Nr. 20, Anul V - Anul omagial al Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” şi Anul comemorativ al Părintelui Petru Gh.

Savin
Periodicul Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon din cadrul parohiei bisericii Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc
(Material publicat cu sprijinul domnului GABRIEL ŢURLEA, voluntar Sfântul Pantelimon, sub coordonarea Pr. dr. Bogdan-Aurel Teleanu)

POVEŞTI
DURAC CEL SĂRAC - Dă, dă, măi femeie, că muncește și el, dar dacă nu-i
dat să aibă și el ceva în împrejurul lui, ce să-i fac? Așa o fi și
de Pr. Petru Gh. Savin el sortit, zicea câteodată femeii lui. O fi având piaza rea în
casă și de aceea.
- Eu nu știu, o fi având n-o fi având, scurtă socoteală.
De azi înainte prin casă pe la mine să nu-l mai văz, atâta-ți
spun!
- De, măi femeie, se scarpină omul în cap, de ciudă.
Nu-l vei mai vedea și taci odată!
A fost odată în lumea asta a lui Dumnezeu un Cum vorbeau ei așa, iaca și bietul Durac, și începu a se
om sărman pe care îl chema Durac; și fiindcă nu ruga:
prea avea avere, lumea îi mai zicea și cel sărac! Și - Să nu mă lași, frățioare, că-mi mor copilașii de foame
doar muncea bietul om, din zori și până în noapte, și n-am încotro!...
pe vânt și pe ploaie, și degeaba îi era toată truda, - Iaca bre, ascultă ici la mine, să-ți spun două vorbe.
nimic nu putea agonisi. Vorba ceea: Muncea de se Să știi că asta-i cea din urmă dată când îți mai dau. De acu
rupea și două în teiu nu putea lega. Și oare avea la mine să nu mai vii. M-ai înțeles? Nu de alta, dar nu vreau
pentru cine să muncească? mă veți întreba Dvs. să-mi stric casa din pricina ta... Ai auzit ce ți-am spus?
oameni buni. Ehei, săracu', de muncit avea pentru - Bine, frățioare, am auzit; cum să nu, păcatele mele!
cine, căci în casă avea o droaie de copii mărunței, N-oi mai veni, că pesemne așa-s eu bătut de Dumnezeu, ori
care nu-i dădeau răgaz să steie cu mâinile în sân. vreun blăstăm. Nu știu ce să mai zic, că-mi vine să-mi iau
Unde mai pui că și femeia nu mai tăcea din guriță, lumea în cap...
toată ziulica, să-i aducă cele ce-i trebuie în casă, Și plecă amărât de la frate-său, ca să ducă bucuria la
încât bietul om nu știa ce să facă și încotro să cei de acasă.
apuce. În cele din urmă, când îl răzbea foamea și Acu o ducea și mai rău. Într-o zi văzu el că nu-i chip, se
nevoia, își lua inima în dinți și se ducea la frate-său, sfătui cu femeia.
căci uitaiu să vă spun din capul locului, că avea un - Măi nevastă, să-ți spun eu o vorbă. Să plecăm de aici
frate tare bogat. unde om vedea cu ochii, că-s tot oameni peste tot locul, tot
Dar știți vorba românească: frate, frate, dar o lume și tot un Dumnezeu! Aci văd eu că în casa asta nu-mi
brânza-i cu bani. Ce folos că la voi plouă și la mine merge: degeaba! Slavă Domnului, că bețiv nu sunt,
nu ară plugul? Dacă avea el avere multă, era a lui, cheltuitor nici atâta, de muncit muncesc și eu și tu, dar de
și de pomană de ce să dea? Căci așa sunt cei strâns acolo ceva brumă de avere, niciun chip. Pesemne că
bogați: zgârciți, de să-i pici cu lumânarea! nu ne priește nouă aici.
