Materiale de constructie

Capitolul 6. Metale si aliaje utilizate in constructii

6.1 Fierul. Transformarile alotrope ale Fe si importanta

tehnica
6.2 Fonte si oteluri
6.3 Coroziunea metalelor si metode de protectie impotriva
coroziunii
6.4 Metale neferoase cu aplicatii in constructii
Oteluri de constructii. Produse din otel folosite in constructii

Principalele tipuri de otel standard sunt [SR EN 10020]:

◼ oteluri nealiate: oteluri nealiate de uz general; oteluri nealiate de calitate; oteluri nealiate
speciale (pentru reactori nucleari, oteluri durificate prin precipitare pentru armaturi
precomprimate etc.);

◼ oteluri aliate : oteluri aliate de calitate (oteluri de constructie cu granulatie fina sudabile
(incluzând oteluri pentru recipiente sub presiune si tevi), oteluri pentru electrotehnica, oteluri
aliate pentru sina, palplanse, armaturi de mina, oteluri aliate pentru produse plate laminate
la cald sau la rece destinate unor utilizari ce implica deformari mari la rece; oteluri aliate ce
au ca element de aliere doar cupru);

◼ oteluri aliate speciale (altele decât otelurile inoxidabile) – oteluri pentru rulmenti, oteluri
pentru scule, oteluri rapide, oteluri cu proprietati fizice speciale (oteluri feritice cu nichel si
coeficient de dilatare controlat sau oteluri pentru rezistente electrice) etc.
Tabel 6. Valori compozitionale limita care diferentiaza otelurile nealiate de cele aliate

Element Valoare limita Element Valoare limita

(% de masa) (% de masa)
Al 0.10 Ni 0.30
B 0.0008 Pb 0.40
Bi 0.10 Se 0.10
Co 0.10 Si 0.50
Cr 0.30 Te 0.10
Cu 0.40 Ti 0.05
La 0.05 V 0.10
Mn 1.65 W 0.10
Mo 0.08 Zr 0.05
Nb 0.06 Altele (fara C, P, S, N) 0.05
Otelurile utilizate pentru constructiile metalice sunt:

• oteluri nealiate – S185, S235 , S275, S355, S450;

• oteluri sudabile cu granulatie fina normalizate/laminare normalizata – S275 N, S275 NL,

S355N, S355NL, S420N, S420NL, S460N, S460 NL;

• oteluri sudabile cu granulatie fina laminate termomecanic – S275M, S275ML, S355M,

S355ML, S420M, S420ML, S460M, S460ML;

• oteluri de constructii cu rezistenta imbunatatita la coroziune atmosferica – S235J0W,

S235J2W, S355J0WP, S355J2WP, S355J0W, S355J2W, S355K2W;

• oteluri cu limita de curgere ridicata in stare calita si revenita – S460Q, S460QL, S460QL1,
S500Q, S500QL, S500QL1, S550Q, S550QL, S550QL1, S620Q, S620QL, S620QL1, S690Q,
S690QL, S690QL1, S960Q, S960QL .
 Tabel 7. Oteluri de constructii sudabile, cu granulatie fina, in stare
normalizata/laminare normalizata

Alungire Rezilienta minima

Compozitia chimica (%)* Limita de
minima (J) la:
curgere
Cod otel dupa
minima +20
C Si Mn V Ni N rupere -20 C 0 C
(N/mm2) C
(%)
S275 N 0.20 275 24 40 47 55
0.45 0.45-1.60 0.07 0.35
S275 NL 0.18 47 55 63
0.17
S355N 0.22 355 22 40 47 55
0.55 0.85-1.75 0.14 0.55
S355NL 0.20 47 55 63
S420N 420 19 40 47 55
S420NL 47 55 63
0.22 0.65 0.95-1.80 0.22 0.85 0.27
S460N** 460 17 40 47 55
S460NL** 47 55 63
* continutul de P este max. 0.035% in otelurile N si 0,035% in NL; continutul de Nb este max. 0.06%;
continutul de Cr este max. 0.06%;
** V+Nb+Ti0.26%, Mo+Cr0.38%
Oteluri pentru armarea betonului
Tabel 8 . Categorii de rezistenta pentru produsele destinate armarii betonului
Categoria Limita de curgere, Re (Rp0.2) (N/mm2)
1 240
2 340
3 400
4 450
5 500
6 600

Tabel 9. Valori ale factorului de profil pentru otelul cu nervuri livrat sub forma de bare si colaci

