TEMA PROIECTULUI
Se dă un mecanism având schema cinematică din figura:
Se cere să se analizeze structura cinematică, cinetostatică și dinamică a mecanisemului.
Se dau următoarele date:
- l1 = ........cm;
- n = .........rot/min.
ETAPA I DE LUCRU
1. Alegerea mecanismului
2. Identificarea și calcularea componentelor dimensionale ale mecanismului
3. Verificarea rezultatelor obținute din calcul. În cadrul acestei etape de lucru se va utiliza
programul software Linkage în cadrul căruia se va realiza mecanismul respectându-se valorile
dimensionale ale mecanismului. În cazul în care valorile obținute în urma calcului matematic nu
permit funcționalitatea mecanismului în continuarea (în calculul din cadrul proiectului) se vor
utiliza valorile din simulare.
4. În cadrul proiectului se va pune imaginea mecanismului obținut în cadrul programului Linkage și
a mecanismului destructurat (folosind funcția Parts List).
ETAPA II DE LUCRU
Obiective:
- Numerotarea corecta a elementelor și cuplelor cinematice;
- Descompunerea mecanismului în grupe structurale și precizarea acestora;
- Calculul gradului de mobilitate.
Mecanismul face parte din categoria mecanismelor plane, deci nu conține cuple cu clasă mai mare de
4.
M =3 ∙ ( n−1 )−2C 5−C 4
Unde:
n – reprenintă numărul elementelor mobile
C5 - numărul cuplelor de clasa a V-a sau inferioare, cuprinzând atât cuplele de rotaţie - R, cât şi
pe cele de translaţie - T
C4 - reprezintă numărul cuplelor de clasa a patra sau superioare (cuple formate din camă-tachet,
angrenaje cu roţi dinţate, cruce de Malta, profile în contact, etc…)
Se dă spre exemplificare mecanismul din figura de mai jos
Identificarea elementelor:
- Elementul 1 – AB
- Elementul 2 – BC
- Elementul 3 – CF
- Elementul 4 – DF
- Elementul 5 – elementul culisant E
- Elementul 6 – elementul culisant GH
Identificarea cuple (C5):
- Cupla 1 – A
- Cupla 2 – B
- Cupla 3 – C
- Cupla 4 – D
- Cupla 5 – E
- Cupla 6 – GH
- Cupla 7 – F
Înlocuind se obține:
M =3 ∙ ( 6−1 )−2∙ 7
M = 3 5 – 2 7 = 15 – 14 = 1
Deoarece M = 1 înseamnă că avem nevoie, pentru acest mecanism, doar de o singură cuplă
conducătoare (A).
Alte exemple
M3 = 3 m – 2 C5 – C4 = 3 m – 2 i –s = 3 x 7 – 2 x 10 – 0 = 21 – 20 – 0 = 1
Descompunerea mecanismului în grupe structurale și precizarea acestora
Pentru mecanismul prezentat anterior se va realiza reprezentarea acestuia pe grupe structurale.
Nr. Grupa structurala Tipul de grupa
crt.
1
1 1 1
0 2 2
0 2 2
Reprezentarea la scara a mecanismului
În cadrul acestei etape de lucru se va alege scara de reprezentare:
l max
k=
Lmax
Unde
lmax – reprezintă lungimea celei mai mari componente ale mecanismului supus analizei, în m;
Lmax – reprezintă lungimea la care se desenează componenta cea mai mare a mecanismului
supus analizei, în mm;
Exemplu:
lmax = 0,068 m si Lmax = 100 atunci
0,068
k= =0,00068
100
Având scara de reprezentare se pot determina dimensiunile celorlalte componente ale
mecanismului, cu scopul de a se realiza reprezentarea grafica a acestui mecanism.
Nr. crt. Lungimea reală (m) Lungimea de reprezentare (mm)
1 l1 = 0,017 0,017
=25
0,00068
2 l2 = 0,068 100
3 l3 = 0,034 0,034
=50
0,00068
4 l4 = 0,017 0,017
=25
0,00068
5 l5 = 0,025 0,025
=36 , 76
0,00068
6 l6 = 0,03 0 , 03
=44 ,11
0,00068
În continuare se va realiza reprezentarea la scară a mecanismului studiat.
ETAPA III DE LUCRU
Obiective:
- Reprezentarea la scara corespunzătoare a mecanismului pentru 6 poziții ale elementului
conducător (din 60o în 60o);
- Determinarea poziției mecanismului prin metoda intersecției locurilor geometrice, pentru cele 6
poziții anterioare;
- Pentru o poziție a mecanismului să se scrie ecuațiile de viteză și accelerație pentru fiecare grupă
structurală.
Reprezentarea la scară a mecanismului corespunzător pentru cele 6 poziții ale manivelei
Poziția 1
Poziția 2
Poziția 3
Poziția 4
Poziția 5
Poziția 6
Determinarea poziției mecanismului prin metoda intersecției locurilor geometrice
Prin această metodă se obțin pozițiile punctelor prin intermediul coordonatele lor. Pentru aceasta
este necesar să se aleagă un sistem de coordonate care se atașează mecanismului.
Se determină coordonatele punctelor pentru cele 6 poziții ale mecanismului, atașând
mecanismului sistemul de coordonate XOY cu originea în A (conform figurii de mai jos).
Se determina valoric componentele mecanismului studiat:
1. Coordonatele punctului A sunt (0,0)
2. Coordonatele punctului B sunt obținute cu ajutorul relațiilor de calcul
3. Coordonatele punctului E sunt date din condițiile de proiectare ale mecanismului:
xE = l4 și yE = l5
4. Coordonatele punctului C se obțin cu ajutorul relațiilor de calcul:
Se știe că
(xE-xC)2+(yE-yC)2 = l62 – valoare data din datele de proiectare
(xB-xC)2+(yB-yC)2 = BC2
dar
(xE+xB)2+(yE+yB)2 = BE2 se cunosc coordonatele punctelor B și E
Din DBCE avem
Valoarea unghiului θ se determină prin măsurare acestuia pe desen.
Determinând valoarea lui BC se utilizează sistemul de ecuații
(xE-xC)2+(yE-yC)2 = l62
(xB-xC)2+(yB-yC)2 = BC2
pentru determinarea coordonatelor punctului C
5. Coordonatele punctului F
Se știe că
yF = l3+l5
atunci
(xF + xB)2 + (xF + xB)2 = l22
Se cunoaște xB, yB și yF și se determină xF. în urma rezolvării ecuației de gradul 2 se alege
rezultatul cu valoarea pozitivă.
SE FACE CALCULUL PENTRU TOATE CELE 6 POZIȚII