Zgârcit era frate-său, dar nevasta lui era foc și Și nemaistând mult la gânduri, plecară, luându-și el și
pară, căci nu lăsa pe bărbatu-său să-și ajute fratele, femeia lui, lucruri pe cât putură, căci din păcate multe nu
cu toate că era sărac și avea o casă de copii; ce să aveau. Luară câte un băiețaș de mână, și așa, cu cățel, cu
mai zicem de ceilalți nevoiași! Așa-i în ziua de azi: purcel, mergea bietul Durac în lume, să-și caute norocul.
dacă ai avere e bine de tine, dacă nu, rabzi! Merseră ei cât merseră, când iată că ajung ei la un iaz.
Până la o vreme, fratele cel bogat i-o fi dat lui Acolo se opriseră să se odihnească.
Durac ce l-o fi lăsat inima; măcar de ochii lumii, Cum stătea omul așa, numai își aduce aminte că a uitat
care vede puțin și vorbește mult, dar de la o vreme ulciorul, și că i-ar trebui să ia apă în el, să aibă pe drum, mai
a contenit cu pomana, căci femeia lui mereu îi ales pentru copii. Și cum îi era mare nevoie de el, se
zicea: întoarse să-l caute. Când ajunge el acasă, în pragul ușii
- Bre, omule! Noi muncim, și dacă Dumnezeu vede șezând o ființă omenească.
ne dă, tu să nu-ți bați joc de munca noastră și de - Măi, cine să fie, se întrebă Durac?
bunătatea lui Dumnezeu. Ce faci tu cu frate-tău, Când colo cine să fie, Sărăcia!
mie nu-mi place. El de ce nu muncește; că slavă - D-apoi bine, măi omule, cum ai plecat și m-ai lăsat
Domnului, are pentru cine, de ce să șadă ca un aicea singură? Ia-mă cu tine.
trântor și să aștepte de-a gata?
(continuare în pagina 2 şi 3)

1
;;;
Nr. 20, Anul V - Anul omagial al Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul Sfântului Pantelimon” şi Anul comemorativ al Părintelui Petru Gh. Savin
Periodicul Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon din cadrul parohiei bisericii Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc
(Material publicat cu sprijinul domnului GABRIEL ŢURLEA, voluntar Sfântul Pantelimon, sub coordonarea Pr. dr. Bogdan-Aurel Teleanu)

Și nici una nici două, se cocoță în spinarea Și așa bietul Durac scăpase de-o grijă!
românului. Pe malul iazului își înjghebă o moară. Și parcă era un
Bietul Durac, ce să facă? Își luă ulciorul și se făcut. Se duse vestea de moara lui Durac și veneau oameni
întoarse înapoi cu sărăcia în spate, de care-i făcuse de primprejur, numai și numai să macine la moara lui.
pesemne Dumnezeu parte.
Cum mergea el așa pe drum, zise gândindu-se la
nevoia lui.
- Văleu, Sărăcie, că grea belea mai ești la casa
omului.
Iar Sărăcia, crezând că-i zice că-i grea și n-o mai
poate duce în spate îi zice:
- Ei stai, că mă pot face și mai ușoară! Mă fac orice
vrei.
Omului îi veni în minte și o întrebă:
- Cum ziseși? Te poți face orice vrei tu?
- Cum nu, se lăudă Sărăcia.
- Te poți face și muscă?
- Și.
- Nu te cred!
- Vrei să mă fac?
- Fă-te!
Sărăcia se prefăcu în muscă, precum zisese.
Omul se făcea că se miră.
- Vezi, omule, cât pot eu?
- Văd, dar ce folos că în ulcioru' ista nu poți intra!
- Nu pot eu intra? În
- Nu poți! scurtă vreme el începuse a se prinde; își mai meșteri cea
- Iaca! moară, își schimbă bordeiul pe o casă mai acătării, o îngrădi,
Și Sărăcia intră în ulcior, și zise bucuroasă: făcu grădină și câte alte acareturi.
