Clasa a IX-a

[Link], i termenul general al ec ruia dintre urm toarele s, iruri:

2. Studiat, i monotonia s, i m rginirea ec ruia dintre urm toarele s, iruri denite
prin termenul lor general:
1 1 1
a) an = + + ... + , n ⩾ 1;
n + 1 n
 +2  2n  
1 1 1
b) bn = 1 − 2 1 − 2 · . . . · 1 − 2 , n ⩾ 2;
2 3 n
3 3
2 −1 3 −1 n3 − 1
c) cn = 3 · · ... · 3 , n ⩾ 2;
2 + 1 33 + 1 n +1
1 1 1
d) dn = 1 + 2 + 2 + . . . + 2 , n ⩾ 1;
2 3 n
1 3 2n − 1
e) fn = · · . . . · , n ⩾ 1.
2 4 2n
3. Ar tat, i c urm toarele s, iruri sunt monotone s, i m rginite:
a) x0 ∈ [0, 1], xn+1 = xn − x2n , ∀n ∈ N;
b) x0 ∈ [1, 2],xn+1 = x2n − 2xn + 2, ∀n ∈ N;
1 x2
c) x0 ∈ 0, , xn+1 = xn + n , ∀n ∈ N;
2 2
xn
d) x1 ⩾ 0, xn+1 = , ∀n ⩾ 1;
+ nx2n
1 
1 a
e) x0 > 0, xn+1 = xn + , ∀n ∈ N, a > 0.
2 xn
4. Fie ABCDEF un hexagon, M , N , P mijloacele laturilor AB , CD , res-
pectiv EF , iar Q, R, S mijloacele laturilor BC , DE , respectiv F A. Ar tat, i c
triunghiurile M N P s, i QRS au acelas, i centru de greutate.
5. Fie ABC un triunghi neisoscel s, i D , E , F picioarele bisectoarelor exterioare
ale unghiurilor triunghiului. Demonstrat, i c punctele D, E , F sunt coliniare.
6. Se consider un trapez ABCD cu AB ∥ CD s, i se construiesc în exterior
triunghiurile echilaterale ABM s, i CDN . Demonstrat, i c dreptele AC , BD, M N
sunt concurente.
Clasa a X-a
1. Se consider funct, ia f : C → C, f (z) = z̄ .
a) Determinat, i toate numerele complexe z = a + bi, cu a, b ∈ Z, pentru care
f (z) · f (z̄) = 1.
b) Rezolvat, i în C ecuat, ia f (z) = z .
c) Determinat, i n ∈ N, n ⩾ 2 pentru care f (in ) + f in−1 + f in−2 ∈ R.



√
 1 + i 3 n
2. Se consider funct, ia f : N∗ → C, dat de relat, ia f (n) = .
2
a) Calculat, i f (2000).
b) Ar tat, i c f este periodic .
3. Studiat, i injectivitatea funct, iilor f : C → C:

2
 a) f (z) = 2z + 3z̄ .
b) 2f (z) + f (iz) + f (−z) = z 2 , ∀z ∈ C.
4. Determinat, i funct, iile injective f : R → R s, tiind c f (x + y) + f (0) =
f (f (x) + y), ∀x, y ∈ R.
5. Ar tat, i c urm toarele funct, ii sunt surjective:
4−x
a) f : R \ {−3} → R \ {−1}, f (x) = .
x+3
b) f : R → Z, f (x) = [x].
6. a) Fie A, B dou mult, imi nevide s, i disjuncte s, i funct, iile f1 : A → C ,

f1 (x), x ∈ A
f2 : B → C . Ar tat, i c funct, ia f : A ∪ B → C, f (x) = este
f2 (x), x ∈ B
injectiv dac s, i numai dac funct, iile f1 s, i f2 sunt injective s, i Im (f1 ) ∩ Im (f2 ) = ∅.
b) Fie A, B mult, imi nevide s, i disjuncte
 s, i funct, iile f1 : A → C , f2 : B → C .
f1 (x), x ∈ A
Ar tat, i c funct, ia f : A ∪ B → C, f (x) = este surjectiv dac s, i
f2 (x), x ∈ B
numai dac Im (f1 ) ∪ Im (f2 ) = C .