Diametrul nominal (mm) 6 ≤8 ≤10 ≤11…≤40

Suprafata relativa a 0.039 0.045 0.052 0.056
nervurii, fR
 Tabel 10. Compozitia chimica a otelurilor beton (determinata pe otel lichid)

Compozitia chimica (% maxim)

Cod otel C Si Mn S P V Nb sau
Ti
OB37 0.23 0.07 0.75 0.045 0.045 - -
PC52 0.22 0.55 1.60 0.045 0.045 - 0.06
PC60 0.27 0.55 1.60 0.045 0.045 0.04-0.10 -

a) b)

Figura 14. Imagini ale unor oteluri beton: PC52 – a), PC60 – b)
 Tabel 11. Proprietati mecanice ale otelurilor beton

Diametrul
Rezistenta Unghiul
Diametrul Limita de Alungirea dornului utilizat
la rupere la de
Cod otel nominal curgere la rupere pentru
tractiune indoire
(mm)* (N/mm2) (%) incercarea la
(N/mm2) la rece
indoire

6-12 255
OB37 360 25 180 0.5d
14-40 235
6-14 355
PC52 16-28 345 510 20 180 3d
32-40 335
6-12 420
PC60 14-28 405 590 16 180 3d
32-40 395
Pentru obtinerea betonului armat se folosesc si produsele: sârma rotunda trefilata si sârma
cu profil periodic.

• Sârma rotunda trefilata are suprafata neteda, se poate utiliza sub forma de plase, carcase
sudate (se poate folosi si ca etrier).
- Diametru 3…10 mm;
- Caracteristici mecanice: limita de curgere (N/mm2) este 510, 460, 400 pentru diametre ale
sârmei 3- 4 mm, respectiv 4.5-7.1 mm si 8.0-10.0 mm; rezistenta la rupere (N/mm2) este
610, 560, 510 pentru diametre ale sârmei 3-4 mm, respectiv 4.5-7.1 mm si 8.0-10.0 mm;
alungirea la rupere este 6, 7, 8% pentru diametre ale sârmei 3-4 mm, respectiv 4.5-5.6
mm, 6.0-7.1 mm si 8.0-10.0 mm;
- Simbolizare: STNB urmat de un numar ce indica diametrul sârmei (de exemplu, STNB 6).
• Sârma cu profil periodic

- Diametrul sârmei variaza intre 4 si 12 mm iar sirurile de nervuri sunt uniform

repartizate pe perimetrul sârmei la un unghi de 120 unul fata de celalalt;

- Caracteristici mecanice: limita de curgere 460 N/mm2; rezistenta la tractiune 510

N/mm2; alungirea la rupere 10% ;

- Simbolizare: SPPB urmat de un numar ce indica diametrul sârmei (de exemplu,

SPPB 10).
Pentru armarea betonului precomprimat se folosesc bare, sârme trase la rece si
toroane.
Compozitia chimica a otelului utilizat la realizarea de produse destinate armarii betonul
precomprimat este urmatoarea: 0.68-0.92%C, 0.15-0.37%Si, 0.37-0.83%Mn, max.
0.045%P, max. 0.045%S.

Produsele semifabricate utilizate in constructii sunt: tabla, platbandele, profilele

laminate, tevile pentru constructii si instalatii, diferite componente (tuburi, piese de
legatura din fonta, nituri, suruburi, piulite, flanse, armaturi pentru tâmplarie – broaste,
balamale, foreibere) si materiale pentru sudarea electrica – electrozi si fluxuri de sudura
(materiale lichide, gazoase, pulverulente ce mentin arcul electric in baia de sudura sub
strat protector in raport cu mediul).
 Tabel 12. Exemple caracteristici de tractiune ale unor armaturi pentru beton precomprimat
Produsul Categoria de Rezistenta la rupere, Diametrul nominal (mm) Configuratia suprafetei
rezistenta Rm (N/mm2) neted amprentat nervuri

1 2110 1.5 x
2 2010 2 x
3 1910 1.5-2.5 x
4 1860 2.0-3.0-4.0-5.0-6.0-7.0 x x
5 1770 2.5-3.0-3.2-3.7-4.0-4.5- x x
5.0-5.5-6.0-7.0
Sârma 6 1720 4.0 x
trasa la 7 1670 3.0-4.0-5.0-5.5-6.0-6.5-
x x
rece 6.9-7.0-7.5-8.0
8 1620 4.5-6.0-7.11 x x
9 1570 5.0-6.0-7.0-8.0-8.5-8.8-
9.0-9.4-9.5-9.7-10.0-10.5- x x
11.0-12.2
10 1520 5.0 x
11* 1470 6.0-7.0 x
Proprietati mecanice ale unor oteluri utilizate in constructii. Metode de incercare