- Vezi, omule, că am intrat? Mai cu moara, mai cu vite, mai cu una, mai cu alta,
Dar n-apucă bine să-și mântuie vorba, că omul Durac se sălta; puțin câte puțin, ajunse bogat de-a-binele;
trântindu-i un dop cât ziua de mâini, cetluindu-l și parcă unde punea el mâna, punea și Dumnezeu mila; și-i
pecetluindu-l, zise ușurat: ieșeau toate în plin și toate în bine, oriunde s-ar fi amestecat.
- De intrat, văd că intrași, da' de ieșit mai ba, leliță. Și doar nu muncea acum cine știe cât! Ba mai mult
Bucuros că o găbjise bine, mergea Durac al nostru muncea mai înainte, dar de, vezi că, ce avea mai înainte,
de parcă nici nu atingea pământul. hălăduia în fundul iazului. De aceea, cum vedeți, zilele bune
Vra să zică asta era toată pricina de nu se alegea se abătură și pe la casa bietului Durac, unde numai necazul
nimica din toată munca lui!... și nevoia se sălășluiseră o bună bucată de vreme. Durac cel
Dar lasă, că i-o jucase el bine. De acu o mai ieși sărac se îmbogățise acum, încât sta să-i întreacă pe toți din
ea din ulcior, când i-o crește lui păr în palmă! avere și belșug.
Cum ajunge la iaz, unde-i era femeia și copiii, Căci cine avea case mai mândre, vite mai multe și
ferindu-se de dânșii, aruncă ulciorul în apă, legându-i un bani mai mulți ca Durac al nostru? I se duse vestea în lume
pietroi ca să se ducă mai bine la fund, și zise: și auzi și frate-său de norocul lui.
- Când mi-oi vedea ceafa atunci să mai ieși de Într-o bună zi, numai ce se pomeni Durac cu frate-său.
acolo! Când văzu atâta avere la Durac, fratele să nu-l mai
Și apoi, plecând ușurat de parcă i se luase o piatră cunoască, să crape de ciudă mai mult nu.
din spinare, se duse la femeie. Sfert de sfert n-avea el cât Durac.
- Ai adus ulciorul, omule? Iar Durac când îl văzu, parcă ar fi văzut pe tată-său
- Da', de unde, măi femeie, se vede că a venit din groapă.
cineva în urma noastră și l-a luat. N-am găsit nici zare de - Ce mai faci, frate?...
ulcior... cine l-o fi luat, nu știu. - Bine fac, da' tu cum te mai lauzi?
Da' numai el știa unde văcuia ulciorul, și cu ce mai - Slavă Domnului, n-am de ce mă plânge, grăi Durac
podoabă în el... Se gândise să-i spuie el și femeii, da' pe cu mulțumire.
urmă se întoarse. Nu de alta, dar femeia ușor se răsuflă, Pe frate-său îl muncea Michiduță cu gândul cel rău.
că dacă tace o roade la inimă! Și se temea să nu afle, ca - Măi frate, eu te știam sărac lipit pământului, cum de-
nu cumva să-i facă vreun rău și să-i aducă odorul iar ai făcut atâta avere? Ce-ai făcut, ce noroc te-a slujit?
acasă. Că de, sunt în lume și oameni de iștia, căci se - Măi frate, zise Durac, la mine era 'ncuibată sărăcia,
vede că Dumnezeu a umplut lumea cu ce-a putut. la mine era „piaza rea”. Asta era! Da' acum i-am făcut de
petrecanie.
- Cum asta?
2
;;;
 - Ia am vârât-o într-un ulcior și i-am dat sălaș în fundul Cum ajunse acasă, iaca și bucuriile încep a curge
iazului istuia... gârlă. Azi îi mor oile, mâine îi pier vitele, poimâine îi ard
- Așa! zise frate-său. șurile, și așa, în scurtă vreme, din bogat cum era, ajunse lipit
- Cum îți spusei, răspunse Durac. pământului. Vezi că, pesemne, Dumnezeu nu ajută celor cu
Lui frate-său nu-i ședea la inimă averea lui Durac, îl gândul rău asupra altuia și sfântă e vorba din bătrâni:
rodea parcă și mai multe nu. Cine sapă groapa altuia, cade el într-însa.
