăuziei se realizează în
conformitate cu sistemul unic de drept, care, la fel, constituie rezultatul
supremației aplicării legii pe întreg teritoriu al RM. Astfel, limitele
competenței organelor de administrație publică locală sunt determinate de
legislația națională, iar acte normative locale adoptate sunt valabile doar în
asemenea limite. Ținând cont de circumstanțele expuse, instanța a
concluzionat că actul administrativ normativ în partea contestată a fost
adoptat cu încălcarea prevederilor Legii și în această parte urmează a fi
anulat pe acest capăt.
21. Instanța ierarhic inferioară nu a reținut argumentul reprezentantului
Adunării Populare a Găgăuziei că reclamantul Oficiul Teritorial al
Cancelariei de Stat în partea contestării împuternicirilor Adunării Populare a
Găgăuziei nu a ținut cont de normele de drept național și internațional în
procesul realizării împuternicirilor atribuite prin lege la adoptarea actelor
normative. Or, legislatorul reieșind din conținutul art. 111 alin. (3) din
Constituția RM a statuat că în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia
activează organe reprezentative și executive potrivit legii.
22. Rezultând din conținutul prevederilor art. 3 alin. (3), art. 7 alin. (1),
art. 9 alin. (1), art. 17 din Legea nr. 100/2017, art. 3 alin. (2) din Legea nr.
436/2006 care statuează că actul normativ trebuie să corespundă prevederilor
Constituției Republicii Moldova și altor legi ale Republicii Moldova,
instanța ierarhic inferioară nu a reținut argumentul reprezentantului pârâtului
precum că Adunarea Populară a Găgăuziei rezultând din domeniul
împuternicirilor consolidate în lege a adoptat Legea contestată UTA
Găgăuzia nr. 09-III/VI din 29 aprilie 2022 privind utilizarea simbolurilor
Victoriei pe teritoriul Găgăuziei. Realizarea dreptului de a adopta legi locale
trebuie să coreleze cu legislația Republicii Moldova. Altfel spus, legea locală
adoptată nicidecum nu trebuie să contravină legilor Republicii Moldova.
23. De asemenea, nu a luat în considerare argumentul reprezentanților
pârâților invocat în referințe ca motiv de respingere a cerințelor precum că
utilizarea panglicilor se admite doar ca simboluri de celebrare a „Zilei
Victoriei” și exclude contextul agresiunii militare, precum și îndemnuri la
acțiuni violente. Această interpretare a legii este liberă și depășește limitele
prevederilor indicate în lege. Cum s-a menționat, în virtutea acestei legi,
asemenea bandă colorată/de conștientizare și panglică (banda bicoloră
negru-portocaliu), se recunoaște ca fiind folosită în contextul actelor de
agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum
și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni. Legea a stabilit excepții de
la această regulă, și anume că, nu constituie atribute şi simboluri general
cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară,
crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei
sau glorificării acestor acţiuni, benzile şi panglicile care sunt parte
componentă a însemnelor, a medaliilor şi a ordinelor acordate persoanelor
pentru participarea la cel de-al Doilea Război Mondial. Alte excepții legea
nu prevede.
24. Argumentul reprezentantului Adunării Populare a Găgăuziei precum
că hotărârea a fost adoptată reieșind din necesitățile și în interesele întregii
populații din Găgăuzia care este extrem de important, însă orice autoritate
publică locală acționând în interesele oricărei comunități, urmează să se
conducă de principiile legalității, ce are caracter universal pe întreg teritoriu
al Republicii Moldova, asigurând totodată respectarea în egală măsură a
drepturilor și intereselor legitime ale tuturor cetățenilor.
25. Trimiterea pârâtului la prevederile art. 51 din Regulamentul
Găgăuziei (Gagauz Yeri) din 5 iunie 1998, nu poate fi reținut ca temei de
respingere a acțiunii, deoarece art. 51 din Regulament prevede competența
Adunării Populare a Găgăuziei. Totodată, competența Adunării Populare a
Găgăuziei la adoptarea actelor normative nu poate să contravină legislației
în vigoare a Republicii Moldova.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
26. La 13 decembrie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei, prin
intermediul reprezentantului Petru Zaharia, a depus recursul împotriva
hotărârii din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii contestate.
