Tipuri de argumentare
nedeductivă (inductivă)
1. Analogia
2. Inducția (completă, incompletă)
3. Aplicații
Principalele trăsături ale inferențelor inductive
Într-o inferență inductivă concluzia spune mai mult (este
mai generală) decât premisele din care a fost obținută.
Exemplu: Caprele sunt erbivore
Cerbii sunt erbivore
Gazelele sunt erbivore
Vacile sunt erbivore
Caprele, cerbii, gazelele și vacile sunt cornute
Toate animalele cornute sunt erbivore
a) Premisele reprezintă temei suficient pentru concluzie
b) Nu suntem siguri de adevărul concluziei, chiar dacă ea a
fost obținută din premise adevărate
c) Inferențele inductive sunt PROBABILE (PLAUZIBILE)
d) Științele care operează cu inferențe inductive: chimia,
fizica ș.a.
ANALOGIA
• Analogie = asemănare
• În analogie se realizează transferul de proprietăți
(însușiri) de la un obiect la altul.
Astfel, dacă două obiecte a și b au în comun proprietățile
F, G, H și dacă în plus obiectul b are proprietatea P rezultă
prin analogie că și obiectul a are proprietatea P.
Schema de inferență
•Fa&Ga&Ha •a se află în relație
Fb&Gb&Hb de asemănare cu b
Pb b are P
Pa a are P
“ Exemplu de raționament prin analogie:
Ion, Dan și Vasile au obținut în baza carnetului de elev bilet de
intrare cu preț redus la cinematograful din apropierea școlii. Prin
urmare, Tudor, care merge acum la cinematograful din apropierea
școlii va obține și el, în baza carnetului de elev, bilet de intrare la
cinematograf.
”
Concluzia este probabilă Pentru a obține o concluzie mai apropiată de adevăr decât de fals trebuie
.
respectate următoarele condiții (reguli):
a) Asemănările dintre obiectele comparate să fie mai numeroase decât deosebirile dintre ele;
b) Asemănările dintre obiectele comparate să fie mai importante decât deosebirile dintre ele;
c) Aria obiectelor comparate, având aceleași însușiri comune să fie cât mai mare;
d) Concluzia să fie cât mai modestă sub aspectul celor susținute;
e) În stabilirea concluziei un rol important trebuie să-l aibă asemănările și nu deosebirile dintre ele.
Falsa analogie
Exemplu: Un patricid (fiul își ucide tatăl) este în același
raport față de tatăl său ca un stejar tânăr față de
stejarul-părinte și anume, ivindu-se din ghinda produsă
de acesta, crește și acoperă stejarul –părinte, sufocându-l.
Prin uciderea în acest fel a stejarului-părinte, stejarul cel
tânăr nu are nicio vină. Prin urmare, patricidul este
nevinovat ca și tânărul stejar.
INDUCȚIA
(COMPLETĂ ȘI INCOMPLETĂ
Inducția completă presupune că:
1. Există o clasă de obiecte al cărei Inducția incompletă
număr de elemente nu este mare (amplificatoare) este fundamental
( clasă finită); deosebită de inducția completă,
1. Fiecare obiect/element al clasei deoarece se trece de la un număr
poate să fie examinat (individual); finit de cazuri la un număr infinit
2. Fiecare obiect/element al clasei are de cazuri ( nr. de elemente este
o anumită proprietate; prea mare pentru a fi cercetat
3. Se conchide că întreaga clasă de element cu element).
obiecte are respectiva proprietate.
Exemplu de inducție completă
Dacă un istoric își propune să analizeze mulțimea domnitorilor Țării Românești din sec. XIV pentru a
descoperi familia din care fac parte, va analiza această clasă finită element cu element.
Dacă A – clasa finită (mulțimea domnitorilor Țării Românești din sec. XIV )
a1, a2, a3, …a n (elementele clasei analizate)
Basarab I a făcut parte din familia Basarabilor
Nicolae Alexandru a făcut parte din familia Basarabilor
Vladislav Vlaicu a făcut parte din familia Basarabilor
Radu I a făcut parte din familia Basarabilor
Vlad I a făcut parte din familia Basarabilor
Mircea cel Bătrân a făcut parte din familia Basarabilor
Basarab I, Nicolae Alexandru , Vladislav Vlaicu, Radu I, Vlad I, Mircea cel Bătrân
sunt toți domnitori ai Țării Românești din sec. XIV
____________________________________________________________________
Toți domnitorii Țării Românești din sec. XIV au făcut parte din familia Basarabilor.
Schema de inferență a inducției complete:
a1 este P
a2 este P
a3 este P
………
an este P
A1, a2, a3…an sunt toți S
_________________________
Toți S sunt P
De reținut:
- inducția completă este validă (concluzie adevărată
din premise adevărate);
- se aplică doar claselor finite;
- are valoare de cunoaștere redusă (concluzia este o
propoziție generală, dar ea nu face altceva decât să
exprime într-o formă concisă ceea ce premisele au
redat pe larg).
Schema de inferență a inducției incomplete:
a1 este P
a2 este P
a3 este P
………
an este p
a1,a2, a3…an sunt unii S
_________________________
(Probabil) Toți S sunt P
De reținut:
- inducția incompletă este o inferență plauzibilă (nu este
validă, ci doar realizabilă);
- premise adevărate, concluzie plauzibilă (ipotetică)
deoarece nu poate satisface integral cerințele principiului
rațiunii suficiente;
- în raport cu premisele, concluzia are un caracter
amplificator (ea extinde la o întreagă clasă proprietatea
despre care premisele precizează că aparține unora din
elementele acestei clase);
- inducția incompletă are un rol important în cunoaștere
orientând demersurile gândirii de la particular la general.
APLICAȚII
Fie următoarele argumente:
1. Dacă Daria și Alexandru sunt frați și lui Alexandru îi place fotbalul, înseamnă că și Dariei îi place
fotbalul.
2. 2 este nr. par
4 este nr. par
…..
2 și 4 sunt unele numere prime
_________________________
Toate numerele prime sunt pare
Se cere:
a) Să se determine despre ce tip de argument este vorba pentru fiecare caz în parte;
b) Să se precizeze valoarea de adevăr a concluziilor.