- Lasă că i-o fac eu, își zise el în gândul lui; auzi, să
ajungă el mai bogat decât mine! ŞTIRI
Rămase câteva zile la frate-său, iar lui Durac îi părea 1. 1. Şcoala şi Biserica, împreună şi de Crăciun, Cotidianul Ziarul Lumina,
tare bine că rămânea să-i vadă averea, și era bucuros că sâmbătă, 5 decembrie 2015, nr. 279 (3276), anul XI, p. 2
poate și el să-l găzduiască la casa lui. El ședea, dar nu Interviu cu Julieta Mihăilescu, directoarea Școlii Gimnaziale „Maica
Domnului” din București
degeaba, că avea ceva în inima lui.
Într-o noapte, iaca niște oameni, cine o fi făcut una ca
asta nu se știe, dar îi tăiaseră zăgazul, și iazul se scursese.
Și-i părea rău lui Durac, dar nici prea, că, slavă Domnului,
acum avea destulă avere.
Și-i era mai mult teamă decât ciudă, că acolo avea el
buba într-un ulcior. Frate-său se căina mai mult decât el, de
parcă al lui ar fi fost iazul.
Într-o noapte, iaca niște oameni căutau prin nămolul
iazului o comoară, spuneau ei, da' ce fel de comoară, numai
fratele lui Durac, care pusese trebușoara la cale, știa.
Oamenilor celora li se întâmplă să nu le fie munca fără
folos... Dau peste ulcior într-o vreme, și-l duc la fratele lui Cum ați reușit în cadrul școlii pe care o conduceți să implementați
Durac, care-i aștepta. Se ispitiră ei să-l strice, dar norocul lor parteneriatul Biserică-Școală?
că nu l-au stricat, ori pesemne că Dumnezeu avea altceva Relația dintre Școala Gimnazială „Maica Domnului” și Biserica „Sfântul
mai bun de făcut. Pantelimon” este una specială. Colaborarea școlii noastre cu Biserica „Sfântul
Pantelimon” a început în urmă cu aproape un deceniu. Nu a fost nevoie de un
Fratele lui Durac, cum văzu ulciorul, bucuria lui. Și
parteneriat în scris, parteneriatul s-a realizat cumva în sufletele noastre, profesor
plătindu-i pe cei care-i aduseră ulciorul, le zise: de Religie și preot al bisericii. Părintele Bogdan Teleanu a preluat inițiativa de la
- Nici nu știți, nici n-ați văzut... părintele Petru Gheorghe Savin, fost paroh al bisericii. E o misiune pe care
Oamenii luară paralele și plecară la treaba lor, cam doreste să o pună în aplicare cât mai bine cu putință. Biserica și Școala sunt una
părându-le rău după ulcior, nu-i vorbă. și aceeași. Copiii din această școală merg la Biserica „Sfântul Pantelimon~ în
- Poate, de, își ziceau ei, de l-am fi luat noi, ne fiecare duminică. Prin această cooperare se realizează o completare a actului
căpătam cu mai mult. educațional, iar mai presus de aceasta, comuniunea între credincioși și elevi și
Ba chiar căpătau bună bucățică! apropierea copiilor de Dumnezeu.
Ce activități ați realizat cu copiii?
Fratele lui Durac, după ce a pus mâna pe ulcior, n-a
De-a lungul celor aproape zece ani de colaborare cu Biserica „Sfântul
mai stat mult la frate-său, iar Durac cu de-a sila nu-l putea Pantelimon” am organizat împreună diferite evenimente. La începutul acestui an
ține. Pe drum, fratele lui Durac, cum mergea cu ulciorul în școlar, pe 8 septembrie, Școala „Maica Domnului” și-a sărbătorit ocrotitoarea,
mână, i se păru cam ușor. organizându-se o slujbă în paraclisul din incinta școlii. Pe data de 14 septembrie,
- Măi, mi se pare că el a vrut să-și bată joc de mine. de ziua Înălțării Sfintei Cruci, tot cu sprijinul Bisericii „Sfântul Pantelimon” am
Cum adică să vâre el aicea sărăcia în ulcior? Asta-i prea, organizat acțiunea de colectare de rechizite școlare „Biserica, prietena școlii mele”
prea, ia să scot oleacă dopul, să vedem ce-o fi? pentru copiii ai căror părinți au posibilități materiale reduse. Un alt eveniment la
Și-l ridică puțin. Nu-i nimic! Îl mai saltă oleacă, iar care copiii participă cu o deosebită plăcere este și festivalul de teatru religios
„Prietenii Ateneului Sfântului Pantelimon”. Acesta s-a desfășurat în perioada 15-
nimic, îl scoase de tot, nimic!
18 septembrie 2015, în cadrul orelor de Religie. Scopul principal este educarea
- Nu spuneam eu că m-a înșelat? făcu el. moral-creștină și dezvoltarea caracterului și personalității elevilor. Principalele
Dar nu-și mântui vorba, că numai ce auzi zbârrr, și o piese de teatru proiectate în cadrul orelor de Religie au fost „Patimi și Înviere”,
muscă i se așeză după cap. Dăduse acuma toate pe una și „Dumnezeu S-a milostivit”, „Fântâna Ortodoxiei”, „Cuviosul Dimitrie Basarabov”,
nici aceea bună. „Cuvioasa Parascheva”, „Sfântul Pantelimon”, „Sfântul Vodă Brâncoveanu” și
- Bogdaproste, măi omule, c-ai venit de m-ai scos de „Şcoala şi Biserica împreună de Crăciun”. Elevii sunt actorii pieselor de teatru, iar
unde credeam că n-o să mai ies! piesele au fost puse în scenă de părintele Bogdan Teleanu, preot slujitor la
- D-apoi că am să te duc iar înapoi unde ai mai fost, la Biserica „Sfântul Pantelimon”. În cadrul acestui festival am avut diferiți invitați,
printre care și actorul George Paul Avram, unul dintre personajele îndrăgite din
frate-meu.
filmul „Toate pânzele sus”. George Paul Avram e fiu duhovnicesc al Parohiei
- Ba la frate-tău nu m-oi mai duce, că i-am gustat „Sfântul Pantelimon”, iar la una dintre piese a lucrat chiar el cu copiii.
moarea și-i știu zama. Era să putrezesc acolo unde m-a Tot în cadrul acțiunii „Prietenii Ateneului Sfântului Pantelimon” a fost
vârât el, de nu veneai tu să mă scoți. organizată la biserică o expoziție de icoane pe lemn, cu ocazia sărbătorii Sfintei
Ehehe, așa-i că o pățise bietul om? Da, dar de... pe Cuvioase Parascheva, acesta fiind cel de-al doilea hram al bisericii. Icoanele au
dracul îl căutase, pe el îl găsise. fost pictate de copiii din școală și din parohie și au fost expuse cu prilejul hramului
Și așa târâș-grăpiș, rara-rara, venea spre casă cu în sfântul locaș, dar și în cadrul evenimentului „Mândrul florilor”, când a avut loc un
podoaba după cap. vernisaj de icoane pe lemn. Tot în cadrul acestui ultim eveniment au mai fost
realizate și o expoziție de documente și premiera a piesei „Lumina Sfântului

3
;;;
Andrei”, în cadrul Congresului Internațional de Teologie „Relația dintre Parohie și expoziţiei de icoane pe lemn clasa "Părintele Ioan (Ivan) de la Silvestru", precum
Școală în viața și misiunea Bisericii din contextul actual”. Pentru sărbătoarea şi premierea voluntarilor "Ateneului Sfântului Pantelimon".