27. În susținerea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu hotărârea
contestată, motivând prin prisma prevederilor art. 110 alin.(1), art.111
alin.(1), (3) din Constituţia RM, art. 2 alin.(1), (3) din Legea nr. 436/2006,
art. 7, art.12 din Legea nr. 344/1994, că a acționat în limita competențelor la
adoptarea Legii UTA Găgăuzia nr. 09-III/VI din 29 aprilie 2022 privind
utilizarea simbolurilor Victoriei pe teritoriul Găgăuziei, un act legislativ în
domeniul culturii. În sensul alineatelor (3) şi (4) ale art. 3 din legea enunțată,
în virtutea competenţei sale şi pe teritoriul subordonat (UTA Găgăuzia), a
permis fabricarea, depozitarea şi utilizarea oricăror simboluri legate de
evenimentele Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi Marea Victorie din
9 mai 1945, inclusiv „panglica Sfântului Gheorghe”, care este un simbol al
gloriei militare şi este o panglică de trei benzi negre şi două portocalii late
egale.
 28. Instanța ierarhic inferioară a reținut argumentele reclamantului cu
referire la Legea nr. 102/2022, care a modificat articolul 1 din Legea nr.
54/2003 şi Codul Contravenţional al RM completat cu art. 3565. Însă, în
opinia recurentului, aceste concluzii ale instanței contravin separației
puterilor între Centru şi UTA Găgăuzia în sensul art.111 alin.(1) din
Constituţia RM și art.12 din Legea nr. 344/1994 în ceea ce priveşte procesul
decizional independent de către organele reprezentative ale Găgăuziei în
domeniul de natură politică, economică şi culturală, în contrast cu normele
dreptului local, legislației. Or, deţinerea unor competenţe similare de către
organele administraţiei publice locale nu exclude cu adevărat apariţia
contradicțiilor drept urmare a luării deciziilor în aceleași domenii. În opinia
recurentului, această problemă este în plan politic, decât în cel juridic şi este
direct legată de recunoașterea sau nerecunoașterea puterilor UTA Găgăuzia,
stabilite prin lege şi opoziţia unor acte normative faţă de altele.
29. Recurentul în ceea ce vizează autonomia locală a făcut referire la
decizia nr. 59 din 6 septembrie 2016 a Curții Constituţionale a Moldovei,
conform căreia este dreptul colectivităţilor de a-şi satisface propriile interese
legale fără amestecul autorităţilor centrale, ea constituie un complex de
atribuţii date în competenţa organelor de administrare publică locală.
Autoguvernarea locală este înţeleasă ca dreptul şi capacitatea reală a
organismelor de autoguvernare de a reglementa şi gestiona o parte din
afacerile publice, acţionând în cadrul legii, sub propria responsabilitate şi în
interesul populaţiei locale. Carta Europeană a Autonomiei Locale în articolul
4 prevede că organismele de autoguvernare locală, în limitele stabilite de
lege, au libertatea deplină de acţiune pentru a-şi desfăşura propriile iniţiative
cu privire la orice problemă. Competenţele acordate organelor
autoguvernării locale trebuie să fie complete şi exclusive.
30. De asemenea, a declarat că importanţa juridică şi semnificaţia Legii
nr.344/1994 în sistemul legislaţiei naţionale este indicată în preambul,
precum şi în art. 27 alin. (2), totodată, făcând referire la prevederile art. 43
din Legea nr.100/2017- preambulul actului normativ. Din preambulul Legii
nr.344/1994 este evident că acest act normativ a fost adoptat de Parlamentul
Republicii Moldova, printre altele, pentru a răspunde nevoilor naţionale şi a
păstra identitatea poporului găgăuz, dezvoltarea lor deplină şi cuprinzătoare,
îmbogăţirea limbii şi culturii naţionale, asigurarea independenţei politice şi
economice. Semnificaţia deosebită a Legii nr.344/1994 reiese şi din avizul
Comisiei Europene a Consiliului Europei pentru Democrație prin Drept din
8-9 martie 2002, cu privire la modificările şi completările în Constituţia
Republicii Moldova cu privire la statutul Găgăuziei, redând conținutul
acestora. Astfel, în opinia recurentului, la adoptarea Legii UTA Găgăuzia nr.