• Rezistenta la tractiune • Rezistenta la incovoiere prin soc

Figura 11. Imaginea

epruvetei cu crestatura
in forma de V

Figura 12. Imaginea masinii de

incercat
Figura 10. Imaginea unei epruvete solicitate la
tractiune; Curba caracteristica a unui otel moale
• Incercarea la indoire • Duritatea

Tabel 10. Metode de verificare a duritatii

Metoda de Tip penetrator
testare
Brinell bila din metal dur

Vickers vârf de diamant sub forma de

piramida cu unghiul la vârf de
Figura 13. Modalitati de 136
indoire a epruvetelor

Daca nu sunt fisuri vizibile, Rockwell diamant cu forma conica sau

fara a utiliza un aparat de sferica
marire, se considera ca piesa
a rezistat la testul de indoire.
Cunoasterea valorii duritatii Brinell permite estimarea limitei de curgere a
otelului, in N/mm2, cu ajutorul relatiilor :

Re = 3.55  HB ; pentru oteluri cu HB175

Re = 3.38  HB ; pentru oteluri cu HB>175.

2F
HBW =
  D   D − D 2 − d 2 
 

136
2 F sin
HV = 2 = 1.854 F
d2 d2

HR=A-e
6.3 Metale neferoase cu aplicatii in constructii

• Cuprul si aliajele sale

Tabel 6. Proprietati fizice si mecanice ale cuprului recopt, ecruisat

Proprietate Cupru recopt Cu ecruisat

Densitate (g/cm3) 8.950
Temperatura de topire (C) 1083
Conductivitate termica (W/m.K) 401
Coeficientul de dilatare liniara (K-1) 1.77.10-6
Rezistenta la rupere (MPa)* 200-250 400-490
Alungirea dupa rupere (%)* 30-50 2-4
Modulul de elasticitate (MPa) 122000 126000
HB (daN/mm2) 40-50 80-120
* Cu turnat are rezistenta la rupere de 200 MPa, alungirea dupa rupere 20%
Aliajele cuprului

•Alamele (Cu-Zn): deformabile, turnate si alame pentru lipit.

- Alamele deformabile moi contin 10-30% Zn;

- Alamele deformabile dure contin 40-45% Zn.

- Alamele turnate contin si alte elemente de aliere precum Pb, Fe, Mn.

- Alamele pentru lipit se folosesc pentru lipirea tevilor de cupru, alame , bronzuri, oteluri si a

pieselor din fonta.

• Bronzurile sunt aliajele cuprului cu Sn, Al, Be, Pb.

- bronzurile turnate sunt moi – cu 3-6% Sn si dure – contin 9-14% Sn.

• Aliajele cuprului cu Ni : nichelina (78% Cu, 22%Ni), constantan (55-57%Cu, 43-45%Ni), manganina

(83%Cu, 4%Ni, 13%Mn), alpaca sau argentan (60%Cu, 17%Ni, 23%Zn).

• Aluminiul si aliajele sale

Tabel7. Proprietati fizice si mecanice ale aluminiului

Caracteristica/Valoare
Densitatea (g/cm3) 2.6989 Temperatura de topire ( C) 660
Coeficientul de dilatare liniara (K-1) 23.1.10-6 Conductivitate termica W/(m·K) 237
Coeficientul lui Poisson 0.33 Modulul lui Young (GPa) 70
Rezistenta la tractiune (MPa) 70 HB (daN/mm2) 24.5
Alungirea la rupere (%) 50 Duritate Mohs 2.75

• Aliajele aluminiului
- Aliajele deformabile contin cantitati mici de elemente de aliere si sunt prelucrate
mecanic prin extrudere, laminare, forjare- AlCuMg, AlMgSi, AlZnMg, AlZnMgCu, AlMg,
AlMgMn;
- Aliajele pentru turnatorie contin siliciu (mareste fluiditatea, ceea ce usureaza turnarea)
- AlSi (8-13.5%Si), AlCu, AlSiMgTi, AlSi7Mg, AlSi10Mg.
 Tabel 8. Caracteristici mecanice ale aliajelor de Al turnate