Sfântului Andrei, care este și Ocrotitorul țării noastre, în cadrul evenimentului „Bun
creștin și bun român”, am pus în scenă la aceeași biserică și piesa „Lumina
Sfântului Andrei”.
Cum reușiți să-i implicați pe copii?
Încă din primul an de școală cei mici îi văd bucuroși pe colegii lor mai
mari atunci când sunt implicați în astfel de activități și atunci își doresc și ei să
participe. Totul vine de la ei, iar noi, la rândul nostru, suntem bucuroși că îi putem
sprijini în acest sens, oferindu-le pe această cale și un prilej de creștere
duhovnicească, prin apropierea lor de Dumnezeu și de Biserică. Fiecare dintre ei
are o relație specială cu părintele, care la rândul lui se implică foarte mult în
formarea lor spirituală. În plus, toate evenimentele realizate de școală și biserică
sunt publicate în revista „Ateneul Sfântului Pantelimon” a parohiei.
În ce mod vă ajută părinții în realizarea activităților? Titlul spectacolului face trimitere la faptul că 2015 a constituit "Anul omagial
Părinții se implică foarte mult în activitățile pe care le organizăm în parohial al Aşezământului cultural-duhovnicesc Ateneul Sfântului Pantelimon” şi
cadrul școlii. Totul s-a făcut cu sprijinul părinților, ei implicându-se în atelierul de "Anul comemorativ al Părintelui Petru Gh. Savin", pe parcursul căruia s-a
pictură sau în realizarea costumelor pentru piesele de teatru. Între școala noastră demonstrat faptul că biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc din Bucureşti a
și Biserica „Sfântul Pantelimon” s-a creat de-a lungul timpului o comuniune foarte fost - cel puţin în prima parte a secolului trecut - o veritabilă şcoală a rugăciunii la
puternică: noi aducem părinții în biserică, pentru că ei trebuie să îi însoțească pe care s-au format buni creştini şi buni români.
copii. De data aceasta, părintele devine elev. Dacă la toate obiectele de studiu Spectacolul reprezintă un tribut adus parteneriatului intitulat "Biserica,
părintele își poate ajuta copilul, la Religie e exact invers: copilul devine profesor, prietena Şcolii mele", încheiat în anul 2015 între parohia Sfântul Pantelimon-
iar părintele devine elev. Foişorul de Foc şi Şcoala Gimnazială "Maica Domnului" din Bucureşti.
Ce proiecte aveți pentru perioada următoare? Totodată, cu prilejul spectacolului "Bun creştin şi bun român" va fi inițiată
Serbarea de Crăciun din acest an va avea loc în curtea Bisericii campania de strângere de fonduri pentru cadourile de sărbători ale copiilor din
„Sfântul Pantelimon”, urmând a participa pentru prima dată cei 160 de copii parohie, în special pentru persoanele vulnerabile şi expuse riscului de excludere şi
școlarizați la Grădinița „Maica Domnului”. În așteptarea lui Moș Crăciun, care va marginalizare socială, intitulată "De la Sfântul Andrei pentru Moș Nicolae".
veni cu daruri de la Biserica „Sfântul Pantelimon”, copiii vor oferi un spectacol în 4. Pelerinajul PRIETENII ATENEULUI SF. PANTELIMON, 15
care vor prezenta datini și obiceiuri din Bucovina, iar noi, la rându-ne, vom oferi un noiembrie 2015
alt spectacol. În așteptarea sărbătorii Nașterii Domnului, elevii școlii noastre Pelerinajul Prietenii Ateneului Sfântului Pantelimon organizat duminică, 15
participă și la Festivalul de colinde organizat anual de Primăria Sectorului 2. noiembrie 2015, la catedrala mitropolitană din Târgovişte şi mănăstirile Nucet,
(Interviu realizat de Cristina Mascan) Stelea, Dealu şi Viforâtă s-a dorit a fi o prefaţare a anului 2016 ca "An omagial al
2. Sfantul Nicolae la biserica Sf. Pantelimon-Foisorul de Foc, 6 educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox" şi "An comemorativ al Sfântului
decembrie 2015 Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti".
Dacă anul 2015 a constituit la nivelul parohiei Sfântul Pantelimon-Foişorul de
Foc din Bucureşti "Anul omagial al Aşezământului cultural-duhovnicesc “Ateneul
Sfântului Pantelimon” şi "Anul comemorativ al Părintelui Petru Gh. Savin", prin
organizarea acestui pelerinaj punte între anii 2015-2016, Departamentul pentru
copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon a anticipat declararea anului 2016 la
nivelul acestei parohii bucureştene drept "Anul comemorativ al Părintelui
Gheorghe Popescu-Colibaşi".
Pentru că grupului de pelerini i s-a alăturat un mai vechi prieten al bisericii
Sfântul Pantelimon-Foişorul de Foc care era cât pe ce să fie prezent în Clubul
Colectiv în seara tragicului accident dacă nu ar fi fost rugăciunile maicii sale care
l-au oprit acasă, dar şi ca mărturie a faptului că a fost şi el la rândul lui un membru
Dupa generozitatea Sfântului Apostol Andrei manifestată la biserica Sfantul al Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon încă de la
Pantelimon printr-o nouă scenetă de teatru publicată într-o broşură şi jucată cu reînfinţarea sa (2008), am mai proiectat şi piesa de teatru "Sfântul Pantelimon,
prilejul sărbătorii sub numele LUMINA SFANTULUI ANDREI, parcă nici nu se Doctorul fără de arginţi" în care acest pelerin inedit a deţinut rolul principal. De
putea ca Sfântul Nicolae să se lase mai prejos. fapt, acesta a constituit şi motivul principal pentru care încheierea pelerinajului s-a
Aşa că, în această zi, ghetuţele celor mai mici dintre copiii nostri au fost pline făcut la biserica Iancu Vechi-Mătăsari din Bucureşti, acolo unde Liga Tinerilor
de bunătaţi! Creştini Ortodocşi Români - sector 2 Bucureşti a organizat începând cu ora 17.00
Mulţumim binefăcătorilor care au spijinit Departamentul pentru copii şi tineret o seară de rugăciune fierbinte pentru tinerii aflaţi în suferinţă şi de pomenire
Ateneul Sfantului Pantelimon să se manifeste prietenos şi cu ocazia sărbătorii pentru tinerii trecuţi la cele veşnice în urma tragicului incendiu de la Clubul
Sfantului Ierarh Nicolae. Colectiv din Bucureşti pe care o ruda de-a lor intalnita providential la Spitalul
3. Ediţia a II-a a spectacolului "Bun creştin şi bun român", organizată Universitar considera ca reprezinta in mod dramatic cei "30 de arginti ai lui Iuda".
în parteneriat cu Şcoala Gimnazială Maica Domnului din parohie
Luni, 30 noiembrie 2015, orele 12.00, la biserica Sfântul Pantelimon-Foişorul
de Foc din Bucureşti, Departamentul pentru copii şi tineret "Ateneul Sfântului
Pantelimon" în parteneriat cu Şcoala Gimnazială "Maica Domnului" organizează
cea de a II-a ediţie a spectacolului social-filantropic şi misionar "Bun creştin şi bun
român", dedicat sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul
României.
Programul spectacolului cuprinde lansarea cărţii care conţine piesa de teatru
LUMINA SFÂNTULUI ANDREI, interpretarea piesei de teatru LUMINA
SFÂNTULUI ANDREI de către elevii clasei a III-a A din cadrul Şcolii Gimnaziale
"Maica Domnului" sub coordonarea doamnei învăţător Ignat Daniela şi sfinţirea
(© Biroul de presă al Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului
Pantelimon)
4
;;;