09-III/VI din 29 aprilie 2022, s-a acţionat în cadrul competenţei sale
exclusive stabilite de lege și s-a adopta aceasta în domeniul culturii şi se
referă la valori spirituale foarte subtile ale poporul găgăuz, transmis din
generaţie în generaţie. Folosirea „Panglicii Sfântului Gheorghe” de către
cetăţeni în cadrul sărbătoririi datei sacre de 9 mai - Ziua Victoriei a devenit
tradiţională în perioada trecută, iar orice impact din partea organelor de stat
asupra valorile spirituale şi tradiţiile poporului consacrate, este extrem de
periculos. Legea adoptată prin care „banda neagră-portocalie” a fost
recunoscută ca extremistă, sub definiţia căreia se presupune Panglica
Sfântului Gheorghe, pe fondul unei crize economice în creştere intensă, a
provocat deja o reacţie negativă din partea societăţii. Neîncrederea
cetăţenilor în instituţiile statului de autoritate a atins punctul critic, iar acel
echilibru fragil între autorităţi şi popor poate fi distrus atât prin adoptarea de
acte normative, cât şi prin emiterea unor hotărâri judecătoreşti privind
restrângerea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.
31. Referitor la problema contradicţiei normelor legale adoptate de
autorităţile statului de diferite niveluri, a menționat că Legea menționată nu
contravine normelor prohibitive ale legislației. Dreptul de a folosi „Panglica
Sfântului Gheorghe” şi alte simboluri ale Victoriei, după cum reiese din
prevederile legii, a fost permis doar ca simbol al Victoriei în Marele Război
pentru Apărarea Patriei şi, în acelaşi timp, a exclus contextul agresiunii
militare. Şi numai în cazul utilizării acestor simboluri în scop criminal, şi
anume în contextul agresiunii militare, crimelor de război sau crimelor
împotriva umanităţii, precum şi propagandă sau glorificare a acestor acţiuni,
se vor aplica normele legislaţiei republicane. Având în vedere că „Panglica
Sfântului Gheorghe”, care a fost folosită în mod tradiţional de cetăţeni în
timpul sărbătoririi Zilei Victoriei ca simbol al acestei sărbători şi, se pare,
este simultan recunoscută de legislaţia naţională ca un atribut sau simbol
bine-cunoscut folosit în context de agresiune militară, crime de război sau
crime împotriva umanităţii, precum şi propaganda şi glorificarea acestor
acţiuni are o dublă natură. Prin analogie, recurentul a menționat hotărârea
CtEDO, cauza Vajnai vs Ungaria din 08 iulie 2008, potrivit căreia CtEDO a
condamnat Ungaria pentru încălcarea libertăţii de exprimare în legătură cu
aplicarea pedepsei penale unei persoane pentru că a ataşat un simbol
comunist pe îmbrăcăminte în timpul unei demonstraţii publice, citând în
context parag. 51-56.
32. În opinia recurentului, din concluziile CtEDO rezultă că numai
printr-un studiu atent al contextului în care anumite simboluri pot fi utilizate,
se poate stabili dacă acestea pot reprezenta o ameninţare la securitatea
naţională, dacă utilizarea lor implică o infracţiune, dacă există o nevoie reală
de a limita utilizarea acestor simboluri sau utilizarea lor este pe deplin
combinată cu art. 10 parag. (1) din CEDO- dreptul la libertatea de exprimare.