Metoda de tunare
Caracteristica turnare in forme de turnare in turnare sub turnare de
amestec de formare cochila presiune precizie
Rezistenta la tractiune 140-300 150-320 200-240 150-300
(MPa)
Rezistenta la curgere (MPa) 70-210 70-280 120-140 80-240
Alungirea la rupere (%) 1-6 1-8 1-2 1-5
HB (daN/mm2) 45-100 45-110 55-80 50-90
• Zincul si aliajele sale

Tabel 9. Caracteristici principale ale zincului

Proprietate Valoare
Densitate (g/cm3) 7.14
Temperatura de topire (C) 420
Conductivitate termica (W/m.K) 116
Modulul de elasticitate (GPa) 108
Coeficientul Poisson 0.25
HB (daN/mm2) 41
Duritate Mohs 2.5

In stare topita zincul este folosit la zincarea otelului.

ZnO, ZnS sau amestecul de ZnS+BaSO4 - pigmenti albi in emailuri si vopsele
ZnCl2 - fungicid pentru lemn.
Capitolul 7. Materiale ceramice şi
materiale din sticlă
7.1 Ceramica. Materiale de constructie din ceramica
Aspecte privind fabricarea materialelor ceramice
Materiale de constructie din ceramica

7.2 Sticla. Materiale de construcţie din sticlă

Aspecte privind obtinerea sticlei minerale
Proprietati tehnice ale sticlei
Materiale din sticla cu aplicatii in constructii
Concluzii
Aplicatii
7.1 Ceramica. Materiale de constructie din ceramica

• Dupa compozitia chimica si structura lor, materialele ceramice sunt:

- Materiale din ceramica bruta - materiale de zidarie;

- materiale pentru invelitori;
- alte materiale;

- Materiale din ceramica fina - obiecte sanitare;

-materiale pentru placare;

- Materiale refractare – argiloase, silica, magneziene

Fabricarea produselor ceramice

dozare materii prime

(argila, degresant, fondant)

omogenizare

fasonare forme crude

uscare

ardere forme crude

⎯−⎯
AS 2 H 2 ⎯400 600 C
⎯→ AS 2 + 2 H 3 AS 2 ⎯⎯
750 C
⎯→ A3 S 2 + 4 S
caolinit metacaolinit mulit
La peste 1000C, topitura astupa porii.

racire lenta

decorare anglobe, glazuri

Materiale de constructie din ceramica bruta
A. Materiale de constructie pentru zidarie (240 x 115x63 mm, 240x115x88 mm)
Tabel 1. Exemple de caracteristici dimensionale ale ceramicii de zidarie

Dimensiuni (mm) Densitate

Produs lungime latime inaltime aparenta
(kg/m3)
Caramizi pline 240 240 63 1000-1800

240 240 88
240 240 138
Caramizi si blocuri 290 240 88
ceramice cu goluri 290 240 138 800-1500
verticale 290 240 138
290 240 188
365 240 138
Caramizi cu goluri 290 240 138
700-1300
orizontale 290 290 138
Zidarie aparenta

[Link]
Figura 1. Moduri de tesere zidarie aparenta terca/[Link]?loadmore=1
B. Materiale ceramice pentru invelitori

- Tigle - Tigle cu jgheab presate

- Tigle cu jgheab trase prin filiera
- Tigle solzi trase prin filiera

Planoton 18 natur

[Link]
tondach/tigle-de-baza-tondach/v11-porsche-design-
[Link]
 Tabel 4. Tigle trase [Link]

[Link]

Tip tigla Cedonia Solzi clasic Sibiu Solzi tip sindrila

Greutate/bucata 1.6 1.35-1.45

Necesar per m² 30.2-33.1 37-39
Modalitate de asezare: Simpla sau dubla
Unghi de inclinare minim cu astereala: - - 24°(asezare dubla), 31°(asezare simpla)

- Olane
Tabel 5. Suprapunerea olanelor functie de unghiul de inclinare a acoperisului
Unghi de inclinare Suprapunerea minima
Necesar / m2
acoperis (°) a olanelor (cm)
18 12 27
18 – 22 12 – 10 27 – 25
22 – 30 10 – 8 25 – 24
- Coame
peste 30 8 24
Avantaje
- durabilitate mare
- sunt bune izolatoare termice si fonice;
- rentabilitate ridicata;
- design elegant.

Dezavantaje
- dau acoperisuri grele;
- necesita panta mare pentru scurgerea rapida a apei;
- sunt fragile.

C. Alte materiale de constructie din ceramica bruta

- Tuburi de drenaj;
- Piese ceramice pentru sobe;
- Granulit - gaf=600-680 kg/m3.
Materiale de constructie din ceramica fina

A. Obiecte sanitare – portelan - materii prime: caolin, cuart, fondant

B. Ceramica fina pentru placare

- faianta – se obtine din caolin, nisip, feldspat si alte adaosuri prin
ardere la 850-1250C;
- placute ceramice;
- gresia ceramica - se obtine din argile vitrifiabile, degresanti si
fondant, prin ardere la 1100-1300C;
Ceramica refractara

Materialele refractare silicioase - continutul de SiO2 este peste 93%.

Refractarele silica sunt folosite la captusirea boltilor cuptoarelor de topit sticla si cuptoarelor
electrice de obtinere a otelurilor, a bateriilor de cocsificare etc.

Materialele refractare silico-aluminoase se folosesc la reactoare de sinteza a amoniacului,

hidrogenului, diferite instalatii termice utilizate la obtinerea metalor si aliajelor metalice etc.

Materialele refractare magneziene se folosesc cu precadere la captusirea cuptoarelor in care se

obtin materiale cu caracter bazic.

C
cuartit + lapte. var → [Link] ⎯1500
⎯⎯ → [Link]
C C
arg ila ⎯1300
⎯⎯ → samota + arg [Link] + apa → [Link] ⎯1450
⎯⎯ → [Link]
𝑎𝑟𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑎𝑟𝑑𝑒𝑟𝑒
𝑟𝑜𝑐𝑎(𝑚𝑎𝑔𝑛𝑒𝑧𝑖𝑡, 𝑑𝑜𝑙𝑜𝑚𝑖𝑡, 𝑓𝑜𝑟𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑡) 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙 + 𝑀𝑔(𝑂𝐻)2 𝑠𝑎𝑢𝐶𝑎(𝑂𝐻)2 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠. 𝑟𝑒𝑓𝑟𝑎𝑐𝑡𝑎𝑟
7.2 Sticla. Materiale de constructie din sticla

Ce este sticla?

Dupa natura:
- Sticla minerala
SiO2-Na2O-CaO

Figura 1. Structura cuarţului cristalin, a sticlei de cuarţ şi a sticlei silico-sodice

- Sticla organica se obţine din compuşi macromoleculari cu structură filiformă care

conţin grupări între care se poate forma legătura de hidrogen.
La răcirea topiturii se obţine structura dezordonată specifică sticlei.
 • Obtinere Sticla de geam are urmatoarea compozitia oxidica: 69-74% SiO2,
5-12% CaO, 12-16% Na2O, 0-6% MgO, 0-3% Al2O3 .

Materii prime (nisip cuartos, fondanti

(Na2CO3, K2CO3) stabilizanti (CaCO3)

Pregatirea materiilor prime (spalarea

uscarea si purificarea nisipului, macinarea
nisipului, dozare materii prime,
omogenizare materii prime)

Topirea (cuptoare vana) – 1450-

1500C

Fasonarea

Recoacerea

[Link] Finisarea
sticlei
Procese la formarea sticlei silico-calco-sodice

- la temperaturi ~100C se evaporă apa higroscopică din materiile prime, iar la

temperaturi peste 100C se elimină şi apa legată chimic;
- la temperaturi mai mici decât 400C se formează Na2Ca(CO3)2, compus care formează
cu Na2CO3 un eutectic care se topeşte la 785C;
- la circa 900C se descompune carbonatul de calciu cu formare de CaO care
reacţionează cu SiO2;
- la temperaturi peste 900C au loc reacţii care duc la obţinerea de silicaţi

1500 C
Na 2CO3 + SiO2 ⎯⎯⎯⎯→ Na 2 SiO3 + CO2
Na 2 SiO3 + xSiO2 ⎯Na
⎯2 SO
⎯4 →( Na 2 O)( SiO2 ) ( x +1)

- la circa 1200C tot SiO2 este dizolvat.

Caracteristicile tehnice ale sticlei pentru constructii

1. Sticla este un solid vitros, mediu izotrop, =2500-2600 kg/m3;

2. Sticla are transparenta ridicata la radiatia luminoasa (60-95%);
3. Duritate 5-7 pe scara Mohs;
4. Caracteristici mecanice: fc=500-2000MPa, fi=70-200MPa, ft=30-100MPa, µ=0.18-0.24,
E=50-80GPa, =8.7.10-6K-1, =0.23W/m.K;
5. Sticla este rezistenta la actiunea agentilor atmosferici, acizilor (exceptie HF).
6. Sticla este un material perfect elastic;