Având în vedere că utilizarea „Panglicii Sfântului Gheorghe” a fost permisă
exclusiv ca simbol al Victoriei, există o ameninţare bine justificată că o
interzicere completă a acestui simbolism va duce la o restricţie a utilizării
sale în contextul sărbătoririi Zilei Victoriei, în care nicio restricţie nu poate
fi justificată. „Panglica Sfântului Gheorghe” ca simbol al Victoriei a fost
folosită de cetăţeni în cadrul evenimentelor festive mai mult de 15 ani şi,
după cum s-a menţionat mai sus, a devenit o tradiţie nu numai a poporului
găgăuz, însă a întregii societăţi moldoveneşti, însă interdicţia de utilizare a
„benzii negru-portocaliu” a fost introdusă la nivel naţional doar la 14 aprilie
2022, i.e. la începutul anului curent. În consecinţă, „Panglica Sfântului
Gheorghe” care are o perioadă mai lungă de utilizare ca simbol al Victoriei,
nu poate implica în niciun caz contextul de agresiune militară. Legiuitorul
deşi a definit „banda neagră şi portocalie” ca un atribut sau simbolism folosit
în contextul agresiunii militare, nu a precizat însă dacă „Panglica Sfântului
Gheorghe” cu o schemă de culori similară este astfel. Astfel, este necesar să
se facă distincția între conceptele „Panglica Sfântului Gheorghe” ca simbol
al Victoriei şi „dungă neagră-portocalie” folosită în contextul agresiunii
militare. Iar aprecierea instanţei că „Panglica Sfântului Gheorghe” cu o
schemă de culori similară în structură se încadrează în definiţia dată de bine-
cunoscutele accesorii sau simboluri din legea națională, nu este corectă. Nu
există nicio îndoială că prevederile Legii contestate se referă la sfera culturii.
33. La 19 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat
intimaților copia recursului depus, creând astfel participanților la proces
condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și
le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de însoțire, avizul de recepție, anexate la
materialele dosarului (f.d.157-158).
34. Intimații nu au făcut uz de dreptul procedural și nu au depus referințe
la recursul declarat.
LEGISLAŢIA RELEVANTĂ
35. Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 a fost modificat cadrul normativ
conex reformei Curţii Supreme de Justiţie, inclusiv Cartea a treia
„Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în
special prevederile cu privire la temeiurile recursului.
36. [Link] din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie)
nr. 246 din 31 iulie 2023:
„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepţia [Link], V pct.1–9 şi 11–16 şi [Link], care vor intra în vigoare la
1 septembrie 2023.
(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiţie până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
37. Art. 244 din Codul administrativ:
„(1) Hotărîrile curţii de apel ca instanţa de fond, precum şi deciziile instanţei de apel
pot fi contestate cu recurs.”
 38. Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023):
„(1) Recursul se depune la instanţa de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanţei de apel, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic. Instanţa de apel
transmite neîntîrziat Curţii Supreme de Justiţie recursul împreună cu dosarul judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curţii Supreme de Justiţie în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanţei de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanţa de apel.”
39. Art. 246 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023):
„(1) Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:
a) decizia instanţei de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art.245 alin.(2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerinţelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1)
şi (2) şi art.234 alin.(2) şi recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de
Curtea Supremă de Justiţie.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
40. Referitor la termenul de declarare a recursului, instanţa de recurs
menţionează că Curtea de Apel Comrat a pronunţat dispozitivul hotărârii la
15 noiembrie 2022, care a fost notificat la 16 noiembrie 2022 (f.d.111). Prin
intermediul poştei terestre (f.d.127), la 28 noiembrie 2022 instanţa ierarhic
inferioară a notificat hotărârea motivată, recepționat de recurent la 01
decembrie 2022, conform avizului de recepție (f.d.142). Astfel, recursul a
fost depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
41. Din analiza prevederilor legale enunțate supra rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 01
septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la
art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
42. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție notează că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de
recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat
din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
43. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curţii Supreme
de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
44. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție relevă că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
45. De asemenea, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de
recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea
succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
46. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten vs. Norvegia, hotărârea din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
47. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
48. În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Adunarea Populară a Găgăuziei.
 49. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Adunarea Populară a Găgăuziei.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc